SFANTA EVANGHELIE IN UNA SINGURA CELE 4 EVANGHELII. ARHIMANDRITUL I. SCRIBAN EDITURA ANGORA", BUCURE$T1

Transkript

1

2 ARHIMANDRITUL I. SCRIBAN SFANTA EVANGHELIE CELE 4 EVANGHELII IN UNA SINGURA CU SCURTE INSEMNARI LAMURITOARE SI TALCUIRI EDITURA ANGORA", BUCURE$T1 STRADA EMIGRATULUI No. 8

3

4 PREF ATA Dupes cum se stie, Sfintele Euanghelii povestesc viata Domnului nostru lisus Hristos. De toate, ele sunt 4 si fiecare din ele ne infatiseaza aceiasi viata,!amite-dual si fapte ale Mantuitorului nostru. Cu toate acestea, nu fiecare wanghelie in parte ne da acelas sir al povestirii si nici aceleasi fapte, ci ele se Intregesc una pe alta. Fiecare Stant Euanghelist nu urmareste unul $i acelas lucru. Unul scrie pentru Eurei, altul pentru pagani, si de aceia ei isi aleg, din viata Domacele cuvinte i acele fapte care le trebuie nului, pentru ajungerea tintei, fapte care, fard doar $1 poate, trebuiau povestite. Asa, de pilda, niciunul nu poate sari povestirea despre Cina cea de Taind, despre Patima Domnului i altele. Deci, cand privim peste tot scrisul evanghelistilor, getsim cá ei au o parte, si care e cea mai mare, in care se aseamana anal cu altul, iar alta in care se deosebesc. La unii, precum la Stantul Marcu, partea de deosebire e foarte mica, la altii, precum Sfantul loan, partea deosebitoare e cu mult mai mare. In adevar, Sfantul loan ii are, Mire tintele urmarite cu scrisul sau, i pe

5 6 aceia, de a nu mai scrie ceiace altii au scris odatd, ci de a adauga fapte noud. De aci urmeazd cá, citind cineva Sfintele Evanghelii, va citi de mai multe ori una i aceiasi povestire. Din aceastei pricind, multi scriitori crestini s'au chibzuit cd oare n'ar fi mai bine ca, in loc de 4 euanghelii, sa se intocmeascei o singurd evanghelie, in care sd se cuprinda toate cele pavestite de euanghelisti, dar fare: a spune, de mai matte ori, unul i acelas lucru? Bine inteles, nu e vorba de a inlocid cele 4 euanghelii, ci de a face, aldturea de ele, alta care sa se pored citi mai usor. Temeiul uor fi totdeauna cele 4 evanghelii, dar pentru cree final coplesit de multe treburi, ua fi o mare usurare, dacd i se va da o singurd carte in loc de patru. In aceasta, el va avea tot ce cuprind cele patru, dar putdndu-se citi in mai scurtd vreme. Gdndul de a intocmi o evanghelie in fetal acesta a misdate de mult in Bisericd. Cel Mufti care a intocmit o astfel de carte a fost scriitorul bisericesc Tatian Asirianul, pe la anal 180 dupd Hristos. In vremea noastrd, s'au scris yi se scriu parte multe evanghelii In felul acesta. Chiar si in romemeste sunt scrieri lucrate in asemenea chip. Cea mai noud este Mica Bib lie 9, in prefata cdreia se face pomenire si de alte scrieri tipdrite in romtineste cu o astfel de intocmire. Chiar in scoald, tinerii inucifei viata Domnului, nu dupd cele patru euanghelii, ci dupd 1. leant' In a 111-a tiparitura In twirls Universals, Buturepti, Calea Weloriei 27, 1925.

6 7 ceirti in care ea e pouestitei intr'un singur sir. Totusi acestea nu sunt euanghelii feicute din 4 una, (Unclad in acele carti povestirea e forced cu vorbele scriitorului, pe clad. In evanghelia din 4 una, se pdstreazd fara schimbare, intocmai deplin insusi felul de pouestire al evangheliei. Asa este aceastd lucrare, pe care noi voim acum sa o Intoned. cititorilor romani. Singura noastrd parte este ca insirdm, pe cat ne putem chibzui mai bine, tot cuprinsul Sfintelor Evan- ghelii. Dar fiecare bucatei, pusd In lungul insirárii, este luatei Intocmai din una din cele 4 evanghelii si pima la sirul curgator al povestirii. Ne silim I/ma a face si ceva mai mult deceit ateita, dar ford a atinge graiul Cdrtii Sfinte, ci numai lonzurindu-1. Aceasta o facem fusel nu in PIMP bucata hazed din cele patru evanghelii, ci in scurte addogdri si insemairi pentru lamurirea intelesulut Pe acestea le asezeim in josul fetei tiparite, si cu slime mai mici. Socotim cá facem o faptei band iesind la Weald cu un astfel de lucru i credem cd Cumin. lui Dumnezeu, care este insusi graiul din aceste cdrti sfinte, se va rdspeindi mai usor in chipul acesta. Bucurevti, 24 lanuarle Arhim. SCRIBAN. si

7 SFANTA EVANGHELIE A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS DUPA -- CEI 4 EVANGHELIVI. PARTEA DELA INCEPUTUL POVESTIRII PANA LA ESIREA DOMNULUI LA LUCRUL PROPOVEDUIRII. I CAPITULUL I Povestirea Evangheliei Inainte de Nasterea Domnului. 1. Inceputul Evangheliei. (Marcu 1, ; Luca 1, n). Inceperea Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. De vreme ce multi s'au apucat a alcatui povestire despre lucrurile cele ce au fost adeverite intre noi, asa dupa cum au dat noua ceice dintru inceput au lost singuri vazatori i slujitori cuvantului, parutu-mi-s'a si mie, urmand toate dintaiu cu deamaruntul, a scrie lie, pe rand, Pu-

8 10 ternice Teofile 1), ca sa cunosti intarirea cuvintelor de care te-ai invalat. 2. lisus, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, mai nainte de veci, ca a doua Fati a Dumnezeirii in Slant. Treime. Intruparea Cuvintului. (loan 1. La inceput era Cuvantul 2), si Cuvantul era la Dumnezeu, i Dumnezeu era Cuvantul. Acesta era intru inceput la Dumnezeu. Toate printr'insul s'au facut i fara de dansulnimic nu s'a facut ce s'a facut. Intru dansul viata era, si viata era lumina oamenilor. Si lumina intru intunerec lumineaza, i intunerecul pe dansa nu o a cuprins. Fost-a om times dela Dumnezeu ; numele lui (era) loan. Acesta a venit spre marturie, ca sa marturiseasca de Lumina, ca toti sa creada prin el. Nu era acela Lumina, ci ca sa marturiseasca de Lumina. Era Lumina cea adevarata, care lumineaza pe tot omul ce vine in lume. In lume era, i lumea printeinsul s'a facut, i lumea pe dansul nu I-a cunoscut. Intru ale sale a venit, si ai sai pe dansul nu I-au primit. far cap I-au primit pe dansul, le-a dat lor stapanire ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu, celor ce cred intru nu- 1. Sf. Evanghelist Luca lel indreapla Evanghella sa eitre un birbat pe care-1 numeate Teofil. Acesta trebuie si fi fest wall dintre eel dintfti creatinl, pe care St. Luca nett sa-i IntereaseA In Invneturile creetineni. El trebule sa fi fest un birbat de natal,. poate un mare dregator In slujba Impiratiel Romanilor, caci S. Luca II numnte Puternice. Tactile. Tot citre el eerie Sf. Luca el a doua carte a sa, Faptels Apostoltior. 2 PrIn Cutwintul, se Intelege Piul lui Dumnezeu In vista sa mai nainte de veci. An II numeate Sf. Evangbellat loan.

9 11 mele lui. Cari nu din sange, nici din pond trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci dela Durnnezeu s'au nascut. $i Cuvantul trup s'a facut ') si s'a säldsluit intru noi, (si am vazut slava lui, slava ca a unuia nascut din Tata!, plin de dar si de adevar). loan marturisea pentru dansul si striga graind: Acesta era pentru care am zis : Celce dupa mine vine, mai nainte de mine s'au facut, ca mai intai de mine a lost". $i din plinirea lui noi toti am luat i dar pentru dar 2). Ca legea prin Moisi s'a dat, iar darul i adevdrul prin lisus Hristos s'a facut. Pe Dumnezeu nimenea nu 1-a vazut niciodinioara ; Fiul, cel unulnascut, carele este in sanul Tatalui, acela a spus. 3. Neatens Sfantului loan 13otezAtorul. (Luca 1, md. Post-a in zilele lui Trod, imparatul Iudeei, un preot oarecare, anume Zaharia, din randul preotiei lui Avia, l femeia lui din fetele lui Aaron. si numele ei Elisaveta. $i erau drepti amandoi inaintea lui Dumnezeu, umbland intru toate poruncile i indreptarile Domnului, fara prihana. $i n'aveau ei feciori, pentruca Elisaveta era stearpa si amandoi erau batrani in zilele lor. $i a lost, cand a slujit el, in randul saptamanii sale, Inaintea lui Dumnezeu, dupa obiceiul preotiei, i s'a intamplat a tamaia, intrand in biserica Dom- 1. Prin Cutaintui truss s'a Meat, Intelegem d nous, Viol tut Dumnezeu, s'a Intranet ea era, prin!lepers& din Fecioara Maria. 2. Mai bine ar fi zis: dar peat dar, &lied dupi unele daruri, Intl i alte daruri.

10 12 nului. Si toata multimea norodului era rugandu-se afara In vremea tamaierii. $i i s'a aratat lui ingerul Domnului, stand deadreapta altarului tamaierii. $i s'a spaimantat Zaharia vazandu-1 i frica a cazut peste dansul. Iar ingerul a zis catre dansul :,,Nu te teme, Zahario I ca s'a auzit rugaciunea ta, i femeia ta Elisabeta va naste tie fiu i vei chema numele lui: loan. $i va fi tie bucurie i veselie i multi de nasterea lui se vor bucura. Ca va fi mare inaintea Domnului i yin i sichera ') nu va bea, si se va umplea de Duh Sfant Inca din pantecele maicii sale, si pe multi din fiii lui Israil va intoarce la Domnul Dumnezeul bor. $i el va merge inaintea lui cu duhul 1 cu puterea lui Ilie '2), ca sa intoarca inimile parintilor spre fii i pe cei neascultatori intru intelepciunea dreptilor, sa gateasca Domnului norod mai nainte gatit. $1 a zis Zaharia catre Inger : Din ce voi cunoaste aceasta, ca eu sunt batran i femeia mea trecuta in zilele sale?" $i raspunzand ingerul, a zis lui : Eu sunt Gavriil, celce stau inaintea lui Dumnezeu, i sunt trimis a grai catre tine si a vesti tie acestea. $i iata, vei fi Wand i neputand a grai, pana in ziva cand vor fi acestea, pentruca n'ai crezut cuvintelor mele, care se vor implini la vremea tor". $i astepta norodul pe Zaharia si se mirau cd 1. Prin sicherd se tutelage o bautura spirtoasa, care se facet din ferberea zmochinelor. 2. Va merge inamlea lui cu dultul 0 cu puterea lui The InseamnA cä Sf. loan Botezatorul va ayes /melee fel de viati Infranata si in pustie l aceias infatieare apriga ca a Sfentulul Ilia el deal el,oare va fi ea un nou Ille, va ti celce va deschide calea pentru lucrul lul listls.

11 13 zabovea el in biserica. $i esind el, nu putea sa graiasca lor. $i au cunoscut ei ca vedere a vdzut 1) in biserica, ca le facea semn cu mana, $i a ramasmut. Si a lost, duct s'au implinit zilele slujbei lui, s'a dus la casa sa. Iar dupa zilele acelea, s'a ingreunat Elisaveta, femela lui, i s'a tainuit pe sine in cinci luni, zicdnd Asa a facut mie Domnul in zilele in care a socotit sà ia ocara mea dintre oameni". 4. Bunavestire. (Luca 1, 26-$8). Iar in luna a sasea, trimes a lost ingerul Gavriil dela Dumnezeu, in cetatea Galileiei, al carei nume era Nazaret, la o fecioara logodita cu barbat, al carui nume era Iosif, din casa lui David, iar numele fecioarei Mariam. Si intrand ingerul la dansa, a zis : Bucura-te, ceiace esti plina de ; dar I Domnul este cu tine, binecuvdntatd esti tu intre femei". lar ea, vazand, s'a spaimantat de cuvantul lui i cugeta : in ce chip va fi inchinarea aceasta? $i i-a zis ingerul : Nu te teme, Mariam, caci ai aflat dar la Dumnezeu. $i iat vei zarnisli In pantece i vei naste fiu si vei 1. A vcizut vedere inseamrid ca 1 s'a ROUE aeva neobisnuit.

12 14 chema numele lui : /isus. Acesta va fi mare si Fiul Celui de Sus se va chema, si-i va da lui Dornnul Dumnezeu scaunul lui David, fatal lui Si va imparati peste casa lui Iacov 2) in veci si impara(iei lui nu-i va fi sfarsit". Si a zis Mariam catre inger : Cum va fi a- ceasta, de vreme ce de barbat nu stiu?" Si raspunzand ingerul, a zis ei : Duhul Stint se va pogora peste tine si puterea Celui de Sus te va umbri. Pentru aceasta l Slantul ce se va naste din tine se va chema Fiul lui Dumnezeu. Si lath, Elisaveta rudenia ta, i aceia zamislit a fiu la batranetele ei, si a sasea lima este ei aceasta, celeia ce se cheama stearpa. Ca la Dumnezeu niciun cuvant 3) nu este cu neputinta". Si a zis Mariam : lata roaba Domnului ; fie mie dupa cuvantul tau!" 4). $i s'a dus dela dansa ingerul. I. David este Mal id lints in (steles/ii ci, dupa cum David a foot rego mare peste!argil, tot ape liens, hind tot din neamul lui David, va fi mare stipanitor pease popoare. Deci hans este incitenitor din neamul lui David pi va ayes tot ehemnrea de a ImpArdSi. De mein, In!steles mai bug, David este ca liii tati felt de Deus. 2. Daci Ingerul zice et Daus va impitrilti peate rasa lui Iacov, a ceasta nu Inset( tune ot Daus vs stilpant numai pests neamul ovreiesc, pests unnspli liii fancy dupd trup, ei pi pests urmami lui in credinsd. Acestia Iasi vor fi tori ceice primes() pe Daus In Bullets]. lor pi se &tem a urma lui. Deal implirasia lui hums este pentru toi cement( pi In ea vor intra t osi cei care int/a In ea prin credit/sa l botez. 8. Vorbirea ci nictun etisdne nu este cu neputinja loseamna ad flier) fapta, niciun lucru nu este cu neputund Asa era felul vor birii erre iegti M aceasta s'a plat!. i In treerea el pe graiul cel rnmanese. 4. Despirtirea Ingerului de Maria ne arata clipa cand bumps ta na Intruparii. Cdnd Maria a ale Fie mie dupa curdraul tau! pi loge. rul a placer, atunca Dolled EtAra s'a pogora( asupra Mariel ci a Inceput zimislirca trupului omeneso al lui Daus In annul Mariei.

13 15 5. Santa Fecioard Maria se duce la Elisabeth. (Luca I, -). Si sculandu-se Maria in zilele acelea, mers-a la munte degraba in cetatea ludei. $i a intrat in casa Zahariei i s'a inchinat Elisavetei. $i a fost, cand a auzit Elisaveta inchinaciunea Mariei, saltat-a pruncul in pantecele ei. $i s'a umplut de Duh Sfant Elisaveta. $i a strigat cu glas mare si a zis : Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau I $1 de uncle mie aceasta ca sa vie maica Domnului meu la mine? Ca iata, cum fu glasul inchinarii tale intru urechile mele, saltat-a pruncul cu bucurie in pantecele meu. $i fericita este ceiace a crezut ca va fi savarsire celor zise ei dela Domnul. $i a zis Maria : Mareste suflete al meu pe Domnul, i s'a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mantuitorul meu. Ca a cautat spre smerenia roabei sale, ca iata, de acum ma vor ferici toate neamurile. Ca mi-a facut mie marire Cel puternic i sfant este numele lui. $i mila lui in neam si in neam '), spre ceice se tern de el. Facut-a tarie cu bratul sau, risipit-a pe cei mandri cu cugetul inimii lor. Pogorat-a pe cei puternici de pe scaune si a inaltat pe cei smeriti. Pe cei flamanzi i-a umplut de bunatati si pe cei bogati i-a scos afara deserti. Luat-a pe Israil, sluga sa, ca sa pomeneasca mita ; precum I. Cuvintele Oman lui in >team 0 in >team tneeami ci mita lui Dumnezeu se reverse poste neamuri i neamuri de cement. 2. Luat-a pe frail, ea Ha porneneasea ratta inseamtli en It Imbriit au drai,oste pe poporul lui lentil, ea GA educe mar aminte de mile pe care a mai itlelirro en e).

14 16 a gait catre parintii nostri, lui Avraam i semin- Pei lui pana in veac". 5i a Minas Maria impreuna cu dansa ca la trei luni, i s'a intors la,casa sa. 6. Nflterea Sffintului loan Botezatoru. (Luca 1, 3.- ), I ar Elisavetei i s'a implinit vremea sa nasca, si a nascut fiu. $i au auzit ceice locuiau imprejur si rudeniile ei, cà a marit Domnul mila sa cu dansa, si se bucurau impreuna cu dansa. 51 a fost in ziva a opta, au venit sa taie-imprejur pruncul 1). Si-1 chemau pe numele tatalui Jul : Zaharia. $i raspunzand mama lui, a zis : Nu, ci se va chema loan, $i au zis catre dansa : Dar nimeni nu este intru rudenia ta ca sa se cheme cu numele acesta... $i au facut semn tatalui, cum ar vrea sacheme pe dansul? $1 cerand el panahida (adica o tames de scris), a scris zicand : Ioan va fi numele lui l" $i s'au mirat toti. $i i s'a deschis gura lui indata I limba lui si graia, laudand pe Dumnezeu. $i s'a facut frica peste toti ceice locuiau imprejurul lor, i intru loata laturea de prin muntii Iudei s'au vestit toate cuvintele acestea. $i au pus toti ceice auzeau in inima lor 2) zicand : Oare ce va sa fie pruncul acesta?" $i mana Domnului era cu dansul. $i 1. Taierea-Imprejur era la Evrei o lujba In care e dtidea nume eopilului In a opta al dela nastere, atta c m este la noi botezul. Botezul ereflineec a Inlocuit talerea Imprejur evreia cu. 2. Au p ts in minus lor inseamna : a z curadat in nintea lor.

15 17 Zaharia tatal lui, s'a umplut de Duh Slant i a proorocit zicand : Binecuvantat este Domnul Dumnezeul lui Israil, ca a cercetat i a facut rascumparare norodului sail L), i a ridicat noul corn de mantuire In casa lui David, sluga sa ; precum a graft prin gura sfintilor celor din veac, prooroci ai lui... mantuire de vrajma ii no tri i din mana tuturor celor ce ne urasc pe noi ; ca sa faca mild cu parintii no tri i sa- i aduca aminte de legatura lui cea sfanta, de juramantul care s'a jurat Mitre Avraam, parintele nostru, i sa ne dea noir/ ca, izbavindu-ne din mange vrajma ilor no tri, sa-i slujim fard de trice, intru sfintenie i dreptate inaintea lui, in toate zilele vietii noastre. $i tu, pruncule, prooroc Celui Prea Inalt te vei chema, cä vei merge inaintea fetei Domnului, ca sa gate ti cane lui, sa dai cuno tinta mantuirii norodului lui, intru iertarea pacatelor, pentru milostivirea milli Dumnezeului nostru, in care ne-a cercetat pe noi Rasaritul din inaltime ), ca sà lumineze celor ce edeau intru intunerec i in 1. Venirea Mentuitorului til toate cite avesu s'o Insoteasca n'a foot cave care a venit peneacleptate, el a fest vestita cu mull inainte, prin prooroci. De stein Evreii se atiteptau la aceasta. Pentru Zaha- Ha, lucrurile pe care le vede aunt solitude prin care cunciaete et cote MgAdulte de Dumnezeu aunt gate a se Indeplini. El se humid de scents, laudi pe Dumnezeu i socotelate ca Dumnezeu IntAreate acum In chip dame. pe poporul flu, eel multa vreme apasat de vriljmad. Di ape ar If lost deed Evreii primeau restive* Domnului viler II ImbrAtleat tut MAntuitor al lor l apoi pi al altor neamuri. Dar ei s'au lesadat, el apa poporul evreiesc nu s'a putut face Otte; al [Ariel celei vestite aid de Preotul Zaharia. 2. Deoareee soarele vine dela Riisiclit, Zaharia numeate venires Domnului Rdsdritul eel din incilfinte, tiindoi El este ea un soare al sufletelor. 2

16 18 umbra mortii '), sa indrepteze picioarele lor in calea Whit. lar pruncul crestea si se inthrea cu duhul, si a fost in pustie pans in ziva aratarii lui catre Israil. 7. Strämosii Domnului Hristos dupa trup. (Matei 1.,-) Cartea neamului lui lisus Hristos, Fiul lui David Fiul lui Avraam. Avraam a nascut pe Isaac, iar Isaac a nascut pe lacov, iar Iacov a nascut pe Iuda i pe fratii lui, iar luda a nascut pe Fares si pe Zara din Tamar, iar Fares a nascut pe Esrom, iar Esrom a nascut pe Aram, iar Aram a nascut pe Aminadav, iar Aminadav a nascut pe Naason, iar Naason a nascut pe. Salmon, iar Salmon a nascut pe Vooz din Rahav, iar Vooz a nascut pe Ovid din Rut, iar Ovid a nascut pe lese, iar lese a nascut pe David imparatul ), iar David imparatul a nascut pe Solomon din femeia lui Urie, iar Solomon a nascut pe Rovoam, iar Rovoam a nas- 1. Ceice Mouthful In laturea si In umbra merill aunt toll onmenii pack* gi care Wien In nestire deapre toate Inutile lul Duninezeu. Mantuitorul /i va lumina pe tali acestea. 2. liens Hriatos se trage din Imparatul David pe 2 cal: fle prin Solomon, cum gisim la evangbelistul Metal, fie prin alt fiu al lui David, Hagan, cum avem la Sfintul Luca. Sirul de nagteri prin Solomon ne duce pant la foal!, logodnicul Sfintei Fecioare. Prin el avem sirul neamului dupa lege, (Ended Iona nu era tatól lui Daus. Dar fiind logodnicul gi apoi aqui Sfintei Fecioare, trace drept tata al lui Deus In puterea legit evreiegti. Prin urmare avem la Stantul Matei neamul lui liens dela David dupa randuialalegit. La Siantul Luca, avem neamul lui Hans dela David dupa silage. Clot acolo ni se da nearnul Sfintei Fecioare Maria, care si ea era din tulpina hal David. Deci amandoud Evangbelile ne due la meal. capat si la ace* dovedire.

17 19 cut pe Avia, iar Avia a näscut pe Asa, iar Asa a nascut pe Iosafat, iar losafat a nascut pe Ioram 1), iar foram a nascut pe Ozia, iar Ozia a nascut pe Ioatam, iar Ioatam a nascut pe Ahaz, iar Ahaz a nascut pe Ezechia, iar Ezechia a nascut pa Manasi, iar Manasi a nascut pe Amon, iar Amon a nascut pe losia, iar losia a nascut pe Iehonia j pe fratii lui, la mutarea in Vavilon. Iar dupa mutarea in Vavilon, lehonia a nascut pe Salatiil, iar Salatiil a nascut pe Zorovavel, iar Zorovavel a näscut pe Aviud, iar Aviud a nascut pe Eliachim, iar Eliachim a nascut pe Azor, iar Azor a nascut pe Sadoc, iar Sadoc a nascut pe Ahim, iar Ahim a nascut pe Eliud, iar Eliud a nascut a nascut pe Eleazar, iar Eleazar a nascut pe Matan, iar Matan a nascut pe lacov, iar lacov a nascut pe losif, barbatul Mariei, din care s'a nascut lisus, ce se zice Hristos. Deci toate neamurile dela Avraam pana la David, neamuri 14 9; si dela David pana la mutarea in Vavilon, neamuri 14 ; si dela mutarea in Vavilon pana la Hristos, neamuri 14. I. Dela Ioram pang la Orin lipseac 3 veilsi din girul neamului gi anume : Ohonas, Ions qi Amasias. Evanglielistul I-a eters din girul neamului, pentru nelegmirile lor, ca nevrednici de a face parte din girul neamului lui Wain. Aga se 'mantes la Errol, ai :male ;bleats. Matt pe om din feta lui Dumnezeu pini In al patrulea neam. Aga face M evangheliatul ad; dela foram sere tocrnal la mirk a patra. I. Mei cineva numiri cele trel giruri de cite 14, pomenite de SI1. Matei, trebuie si numere Intr'un anumit chip, pentruca si-i lima 14, gi anume: dela Avraam la David, aocotind gi pe David. 14; dela Solomon la Iehonia, Impreuni I en acesta, alte 14 ; iar apoi dela lehonia, care e fiul celuilalt, ou acelag nume, pini la Daus Hristos, alti 14.

18 20 CAPITULUL II Viata Domnului Hristos pan& la Inceputul propoveduirii Sale. 1'1 d'rl ira:11.1: nr, kst.lt -4- t`t_" 'tr 4trii.T uyvn.5 t I r" chema numele lui : //sue), ca 8. Nasterea Domnului Nostru lisus Hristos (Matei, 1, ; Luca 2, 1-21) ar Nasterea lui lisus Hristos asa a fost : ca logodita Hind Maria, mama lui, cu losif, mai nainte de a se aduna ei 1), s'a aflat avand in pantece din Duhul Slant. Iar losif, barbatul ei, drept 19 r Hind si nevrand J-T4 s'o vadeasca pe ea, a vrut pe ascuns s'o lase pe dansa. $i acestea gandind el, iata ingerul Domnului in vis s'a aratat lui, graind : osife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria femeia ta, ca ce s'a zamislit inteinsa, din Duhul SfAnt este. $i va naste fiu vei acesta va mantui pe I. Athol mai afore de a 'long el impreuni. 2. Numele haus ineeemni Dumneseu mdninie. De area Ingeruf flee:.vei enema numele lui haus, a scam vs mantui. In adevdr, camel. lei Deus. insomnia aceasta, trite toemai care va ii che. =area ea, tidied cea de Mintnitor.

19 _ 21 norodul sari de pacatele lord. Iar acestea toate s'au facut ca sa se plineasca ceiace s'a zis dela Domnul prin proorocul ce zice : lath., fecioara in pantece va avea si va naste fiu si vor chema numele lui : Emanuil, ce se talcueste: cu nol Darnnezeu". *i sculandu-se losif din somn, a facut precum i-a poruncit lui ingerul Domnului, si a q luat pe femeia sa. $i nu o a cunoscut pe ea, 1) pana ce a nascut pe fiul sau cel intai-nascut, si a chemat numele lui: lisus, (Matei 1, 1824)* i a lost in zilele ace/ea, iesit-a porunca dela Chesarul August, sa se scrie toata lumea. Aceasta 1. Nu a a cunoacul pa ea Income. ai n'a avut eu ea legitura trapeze* ci au trait fa :melee! coif aurati ea festal., au flora.

20 22 scrisoare intaia s'a facut domnind In Siria Chirineu. $i mergeau toti sa se scrie, fiecare in cetatea sa. $i s'a suit 9 i losif din Galileia, din cetatea Nazaret, la ludeia, in cetatea lui David, care se cheama Vitleem, pentruca era el din casa si din semintia Jul David ; sa se scrie cu Mariam, cea logodita lui femeie, fiind grea. 4; r1,1 r 7(Ceih. i 0 $i a lost, cand erau ei acolo, s'au implinit zilele-ca sa nasca ea. $i a nascut pe fiul su cel intai-nascut i l-a infasat pe dansul i l-a culcat in iesle, pentruca nu a- veau ei loc la gazda. $i pastori, erau intr ' aceia* lature, petrecand aci.1 A--:Jr* i pazind strap de noapte imprejurul turmei lor. $i iata, ingerul Domnului a statut inaintea lor, i slava Domnului a siftlucit imprejurul lor, i s'au infricosat cu frica mare. $i le-a zis lor ingerul : Nu va temeti, ca iata, vestesc voua bucurie mare, care va fi la tot norodul I Ca s'a nascut voua astazi Mantuitor, care I. In multi:101e, pretutindenea uncle se Torbegte de Jargon la lerusalim se sloe ruire la Ierusalem, pentruei Ierusalimul era gent pe manta l cute yens& la dinsul tabula aft uree.

21 23 este Hristos Domnul, in cetatea lui David 9. Si acesta va fi voua semn : afla-veti un prunc infasat, culcat in iesle. Si indata s'a facut impreund cu ingerul, multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu i zicand : Slava lui Dumnezeu intru cei de ;Me sus si pe!mutant c:f\ 71-1/4c:7-47 pace, intre oameni burivoire".si a fost, daca s'au dus dela dansii ingerii la cer, si pastorii au zis unii catre altii : Sa mergem dar!liana la Vitleem i sa yedem cuvantul a - cesta ce s'a facut, care Domnul a a- ratat noua I Si au venit degraba si au aflat pe Mariam si pe Josh si pruncul culcat in iesle. $i vazand, au spus pentru 2) cuvantul ce se graise lor de pruncul -- 6.; r.- Mv411431f3EMMrat 4ICS. 1. Betleemul e north Cetatea lui David, pentruci In seen ores locuiee ruse, teal lui David. Davi evanghelia II numeete celeste, xi se gtie el ea aga amen. UN tate crania, flindel In veoblme tone omens erau!tiaras' au siduri, ea online. loaned.. e numit gi el Sfrinta Cetate, (dilate era lacunjurat cu tided I nu puteai intra In el cleat win porti. 2. Pentru, In loeul acesta, Insomnia dears. A. se saris to veahem limb/ romineasa. Acolo undo nal am elea asi dupes, aronicarii rootlet ecriu pentru. Deal arldecitcori se gentile scoot* In-

22 24 acesta. Si toti ceice au auzit s'au rnirat de cele ce,s'au zis de pastori catre dansii. lar Mariam pazea toate cuvintele acelea, punandu-le intru inima sa. $i s'au in- = -_-rtsre:4tiffpodiat, tors pastorii, slavind i. -7rN 'CtiA A.,!.!Ogliriti.F44-14 { Jae. mit j Atl: laudand pe Dumnezeu de toate cele ce au auzit i au vazut, precum s ' au zis catre dans% $i cand s'au implinit opt zile, ca sa-i taie pe el imprejur 1), s'a chemat numele lui : iisus, cu care s'a nude inger, mai nainte de a se zamisli el in p antece. (Luca '` 9. Aducerea lui lisus in biserici. Intampinarea Lui de catre Simeon ai Ana. (Luca 2, ) Si and s'au umplut zilele curatirii ei dupa legea lui Moisi. 1-au suit pe el in lerusalim, ca sa-i puie inaintea Domnului. Precum este scris trebuintare, se se Inteleogi despre din rim' do azi. In loci!. despra task noi, eei de sal, deseori greeim :Mind manes. Astfel b o aude zieindu-se, de pildi: cutore a vorbit asupra neaten" lui loan Botezitorul, In loc de a pune despre nasterea ml loan... Introbuintoree eu meddle Thad In &Gael de bootie. e ivata dupi frantuacute el nu e buna de Intrebuintat In graiul nostru de azi. I. Ce este tdierea-imprejur, am drat. cand am vorbit despre nasterea Sfintului loan BotezAtorui, ie t, 6.

23 25 in legea Domnului : toata partea barbateasca ce deschide pantecele, slant Domnului se va cherna '), si ca sa dea jertfa, dupa ceeace s'a zis in legea Domnului : o pareche de turturele sau doi pui de porumb. $i WA, era un om in lerusalim, anume &neon, i omul acela era drept i temator de Dumnezeu, asteptand mangaierea lui Israil i Duh Slant era peste dansul. $i era lui fagaduit dela Duhul Slant sa nu vada moartea pana ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. $i a venit cu Duhul in biserica, cand au adus mauntru parintii pe lisus, Pruncul, ca sa faca ei dupa obiceiul legii pentru El. $i acela 1-a luat pe dansul in bratele sale si a binecuvantat pe Dumnezeu si a zis : Acum slobozesti pe robut tau, Stapane, dupa cuvantul tau, in pace, ca vazura ochii mei mantuirea Ta, care o ai gatit inaintea fetei tuturor noroadelor ; lumina spre descoperirea neamurilor i slava norodului tau Israil". $i era losil si mama Lui mirandu-se de I. Slant Domnului se va theme Inseemng et tot eel intaiinliscut, din orice (Ronnie, nu era al parintilor lui, ci al tut Dumnezen gi trebuia a Sea slujba la templu. Parinpi that) TI puteau rearms pare, si ape au /taut in aceesta Imprejurere limit di Maria. Lucre. rile moisten erau ordnduite netted In legea lui Moiei, dupu cum citim In cartel EOM 13, 2.52-IS ei la Numerii 8, Preps] [locumpararli era de 6 Men, dupt cum eitim la Numerii Is, 18. Scum, win venirea lui basil gi a Minitel Fecioare la templu, nu era de Indeplinit numai [manta, ci l jertfa pentru curdjire, care se mimosa la 40 de zile, cand era ntecut un billet ei la 80 de site, and era vorba de a Ital. Despre emerge eitim In Levitia 12. Jertfa care se educe* era un miel ei clout turturele pentru Mott, iar eel siren( aduceau numai dont turturele, cum cities et a adue St. Feeloart. Se tutelage et SI. Fecioardi nu avea trebuinti et educt lertti, Mudd' nasterea ei a lost pros curial pi tart pribant. Dar a tient measta Uri teebuinta, Mudd' an pommel legea pentru mice nestere.

24 26 cele ce se graiau pentru Dansul. Si i-a binecuvantat pe dansii Simeon, si a zis catre Mariam, mama lui : Iata, acesta este pus spre caderea si scularea =atom intru Israil i spre semnul caruia se va zice impotriva 1). $i prin issue sufletul tau va trece sabie, ca sa descopere dela multe inimi cugetele". 51 era acolo si Ana proorocita, fata lui Fanuil, din neamul lui Asir. Aceasta imbatranise in zile multe, care traise cu barbatul sail sapte ani din fecioaria sa. Si aceasta a fost vaduva ca la 84 de ani, care nu se departa dela biserica, cu posturi i cu rugaciuni, slujind lui Dumnezeu ziva i noaptea. $i aceasta, venind inteacel ceas, se marturisea Domnului i graia pentru Dansul tuturor celor ce asteptau mantuire in Ierusalim. $i dupa ce au savarsit ei toate dupa legea Domnului, s'au intors in Galileia, in cetatea lor, Nazaret. lar Pruncul crestea si se intaria cu Duhul, umpiandu-se de Intelepciune i darul lui Dumnezeu era peste dansul. 10. Magii dela Resent (Matei 2-) lar dna s'a nascut Iisus in Vitleemul Iudeei, I. Cuvintele diemnul clrula se va slice fropotrivaz nu aunt prea limpezi In Intelesul tor. 'IMMO ;meat Inteles va ieei Infos Ia IvealS, Mind ne vont gandi at lime Hristos esto ea un soars nou, despre care se va vorb) malt, tar unii vor vorbi chiar Impotriva lui, dupi cum a el fest. Heel el vs ft ea un semn Impotriva canna se vor scull, multe vrilmipil ale oamenilor. Va fi ea un some al vremu- Mier lama,!mar/hint de unit, pentru care va ft semnul lor, se vor usemna eu semnul ltd, adia crucea; iar de allii va fi Urfjt ei unit, al attests' va ft en saran al Wain lor pdatoase.

25 27 in zilele lui Irod imparatul, iata Magii dela RAsarit au venit in Ierusalim, zicand : Unde este imparatul ludeilor celce s'a nascut? CA am vazut steaua lui la liasarit si am venit sa ne Inchinam lui". $i auzind!rod imparatul, s'a turburat si tot lerusalimul cu dansul '). $i adunand pe toti arhiereii si carturarii norodului, i-a intrebat : Unde este sa se nasca Hristos?" Iar ei au zis lui : In Vitleemul Iudeei, ca asa s'a scris prin proorocul : $i tu, Vitleeme, pamantul Iudei, nicidecum nu esti mai mic intre domnii ludei, ca dintru tine va iesi PovAtuitor, carele va paste pe norodul meu Israil" 2). Atunci Irod, intru ascuns chemand pe magi, a cercat cu deamanuntul dela 1. Intelegem el a trebutt al se turbure trod, Model, autind de un rege nou, /01 puts, erode tronul ameninpit. Dar de co au trebutt al se turbure oi locultorti Ierusalimului 7 Din pricing a trod era!eerie crud oi silbatee el de mice Minis e lui!mean a se tome el el. 2. Aeeasta era promote lut Waal& 5, 2-4.

26 28 dansii de vremea intru care s'a aratat steaua. $i trimitandu-i pe ei in Vitleem, le-a zis : Mergand, cercetati cu amanuntul pentru Prune, i daca ii veil afla, sa-mi vestiti 1 mie, ca si eu venind, sa ma inchin Lui. lar ei, ascultand pe imparatul, s'au dus. $i iata, steaua pe care o vazusera la rasarit, mergea inaintea lor, pana a venit si a statut deasupra unde era Pruncul. lar ei, vazand steaua, s'au bucurat cu bucurie mare foarte. $i intrand in casa, au vazut Pruncul, cu Maria, mama lui, si cazand, s'au inchinat lui, 1 deschizandu-si vistieriile lor, au adus lui daruri : aur si tamale i smirnd $i luand instiintare prin vis sa nu se intoarca la Irod, pe alta cale s'au dus lajtara lor. lar dupa ce s'au dus ei, iata ingerul Domnului in vis se arata lui losif, zicand : Sculandu-te, ia Pruncul si pe mama lui si fugi in Egipet, si fii acolo pand voi zice tie, ca va hod sa caute Pruncul sd-i pearda pe elk. 11. Fuga in Egipt. Uciderea pruncilor. (Matei 2,.) tar el sculdndu-se, a luat Pruncul si pe mama Lui noaptea si s'au dus in Egipet. $i a fost acolo pand la moartea lui trod, ca sa se plineasca ceiace s'a zis de Domnul, prin procrocul ce zice: din Egipet am chemat pe Fiul meu 2). Atunci Irod, vazand ca s'a batjocorit de Magi, s'a maniat I. Aur bau adus ca unui!warn, tamale ea unui Dumnezeu gt mime ea until muritor sortit pentru chin si durere, (Ruda. smirna se Intrebuinja Intro mirezmele Cu mire oe ungeau trupurile monitor. 2. Aga a zis Proorooul Osie II. 2.

27 29 foarte ; si trimitand, a omordt pe top pruncii care erau in Vitleem si intru toate hotarele lui, de doi ani si mai mici, clued vremea care cercase dela magi. Atunci s'a plinit ceiace s'a zis de Ieremia proorocul ce zice : Glas in Rama s'a auzit, plangere si tanguire si tipet mult ; Rahil plangdnd pe fiii sai, si nu vrea sl se mangdie, pentruca nu :"scric i. A n. i A Ai 1 - :A 4 rtls 4., _t I e it "7'j -PCtit A IC A A. (L r "a. -.4 rf 10-? a' II ii---:. 16siiistr., 4,,etekiitk,eirriTitilf sunt'. lar dupà ce a murit Trod, iata ingerul Domnului in vis se arata lui Iosif in Egipet zicdnd : Sculändu-te, ia Pruncul si pe mama Lui, si mergi in pamantul lui Israil '), cd au murit ceice cautau sufletul Pruncului 1". lar el, sculandu-se, a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit in pamantul lui Israil. lar auzind cd Arhelau 2) imp& I. Pamlintul lui lend Immune Tara Sand Wrong& nu aural nit ors odati regatta lul Israil. 2. Arlielau era fiul lui Irod. El donne.' peste fuchsia Samaria si N n ' -.A -I I t e

28 30 rateste in Iudeia, in locul lui Irod, tatal sau, s'a temut sa mearga acolo. Iar Wand porunca in vis, s'a dus in!agile Galileei. $i venind, a locuit in cetatea ce se numeste Nazaret, ca sa se plineasca ceiace s'a zis prin prooroci ca : Nazarinean se va chema. 12. lisus la varsta de 12 ani in lerusalim. (Luca 2, 4r 2) $i se duceau parintii lui in fiecare an in lentsalim, la praznicul Pastilor 1). $i cand a lost de 12 ani, ) suindu-se ei in Ierusalim, dupa obiceiul praznicului, i slarsind zilele, cand s'au intors ei, lisus Pruncul a ramas in lerusalim, i n'au stiut losif si mama lui. $i socotind ca este el cu alti soti, au venit cale de o zi i 1-au cautat pe lads, iar pelts celelalto pdrli ale Orli tatalni situ domneau cei Irma fil at lui Irod, precum hod Ant 4,17 poste Gelded. ei Perot., Irod Füip peste Deeapoll t allele. Alta. n'a domnit mutt, el a foal acne din domnle de Romani, Medea era print crud, el sure lung In Gallia, unde a i rn rit. In locul lui, Remand n'au mai pus dontnitori, ci numai procurator( care staring do c rmuitorol Siriei. 1. Loges evreiasci Indatora pe once EN reu care locale In Pa- Inane de a se duce de term psi pe an la lerusaiim: la Pesti, 1a Rimini ip Ia irbitoarea Corturilor (Veal Epees 2, 14-17; 31,24 ; A dot's Lego 16,10 i allele). Form. nu erau datoare ed le duel. Local yedera cd e dues ei Sf. Fecioard, e 0 dovadd dospre cucernide ea pentru villa dada. 2. La 12 ani, Coplul evreu Mace. gi el dater a Implinl portaelle legit. caps eei mai In fleets ea I.

29 31 el prin rudenii si prin cunoscuti. $i neallanclu-1, s'au intors in lerusalim, chutandu-1; pe el. $i a fost dupa 3 zile, 1-au aflat in biserica 9, sezánd in mijlocul dascalilor, ascultandu-i si intrebandu-i pe ei. $i se minunau toti, cei ce-1 auziau pe Dansul, de priceperea i.de raspunsurile lui. $i vazandu-1 pe el, s'au spaimantat 2). $i a zis catre.rveo - S. tit s. '.1 Kt' r ;Pr - ILO t sro ;... el mama lui : Fiule, dece ai facut noua asa? I. Dada 1-au ghat In biserici, nu Immune CA I-au glen In Innull templul, ci In una din clidirile alaturate touiplului. In care Preen! ii ineau adun5nie tior. 5. Asa rice Babas mamma. s'au spilimantat. Dar nu a bine tradus Ar trebui dat pe rotolneste ou: Watt uhnit orl s'au minunat orl s'au mast fonds. Acosta eine tnielesul euvintului unloose exeplaghtaan pa care-i glum In greceote oi pe oars toti tradue torsi II data 'n IIrnbite lor cu lieu rninunat, flu au s'au eptimantat.. Dee, &coats e until din locuriic care, pa viitor, Irebine =Henna In Ibblia remit:eased.

30 32 lath tatal tau i eu, dorindu-te, te cautam.. Si a zis catre dansii. ode ce ma cautati? Au n'ati stiut ca intru cele ce sunt ale Tatalui meu se cade mie sa fiu? Si ei n'au inteles graiul care a grait bor. Si s'a pogorit impreuna cu dansii, i a venit in Nazaret, si era supunandu-se lor 9. Iar mama lui pazea toate graiurile acestea in inima sa. $i lisus sporea cu inlelepciunea si cu varsta i cu Darul 2) la Dumnezeu si la oameni : Multe Inca i altele binevestea norodului mangaindu-i. 1. Tot timpul cat a trait fa caaa parin1iior ail, line a due vlaja Ulna si &a Neat al ee vorbeasea deapre El. Era ecultator al tudeplinea luerul goapodiriei el al meeteeugului pe care-1 BAvargea dreptul Irma. 2 Dad eitim ca liana aporea cc Intelepciunea I cu abate qi ou darul, trebuie BA Intelegem aceetea deepre crepterea trupulul tau onieneee. El urma creeterea lire:mei a orlearul copil, iar darurile celelalte omeau Ia ivealà treptat-treptat, pe minim treeterii trupeeti. Cu toate 'wastes, din Mind tia clod, se vedea nuterea ea deosebita, cum a lost la varsta de 19 aril, clod a uimit pe Invitatil Legii dela lerusalito.

31 PARTEA II VIATA LUI IISUS, DELA PMIREA LA LUCRA- REA OBSTEASCA, PANA LA FLORII, CAPITULUL III Inaintea propoveduirii Mântuitorului. Lucrarea Sfântului loan Botezatorul. 13. Propoveduirea Sfantului loan 13otezAtorul. (Matei 3, rit ; Marcu 1-, ; Luca 3, 1-18). In anul al 15-lea al Impäratiei lui Tiberie Chesarul I), domnind Pilat din Pont In Iudeia i Irod ) stapanind tinutul Oalileei, iar Filip 4), fra- I. Tiberiu a ford al doilea Imparat al Romanilor, dela anul In 37 dupi Hr. Cel Intiii a fest Octavian August, In timpul eiruia sin nascut Domnul Hristos. Sub Tiberiu a Cost flatignit, 2. Pala a lost al defence procurator al ludeel, dupi ce Arbelau a fast scos din domnie de Romani gi Tn locul lui s'au pus procuratori. Col lilted a fost Coponous. Sub Pilat s'au petrecut psalms, moartea al invitee Domnului. 3. era fiul lui trod care ucisese pruncii gi Irate en Arbelau. El se numea Irod Antipa. Tot el a omorilt pe Sf. loan BotezAtorul. 4. %rest rump e si el fiul lui Irod, ucigsaul pruncilor, gi trawler lui Arbelau pi Antipa. Era eel mai )land 'mime fill lui trod al aingurul care a intuit pa scaunul domniei. 3

32 34 tele lui, stapanind tinutul Ituriei i laturea Trahoniel, i Lisanie stapanind tinutul Aviliniei 1), in zilele Arhiereilor Ana si Caiafa, fost-a cuvantul lui Dumnezeu catre loan, fiul Zahariei, in pustie. $i a venit el in pustia Iudeei 9 si in toata laturea lordanului, botezand i propoveduind botezul pocaintei, intru iertarea pacatelor, i ziand : Pocaiti-va, ca s'a apropiat Impdreifia cerurilor /u Atunci s'a implinit ce s'a scris de Proorocul de ce zice: IatA, eu trimit pe ingerul meu inaintea fetei tale, care va gäti calea ta inaintea ta" 4). Cad acesta este cel despre care a scris Proorocul Isaia, ziand : Glasul relui ce striga in pustie : 5) Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile lui ). Toata valea se va umplea si tot muntele i magura se vor smeri, i vor fi cele strdmbe drepte pi cele colturoase cal netede ; i va vedea tot trupul mantuirea lui Dumnezeu". 1. A I ia era un tinut mai sus de Palestina i spre Oath-Rai ei. 2. Pustia ludeei era un Ilnut neloc lit care ae 'standee dealungul Mari Moistly spre Apus. E. Botezul poothntei era numai botez care Rita dorul euratirli de pleat* la coke se boteza. Era o nifirturieire vazutt a pociiinlei der nu Imbrece pe cel Potent cu pulerea de sus, In fetid nettle d'n urand a to t numai botezul lut Deus, care boteza cu Dub Stunt gi cu toe. et Meats cuvinte tautest spuse do Proorocul Mala) ia 8, 1 1 aunt pomenite aei numai de even heir tul Marou, pe cand S. Mater m Luca ponienose numai de cuvintele de mai la vale din lease. 5. 6lasul rein? cc (raga npite nu Inseamml glasul aelut ee strigi In zadar, cum ni se pare stout azi, ei glasul coital ce strirrl In We olefin. 6. In veehime, clad regii b Imparatil pleeau In alitorie siei vada tara, slu ile stapinirii piece i mai inainte sit ledrepte drumurile pe uncle flan sa tread alaiul. t inda el Hristos e mptrat, ni se spune st indrepttm drumunle ImpirAtiei In care are al vie, adbet sa gitim suiletele noastre.

33 35 -- $i acest Joan avea imbrdcdmintea lui din peri de carnita i bran de curea imprejuxul mijlocului lui, iar hrana lui era lacuste i miere salbateca Atunci ieseau la clausal Ierusalimitenii i toatd Iudeia i stoat@ laturea dimprejurul lordanului si se botezau toti dela dansul in riul Iordanului, marturisindu-si pacatele lor. S vazand pe multi din Farisei si din Saduchei 2) venind catre botezul lui, le-a zis : Pui de naparci, cine via aratat voila ca sd fugiti de mania ce va sä fie? Faceti dar roduri vrednice de pocainta si nu socotiti a zice intre voi : Fannie avem pe Avraam, cà zic voud, cd Duinnezeu si din petrele acestea poate sd ridice fii lui Avraam. Ca laid, i securea la itclacina pomilor zace ; deci tot pomul care nu face roada buna se taie si in foc se arunca". 5i-I intrebau pe el noroadele, zicandu-i : Dar ce vom face? $i el, raspunzand, le zicea : Cel ce are cloud haine, sa dea celui ce n'are ; si cel ce are bucate, asemenea sà faca f" 5i au venit si vamesii sa se boteze dela dansul, si au zis catre el : Invatatorule, ce vom face?" lar el a zis cdtre dansii : Nimic mai mult decal este randuit voud, sa nu faceti I" 5i-I intrebau i ostasii, zicand : 5i noi ce vom face?" 5! a zis catre dansii : 1. hi RA Met, era Intrebuinpitii nafinearee licuetolor. Li se rupeau pieloarele, aripile, erau In:prate pe aia, se wean el age erau berm de malacca. Micros silbeteca era repine deice, zaharoasi, care se aeurgee din Cortja unor cop Ile, sau mere. ennui de albino BObati e In erapateri de stanei.. Farieeil ei bedecked erau tnvataii Evreilor In luoredie vie1ii debovniceeli. Cei dintai erau venni care inolpau eu andinun1ime deepre legea dumnezelasea ; cei din urnia erau preoti. l unii gi still au fast vrannegii Mantultorului.

34 36,Pe nimeni si nu asupriti, nici si clevetiti, i sä vi indestulati cu lefile voastre I" lar asteptand norodul i cugetand toti In inimile lor, de loan, ca nu cumva el sa fie Hristos ; rdspuns-a loan tuturor, zicand : Eu vi botez pe voi cu apa spre pocaimd, dar cel ce vine dupi mine, mai tare cleat mine este, cdruia nu stint vrednic, plecandu-mi, si-i dezleg cureaua Inca). timintelor lui 2). Acesta va va boteza pe voi cu Duhul Slant i cu feet), a cirui lopati este in maim hi, i va curati aria sa, i va aduna grant in jitnita sa, iar plevele le va arde cu focul nestins". 14. Botezul lui lisus. $irul neamului sgu dung Sfântul Luca. (Matei 3, - ; Marcu 1, 9.,; Luca 3, -, ). In zilele acelea, clan s'a botezat tot norodul, a venit lisus din Gatileia cutre loan la lordan, ca si se boteze dela dansul. lar loan il oprea pe el, zicand : Eu am trebuinfi sa ma botez de tine, i tu vii la mine?" S raspunzand lisus, a zis I Plink& poporul se aetepts MS vie Sinaloa, eani vents. vre. mea 01 taste semnele se Implinisere, orice miseere mai vie In ju rail opine i ivirea orimli mai deeethit punts pa ENrei pe glianuri el nen BS se Intrebe Elsa nu corny. mein e Hriatou 2. Acensta era nna din slujhtle pe care mobil le facean In ea. (tele ettiplinilor lor. Pe stand se purtau so, dale, atria nite alp' legate de picior en eurele. Pe aceotea le dea)egau rob I loan Bo_ tesitorul se ancoteate atat de n ic fala de liriatoe, lurk Mean ca plat aceasta lo'be nu e yreclnie si ho redo. S. Ma numeete loan Polerilloral boterul lui IlrMles, edict( e eu milt mai malt decal al On, care a numai boles eu spa epee pocainti.

35 37 catre el: Lasa acum, ca asa este cu cuviinta noua, ca sa plinim toata dreptatea I" 9 Atunci 1-a lasat pe el. Si botezandu-se lisus, indata a esit din apa. Si botezandu-se i rugandu-se el, iata, i s'au deschis lui cerurile, si a vazut pe Duhul lui Dumnezeu cu chip trupesc, ca un porumb, pogorandu-se i venind peste dansul. Si iata, glas din cer s'a Mout, zicand : Tu esti Fiul meu cel iubit, intru tine am binevoit". $i acest lisus era ca de 30 de ani incepand, bind (precum se socotea), fiul lui losif 2), al lui Ili, al lui Matat, al lui Levi, al lui Melhi, al lui lana, al lui losil, al lui Matatia, al lui Amos, al lui Naum, al lui Esti, al lui Nanghe, al lui Maat, al lui Matatia, al lui Semei, al lui losif, al lui luda, al lui loana, al lui Risa, al lui Zorovavel, I. Asa este au otaninld cram, on sa pinion Matti dreptatea Inseamna et, deal tu, loan, trebuse ea primeati botezul dela mine, dar Ream este verbs do always. Eu nu am placate de isplait. Dar rinduiala este ea eu cia mattul pe om de paeatele Iui. Deal dad eu lea aeupra mea pioatele oamenilor, n,a bows ea Intalizator al pacatelor omenirii. Mt aunt randuite marimba at se fact zi de seem Mobutu era implimm tweet lueru. v. meet Nene era roams] dupa cum se ecieetea flu al lui keit, Intru eit lima era Bowl legit= al Martel, dar dupa adevar liana era unnaa al altui MI de neamuri Care, dela Mail, merge prin III. Aeon Ili Net nu eats altul deaf Triathlon eau Ettachtm, tatal Stint& Fecloare Marla. Clei numele de it este o 'cornice sourtati din loaelinn BALI Elisebim, s dupe Cum nob teem eel In romeneete Tache In loo de Dumaru. Erin urmare Orel de neamuri dot aid de SI. Luca este neamul Stinted Feoloare Maria. Dela Ili pint la David, nisi avem la SI. Luca alt air de neamuri cleat eel dela Sf. Matei. /somata din prieina ell Oral dela Matei merge prin Solomon, fiul lid David, iar la Lucia Yirul merge prin Natan, care a lost alt flu al list David. Dela David la Avraam that, este acelez zir la amandol eyangbeliztif. Dela Avraam, Sf. Mate( se opreate, pe and St. Luca merge InaWte pant la Adam.

36 38 al lui Salatiil, al lui Niri, al lui Melhi, al lui Adi, al lui Cosan, al lui Elmodam, al lui Ir, al lui losi, al lui Eliezer, al lui lorim, al lui Matat, al lui Levi, al lui Simeon, al lui luda, al lui Iosif, al lui Ionan, al lui Eliachim, al lui Melea, al lui Matata, al lui Natan, al lui David, al lui Iese, al lui Ovid, al lui Vooz, al lui Salmon, al lui Naason, al lui Aminadav, al lui Aram, al lui Esrom, al lui Fares, al lui Iuda, al lui Iacov, al lui Isaac, al lui Avraam, al lui Tara, al lui Nahor, al lui Saruh, al lui Ragav, al lui Falec, al lui Ever, al lui Sala, al lui Cainan, al lui Arfaxad, al lui Sim, al lui Noe, al lui Lameh, al lui Matusala, al lui Enoh, al lui Iared, al lui Maleleil, al lui Cainan, al lui Enos, al lui Sit, al lui Adam, al lui Dumnezeu. 15. Postul #i ispitirea lui lisus. (Matei 4, CIL ; Marcu 1, -; Luca 4,,-) lisus, plin de Duhul Slant, s'a intors dela Jordan l s'a dus de Duhul in pustie, ca sa se ispiteasa de diavolul 9. Si era acolo in pustie 40 de zile, ispitindu-se de Satana, si era cu fiarele, si ingerii slujeau lui. $i n'a mancat nimic in zilele acelea. $i sfarsindu-se ele, postind 40 de zile *i 40 de nopti, dupd aceia a flamanzit. 51 venind la dansul ispititorul, i-a zis: De esti Fiul lui Dumnezeu, zi ca petrele acestea sa 1. Nu vi mirati, rice St. GrIgorie, ci nous se Iasi (BONI et due de diarolul. Nu a'a Meat et a ti riatigust de Eltrel, elude Satan& Y (citat dupi Arnaud).

37 39 se fact' pani!" lar el raspunzand, a zis : Scris este : Nu numai cu pane va trai omul, ci cu tot graiul ce iese din gura lui Dumnezeu" 1). Atunci 1-a dus pe el diavolul in Sfanta Cetate i 1-a pus pe el pe aripa bisericii i i-a zis lui : De esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-te pe sineti jos, ca scris este : Ingerilor sai va porunci pentru tine si pe mani te vor ridica, ca nu cumva sä impedici de peatra piciorul tau 2). $i a zis Iisus lui : larasi scris este : SA nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau!" 3). Apoi I-a dus pe dansul diavolul inteun munte inalt foarte, i i-a aratat lui toate imparatiile lumii si slava lor, inteo clipeald de vreme. Si i-a zis lui : Tie voi da stapanirea aceasta toata si slava lor, CA mie este data si oricaruia voiesc o dau pe ea. Deci tu, de te vei inchina mie, cazand inaintea mea, va fi a ta toata". Si raspunzand Iisus, i-a zis: Mergi inapoia mea Satano, CA scris este: Domnului Dumnezeului tau sa te inchini i lui unuia sa-i slujesti!" 4). Si sfarsind diavolul toata ispita, a fugit dela dansul i 1-a lasat pe el pana la o vreme. $i lata, ingerii au venit la dansul si-i slujeau lui. 16. Noua marturisire a lui loan despre lisus, inaintea solilor Evreilor din lerusalim. (loan I, -,4) Aceasta este marturia lui loan, and Iudeii din 1. Aceate cuvinte aunt din A doua Lege s, Ptutimul 90, A doua Lege 6, A doua Lege 6, 13.

38 40 Ierusalim air trimes preoti i leviti ca sa-i intrebe pe dansul : Tu cine esti? Si a marturisit loan si n'a tagaduit : Nu sunt eu Hristosul". $i I-au intrebat pe dansul: Ce dar? Ilie esti tu 'Pc ') $i a raspuns : Nu". Deci au zis lui : Cine esti? ca sa dam raspuns celor ce ne-au trimes pe noi... Ce zici insuti pentru sineti 7 El a zis : Eu sunt glasul celui ce striga in pustie: Indreptati calea Domnului l" precum a zis Isaia proorocul., $i trimesii erau din farisei. $1 I-au intrebat pe dansul i i-au zis lui : Pentruce, dar, botezi, daca nu esti Hristosul, nici tile, nici Proorocul?" 2): Raspuns-a lor loan, graind Eu botez cu apa, iar i mijlocul vostru sta cel pe care voi nu-i stiti. Acela este celce vine dupa mine, carele mai nainte de mine s'a Mut, caruia nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua incaltamintei luia. Acestea s'au facut in Vitavara, de ceia parte de lordan, unde era loan botezand. 1. Evreii Introbau dad( nu cumin loan e Hie, fiindet Way din proorocia lui Malahia 4, 5 ci, mai nainte de a veni Hristos, se va nate Ilie. Acest Ike era Inst found loan Botezaterul, Hinder' el a venit cu Infatiaarea lui Ike. Acton* ne.e apune Innis% Domnul Hristos la Motel 11. lc 2. Fria proorocul, Evreil lupin aid pe Uremia, Waded se sputie& tu cartes a dons a Macabeilor 2, 1-12 at Uremia a gamine stele Mute ale templului la venirea Babilonenilor asupra lerusalimului el a nu ocean a 11 scram, dealt atunci clod ayes al se arate din non slava Domnului, adici la venirea lui Meals. De acela, clod Dooms! Haste@ 1ntreabi pe apostolii all eine spun oamenii ei a El, unii an [define: leramia. (reel Hetet 18, 14).

39 41 A doua zi vede loan pe Iisus venind catre dansul i zice : lata mielul lui Dumnezeu care ridica pdcatul lumii. Acesta este pentru care eu am zis: Dupe mine vine barbat care inainte de mine s'a Mut, cd mai fatal de mine a lost. $1 eu nu 1-am stiut pe el 9, ci ca sa se arate lui Israil, pentru aceasta am venit eu cu apd botezand". $i a mdrturisit loan zicand : Am vazut Duhul ca un porumb pogorandu-se din cer si a rdmas peste dansul. $i eu nu 1-am stiut pe El 2), ci cela ce m'a trimis pe mine sa botez cu apd, acela mi-a zis mie : peste care vei vedea Duhul pogordndu-se i ramaind peste dansul, acela este care boteaza cu Duh SIAM.) $i eu am vazut si am marturisit ca acesta este Fiul lui Dumnezeu. 17. Cei dicta; ucenici ai lui lisus. (loan 1,..) Si a doua zi, iaräi sta loan si din ucenicii lui doi ; i cautand 4) la lisus, care umbla, zice : Iata 1. De ce loan spune aft n'a stiut pe Haus, and era rudd cu El? Din pricina ca a Mit de mult In pustie l Deus era In Nazaret, iar el In ludota. 2. loan ',pima ch nu 1-a gtiut pe lisus. Deed Insi la bates II oprea zicand ca el loan, are trebuinpl de!settee& Jul Haus, ei nu haus de al lui loan, Inseam:A cif el a cunoseut pe liens eine elite. Aceasta md dovedegte cif el a avut o deacoperire de sus, prin care a cunoscut nine este Deus, In clips and acesta s'a Infatigat Inaintea lui. L-a putat cunoaste de mutt as rudd, tint nu Ca!dealt. 8. Duhul SfAnt pogorfit la botez sl glasul TatAlnl, fapte vizute al &hilts de multi, aveau sa Ile IncredIntarea deplind peatru tot', ad Efristoe e Multi. A. Unii din ucenicli Domnului R11 foot mai!mai ucenicii lui loan. S. Cduland la liens loseamni : privind spry liana.

40 42 Mielul lui Dumnezeu ja $i I-au auzit pe el cei doi ucenici graind, si au mers dupa lisus. lar intorcandu-se lisus i vazandu-i pe ei mergand dupa el, a zis lor : Ce cautati?" lar ei au zis Lui : Ravi (ceiace, talcuindu-se, se zice Inv& tatorule) 1), unde locuiesti? A zis lor : eniti si vedeti I Au venit si au %tut unde locuieste si au ramas a el in ziva aceia, si era ca la zecelea ceas 9. $i era Andrei, fratele lui Simon Petru, unul din cei doi, care auzise dela loan i mersese dupa dansul 9. A aflat acesta intai pe Simon, fratele säu, i i-a zis lui : Am aflat pe Mesia", ce se talcuieste Hristos 4). $i I-a adus pe dansul catre lisus. $i cautand la el, Iisus, a zis : Tu esti Simon, feciorul lui Iona ; tu te vei chema Chifa 5), ce se talcuieste, Petru". lar a doua zi a vrut lisus sa mearga in Galilelia, si a aflat pe Filip, si a zis lui : Wino dupa mine I". $i era Filip din Betsaida 9, orasul lui Andrei si al lui Petru. A aflat Petru pe Natanail i zise lui : 1. Cuvintele ceiace, tdleuindu-se, se nee Inveljatorule, Macao:mit pe grain! de azi : estate, talcuindu-se, inseantna!flea faterule. 2. Al :miles coma, dupi nu:darken-ea de atunci, era nasal a clupli amiazi din women nominal. Atunci ceaeurile es numirau dela 6 dimineapt i mergeau 12 ceasuri dela 6 dimineala pima la 6 seam a. Menton mantis venieeril din Galileia rand au auzit l ei de mares maul au propoveduirea lui loan. Mai 1-a plait Nana mai Intr.', 4. Outran/al Merle e anemia el Inseam:el tel tine, edict trimeanj Domnultd e true ou unidelemn allot pentru Elul. cent.. Henna e tot &mental Meaia, pe Veneer, Nol 1-am putea aide pe romtneete Uncut Drannului. Deci cuvintele Meal*, cc ee tillcuieste Hristos. vor el rice :.Iderda, ce!miasma. Neaten. 6 Cuvlintul Chita a evreleee i Ineerana pecarcr. 6. Betsaida era way In partea de sue I ririi Stints, pe malul la- *mini Obenlearet.

41 43 -- Am aflat pe cel despre care a scris Moisi in lege si prooroci, pe Iisus fiul lui losif, care este, din Nazaret". Si a zis Natanail lui : Din Nazaret poate fi ceva bun r ') Zice Filip lui : Vino pi vezi l" A vazut Iisus pe Natanail 4) venind catre Dansul, si a zis pentru dansul : Iata cu a- devarat Israilitean intru care viclesug nu este". Zis-a Natanail lui : De unde ma cunosti?" Raspuns-a Iisus i i-a zis lui : Mai nainte, pand a nu te chema pe tine Filip, fiind tu sub zmochin, te-am vazur. Raspuns-a Natanail i i-a zis lui : Ravi, tu esti Fiul lui Dumnezeu, tu esti Imparatul lui Israil". Raspuns-a lisus i i-a zis lui: Pentru cà am zis lie cä te-am vazut sub zmochin, crezi? Mai mari decat acestea vei vedea". Si i-a zis lui : Amin, amin, graiesc voua, de a- cum yeti vedea cerul deschizandu-se i pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se i pogorandu-se peste Fiul Omului". 18. Nunta din Cana Galileei. (loan 2, Si a treia zi, 3) nunta s'a facut in Cana Galiled ; si era mama lui lisus acolo. Si a fost chemat 1. Din pricinil a Nazaretul era In Collide, undo neatnul enelose era amestecat au alte neamuri, eel din Iudeia se ultau de atm la ei si skean a nu poate cal neva bun dints's) Sari uncle Evreil aunt emeatecep cu I,.12 n oo era tot trufia Earellor ci aunt Evrei ai cif alpu nu mai aunt ea rd. 2. Natanail este apostolul pe care, tn mite pomelnice de apostollf II gisfm ou unreels de Varloiornet. 3. A train i dela data oand a ohemat pe eel dintil apostoll. Ca sa to duel din ludein In GaIllein, earn Oita trebuin, vivo 8 Ale la drumul Pe jos

42 44 i Iisus j ucenicii lui la nunta. 5i smrsindu-se vinul, zise mama lui lisus catre Dansul : Vin nu au". Zice ei Iisus : Ce este mie i tie, femeie? Inca n'a venit ceasul meu". Zice mama lui slugilor : Orice va zice voila, faceti l" 51 erau acolo sase vase de peatra, puse dupa curatenia ludeilor 1), care luau 2) cafe data sau trei vedre 3). Zice lor Iisus : Umpleti vasele cu apa". $i le-au umplut pana sus. $i zice lor : Scoateti acum si aduceti nunului l" 51 i-au adus. $i dupa ce a gustat nunul apa ce se facuse vin, si nu oia de unde este ; (iar slugile cari scoasera apa, stiau) ; striga nunul pe mire si zice lui :,,Tot omul, pune intai vinul cel bun, si daca se imbata, atunci pe cel mai prost ; tu insa ai tinut vinul cel bun pana acum". Cu aceasta a facut Iisus incepatura minunilor in Cana Galileei, si si-a aratat slava sa ; si au crezut intru el ucenicii lui. Dupa aceasta s'au pogorat in Capernaum, 4) el si mama Lui i fratii Lui i ucenicii Lui ; si acolo au sezut nu multe zile. 1. Ouvintul &mete, eu etre Ilene riispunde fliintei Fastest*, nu trebuie Eul se ia ca un cnvfint Ube's, pentruca atunci se Poisebuinia au multi( cinste. Domnul Hristos 11 mai IntrebuinpiazA pi In alte Imprepwari au pont InIeles. Clue doreate limurin mai fungi In privints aceasta, et olteitect In cartes roes Apararea Medi BMW, Bucureeti it. Puss dupd curolcnia furl. co Inseamnt puma dupa oleic/du/ pe care if aveau Erns de a se retrofii. B. Vase!, Luau ea, 2 a vedre inseamni cacuprindeau ate 2 2 vedre. 4. Capernanmul era tot In Galileia, pe tan,iul laculni Ohenisaret, mai jos de Betsaida. Acesta e oraeul In care de multe ori s'a oprit Domnul!trifles In eurgerea Ipropoveduirilor Lui, Modal aiel u.s Petru swig Dace evangbelistul spune ei Domnul Hrietos s'a pogorat dela Cana la Capernaum, aceasta din pricing ca oragml Cana era mai sus, iar Capernaumul mai jos, laugh apt

43 45 CAPITULUL IV Intend Pa.lte al Domnului. 19. Alungarea vinzatorilor din bisericd. (Ioan 2, -). Si era aproape Paste le Iudeilor, i s'a suit Iisus in lerusalim. 5i a aflat in bisericd pe ceice vindeau boi i oi i porumbi '), i pe schimbdtorii de bani 2) sezand. $i Maud biciu din streanguri, pe toti i-a scos din biserica, oile i boii ; i schimbätorilor a värsat banii, i mesele le-a rdsturnat. $i celor ce vindeau porumbi, le-a zis : Luati acestea de aici ; i nu faceti casa Tatalui meu casd de negutatorie I" $i si-au adus aminte ucenicii lui cd este scris : /Mona casei tale m'a mine& pe mines). lidspuns-au Iudeii i i-au zis lui: Ce semn aräti noud, cd faci acestea 74)" Haspuns-a lisus si a zis lor : Stricati biserica aceasta, si in 3 zile o voi ridica". $i au zis Iudeii : In 46 de ani s'a zidit biserica aceasta, i tu in 3 I. Din prl-ind di Is Evrei se adueeau la templu jertfe singeroute, In prenjma lui se glaeau dobitoaceaduse pentru cumparare. Domnul Hrietoe nu le-a glint chine in templu, ea aeolo nu puteau intra cleat preojii, dar Ie-a Disk In CUT0113 templului, care, de fapt, fleeau parte, din eladirile templulul, ci emu Ineunjurate cu ziduri ei etelpi 2. Shimbatori de bani ge aflau acolo, pentruel la temple nu se primeau bani cu chip de rege strain pe el. De aceia anima veneau de departe i avegu bani strain', trebuiau ea geltimbe. De aici ',Unfree achinabatorilor In looul unde se aflau Di aftnzatorii de dobitoacte. 3. Aceete cuvinte aunt din pealmul GS, Attica: prin no soma oral! ca ai dreptul sa fact sonata.

44 46 zile o vei ridica? 9" lar el zicea pentru biserica trupului sail. Pentru aceasta, cand s'a sculat din morti, si-au adus aminte ucenicii lui ca aceasta zicea for, si au crezut Scripturii i cuvantufui, care zisese lisus. $i cand era in Ierusalim la praznicul Pastilor, multi au crezut intru numele lui, vazand semnele lui, cele ce Ikea. lar insus lisus nu se incredinta pe sine lor 1, pentruca el stia pe toti. $i n'avea trebuinta ca cineva sa marturiseasca pentru om, ca el stia ce era in om. 20. Vorbirea lui lisus cu Nicodim. (loan, 3-21). Si era un om din farisei, Nicodim numele lui, boier al ludeilor. Acesta a venit dire lisus noaptea si i-a zis lui : Ravi, stim ca dela Dumnezeu ai venit invatator, cà nimeni nu poate sa lace aceste semne pe care tu le faci, de nu va fi Dumnezeu cu dansul" ). Raspuns-a lisus si i-a zis lui : Amin, amin, graiesc tie, de nu se va naste cineva de sus, nu va putea vedea imparatia lui Dumnezeu". Zice catre el Nicodim : Cum poate omul sa se nasca fiind batran? Au doara poate a doua oara sa intre in pantecele maicii 1. Templul acela era sidit de Irod, ucigtutul pro, niter. In vremea MAntuitorului nu se ispravise de richt In toate ^tele lui, cu toate zidartile marete pe care le eves in jun. Deaceia Evreii spun di s'a zidit in 46 de gni. Nu s'a isprivit cleat cu a ani Inainte de a fi daramat cumplit de Romani. 2. Adieu : nu se Inenedea tn ei. it. Fartaeli erau element fatarnici, cum Ii mutant MAntuitorul deacon'. Dar se mai gases Intro ei et elite un cuget drept, cum era Nicodem, El a Tanta taptele Domnului ei a Icicles cil acestea nu le poate face decat numai cineva care are puterea lui Dumnezeu.

45 47 sale, si sa se nasca?" '). RAspuns-a Iisus : Amin, amin, graiesc tie, de nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre Intru imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trup, trup este ; i ce este nascut din Duh, duh este. Nu te mira ca am zis tie : se cade voua a va naste de sus 2). Vantul unde voieste sufla, si glasul lui auzi, 3) dar nu stii de unde vine si unde merge : asa este tot care este nascut din Duhul" '). Raspuns-a Nicodim i i-a zis lui : Cum pot sa fie acestea r. Raspuns-a Iisus i i-a zis lui : Tu esti invatatorul lui Israil, i acestea nu le stii? Amin, amin, graiesc tie : Noi ce stim graim, i ce am vazut marturisim, i marturia noastra nu o primiti. Daca cele pamantesti am spus voua, si nu credeti, cum yeti crede de voi spune voila cele ceresti? i nimeni nu s'a suit in cer, fara numai celce s'a pogorit din cer. i precum Moise a inaltat sarpele in pustie, asa 1. Grey se subs omul cu cugetul la cole dullovnicepti. Nicodem era Int/Stator de Month stinte i eu tome &testes el in spuscie Domnului in Inhales [stipule. thus II vorbea despre naetereacu eutietul, else gandra la coa cu trupul, ad chic& te-ai unseat odatd, nu te mai poti mane a does cart. i mai Wale vote vedea, In even hells Sfantului loan, ot Evreii Inteleg gren amino Inv5111- turd a Domnalul eau dee deapre manearee tropului siu. 2. Omul trebuie sill preface apuciturile sale pimanteptt prin Impirtupires puterli dela Dumnereu. S. In Mane ovanghellei vechi romfinepti, se eerie Dubul stela. No e bine Mad. Intelesul e at vantui stifle pi nu ptii de undevine. Mate traduced].) altora pun aici vtin1u1, el nu Dahia. 4. Mdntuitorul face aid o asendinare. Dupi cum viintul aunt WA et DM de unde vine et Incotro se duce, dar lucrarea lui e vie pi adevintii, ace pi luerarea Dubului. Fart sill del!impede seams CUM Morena, ea load!anima pi educe 0 odevirati prefacere in Mote omului.

46 48 se cade a se inalta Fiul omului '). Ca tot celce crede intru el, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica!). Ca asa a lubit Dumnezeu lumea, Inc& si pe Flu stilt, cel unul-ndscut, I-a dat, ca tot celce crede Intru el sd nu piarã, ci sd ailed uiatd oesnicd. Cd n'a trimis Dumnezeu pe Fiul sift, In lame ca sd judece lumea ; ci ca sei se mantuiascd lumea prin el 3). Cela ce crede intru el nu se judeca ; iar cela ce nu crede, iata este judecat, ca n'a crezut intru numele celui unuia-nascut, Fiul lui Dumnezeu. Iar aceasta este judecata, ca lumina a venit in lume i oamenii au iubit mai mull intunerecul decat lumina, ca erau faptele lor rele. Ca tot cela ce face rele urine lumina, si nu vine la lumina, ca O. nu se vadeasca lucrurile lui. Iar cela ce face adevärul, vine la lumina, ca sa se arate lucrurile lui, ca intru Dumnezeu sunt lucrate. 21. loan gi ucenicii ail. (loan 3, -). pupa acestea a venit lisus i ucenicii lui in pamantul Iudeei, 4) i acolo petrecea cu ei, i boteza. J. Pen numirea de Fiul Omuluf se Intelege totdeauna lisus Hrislos. Acesta e numele cu care singer se numeete. Cu unfits El se militarises augur drept Mesta, Medal Proorcanal Daniel numeitte pe Meals Flu RI Omului sou Fiu Ornonese. Zicendu-se.Fiul Omului, en tot una cu a spune cli e Meals. 2. Rostul venini Mantuitorului este et dea nate adevi rata omului. Avert(' numal vista pimenteasee, scents nu e depilate, Medea se ispraveete. Umblend base dupe vials veanici, prin scents se curate ei so Rutile ei con pilmanteseci. 3. 0! Mari al cutremuritoare cuvinte, asa de deosebite de adsalute eamenilor! Cid el Mena dupa aver. el putere, iar MAntuitorul spune ca n'a venit pentru mita, ci pentruca al uprose lumea. 4. Dela locutions'', MAnItutorul a venit In pantie uncle boteza loan, 'Wick In preajma lordanulul.

47 49 $i era 0 loan botezand in Erion, aproape de Salim, Ca erau acolo ape multe ; i veniau 0 se botezau. Ca Inca nu era loan inchis in temnita. $i a lost intrebare de ucenicii lui loan cu Iudeii pentru curatenie. $i au venit catre loan, i i-au zis lui : Ravi, ceice era cu tine de ceia parte de lordan, pentru care tu ai marturisit, lath, el boteaza, i toti merg catre Dansur. Raspuns-a loan 0 a zis: Nu poate omul lua nimic, de nu va fi dat lui din cer. Voi inivà marturisiti pentru mine, ca am zis : nu sunt eu Hristosul, ci cum ca sunt trimis inaintea aceluia 1). Cela ce are mireasd, mire este ; iar prietenul mirelui, care sta 0-1 asculta pe el, cu bucurie se bucura de glasul mirelui ; deci aceasta bucurie a mea s'a umplut 2). Aceluia se cade a creste, iar mie a ma micsora 3). 1. Ucenioli lui loan erau indurersti el mai multi mergeau dupi Haus cleat dupt Invattltorul lor loan. Delicate se due la acesta pi se piing. I. an Inca Ii mangdie i le spline ea nu e nimic de intrietat eel, (Ueda lupe trebuie sia se NM Iple. %ice ca luaus el le.a anus PA rostul lul a fest de a Ott mitre pentru haus Deci Elect ileum lames merge dupe el, cu atilt mai bine. Este formai implinireeeelor ce trebuiau ea De. 2 loan s priveste ca un prieten al until mire. Mirele este Hristos, animal:la este noun ImpArape pe care a venit s'o Intemeieze. Erie. tenul se bunural de buna luerare a mirelati. Deci race loan : lett, Itemised bucurte a mea s'a implinit! 9. Uimitoare can into acesten ale lui I oa n, cu totul eine! de cum eugeta oamend In ithemenee ImpradurAti! (act ei totdeauna se socotesc mai moat dealt sunr, isu fart ethers dreptul alma, tree inainte undo nu tenni. Dude este Imola tore aft spuie : Nu, nu mi se outing rule enemata n'am sates Insusiri cke ar trebui pentru o esemenea malta situ IA I E departe sonata de faptuirea obisquad a oamenalor. Cu tests arealea the face Sf. loan. De Joe nu se :theta de numele pe care pi I ;) Incur, de treceres mare de care se bar cure In fate poporallui, ci, In feta lui lions, thi eunoaste lipsa se si *Henri eu umilinta: Se code aceluia sa creasca, iar mie a ma mic- 4

48 50 Celce vine de sus, deasupra tuturor este ; celce este de pe pamant, pamantesc este si de pe pamant graieste ; celce vine din cer, deasupra tuturor este. $i ce a vazut si a auzit, aceia marturiseste ; i marturia lui nimeni nu o primeste. Cela ce primeste marturia lui, a pecetluit, ca Dumnezeu adevarat este. Ca pe care a trimes Dumnezeu, cuvintele lui Dumnezeu graieste ; ca nu cu masura da Dumnezeu Duhul. Tatal iubeste pe Fiul, i toate le-a dat in mana lui. Cela ce crede intru Fiul, are viata vesnica; iar cela ce nu asculta pe Fiul nu va vedea viata ; ci mania lui Dumnezeu va ramanea peste el 1). 22. Intemnitarea lui loan. Matet 4, 12 ; 14, 3-4 ; Marcu 1, 14 ; 6, 17'18 ; Luca 3, rn. Irod 2), cel a patra parte stapanitor 3), mustrat fiind de loan, pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele sau, cad o luase pe dansa femeie, i pentru fora. Ce Oda fara seaman, de gash numai undo luareazi mvantul lui Dumnezeu! I. Cea mai bunk cale de n credo In Dumnezeu qi a te apropi de El este areas pe care a deschis o haus Hriatos Instml. A umbla pe alti cale cleat a lui Ilristos, este a greql. Deaceia chile credinlei aunt acele In care avem pe Haus de Invalitor Celce nu [multi pe Fiul nu 'mate eves viol vegnicil. 2. Irod, care a /acids pe loan Botezdtoral, e trod Anhpa, fiul lul Irod cel dela nagterea lui haus gi fratele lui Irod Filip, dupi tati. El fusem caslitorit mai lutat cu files regelui Arelas al Arable!, pe care, IMAnd-o a lust apol In casatorie pe femeia fratelui eau Filip. FAciind aceasta, el faptuia doul pleate: mai Will, lua In casatorie pe cumnata so, iar, al doilea, areastil curanala II era ql nepoati, Waded era fhea fratelui sau Artstobul. De amain loan HotezAtoral II mustra. 3. A patra parte stipiditer, siding alpines a patra parte din co fusese Imparatia UMW eau : stag:linen GaIlleia qi Parole.

49 51 toate relele pe care le-a Mcut, ca zicea loan lui hod : Nu ti se cuvine sa ai pe femeia fratelui tau 1"a adaos i aceasta peste toate, ea, trimethud, a prins pe loan i 1-a legat pe el in ternnita '). lar Irodiada II ura i vrea sa-1 omoare i nu putea. Ca Irod se temea de loan, tiindu-i om drept i slant i II socotea 2) pe el ; i ascultandu-1 pe dansul, multe facea i cu dragoste II asculta pe el 3). 23. Vorbirea lui lisus cu Samarineanca. (Matei 4, 1, ; Marcu 1, ; loan 4, Dupa ce a lost prins loan, daca a inteles Domnul ca au auzit Fariseii cd lisus mai multi ucenici face i boteazd cleat loan (macar ca nu insu i Iisus boteza, ci ucenicii lui), a lasat Iudeia I. trod a [noble pe loan In temnita din Maherronte, un caste al flu la rataaritul Mani Moult! in Perela, nuclei loan propovedula gi dincolo de lordan, edict In ludeia, der al de salmi parte, a- dial In Perela, care era Linutul lui hod, acesta a putot prindi pe piimanturile domniel sale pi sa-1 inclacia. In vremea aceia, Irod se afla oi el la castelul flu din acele tinuturi gi aett IndatA a putut trimete el prindi pe loan gi sa-1 Indult:1ft chiar In temnitele ovatelului. 2. II socotea, sulfa 11 avert In einste, linen swami de el. 3, hod a lost tin domnitor flu. Pentru mutilate nioi n's isprivit ou bine. Dogi a domnit destul de mult, lock 11 gasim In domnie gi la Patima Domnului, cu toate acestea a lost seas de Romani din acaunul eau, urmand soarta izguniril din tare ea, caul fratele san Arbelau ou multi ani!manta. Dar ou toate eb ayes astfel de paante, sfintenia lui loan It outremura l Iniuntrul flu area cinste pentru el. Ba 11 gi asculta l Meta lucruri bune dupti cuvantul lui loan. A ascultat lama al pis femeia, care pusese stapfiniro paste inutt sa, l atunci a flout ran. CAt de mult patimile!mimed% gi Impedeci buna lucrare a efaturilor care te calfitneso bine! 4. lisus a Stash ludeia, iiindca a auzit ca loan a fost prins (veal Metal 4, 12 gi fancied fariseil IneepuserA sa bage-de-aeama lucrerea Sa gi I.ar II turburat. Deal l un fapt gi altul i-ar fi Cost pedied yi de acela s'a due In Linutul unde putea CI mai pupil supfirat. 4),

50 52 1 s'a dus iarasi In Galileia. j trebuia sa treaca el prin Samaria 1). Deci a venit in cetatea Samariei, care se chiama Sihar, aproape de locul pe care 1-a dat Iacov lui Iosif, fiul sau. Si era acolo putul lui Iacov, iar Iisus, ostenit fiind de calatorie, sedea asa, la put ; si era ca la al 6-lea ceas 2). A venit o femeie din Samaria sa ia apa si i-a zis ei Iisus : Da-mi sa beau!" Ca ucenicii Iui se dusesera in cetate sa cumpere hrana. Deci a zis lui femeia Samarineanca: Cum tu, Iudeu fiind, ceri dela'mine sa bei, femeie Samarineanca fiind eu? Ca nu se amesteca Iudeii cu Samarinenii" Raspuns-a lisus f i-a zis ei : De ai fi stiut darul lui Dumnezeu i cine este celce zice tie : da-mi sa beau, tu ai cerut dela dansul, si ti-ar fi dat tie apa vie". Zis-a lui femeia,,doamne, nici, ciutura ai, si putul este adanc ; de unde dar ai apa cea vie? Au doara tu mai mare esti decal Iacov, parintele nostru, care ne-a dat nova putul acesta 4), si el teasel dintrinsul a Mut, i fiii lui l dobitoacele lui?a Mamma lisus i i-a zis ei:,,tot celce va bea din apa 1. Da al trearl din Iudela spre Darnels, putea face on ocol pe la ristrit prin Perela. Atm ISceau Evreii, ea al nu treaca prin Samaria, al arid locuitori erau socoliti epurcati Model nn erau Evrei. Alt drum, ei ina mai ecnrt, era nestle prin Berretta, care duces deadreptul Dine meezi-nosple, firs ocol. Donintil a pornit pe meta, Mufti nu avea vederile ',mate ale Evreilor Di loft oamenii Ii erau scampi, ea (Actor ale lui Dumnezen. 2. Al neaten cone era untold 12 al nostril dela ameazi. 8. Gralul Samarinencli marturlemste el Snail 0 Orient' In mare tereali de a area area legeturli...marine.. De ale! 51 Intrareh el gra Domnul Ilrietoe MA de vorba cu ea. 4. lacov ee uprise in Bente 1inuturi In furs lurspre Mesopotamia la uncblul silt Laban. Act avusese el vieul eel vemit, cu ingerit mare se euiau gi se pogorau pe scat% lane preen! Mom. :

51 53 aceasta, va inseta iarasi ; iar celce va bea din apa, pe care eu voi da lui, nu va inseta in veac.; ci apa, pe care eu voi da lui, se va face infra dansul izvor de apa saltatoare intru viata vesnice. Zis-a catre dansul femeia : Doamne, da-mi aceasta apa, ca sa nu mai insetez, nici sa mai yin aici sa scot )". Zis-a ei Iisus :,Mergi si cheama pe barbatul tau, si vino aid I" Raspuns-a femeia i i-a zis lui : N'am barbar. Zis-a ei lisus: Bine ai zis ca n'ai barbat ; a cinci barbati ai avut, si pe care ai acum nu-ti este tie barbat ; aceasta adevarat ai grail". Zis-a lui femeia : Doamne, vad ca prooroc esti tu. Parintii nostri in muntele a- cesta s'au inchinat ; si voi ziceti, ca in lerusalim este locul unde se cade a se inchina". Zis-a ei lisus : Femeie, crede mie, va veni vremea, cand nici in muntele acesta, nici in lerusalim va yeti inchina Tatalui. Voi va inchinati caruia nu stiti ; noi ne inchinam caruia stim ; ca mantuirea din Iudei este. Ci va veni vremea, si acum este, cand inchinatorii cei adevarati se vor inchina Tatalui cu Duhul si cu adevarul ; cd Tatal acest fel cauta sa fie ceice se inchina lui. Duh este Dumnezeu, i ceice se inchina lui, cu Duhul si cu adevarul se cade sa se inchine. 2)" Zis-a lui femeia : tiu I. Femme eamerloeancl n'a priceput inaotro bates cuvantul Mentuttorului. Ea n'a price lnteleaul duhovumeac el cuvintelor Lut, ca nu era vorbe de ape de baut, ci de Malta lnvalaturl cereascl, cea malt mai protocol decat lucrurile cu care umblim, 2. MAntaitorul Invaja lucruri de mare pre; dultovniceec. El nu land Incldnarea Mare Dumnezeu de lucruri el Rood, al de zborul autlatulut. Oriunde va puted Inching, rice el, nu numai In muntele aceeta. Amin lucrurile aunt arta, dar va vent vremea BA ee echimbe. Sutletul a elobod et de oriunde polite pluti citre Dumnezeu. Prin urmare creetinii oriunde 19. vor putea clad( locapurt de Inchluare.

52 54 ca va veni Mesia, care se chiama Hristos ; and va veni acela, va spune noua toate". Zis-a ei Iisus : Eu sunt, celce graiesc cu tine". Si atunci au venit ucenicii lui, si se mirau ea cu femeia graia; insa nimeni nu i-a zis : ce cauti? sau : ce graiesti cu dansa? lar femeia a lasat ciutura sa, si a mers In cetate, si a zis oamenilor : Veniti de vedeti om, care mi-a spus mie toate cafe am facut ; nu cumva acesta e Hristos?" Deci au iesit din cetate, i veneau catre dansul. lar intre acestea II rugau pe dansul ucenicii, graind : Ravi, mandna". Iar el a zis lor : Eu mdncare am a mânca, pe care voi nu o stiti". Iar ucenicii graiau intre (latish : Nu cumva i-a adus lui cineva sa manance?" Zis-a lor Iisus : Mancarea mea este sa fac voia celui ce m'a trimis pe mine si sa savarsesc lucrul lui 1. Au nu voi zice(i : ca Inca 4 luni sunt i secerisul va veni? Tata, zic voud: ridicati ochii vostri, i vedeti holdele, ca sunt albe spre seceri acum 2). $i celace secera plata ia, l aduna roada in viata vesnica ; ca sa se bucure impreuna i celce seamana, i celce secert. Eu v'am trimes pe voi sa secerati unde voi 1. Dupl cum hrana trupului tine viata omulul, tot age nate au. fletului este a face voia lul Dumnezeu. Mantuitorul se alujeteite de mancrarea pe care au adusto ucenicii, pentruca, din prilejul aceata, sa le verbena qi de cealalti hrani. 2. lircenicil vorbieera Intro el deapre treburile eimpulul el pp. menisera de!weeny. Mintuitorul se sprijina acum pe aceasti vorbi mi, aflandu se In gamaria, tidied In annul unui popor cu multe In. vitaturi granite, le spune r ce camp gate este acum nest. pentru merle! De& secerieul scene aria Samarinenii, In sanul gannet trebuia lucrat cu euvantul evangheliel.

53 55 nu v'ati ostenit 1) ; altii s'au ostenit, i voi ati intrat intru osteneala lord. lar din cetatea aceia multi din Samarineni au crezut intr'insul pentru cuvantul femeiei, care marturisea : Ca mi-a spus mie toate cate am facut". Deci dupa ce au venit la dansul Samarinenii, II rugau pe el ca sa ramaie la dansii, si a ramas acolo 2 zile. $i mult mai multi au crezut pentru cuvantul lui. $i femeiei ziceau : Nu mai credem pentru vorba ta ; ca insine am auzit si stim, ca acesta este cu adevarat Hristos, Mantuitorul lumii. 24. Noua intoarcere a lui lisus in Galileia. Vindecarea slujitorului imparatesc. (Matei - ; Marcu 1, - ; Luca 4, ; loan 4, 4, -j. pupa doua zile, a iesit Iisus de acolo i s'a intors in Galileia, cu puterea Duhului, si a iesit vestea despre.el in toata laturea aceia. $i el in- %Tata in sinagogile lor, hind slavit de toti. $i cand a venit in Galileia, 1-au primit pe dansul Galileenii, fiindca au vazut toate cate a facut in Ierusalim la praznic, nä i ei venisera la praznic. Si lisus propoveduia evanghelia imparatiei lui Dumnezeu i zicea : Ca s'a plinit vremea i s'a apropiat imparatia lui Dumnezeu ; pocaiti-va i credeti in evanghelie I 1. Apoatolli an ea vie la II/craze In camellia pregatite ae Mantuitorea pentra aettel de lueru. Vorbtrea ea Samarineanca fusoec 1nceperea unui aettel de lueru. Acolo venieera scum locuitori din tot &aqui recin i lett cu &remits evanghelizaroa Inceputi. In cihnpul mitt& pregialt au al vie apoetolii.

54 56 $i a venit lisus iarasi in Cana Galileei, unde a Mut apa yin. $i era un ont imparatesc 1), al carui fiu era bolnav in Capernaum. Acesta, auzind ca fisus a venit din Iudeia fn Galileia, a mers la el si-i ruga pe dansul, ca sa se pogoare si sa tamdduiasca pe fiul lui, ca vrea sa moard. Iar fisus a zis catre el : De nu veti vedea semne i minuni, nu yeti crede 9". Zis-a catre el omul cel 1mpardtesc Doamne, pogoara-te 3), mai nainte, paean nu muri fiul meu I" Zis-a lisus lui Mergil fiul tau viu este". $i a crezut omul cuvantului care a zis lisus lui, i s'a dus. $i iata, pogorandu-se el, slugile lui 1-au intampinat pe el si i-au spus, zicand : Fiul tau este viu", Deci ii intreba pe ei de ceasul intru care i-a fost mai bine. $i i-au zis lui, cd ieri in ceasul al saptelea 4) 1-au lasat frigurile. Deci a cunoscut tatal cà in ceasul acela a fost, in care a zis Iisus lui : Fiul tau viu este" ; si a crezut el si casa lui toata. Acesta Mean al doilea semn a flout lisus venind din ludeia in Galileia. 1. In vremea Mantultorulul, Palestina se ails sub atipanirea Ito. mallet% Omul Impiratese trebuie eh fi lost capetorda unei tabere de Went care vor fi locuit la Capernaum. Acesta thee era pagan. Totuel, Iota et et piganii alearga la ajutorul Domnului. Ei au +/taut puterea Sa el tared ca este trimes dela Dumnezeu el are ptttere de sue. 2. Sluptorol Imperatesc even credinfa, dar nu sea cum trebuia eh fie dupe socotinia Mantuitorului. El vole dorsal puternice, dupt cum lei Inchipula el oh trebuie MI fie ele. Dar Dumnezeu nu are a lucre dupe cum credo omul, In acessta, credinja slujitorului era Inch gubreda. B. Indrumirea slabi a credinfel sale se vede Inch ei de scale cd el credea de trebuinva ea Mantuttoral sa fie numal dealt de fall la full eau pentruca ah-1 polite vindeca. Mantuitorul lash l-a via- :feat de departe, dupe Cum grata povestirce mai la vale 4. Ceasul al eaptelea la Caret e ceasul 3 dupt ameaul la noi.

55 Venirea lui lisus dela Nazaret la Capernaum (Matei 4. -,, ; Luca 4, tem- 1 Si apoi a venit Iisus In Nazaret '), uncle era crescut, si a intrat, chip obiceiul sat', in sinagoga in ziva Sambetei, si s'a sculat sa citeasca. $i i s'a dat lui cartea Proorocului Isaia. $i deschizand cartea, a aflat locul unde era scris : Duhul Domnului peste mine, pentru care 2) m'a uns ; a binevesti saracilor m'a times; a tamadui pe cei zdrobiti la inima ; a propovedui robilor iertare i orbilor vedere ; a slobozi pe cei slaramati, intru usurare ; a vesti anul primit al Domnului". $i inchizand cartea, a dat-o slugii si a sezut, i ochii tuturor din sinagoga erau privind spre el. $i a inceput a zice catre : Astazi s'a implinit Scriptura aceasta intru urechile voastre". $i toti ii marturiseau pe el si se mirau de cuvintele darului care eseau din gura lui, si ziceau,au nu este acesta feciorul lui basil?" $i a zis catre ei : Cu adevarat yeti zice mie pilda aceasta : Doftorule, vindeca-te pe tine insuti 1 Cate am auzit ca s'au facut in Capernaum, fa si aid, in patria ta I" $i a zis : Amin graiesc voua 1. Dela Cana, liens a venit In Nazaret. Cove mai nainte, dupi nunta din Cana, s'a dos la Cspernaum, iar de aeolo la lerusallm, undo a alungat pe schimblitori din templu. '2. E cludata edllitinea romilnesset a Noului Testament din Locum care erau bine In ediliunea din lela, au toot strieate In aceasta din unni: Un astiel de loc este aoi. In loc de pentru care WO tots, receipts: u eneken, cum era In 1916, s'a pus: presto mire.. Tot oat:, la rugciunea Dreptulni Simeon, In loc de Acton atobozeeti, cum era bine, s'a pus Amon elobozeete. La loan I, 19, inane S'a /adorn( In loc de s'au naseut, Mind si se InIeleaga despre lisus, celace ere spiv) despre oat:mail eurati.

56 58 ca niciun prooroc nu este primit in patria sa. $1 intr'hdevar graiesc voua, multe vaduve erau in zilele lui Ilie in Israil, cand s'a incuiat cerul 3 ani i 6 luni, incat s'a facut foamete mare peste tot pamantul. $i catre niciuna dintr'acelea n'a lost trimes Ilie, fara numai la Sarepta Sidonului, la o femeie vaduva. $i multi leprosi erau in zilele lui Elisei proorocul in Israil, i niciunul dinteinsii nu s'a curatit, fart numai Neeman Sirianul". $i s'au umplut toll de manic in sinagoga auzind aceasta 1). $i sculandu-se, 1-au scos pe el afara din cetate i I-au dus pe el Oita in spriceana muntelui, pe care era zidita cetatea lor, ca sa-1 arunce jos. lar el, trecand prin mijlocul lor, s'a dus. $i lasand Nazaretul, a venit si a locuit in Capernaum, langa mare, in hotarele Zavulonului gi ale Neftalimului, ca sa se implineasca ceiace s'a zis prin Isaia proorocul care zice :,Pamantul Zavulonului i pamantul Neftalimului spre mare, dincolo de Jordan, Galileia neamurilor ; norodul celce sedea intru intunerec a vazut lumina mare, si celor ce sedeau in laturea si in umbra mortii, lumina a rasarit lor". De atunci a inceput lisus a propovedui si a zice : Pocaiti-ua, cd s'a apro- 1. De co s'au suptret Evreli and Deus le-a opus &rearm I Din priela ei Sarepta Bidonului era Intro piginl, In Stria, iar Neeman era ni el linden. Deci, deal pigini, s'au Invrednleit Inaintea altora a II ingridti de proorocil Domnului. Aceeeta Iasi arati ci Dumnezeu nu Be Ingrijecte numal de Eyre i el piginli, deal aunt buni, pot ants mal multi Military Inaintea lui Dumneaeu. De aiel et:orarea. Deus lust Ii Invite et nu se trufeasca a vedea Mande tunnel la el, gi la Will picatele.

57 59 piat tmpdrcitia cerurilor! 9. Si (asa) s'a pogorit in Capernaum, cetate a Galileei, si era invatandu-i pe ei Sambata si se spairnantau de invatatura lui, cad cu stapanire era cuvantul lui. 26. Chemarea celor dints: apostoli din Mantel. (Matei 4, - ; Marcu 1, 14'20. 1 Umbland lisus pe langa Marea Galileei, a vazut pe doi frati : pe Simon, ce se numeste Petru, ai pe Andrei2), fratele lui, aruncandu-si mreaja in mare, ca erau pescari. $i le-a zis for : Veniti dupa mine si va voi face vanatori de oameni r. lar ei, indata, lasandu-si mrejele, au mers dupa dansul. $i de acolo, mai inainte mergand, a vazut pe alti doi frati : pe lacou al lui Zevedei i pe loan, fratele lui, in corabie cu Zevedei, tatal lor, carpindu-si mrejele lor. Si indata i-a chemat i pe danii. Si lasand pe fatal lor Zevedei in corabie, impreuna cu simbriasii s'au dus dupa dansul. 27. Minunile lui lisus in Capernaum. Vindecarea unui indricit si a soacrei lui Petru. Multe alte minuni. (Matei 8,,,- ; Marcu 1, ; Luca 4, -0). Si a intrat Iisus in Capernaum, i indata Sam- 1. Imp:Emilia ea-unites eau Impart/fie hi/ Dumnesen este names and Dumnezeu face puterea en mai &balite Intro oameni prin trimegii ail pi clod porunollo sale hemp a fi mai clutate gi mai urmate de oameni. Atunci nu mai aunt carmuitoare gusturile oamenilor, ci oranduielile lui Dumnezeu. 2. Petru pi Andrei cunogteau po Ilium din ludoia. Tot aga II vor fi cunoscut gi lacer pi loan, care fusesc mai Intel ucenic al lui loan Botexatorol l va fi vizut l cunoscut i pe lime acolo.

58 60 bata, intrand in sinagoga, frigate poporul. $i se spaimantau toti de invatatura lui, ca era invatandu-i pe ei ca cela ce are putere 9, iar nu ca carturarii. $i era in sinagoga lor un om cu duh necurat, si a strigat graind : Lasa, ce este noua si tie, lisuse Nazarineanule? Ai venit sa ne perzi pe noi? Te stiu cine esti : Sfantul lui Dumnezeu". Iar Iisus 1-a certat pe el graind: s,taci i iesi dintr'insul I" -). $i 1-a scuturat pe el duhul cel necurat i, strigand cu glas mare si aruncandu-1 in mijloc, a esit dintr'insul, nimic vdtamandu-1 pe el. $i s'au spaimantat toll si se intrebau intre sine graind : Ce este aceasta? Ce este aceasta invatatura noua? Ca cu stäpanire porunceste si duhurilor celor necurate 1-1 asculta pe dansul. $i se ducea vestea despre el in toata laturea Galileiei. $i indata esind din sinagoga, a venit in casa lui Simon si a lui Andrei, cu lacov l cu loan. lar soacra lui Simon zacea aprinsa de friguri mari i 1-au rugat pe el pentru dansa. $i venind si stand langa ea, a apucat-o de mana si a certat frigurile si au lasat-o pe dansa i indata sculandu-se, le slujea lor.,. I. Cum este aceasta ei el invite ea Inlet even nature, gi att precum carturaril Mântuitorni lei didea favdtatura lui fattest. Pe c,ind carturarii nu fareau dealt talculau Int. Won ale Dilute, Mara de aceseta, 111Intuttor iii vorbea en mien dentin latemetat gi stapan pe Inv:II/tura Sa, pe and earturarit pas Anal In 'locateitle lor, ea ceice chilnuiau care ar ft &ilea cea mat bunt de usenet o Snail dint 2. liens }Milton nu primetne marturisiree duli uliti accurst, enter rand el spline tales rul. El nu s yea num& o marturi ire &Irani de o clink et ea limn avant] ea fie curet.

59 61 Iar facandu-se seard, cand apunea soarele, toti cati aveau bolnavi cu multe feluri de boale, i-au adus pe ei catre dansul ; iar el pe fiecare din ei, punandu-si mdnile, i-a tamaduit pe ei. $i eseau j draci din multi, strigand i graind, cd tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. $i certandu-i, nu-i lasau pe ei sa graiasca, cad il stiau ca el este Hristos. $i a tamaduit pe top bolnavii, ca sa se implineasca ceiace s'a zis prin Proorocul Isaia care graieste : Acesta neputintele noastre a luat i boalele noastre a purtat" 1). $i a doua zi, foarte din noapte sculdndu-se, a esit i s'a dus in loc pustiu, i acolo se ruga. $i au mers dupd el Simon i ceice erau cu el. $1 gäsindu-1 pe dansul, i-au zis lui : Toti te cauta". $i noroadele 11 cautau si au venit Oita la dansul si-i tineau ca sa nu se clued dela dansii. $i a zis catre ei : Se cade mie sa vestesc i altor cetati si in orasele i satele ce sunt mai aproape, ca sd propoveduiesc i acolo imparatia lui Dumnezeu, cd spre aceasta am venit. $i propoveduia in adunarile lor, in toata Galileia i dracii scotea. 28. Intdia propoveduire in Galileia. Pescuirea minunata. Vindecarea unui lepros. (natal 4, --, -SI; 8, 18'21 ; Marcu 1 '13 ; Luca 5,,-1,3). In vremea aceia, a strabatut Iisus toata Galileia, invatand in adunarile lor i propoveduind evanghelia imparatiei si taint; duind toata boala i toata neputinta intru norod. $i a esit vestea lui in 1. Cuvintele ncesten aunt din hale 53, I.

60 62 toata Siria 1) i aduceau catre dansul pe toti ceice patimeau ran cu feluri de boale, i pe ceice erau tinuti de chinuri, i pe cei indraciti si lunatici, i pe cei slabanogi, i ii vindeca pe ei. i au mers dupa dansul noroade multe din Galileia si din Decapole 2) si din Ierusalim si din ludeia si din ceia parte de lordan, (Matei 4, 28-20, 5i cand 11 imbulzea pe el norodul ca sa auda cuvantul lui Dumnezeu si el sta langa iezerul Ghenisaretului, a vazut doua corabii stand langa iezer, iar pescarii, iesind dintr'insele, spalau mrejele. $i intrand inteo corabie, care era a lui Simon, I-a ragat pe el s'o departeze putin dela pamdnt ; i ezand, invata pe noroade din corabie. lar daca a incetat a grai, a zis catre Simon: Departeaz-o la adanc i aruncati mrejele voastre spre \tare". $i raspunzand Simon, a zis lui: olnvatatorule, toata noaptea ostenindu-ne, nimic n'am prins, dar dupa cuvantul tau, voi arunca mreaja". $i aceasta facand, au prins multime molts de pe ti, si se rupea mreaja lor. $i au facut semn sotilor lor, cari erau intr'alta corabie, ca sa vina i sa le ajute lor. $i au venit si au umplut amandoua corabiile, incat se afundau ele. lar Simon Petru, vazand, a cazut la picioarele lui lisus, graind : Iesi dela mine, a om 1. Sirla era tare Indati mai spre mind noapte de Darnels, undo lucre anntinterul. 2. Decapole era Omani mai spre rilearitul Galiteei, uncle deseorl a foal Mantuitorul in cutreief A rile sale de prodoveduire. Trecea on bares dinspre partea do spite a lanolin Ottenmaret, catre cee din rasirit et Ind itd se afla In Decapole. Acolo era dommtor trod Fillip, pe and In Galiteis era fratele eau trod Antipa.

61 63 pacatos sunt, Doamne". Ca-1 cuprinsese pe el spaima, si pe toti ceice erau cu dansul, pentru vanarea pestilor pe care-i prinsesera. Asijderea si pe lacov i pe loan, feciorii lui Zevedei, care erau sotii lui Simon. $i a zis Iisus catre Simon : Nu te teme, de acum vei vana oameni I". $i scotand amandoua corabiile la pamant, lasand toate, au mers dupa dansul. $i a fost, cand era el intr'una din cetati1) iata un om era plin de lepra '), si vazand pe Iisus 3), a cazut pe fata sa, i s'a rugat lui, graind :,Doamne, de vei vrea, poti sa ma curatesti". lar lui lisus facandu-i-se mila, a intins mana sa, si s'a atins de el, si i-a zis lui : Voiesc, curateste-te l. $i zicand elindata s'a departat dela dansul lepra, i s'a curatit. $i i-a poruncit lui zicand : Vezi, nimanui nimic sa nu spui, ci mergi de te arata preotului, si du pentru curatirea ta, cele ce a poruncit Moise, intru marturire lor. $i 1-a slobozit pe dansul. lar el, iesind, a inceput a propovedui multe si a vesti cuvantul. lar cuvantul mai mult strabatea pentru dansul, si se adunau noroade multe ca sa auda si sa se tamaduiasca dela dansul de boalele lor, 1. Cetiti din Galileia, pe unde propos eduia atunci. 2. Lepra era o boala cumplita, molipsitoare, ease eaten pe om din randul celorialti, ea sit nu den boata pi altos,. Carnea Incepea a putreas st se macula Inset, mai total degetele, care erau manmite din Incheieturt pi cadeau Apoi cuprindett tot trupul, care ajungea numai o rana i bube. a ami este lepra, dar nu slat de mutt co In remea Mantel torulut 3. Lepropil nu aveau vole ad locuiasca In orig. Data acesta a putut vedea pe haus, a lost Inteo cline and Domuul a mitt din ores pi a trecut dintr'un oral Ia altul. blunted ape I-a putut vedea.

62 64 incat el nu mai putea sa intre vazut in cetate, ci era afara, in locuri pustii si veneau la el de pretutindenea, si el se ruga. $i vazand lisus noroade multe imprejurul sau, a poruncit ucenicilor sa mearga de cealalta parte. $i apropiindu-se un carturar, i-a zis lui : Invatatorule, -voi sa merg dupa tine oriunde vei merge". $i a grait Iisus lui : Vulpile au vizunii si pasarile cerului cuiburi 1), iar Fiul Omului n'are unde sail piece capul". Iar altul din ucenicii lui 2) i-a zis : Doamne, ca-mi voie intai sa merg sa ingrop pe tatal meu". lar Iisus i-a zis lui : Vino dupa mine si lasa mortii sa-si ingroape pe mortii lor". $i intrand el in corabie, au mers dupa dansul ucenicii lui. 29. Vindecarea slábanogului din Capernaum. (Matei 9,,-, ; Marcu 2-,, ; Luca 5, -) Si dupa ate va zile, intrand lisus in corabfe, a trecut si a venit iarasi in Capernaum, cetatea sa. $i in una din aceste zile, era el invatand. $i s'a auzit ca este in casa. $i indata s'au adunat multi, incat nu mai incapeau nici pe langa usa, si graia lor cuvantul. $i sedeau fariseii i invatatorii legii, care venisera din toate satele Gail- I. Cu adevarat, vulpile l pdairile avonu mai mult deem liens, Chided ele Isi aean culcusul lor, tar Deus nu awes case sa. Deci El spunea carturarului ad nine vine la El vine pentru tans curietesti, caei lucruri trupestl nu are. 2. Acesta nu ora ucenic din eel 12, eici In vremoa mein Haus Inca nu I adunaso pe toti, ci era din ceice ascultaserli euvintelo lul In allele conies. lieu, concocts Intelnenl et el pluteste Intro urmarea sa si grijile case' si p spline cil urmarea Lui trece paste alto griji.

63 65 leei si ale Iudeei si din Ierusalim, i puterea Domnului era spre a-i tamadui pe ei. $i iata niste barbati, purtand in pat pe un om, care era slabanog, i cautau sd-1 duca inauntru i sa-1 puie inaintea lui. $i neputand ei a se apropia de el pentru norod i neafland pe unde sa-1 duca, suindu-se deasupra acoperemantului i spargandu -I, au descoperit casa unde era i, printre caramizi, 1-au slobozit pe dansul si au pogorit patul in care zacea slabänogul in mijloc, inaintea lui lisus '). Iar Iisus, vazand credinta lor, a zis slabanogului :,Fiule, iarta-ti-se tie pacatele tale r. $i au inceput a cugeta carturarii si fariseii graind : Cine este acesta ce graieste hule? Cine poate sa ierte pacatele fara numai unul Dumnezeu? Iar Iisus, cunoscand gandurile lor, raspunzand, a zis catre dansii : Ce ganditi acestea intuit inimile voastre? Ce este mai lesne a zice slabanogului: larta-ti-se tie pacatele tale", sau a zice : Scoala ski ridica patul tau si umbla?" 2). Ci pentruca sa sti(i ca putere are Fiul Omului 'pe pamant a ierta pacatele, (a zis slabanogului) : Scoala ski 1. Cititorul roman si nu se minunere gi aft-i peril pest. putinti cum 'a putut Alga un bolnav pe Groper* Su se stle totusi ca locuintele Dweller nu era cladtto tememic ea ale noastre de azi. Fiindcl In acele linuturi nu plinth, casele au eacoperiau1 drept al lab. I u o scat* pe care o airway casele, to puteai usor mai al di coper ecoponsul 2. Al I nu era vorba de co era mai rigor de zis, ci prin ce puteau ft funnel: Mandan mai usor. Ca Mestitme do greu eau usor, t una at Its era greu on numai Dumnereu le putea face. Dar ca lucru I biter pentru ocbti rau-voiterilor, mai mitacatoare era *rind.- cares, fandea se putea redea indati cum eelee nu se putea mire de bo 18. se face dinteodata agnates. Deseeia 51 Domnul Hrietes lice indath : el pentruca se gtin all putere are Fiul Omului a ierta pacatole, a xis): &male, is i patul tfiu 01 mergi la case ta! 5

64 66 Tidied patul tau l mergi la casa tali'. $i indata sculandu-se inaintea lor, a luat patul pe care zacea i s'a dus la casa sa inaintea tuturor, slavind pe Dumnezeu. $i spaima a cuprins pe toti si slaveau pe Dumnezeu care au dat putere ca aceasta amender, zicand : Am vazut lucruri minunate astazi". 30. Chemarea lui Matei la apostolie. Ospätul din casa acestuia. Invitaturile date atunci. (Matei 9, - Marcu 2, ; Luca 5, - ). 7 ; 14-2! Si lisus a e*it iara i la mare si toata multimea venea la el, i-i invata pe dânli. $i trecand, a vazut pe un om sezand la vama ce se numea Levi, zis i Matei ), fiul lui AILu, i i-a zis lui : Vino dupa mine!". $i lasand toate, s'a sculat si a mers dupa dansul. Si Levi i-a facut lui ospät mare in casa sa. $i era norod mult de vamesi si de alti pacatosi, care sedeau impreuna cu lisus i cu ucenicii lui, cd erau multi i mergeau dupa el. lar carturarli i fariseii vazandu-i pe el ca mananca cu vamesii i cu pacatosii '), au zis ucenicilor lui : Ce este cd cu vamesii i cu pacatosii mananca i bea 7" $i auzind lisus, le-a zis lor : N'au trebuinta cei sanatosi de doftor, ci cei bolnavi. Deci mergand, invatati ce este: mild 1. Apostolul Matei e num t cu numele de Main In evanglielia serial' de ol oi Levi la Marcu si la Luca. Dar aunt una al aceias fii ntá. 2. Pentru (arise!, onmenil [farad ei oamonii din popor care umblau cu lisua erau socotiti ea paeatooi I urgleiti de Dumnozeu,

65 67 voiesc, iar nu jertfcil), cd n'am venit sd chem pe cei drepti la pocdinta, ci pe cei pacatosi". 31. Intrebäri despre post. Vinul nou in foi vechi. (Matei 9 - ; Marcu 1 - ; Luca 5, -,). Ucenicii lui loan si ai fariseilor posteau, si au venit la dansul ucenicii lui loan zicand: Pentru ce noi, ucenicii lui loan ), postim si facern rugaciuni, asemenea i ai fariseilor, iar ai tai nu postesc si Ind:vaned si beau?". $i le-a zis lor lisus : Au doard pot fiii nuntii sa posteasca p late cand mirele este cu dansii? ). CAM vreme au pe mirele cu ei, nu pot sd posteascd. Dar vor veni zile cand mirele se va lua dela dansii pi atunci vor posti intr'acele zile". S graia ei pilda Cairo dansii : Nimeni nu pune petec de haina noua la haind veche, iar de nu, si pe cea noud o rupe i la cea veche nu se potriveste petecul ce este dela cea noud. Si nimeni nu pune yin nou in foi ) vechi, iar de nu, va sparge vinul I. In oehil lui Dumne eu, faptele de bunatate ai de mila fell dr aproapele emu socotite ea mai pre sus de slu bele Inchinani. Fan eh le faceau mai mull pe acestea din urmd pi mai putln pe cele dintai.. Derniii lui loan erau uccijiti pe Domnul Ilristos cà mirlrea lui a Intrceut pe cea a lnvalatorului lor. Abia mai tarziu Mau deep, rtit ei de fans& pi au vend la list's. S. Venire. lui lieu e o vreme de veselie M de sirbdtoare, pe cand postul e de tristelil. De ce deci sa posteasea ucenieli cand Domnul era cu ei Y 4. Prin to se inteleg burdufurile care se Intrebuinteaza In ras.rit i se Tntrebuintau odata pi la noi, pantru pistrarea materiilor curgatoare. Prin asemdnarea tut, lieu@ spune ea InvAliturile Noului Te lament nu pot Inc ipea In oranduirde celui Vecluu. Nu putem trii in felul Vechlului Testament PI sa punem in cuptinsul lui poruncile celui Nou.

66 68 cel nou pe foi, si el se va varsa i foile vor peri ; ci vinul cel nou se cade sal puie in foi noi si amandoua se vor tinea. $i nimenea care bea de cel vechiu indata voieste de cel nou, ca zice : cel vechiu mai bun este". 32. Femeia bolnavä de curgerea sfingelui. Vindecarea fiicei lui lair. (Ma'el 9, Ind Marcu 5, -; Luca 8, 41-59) Acestea graind el catre dansii, lata, a venit la dansul unul din mai marii sinagogii, cu numele lair ), care, vazandul pe dansul, a cazut la picioarele lui si-i ruga pe dansul mult zicand : Fiica mea spre sfarsit este, a murit, ci vino de-ti pune maim pe dansa, ca sa se mantuiasca i sa traiasca I $i sculandu-se lisus, a mers cu dansul i ucenicii lui, i dupa dansul a mers norod mult si-i impresura pe el. $i o femeie oarecare, fiind intru curgerea sangelui de 12 ani, i multe patimind dela multi doftori, i cheltuindu- i toate cele ce avusese, si nimic folosindu-se, ci mai vartos mergand spre mai rail, auzind de Iisus ca vine cu norod mult inapoi, s'a atins de poala hainei lui, ca zicea : Numai de haina lui de ma voi atinge, ma voi mantur. $i indata a secat izvorul sangelui ei si a simtit cu trupul ca s'a vindecat de boala. $i indata lisus, cunoscand intru sine puterea ce a iesit dintr'insul, intorcandu-se catre norod, a zis I. Ace t lair era mai marele ina g og it din Caperneum.

67 69 Cine s'a atins de mine?" 9. lar lepadandu-se toti, a zis Petru i ceice erau cu el : Invatatorule, noroadele te imbulzesc i te stramtoreaza, si zici : eine este celce s'a atins de mine?" far lisus a zis S'a atins de mine oarecine, ca. eu am cunoscut puterea care a esit din mine". $i se uita imprejur sa bada pe ceiace a facut aceasta. Iar vazand femeia ca nu s'a putut ascunde, infricosandu-se ni tremurand, a venit, si cazand inaintea lui, i-a spus inaintea a tot norodul pentru care pricing s'a atins de el si cum ca s'a tamdduit indata. lar el i-a zis : Indrazneste, Ilia credinta ta te-a mantuit. ) Mergi In pace si fii sanatoasa de boala ta!". Inca graind el, au venit dela mai-marele sinagogii zicand : Fiica ta a murit ; nu mai supara pe invatatorul!". lar lisus indata ce a auzit cuvantul ce s'a grait, a zis mai-marelui sinagogii : Nu te teme! Crede numai si se va mantui!". $i n'a lasat pe niciunul sä mearga dupa dansul, fara numai pe Petru i pe lacov i pe loan, fratele lui Iacov. $i au venit in casa mai-marelui sinagogii, si au vazut turburare, plangand aceia si tanguindu-se mult. $i viind lisus in casa boierului i vazand flueratorii i inultimea galcevind. a zis /or : Ce va turburati i plangeti? Fugiti, ca fecioara n'a murit, ci doarme!". $i radeau de dansul, stiind ca a murit. lar el, scotand afara 1. hgua l,a prea bine cine I-a alms, dar punea Introbarea aceasta, pentruca multimea si InIeleaga ce s'a suvanit i si se aprind In credinja ei. a. In chi:in calor mai mari dureri, numai credinta este ace care sprijina pe Om et-i impedeca de a se prabuei In ilesaudejde.

68 70 pe toti, a luat pe tatal fecioarei i pe mama ei si pe ceice erau cu el si a intrat unde era fecioara zdcand. $i apucand pe fecioara de mana, i-a zis ei: Talita cumi! ceiace se talcuieste : Fecioara, tie zic, scoala-te!". Si s'a intors duhul ei si a inviat indata Si s'a sculat fecioara si umbla, ca era de 12 ani. $i s'au spaimantat cu soaima mare, $i le-a poruncit lor mult ca nimeni sa nu stie aceasta ; si a zis sd-i dea ei de m'incare. $i a esit vestea aceasta peste to pat iantul acela. 33. Vindecarea a doi orbi i a unui mut (Mut& 0, Si trecind Iisus de acolo, au mers dupa dansul doi orbi, strigand i graind : Miluieste-ne pe noi, Fiul lui David!". lar dupa ce au mers in casa, au venit la dansul orbii si le-a graft lor lisus :,,Credeti ca pot sa fac eu aceasta?". Grait-au lui : Asa, Doainne I". Atunci s'a atins de ochii lor graind : Duna credinta voastra fie gotta!, ) $i s'au deschis ochii lor. $i le-a poruncit lor lisus graind : Vedeti, nimenea sa nu stie". lar ei esind 1-au vestit pe dansul in tot pamantul acela. lar esind ei, iata, au adus la dansul pe un om mut indracit. $i scotandu-se dracul, a grait mutul si s'au mirat noroadele, graind, ca niciodata nu s'a aratat aa intru Israil. lar fariseii graiau : Cu domnul dracilor scoate pe draci". 4), 1. Fiul lui Dumne/eu m lweete c i 01 inuni numit pe Ce e cre.

69 71 CAPITULUL V Anul II din lucrarea Domnului Hristos pe S- Writ. Dela Pa tele al H-lea liana la al 111-lea. 34. Vindecarea sl5b5nogului dela scaldadatoarea Vitezda. (loan 5, -, ). Dupa acestea, era praznicul Iudeilor, i s'a suit lisus in lerusalim. $i este in lerusalim scaldatoarea oilor ), care se chiama evreieste Vitesda, cinci pridvoare av ind. Intr'acelea zacea multime multa de bolnavi, orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Ca inger la vreme se pogora in sealdatoare i turbura apa, si care intra intai dupd tur-, burarea apei, se tacea sanatos ori de ce boala era cuprins. Pe acesta vazandul lisus zacand i curios-, cand ca iata, mul A vreme avea, i-a zis lui : Voiest1 sit fii sanatos?" Raspuns -a lui bolnavul : Doamne, om n'am, ca, daca se va turbura apa, sa ma bage n scaldatoare ); deci pana cand eu merg, altul inaintea mea se pogoara". Zis-a lisus lui :,,Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla.". $i indata s'a lama sanatos omul 4 si-a luat patul sau i umbla ; si I. Aceast t scaldttoare era o mare strap 'era de api, Intro tart ;MITIl de pcatra i IncunIureta de ziduri marete. Be vede M ezi, load unde a lost acea minunat s caldatoare. Ea se rumen a oilor pentruel era aproape de poarta pm care erau adu e la lerusalim ode sortite pentru jertfele dela templu. 2. Cati pacitogl ei nenoie de un stat bnn Inteo eilpda anumiti, pentruca sa fie tfirati la pocainti gi tamiduiti de raul patimilor los!

70 72 era intr'acea zi Sambata. Deci ziceau ludeii celui vindecat : Sambata este, nu se cade tie a-ti lua patul 1). Raspuns-a lor : Cela ce m'a facut sanatos, acela mi-a zis : Ia-ti patul tau i umbla!" Deci I-au intrebat pe el : Gine este omul acela ce ti-a zis : ia-ti patul i umbla?". Iar rel vindecat nu stia cine este, ca lisus se dedese in laturi, norod fiind intr'acel loc. Dupa aceia 1-a aflat pe el Iisus in biserica i i-a zis lul : lata cd te-ai facut sanatos, de acum sa nu mai gresesti, ca sd nu-tie fie tie ceva mai rau ) A mers omul acela, si a vestit ludeilor, ca lisus este cel ce I-a facut pe dansul sanatos. Si pentru aceea goneau ludeii pe Iisus, si-1 cautau pe el sa-1 omoare, ca facea acestea Sambata 3). lar lisus a raspuns lor : Tatat meu Oita acum lucreazd, i eu lucrez". Deci pentru aceasta mai vartos cautau Iudeii sa-i omoare, ca nu numai dezlega Sambata, ci i pe 1. Evreli fiind orbl, socoteau cd nici binele nu trebuie facut Sfimbuta. De aceia, In loc de a e bemire, el harp a carti el Dommil a vindecat Sambata. Iota cum, Ia rumple In mite at lumina In. vdrtonate, Inchinaren catre Dumnezeu ajun e a ti ca 'Pete Mature, In Mc de a fi o elobozire ei un Thor mai mu (mire tot come e bun sa mdrep Adventietii aunt Mat de Ingupti, Mat pentru el Sambuta e un idol, In frca amble tr marl infricoeat, In loc en iva Domnului stl fie unealta prin care mai imintat te sm eatre Dumnezeu i mult mai sprinter, apingi pentru a fifty Orel lacrunle Sul. Iar Intro lucrurile lui, et I mai mare este iubirea de omen i. 2. Multe boale se nasc dm vote neinfranata a omului. Damblaus, de e ace t bo'ntm, trebuie so fi izvorfit dintrun ;lintel de 'IBM, aci ;data Mantuiterul nu iar fi spas : De acum aa nu mai greneeti, ea sd nu-ii fie pe Leva mai riu I 3. Va sd rice MOntuitortil nu pne SOmbata cum o neon Evreii. Si In aceasti Imprerurare ni in multe allele, vedem cum Montuitorul se eimte slobod fam de poruneilt lineal Simbetes. Prin aceasta se rastoarnd i pot lllll e advent Oiler de Sul, care %or an pe bambat ea Evreii ceice duemineau odati pe Mfintuitorul.

71 73 Dumnezeu zicea ca-i este tata, intocmai pe sine acandu-se cu Dumnezeu. Deci a raspuns Iisus si a zis lor : Amin, amin, graiesc voua, nu poate Fiul sa faca dela sine nimic, de nu va vedea pe Tatal facand, ea cele cp face el, acelea i Fiul asemenea face. Ca Tatal iubeste pe Fiul, i toate arata lui, care le face el, si mai mari lucruri decdt acestea va arata lui, ca voi sä va mirati. Ca precum Tatal scoala pe morti i.i inviaza, asa i Fiul pe care voieste lb inviaza. Ca Tatal nu judecd pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului. Ca toll sa cinsteasca pe Fiul, precum cinstesc pe Tatal. Celce nu cinsteste pe Fiul, nu cinsteste pe Tata! care 1-a trimis. 34. Invitatura lui lisus despre inviere. (loan 5, 24-0) Amin, amin, graiesc voila : Cela ce asculta cuvintele mete i crede celui ce m'a trimis pe mine, are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s'a mutat din moarte in viata. Amin, amin, graiesc voua, ca vine ceasul i acum este, cand mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu i ceice vor auzi vor invia. Ca precum Tatal are viata intru sine, asa a dat i Fiului viata sa aiba intru sine si stapanire i-a dat lui i judecata sa faca. Caci Fiu al Omului este, nu va mirati de aceasta, ca vine ceasul intru care toll cei din mormanturi vor auzi glasul lui. $i vor iei cei ce au facut cele bune intru invierea vietii ; iar cei ce au f acut cele rele, intru invierea osandirii. Nu pot

72 74 eu sa fac dela mine nimic, precum aud judec judecata mea dreapta este, ca nu caut voia mea, ci voia Tatalui meu celui ce m'a trimes. 35. Legatura lui lisus cu Teal ceresc. Dumnezeirea sa. (loan 5, 1-47) De marturisesc eu pentru mine, marturia mea nu este adevarata. Altul este celce marturiseste pentru mine si stiu cd adevarata este marturia care marturiseste pentru mine 9 Voi ati trimes catre loan, si el a marturisit adevarul. lar eu nu dela om iau marturia, ci acestea graiesc, ca voi sd vä mantuiti. Acela era faclie, care ardea si lumina ; iar voi ati voit sa va veseliti la un ceas ') intru lumina lui. lar eu am marturie mai mare decat loan ; ca lucrurile care mi-a dat mie Tata] ca sa le sävarsesc pe ele, aceste lucruri, care eu fac, märturisesc pentru mine, ca Tatal m'a trimis ). $1 Tatal, cela ce m'a trimes, acela a marturisit pentru mine. Nici glasul lui ati auzit vreodata, nici chipul ati vazut. $i cuvantul lui nu-i aveti ramandnd intru voi, ca pe care a trimis el, acestuia I. Ilaue strati to acetic* band!' tememrile are dovedesec t El a venit dela Dumnezeu. El spune Eared or ea nu e vorbade cuvintele Lui pentru a se incredinta deepre seem., ci ineuei loan le a spus-o, pa care ei au trifles, ei Moisi le-o márturiseete Di Seri pturile le o Intareee. Dar ei nu cants la ce a spas Dumnezeu, ci la ce spun ei unul citre altul. Deci demi nu ared lui Moisi gi Scripturilor, n'au si creadi nlel euvintelor lui Mee Domnul. 2. Sd va nudity la un ceas Macaroon ad vd bac:ere:1i de propoveduirea lui loan o *cartel bucata de creme. 3. lieus spune el mlnunile pe care leet Haut dovedese ea el a venit dela TatE.

73 75 voi nu credetl. Cercati Scripturile, ca voua vi separe a avea intru dansele viata vesnica i acelea sunt cele ce marturisesc pentru mine. $i nu voiti sa veniti catre mine ca viata sa aveti. Slava dela oameni nu iau. Ci v'am cunoscut pe voi, cä dragostea lui Dumnezeu n'aveti intru voi. Eu am venit intru numcle Tatalui rneu, si nu ma primiti pe mine ; de va veni altul 'btu numele säu, pe acela yeti primi. Cum puteti voi sa credeti, slava unul dela altui luand, l pe slava cea dela singur Dumnezeu nu o cautati? Sa nu vi se part ca eu va voi pari pe voi la 'Fatal. Este celace va pardste pe voi ; Moisi spre care voi ati nadajduit. Ca de ati fi crezut lui Moisi, ati fi crezut i mie ; ') ca pentru mine acela a scris. lar daca Scripturilor aceluia nu credeti, cum cuvintelor mele yeti crede?" 36. Intoarcerea iar in Galileia. Zmulgerea spicelor. (Matei 12, 1-14 ; Marcu 2, -, ; Luaa 6, - ) a fost intr'o Sambata, a,doua dupa cea Si dintai ), trecea el prin semanaturi i ucenicii lui au flamanzit i zmulgeau spice si mancau frecandu-le cu manile. lar fariseii, vazand, au zis 1. Faptul et Evreii nu cred In Hristos e o dovadd ca et nu cred nici In Moi i al lor. Caei Moist a saris lucruri care vorbeee despre Hristos gi pentru a Invata lumea ad naddjdulased in El gi eg-l gtepte. Daca deci ei despretuiese pe firlstos, desprepiese pe 'usual Moisi care a scris pentru Hristos. 2. Sambata neonate era cea care venea a opta 71 dupe Pagti. Deal sarbatoarea Clad Domnul a vindecat pa slibanogul de 98 de ant Ia. lerusalim era Pagtele.

74 76 lui : Iata, ucenicii tai fac ce nu se cade a face Sambata 9". Iar al le-a zis lor : Au n'ati cetit ce a facut David cand a flamanzit, el si ceice erau cu dansul? Cum a intrat in ('asa lui Dumnezeu, in vremea lui Aviatar Arhiereul, si a mancat panile punerii-inainte "), care nu i se cadea sa le manance, fara numai preotilor, si a dat celor ce erau impreuna cu el? Sau n'ati cetit in lege ca Sambata preotii calca Sambata in biserica i sunt nevinovati? ') Dar graiesc voua ca mai mare decat biserica este aici. $i de ati sti ce este : Mild voiesc, iar nu jertfa, n'ati fi osandit pe cei nevinovati". Si le-a zis lor : Sambata pentru om s'a facut, iar nu omul pentru Sambata. Drept aceie damn este Fiul Omului si al Sambetei" 37. Vindecarea omulut cu Infirm uscatä. lisus savarseste multe minuni. (Matei 12, -; Marcu 3, -, ; Luca 6,,. ). Si a lost si in alta Sambata, trecand pe acolo, -a intrat el in sinagoga i invata. $i era acolo un 2. Farieeli emoteau zmulperea spicelor ea cove oprit a face S rebite, (MIMI lire pares ceva din lucrarile campultu. 2. Panda puneral-in into erau cele 12 pint care es puneau In Hectare iptamind ca jertfa In Imerica Inaiatea mu Dumnezeu Muni o attain ni, se luau pi unmet precept amen vole BA le mimince. 9. Bunt slujbe care mai cu mama trebulen (Mute In due Sam. betei, cum e alu ba preoplor ip de meta ei nu pd Atuleac muneind lute() al ea Recasts. 6. Act Domnul Ilri tos 'el anti domnereirea Be, edict some et El e atipan ai peete San bitt. Nmenea dintre oameni n'ar f fndraznit A spule ace, Ionia SAmblita era puet de Dumnezeu ea al de odihnii.

75 77 om a carui mana, cea dreapta, era uscata. Si carturarii i fariseii ii pandeau (sa vada) de-1 va vindeca Sainbata, ca sa afle vina asupra lui. Dar el stia gandurile lor, si a zis omului care avea mana uscata : Scoala-te i stai in mijloc I" lar el, sculandu-se, a statut. $i 1-au intrebat pe dansul zicand :,Se cuvine Sambata a vindeca?" ca sa-1 invinuiasca pe el '). Atunci Iisus a zis catre dansii : Intreba-voi pe voi : ce se cade Sambata, a face bine sau a face rau? suflet a mantui sau a perde? Ce om este dintre voi care, de va avea o oaie i va cadea aceia in groapa Sambata, au nu o va apuca pe ea si o va scoate? Dar omul cu cat se deosebeste de oaie? Pentru aceia se cuvine Sambata a face bine. lar ei taceau. $i cautand spre ei cu manie i intristdndu-se pentru impetrirea inimii lor, a zis omului : Intinde-ti mana ta Si a intins-o. $i a venit mana lui la starea cea dintai, sanatoasa, casi cealalta 2). far ei s'au umplut de manie i vorbeau unul cu altul, ce ar fi de facut lui lisus. $i 1. Sambita, adica ziva odihnel inteo zi din saptimani a fast pusi de Dumnezeu, pentruca omul si se odihneased de munca de peste etptimana 01 si se ridice Cu mintea la Facatorul eau M si-si braneasca sufletul. Deci Siimbata a Cost pusa In slujba omului, nu CA omul sa stea ea tin rob al ei l si nu se clinteascd, ci ea ea Dial Intel/ma ceiace n' putut face In women siptimunii, eh si mute de aufletul lui Bi si se lath,. epre Dumnezeu. Munca trupeasaa de theta siptamflna apnea asupra omului si1 Ingreuisza duhul. De aceia el trebuie sa aibi clipe de elobozire, sand sehimbi munca trupului au cea a sufletului. In om trebuie ea fie ca o cumpani a vietii, si traiasca amandoui luorarilo: si a trupului si a sufletului, si atunci omul este Intros si sinitos ei deplin gi mai la stare a-si Indeplini datoride lui. 2. Numal cat a trains mina, pi fare alt cuvint, minunea s'a atvarsit.

76 78 iesind fariseii, indata au facut sfat cu ierodianii 9 impotriva lui, ca sa-1 pearda pe dansul. Dar lisus, cunoscand,s'a dus de acolo cu ucenicii sai catre mare, si dupa dansul a mers multime multa din Galileia si din ludeia si din lerusalim si din Idumeia 2) si din cealalta parte de Iordan si cei dimprejurul Tirului si al Sidonului.1) ; multime multa, auzind cate facea, a venit catre dansul. $i le-a poruncit lor sa nu-1 facd pe el aratat 9, ca sa se implineasca ceiace s'a zis prin Isaia Proorocul ce zice : Iata pruncul meu pe 1-am ales, iubitul meu, intru care a binevoit sufletul meu ; pune-voi Duhul meu peste dansul n judecata neamurilor va vesti. Nu se va prici, nici va striga, nici va auzi cineva in ulita glasul lui. Trestle zdrobita nu va frange si in aprins nu va stinge, pana ce va scoate judecata spre biruinta. Si intru numele lui neamurile vor nadajdui" 4). Si a zis ucenicilor sai ca sa stea o corabioara uproape de el, pentru norod, ca sa nu-i impresoare pe el. Ca pe multi a vindecat, incat na- 1. Irodtanzi erau eel care sedan de partea domnitorului trod el aparau faptele lui. Ei erau vrajmasii farisellor, dar In Imprejurarea aceastu si to altele, vrajmagii se uneau Ca ol fie Impotriva Donmului. 2. Idumera era tinutul mai jos de Palestina, peste care domnea Trod, ucigaaul pruncilor. Locuitorii nu erau Evrei, dar Bateau 1mprouna cu Evreii din ludela sub seemed carmuire. S. Tirul l Stdoual erau tare care se numea ci Siria. Era w- zata mai sue de Palestina. Vs ofi zia de nsa departe veneau scum Indeed si asculte propoveduirca Domauluil Se Mutinies. vestea despre El si mai sus el mai jos de Palestina ci din tate pique alergau sa asculte cuvintelo Lui. 4. Sa nu-1 faca aratat, ached si nu sputa a 0 El, oa si-i1mbul :eased multimea. 6. Tula at, 2; 42, 1 si SI, 1 si lezerbill 34,111.

77 79 valeau spre el ca sa se atingd de dansul, cati aveau batai '). $i duhurile cele necurate, cand ii vedeau pe el, Wean inaintea lui i strigau graind : Tu esti Fist lui Dumnezeu", $i mult ii certa pè dansii, ca sa nu-i face pe el aratat. 38. Alegerea celor 12 apostoli. (Matei 10-,; Marcu 3, -; Luca 6, 12-le Si a fost hi zilele acelea, a esit lisus i s'a suit la munte sa se roage, i toata noaptea a petrecut intru rugaciunea lui Dumnezeu. $i cand s'a Meat ziva, a chemat pe care a vrut el insusi si au venit la dansul. $i a ales dintr'insii 12, pe care i-a numit apostoli, ca sa trimeata pe ei sa propoveduiasca l sa aibd putere a vindeca boalele i toata neputinta si a goni dracii. Iar numele celor 12 apostoli sunt acestea : cel dintai Simon, ce se numeste Petru, si Andrei, fratele lui ; Iacov al lui Zeveeei si loan, fratele lui, i le-a pus lor numele Voanerghes, adica fii tunetului ; Filip si Vartolemei ; Toma i Matei vamesul ; Iacov al lui Alfeu si Levi ce s'a numit Tadeu ; Simon Cananitul i luda Iscarioteanul, care 1-a si vandut pe clansul. 39. CuvAntarea de pe Munte. (Matel 5; Luca 6, ' 1 5i pogordndu-se (lisus) cu dansii, a statut in loc ses 2), si multimea ucenicilor lui' i multime I. Cali aveau batai, fulled toll eei care aveau noun betegug navaleau spre 131 ea eg-l ulna gi eg se vindeoe. 2. Cum a etdtut Ileum la loe gee gl era pe 'auntie? Trebuie ei se Ole a Item a vorbit atunel pe un mute, Care de amid!acme

78 80 multa de norod din toata ludeia si din lerusalim si de pe langd marea Tirului si a Sidonului, care vetted' sd-i asculte pe el si sa se tamdduiascd de neputintele lor, i ceice erau chinuiti de 'duhurl necurate, i se vindecau. Si tot norodul cauta sa se atingd de el, cd putere esea din el i vindeca pe toti. Iar vazand pe noroade, s'a suit in munte ; Si sezand el, au venit la dansul ucenicii lui. Si el, ridicandu-si ochii sati spre ucenicii lui, l deschizandu-si gura sa, ii instate pe ei zicand : 1. Fericirile. Fericiti cei saraci cu duhul, ca a acelora este imparatia cerurilor. Fericiti ceice plang, ca aceia se vor mangdia. Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamarital. Fericiti ceice flamanzesc i insetoseaza de dreptate, cd aceia se vor satura. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui, se numeste al Fericirilor, Made,' a rostit atunci ouvantarea au Invatituri creatinesti gi care Incepe eu Invapturile numite.fericiri. Muntele stela, care se afia In Gaillela, ayes, aproape de Haul lui, tin loc mai deechie di mai larg, arch. eranghelia Stan. tutu! Luca II zice sloe pea, De acolo In sus, el mai avea tin suic, care se poate socoti cartel lui. Aceasta este cu putinti la mund, Matted pi noi avant tocmai aim Manatee Ceahraului din jud, Deemtului. El are &tier apron!). de vile tut fourth frumos lots noted 51 larg, In care ar putea eta mil de oameni, eta Ingramadme. De acolo in sus, mai este o ridicatura de stalled numitii Panaghta. De I nine a'ar sal pe poalele acesteis, ar fi ca si turn a'ar sui pe munte tar ceilald II fisculta din am

79 81 Fericiti cei curati cu inima, cd aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiti facdtorii de pace, cd aceia fiii lui DurnneZeu se vor chema. Fericiti cei izgoniti pentru dreptate, cd a acelora este ImpAratia cerurilor. Fericiti yeti fi cand va vor ocari pe voi i va vor goni i vor zice tot cuvantul rdu impotriva voastrd, mintind pentru mine 1). Bucurati-vd i va veseliti, cd plata voastra multa este in ceruri, c a a au gonit pe proorocii cei mai nainte de voi. 2. Vaiurile (Luca 6, :CO. Vai voud bogatilor, ca vd luati mangdierea voastrd I 2). Vai voud celor ce sunteti satui, acum, cä veti flamanzi I 1. Pentruca Intelesul acestel feriairi sa iasii mai!impede la iveala, trebuie sebimbata Intro cava apemen cuvintelor din evanghelia veal.) romilneasca. Cad cuvintele mintind pentru mine., de pilda, mitt cum le auzim noi des 9i cum aunt cuprinse i in tactile de acoala, n'au niciun Inteles i incured mintea copiilor. Intelesul este Ct prigonitoni, In chip ITC:lanes, din ur5 edam Dyne, vor educe tot felul de coal si pogo:uri Impotriva m irturisitorlor lui Hsu. Meet ierinirea aeon ta, cuprinst In stlhul II, cap. 6 dela avand loon! 9 intro fericiri, ar trebui data aa : Ferteita. cdnd ea vor oetiri pe vos ci va vor goni 0, din urd asupro men in nind, vor sire tot euteintul rdu intpotreva voastrd. yeti fi gi ins!nail m ingdterca voastra muse amna :care vi capitati In a- atm U lume multumirea vieii voastre. Omni trebai sa cant multi m i- r a In vial de veal, ca apoi v'ne i cealcita. MultAnurea pamfintului atarnii de ea a cerului, dar nu climpotririi. Boottul care luoreazi ei pentru vine de ve I nu iota in osanda rostita de Dotnnulastipra Jut, ai numai bogatii care vi iau scum mangdierea lor. 3. Mantuttorul are In vedere po scot care nu se g'ndesc decal numai sa l Implineasca poftele Jar. 6

80 82 Vai vouà celor ce radeti acum, cä veti plange si vä veti tangui I Vai voua cand toti oamenii vä vor zice bine 9, cd inteacest chip, parintii lor faceau proorocilor celor mincinosi I 3. Sfintenia apostolilor (Matei 5 - ; Marcu 4, Luca 6, ; 8,,, ; 9) a ; VOi sunteti sarea pdmantului, iar daca sarea se va strica, cu ce se va sara? Intru nimic nu mai este de treaba, tare numai a se arunca afara si a se calca de oameni. Voi sunteti lumina lumii 9. Nu poate cetatea a se ascunde, deasupra muntelui stand. Nici aprind faclie si o pun supt obroc, ci in sfesnic i lumine azd tuturor celor ce sunt in cash i Ca ceice infra sä vada lumina. Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca sa vada lucrurile voastre cele bune si sa slaveascd pe Teal vostru cel din ceruri Si le-a zis lor i pita : Au doara poate orb pe orb sd povaituiasca 7 Au nu vor va cadea amandoi in groapa? 4. Implinirea legii. (Matei 5, 1-'20 ; 7. J. SA nu socotiti cä am venit sa stric legea sau I. E va i died lumea te lauda al al te temi atunci despre stares ta, Model oamenii lauda dupe cugete t9uratece i nu du pi ermine.. dela Dumnezeu. 2. Cuvintele acestea aunt Indreptato catre apo toll dar la lama urmelor, orice (Tustin este un apostol. Faptole sale trebule sa fie ea o lumina care capitol si pe altul de a face luerurile lui Dum nezeu. Deci trebule sa avem faptele, peatruca, prin ele, sa putem luera &supra altora.

81 83 proorocii ; nu am venit sa stric, ci sa implinesc. Ca amin zic voila : pana ce va trece cerul si pamantul, o iota sau o cirta nu va trece din lege, pana ce vor fi toate. Deci cela ce va strica una din aceste porunci mai mid i va Invata asa pe oameni, mai mic se va chema intru imparatia cerurilor ; iar cela ce va face si va invata, acela mare se va chema intru imparatia cerurilor. Ca zic vouä, ca de nu va prisosi dreptatea voastra mai mult decat a carturarilor si a fariseilor, nu veti intra intru Imparatia cerurilor. Nu dati cele sfinte candor, nici lepadati margaritarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce cu picioarele lor i intorcandu-se, sa va rupa pe voi. 5. Iertarea nedreptatilor (Mat. 5,., ; Utica 12, Sa nu Auzit-ati ca s'a zis celor de demult : ucizi", ca cine va ucide, vinovat va fi judecatii. lar eu zic voua : ca tot cel ce se mdnie asupra fratelui sau in desert, vinovat va fi judecatii, si cine va zice fratelui salt,,raca", 2) vinovat va fi soborului ; iar cine va zice : nebune", vinovat va fi Gheenei 3) focului. 1. Nimena nu se mlinle In desert, Baia tin pricing. Aceat.In desert ln, e on edam; In twee manunripto ale evanghelillor, care Inst nu a gisegte Iti castle mai vechi manuseripte, cum cal Sinaitic, cel Vatican i altele. Deci spun MlIntuitorului a fost fare acel ethos, di El a osfindit nice mania asupra fratelui nostril. 2. Raca era un =Ora de ocari la Evrei gi Inserting aeonurd. 3. Glenna era names onei inn dela moms, de Ierusalim, undo e ardeau gunoalele oragului. Din pricing cli acolo era foe totdeauna, pedeapsa eu foe noun din tomes viitoare era fnfatigata ca o Sheen gi I se elan ()hens focului. Deal Oheoni o tot una cum UI zice Iadui.

82 84 Deci, de-ti vet aduce darul tau la altar, si acolo iti vei aduce aminte Ca fratele tau are ceva asupra ta, lasa acolo darul tau, fnaintea altarului, si mergi mai intai de te impaca cu fratele tau, si atunci, venind, adu darul tau 9. Si cand mergi cu pârasul pe cale la domn, da lucrare sa te izbavesti de el, ca nu cumva sa te traga la judecator, si judecatorul te va da temnicerului, si temnicerul te va arunca in temnita. Amin zic tie : Nu vei esi de acolo, Oita ce nu vei plati si codrantul cel mai de pe urma. 6. Curds= Zminteala. Despartenia.(Matei 5, 38'48; Luca 6, 0-0, Auzit-afi ca s'a zis celor de demult : Sa nu preacurvesti" I Iar eu zic votta, ca tot cel ce cauth la femeie, spre a o polti pe ea, iata, a preacurvit cu dansa intru inima sa. far daca ochiul tau cel drept te zminteste pe tine, scoate-1 pe el si-1 leapada dela tine, ca-ti foloseste tie ca sa piara unul din madularele tale, si nu tot trupul tau sa se arunce in Gheena. Si daca mana ta cea dreapta te zminteste 2) pe tine, taie-o pe ea si o leapada dela tine, cd iti foloseste tie ca sa piara unul din madularele tale, si nu tot trupul tau sa se arunce in Gheena. far= s'a zis, ca cela ce-si va lasa femeia sa, sa-i dea ei carte de despartenie. far eu zic voua, ca tot cela oe-si va lasa femeia sa, afara de 1. Durnnezeu nu area adneem inellinare cleat dupi ce mai!mai am Rama dragoste ditto frapi 1101nri. 2. Dead ie ramnteste, tuned arms te imboldefte spre!idea.

83 85 curvie, o face pe ia sa preacurveasca 9, i ce va lua pe cea lasata, preacurveste. cela 7. Juramantul. (Matei 5, -). Iar ati auzit ch s'a zis celor de demult : SA nu juri stramb I ci sa dai Domnului juramintele tale l" lar eu zic voua : SA nu te juri nicidecum, nici pe cer, ca este scaun al lui Dumnezeu ; nici pe clamant, cà este asternut al picioarelor lui, nici pe Ierusalim ca este cetate a marelui Imparat ; nici pe capul tau sa nu te juri, ca nu poti sa faci un par alb sau negru; ci fie cuvantul vostru asa, asa ; nu, nu ; iar ce este mai mult decat acestea, dela cel rau este. 8. Iubirea vrajma ilor. (Matei 5, ; 7 11; Luca 6, W36) Auzit-ati cd s'a zis : Ochiu pentru ochiu i dinte pentru dinte". Jar eu zic voud : SA nu stati impotriva celui rau, ci, de te va lovi cineva peste fata obrazului cea dreapta, intoarce-i lui i pe cea- lalta, i celui ce voieste sa se judece cu tine si sa-ti ia haina ta, lasd-i lui i camp ; i cela ce te va sill pe tine (sa mergi) o tuna de loc, mergi cu dansul cloud. Celui ce cere dela tine da-i ; si de cel ce voieste sa se imprumute dela tine, nu te departa si dela cela ce iti ia ale tale, nu cere inapoi. S precum voiti sa va faca voua oamenii, faceti.asemenea. 1. Attila o Iasi sa cadi In primejditt desfraului, i voi lor

84 86 Auzit-ati ca s'a zis : SA iubesti pe aproapele tau si sa waft pe vrajmasul tau! Iar eu zic voud : Iubiti pe vrajmasul vostru, binecuvantati pe ceice Ara blesteamd pe voi, faceti bine celor ce va Imam pe voi si va rugati pentru ceice va supard i va gonesc pe voi ; cd de iubiti pe ceice va iubesc pe voi, ce dar este voua? Au nu si vamesii aceiasi fat? CA si pacatosii, nu iubesc pe ceice-i iubesc pe dansii? $i de faceti bine celor ce va fac voila bine si de yeti ImbrAtisa cu dragoste pe prietenii vostri, ce dar este voila? Au nu si vamesii fac asa? $i de dati imprumut celor dela care nadajduiti a lua, ce dar este voila, ca i pacatosii dau pacdtosilor imprumut, ca sà ia Intocmai. Ci voi iubiti pe vrajmasii vostri i faceti bine si dati imprumut, 'limit nadajduind, si va fi plata voastra melee i yeti fi fill celui Prea Malt, cä el este bun spre cei nemultdmitori i spre cei rai, cd el rasare soarele sàu peste cei rai i pestecei buni i ploud peste cei drepti l peste cei nedrepti. Deci fiti milostivi, precum i Tatal vostru cel din ceruri milostiv este si fiti desavarsiti, precum i Tata] vostru cel din ceruri desavdrsit este I 1), 9. Milostenia 0 rugdeiunea (Matei 6-,, ; 7-; Luca 11, r,,-). Luati aminte sa nu faceti milostenia voastra inaintea oamenilor, spre a fi vast* de dansii, iar 1. Omul niciodata nu poate fi deplin eau desavareit. Totdeauna va avea acilzaminte. Dar el trebuie ail lnainteze pe ealea deal/airairii, pentruca ail ajunge a fi tot mai bun. Va izbfindi In mane,.

85 87 de nu, nu yeti avea plata dela Tatal vostru carele este in ceruri. Deci cand faci milostenie, sa nu trambitezi inaintea ta, cum lac fatarnicii in adunari si in ulite, ca sa fie slaviti de oameni. Amin zic voila ca-si iau plata lor. Iar tu, facand milostenie, sd nu stie stanga ce face dreapta ta, ca sa fie milostenia ta intru ascuns i Midi tau, celce vede intru ascuns, va rasplati tie la ardtare 1). 81. cand te rogi, nu fii ca fatarnicii, ca iubesc sa se roage stand in adunari si in unghiurile ulica-si iau plata bor. Iar tu, cand te rogi, intra in telor, ca sa se arate oamenilor. Amin zic voud camara ta i, incuind usa, roaga-te Tatalui tau celui intru ascuns, i Tatal tau, celce vede intru ascuns, va rasplati tie la aratare. S rugandu-vd, sa nu graiti multe ca paganii, ca li-se pare lor cd prin multa vorba lor vor fi auziti 9. Deci nu va. asemanati lor, ca tie Tata] vostru de ce aveli trebuinta, mai nainte de a cere voi dela dansul. died va urma pe eüile lui Dumnezeu i va privl spre dfumul, MIAMI Dumneztu este Mali Para niolun scazimant t cu totul desavarsita. 1. E cu putinfa ea unele fapte ale noastre sa nu se poatil aseunde. Nu urmeaza atunci sa nu le fad, de team (IA vei fi Winn. Dar omul este la adapost, dami face fapta pentru dulcessit binelui, nu pentru a fi vazut de oameni. linear] este chiar bine ea unele f apte ad se stie, pentruca i alni sa fie Indenniati prin ele a umbla prin aceiam mile. Dar nu trebuie sa eaute omul anume ea fapta lui sii fie stint!. 2. Dumuezeu nu ming lungimea rug5eiunii, ci ca ea sii fie terbinte.

86 - 88 TATAL NOSTRU. Deci voi asa sa va rugati : Tata/ nostru, carele esti in ceruri, sfinteascd-se numele Mu. Vie impeirdtia ta. Facd.se tutu ta, precurn in cer, i pe pdnuint. Alma noastrd cea spre fling dd-ne-o noud astdzi. 51 ne land noud gresalele noastre, precum si noi iertdm gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispitd, ci ne izbdvote de cel viclean9. Ca a ta este imparatia i puterea si slava, in veci. Amin. Ca de yeti ierta oamenilor gresalele lor, ierta-va i voila Teal vostru cel ceresc. Iar de nu yeti ierta oamenilor gresalele lor, nici tatal vostru nu va ierta void gresalele voastre. 1. Aceasti rugiciune, pe care noi o numim Tata nostru, mai poartii pi numele de Rugricittnea Dontnului, Waded a foot Multi de fustian Domnul nostru lisue Grimm Sf. Ciprian spune ca, fiira Indoiali, Dumnezeu va summits aceasti rugleiune, and glisepte in' tr'insa sirnpirile i cuvintele Fiului Situ Insupi. 2. Millie bunuri pe care orezi na le stapanepti pe plimant, mai mult le perzi, fiindefi sultan primejdii le amenintil sfi le =alga din mina ta. Dar bunurile sufletepti nimenea nu le poets rapi dela tine. 3. Dupd cum ochiul slujepte sa ealauzeaseli trupul, ea o lumina care se afili In el, tot asa gandul eel bun pi cunt slujepte a ne carmui bine pi a face fapte dupi lumina lui. De aceia mai i numim psi omul on gand bun oil era senin la feta, flindca obipul ii este luminat pi In Mara, pa (And deepre omul ma gianduri rele spunem a este posomorat eau lntunecat. GAndul eel mai increpepte i stain bend chipul care trebuie ad fie biajin al omului.

87 Postul (Matei 6, I 16-18, Si cand postiti, nu fiti ca fatarnicii, triti, ca-si smolesc fetele lor, ca sd se arate oamenilor ca postesc. Adevar zic voila ca-si iau plata lor. Iar tu, cand postesti, ungeti capul tau i spald fata ta, ca sd nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau, celui ce este intru ascuns. Si 'Fatal tau, celce vede intru ascuns, va rasplati tie la aratare, 11. Adevkatele comori. (Matei 6, ; Luca 12, 3r84). Vindeti avutiile voastre i dati milostenie; faceti-vd pungi care nu se invechesc. Nu va adunati voud comori pe Witt, unde moliile i rugina le Arica i unde furii le sapa si le fura; ci vä adunati voua comori in cer, unde nici moliile, nici rugina nu le strica si de unde nici furii nu le sapa, nici le lure. Ca unde este comoara voastra, acolo va fi i inima voastra. 12. Carolina gandului. (Matei 6, 1129 ; Luca 11, 3436). Luminatorul trupului este ochiul. Deci, de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul thu rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci dacd lumina care este intru tine, este intunerec, dar intunerecul cu cat mai mult? Drept aceia socoteste ca lumina care este intru tine sa nu fie intunerec I), Deci daca trupul tau 1. Tot omul se neote cu cuget stindtee &ti cu puteree de a judeca Intre bine ni ru. Aceeeth putere trebuie tritäriti, pentruca nu

88 90 va fi tot luminat, neavand vreo parte intunecatd, va fi luminat tot, casi cand lumina cu stralucirea. te lumineaza. 13. Trebuie sa Inman] numai lui Dumnezeu. (Matei 6, - ; Luca 12, 2223 ; 16,10 Niinenea nu poate sluji la doi domni, ca sau pe unul va iubi si pe altul va urf, sau de unul se va tinea si de altul nu va griji 1). Nu puteti sluji lui Dumnezeu i lui Mamona 2). Pentru aceasta graiesc voua : Nu vd grijiti cu sufletul vostru ce yeti manca 1 ce yeti bea, nici cu trupul vostru cu ce vd veil imbrdca. Au nu sufletul mai mare este deck hrana i trupul decat haina? Cdutati la pasarile cerului, Ca nici seamana, nici secerd, nici adund in jitnite, i Tatal vostru cel ceresc le hraneste pe dansele. Au nu aveti voi mai multd deosebire decat acestea? $i cine din voi grijindu-se, poate sa-si adauge statului sau un cot? Deci dacd nu puteti ce este mai mic a face, ce va mai grijiti de celelalte? Si de haina ce vä grijiti? Socotiti crinii campului cum cresc. Nici se ostenesc, nici torc. Dar graiesc voua Ca nici Solomon, in toga marirea sa, nu 'mums, din lumina ee este, sit ajungia fi intuneree. Se Intampli si aceasta. I. Cine este alipit prea mult de grijfle pamantelui vatami nf zuinta eatre datoriile mai Inalte eeresti. Nu poll fi prieten eu doi protitniei, cum e Dumnezen i diavolul, ei trebuie all alegi Intro el E o amiigire a earnenilor de a orede ea pot face mire pentru Dumnezeu si a 'Irma i pdeatele lumii. H. Mamona este vorba cc care Sirienii, yodel cu Evreii, numeau, pe eel arum de el ea dumnezeu al bogatiilor.

89 - 91 s'a imbracat ca unul dinteacestia. Deci daca pe haina campului, care asthzi este si mane se. arunca in cuptor, Dumnezeu asa o imbraca, nu cu mult mai vartos pe voi, putin credinciosilor?' Deci nu va grijiti zicand : ce vom manca? sau ce vom bea? sau cu ce ne vom imbraca? cg acestea toate paganii le cautg 1). Ca stie Tatal vostru cel din ceruri c aveti trebuinta de toate acestea ;. ci cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea lui i acestea toate se vor adaoga voua. Drept aceia nu va grijiti de ziva de mane, ca ziva de maine va griji de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei. Nu te teme, turma mica, ca Tatal vostru a binevoit sa va dea voug imparatia. 14. SA ne infrándm a judeca pe alii. Med 7, Luca 6, oral. r",5 ; Nu judecati ca sd nu fiti judecati! Nu osanditi i nu yeti fi osanditi I lertati i vi se va ierta. Dati i vi se va da, masura bung, indesata si clatita i pe deasupra varsandu-se, vor da in sanul vostru ; cà cu ce judecata yeti judeca vett fi judecati 1 cu ce masura veti masura se va masura voua. $i ce vezi paiul care este in ochiul fratelui tau, iar barna care este in ochiul tau nu o simti? Sau cum zici fratelui tau : lasa sa scot paiul 1. Dumnezeu nu opreete gindul la lifter, nici munea pentru a-1 avea mai bun, ei opreete grime peace mileurâ de a eugeta gi a taut& numai ee trebuie trupului.

90 92 din ochiul tau? i iata, barna este in ochiul tau. Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau, 0 atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau 15. Puterea rugaciunii. (Matei 7, 7-12; Luca 11, 9-) Cereti si se va da vouä, cautati i yeti afla, bateti 0 se va deschide voila. Ca tot celce cere ia, i celce cauta afla, i celui ce bate i se va deschide. Sau care este omul acela dintre voi dela care, de va cere fiul sau pane, au peatra ii va da lui, sau, de va cere peste, au prpe Ii va da, sau, de va cere ou, au 11 va da lui scorpie 7 Deci daca voi, rai fiind, titi sa dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai vartos Tatal vostru cel din ceruri va da cele bune celor ce cer dela dansul? 16. Calea cea strimta i proorocii cei mincino i. (Motel 7, ino ; Luca 5, )* Intrati prin usa cea strimta, ca larga este up 1 lata calea ce duce la perzare i multi sunt cei ce infra printeinsa ; ca strimta este up i ingusta calea care duce la viata i pulini sunt ceice o afla pe ea. (Matei 7, 13-14). Paziti-va de proorocii cei mincinosi, can vin la voi in haine de oi, iar inauntru sunt lupi rah_ 1. Numai Dumnezeu eummete lucrurile ou adevarat bune. De aceia el va de oemenilor oe e mai potrivit pentru ei.

91 93 pitori 2). Din roadele for ii yeti cunoaste pe et. Au doard vor culege (oamenii) struguri din spini; si zmochine din ciulini? Asa tot pomul bun face roade bune, iar omul rdu face roade rele. Nu poate pomul bun sa facd roade rele, nici pomu Mu sä faca roade bune. Deci tot pomul care nu face roadd bund se taie si se aruncd in foe._ Pentru aceia din roada lor ii yeti cunoaste pe Omul cel bun din vistieria cea bund a inimii sale scoate cele bune, i omul cel Mu din vistieria cea rea a inimii sale scoate cele rele ; ca din prisosinta inimii grdieste gura lui. 17. Insemnatatea faptelor. (Matei 7, - ; Luca 6, / Nu tot cel ce-mi zice mie Doamne Doamne t va intra intru impardtia cerurilor, ci cela ce face voia Tatalui meu care este in ;coma. $i ce ma chemati Doamne f Doamne I i nu faceti cele ce vä zic? Multi vor zice mie in ziva aceia : Doamne t Doamne I au nu cu numele tau am proorocit si cu numele tau draci am scos i cu numele tau. multe minuni am facut? Si atunci voi märturisi lor : Niciodata nu v'am stiut pe voi ; departati-vd dela mine ceice lucrati fara-de-legea I 1. Proorocil eel mincinopi sent eirturarii i fariseii, care fitheau fapte numai pentru flzul oamenilor, dar nu din adevfirat dor de bine i de indreptare. Azi proorocii mincing* Bunt multi altii. Ildntuitorul filet ne-a spus cum sii-i cunoa term nu din vorbele lor =nate, ci din faptele bor.

92 94 Deci tot celce aude aceste cuvinte ale mele si le face pe ele, II voi asemana pe el barbatului infelept, care si-a zidit casa sa pe peatra ; si a cazut ploaie si au venit rdurile si au suflat vanturile i s'au pornit spre casa aceia, i n'a cazut, cà era intemeiata pe peatra. $i tot celce aude aceste cuvinte ale mele si nu le face pe ele, It voi asemana barbatului nebun, care si-a zidit casa sa pe nisip ; si a cazut ploaie si au vault rdurile si au suflat vdnturile si au lovit in casa aceia, si a cazut si a fost caderea ei mare. Si a lost, dupa ce a sfarsit Iisus cuvintele a- cestea, se mirau noroadele de invatatura lui; ca ii invata pe ei cft cela ce are putere, iar nu ca.arturarii j fariseii. 41. Vindecarea stugii sutavului. (Meal 8,,.-; Luca 7-). $1 dupa ce a sfarsit Iisus toate cuvintele sale intru auzul norodului, pogorandu-se din munte, au mers dupa dansul noroade multe si a intrat in Capernaum. lar sluga unui sutas care era la dansul in multa cinste, era bolnava sa moat& $i auzind sutasul de Iisus, a trimes la ddnsul batrani ai Iudeilor, rugandu-l-pe el ca sa vie sa mantuiasca sluga lui. lar ei venind catre lisus, ii rugau pe el cu deadinsul zicand cd este vrednic acela caruia vei da aceasta ; ca iubeste neamul nostru si el ne-a zidit maid sinagoga". Si lisus a zis : Eu venind, II voi tamadui de cldpsul.

93 95 $i Iisus mergea cu damn. $i nefiid el departe de casa, a trimes la dansul sutasul prieteni, graind lui : Doamne, nu te osteni, ca nu sunt vrednic ca sa intri supt acoperamantul meu. Pentru aceia nici pe mine nu m'am socotit vrednic a veni catre tine, ci zi numai cu cuvantul si se va tamaclui' sluga mea. Ca i eu sunt om sub slimenire, avand supt sinemi slujitori, i zic acestuia : Mergi I i merge, si altuia : Vino I si vine, si slugii mele : Fa aceasta! si face'. Iar Iisus, auzind acestea, s'a minunat de el, si intorcandu-se, a zis norodului care mergea dual( dansul : Graiesc voila ca nici Intru Israil n'arn aflat atata credinta. 51 griiiesc voud ca multi dela rasarit si dela apus ) vor veni si se vor odihni cu Avraam i cu Isaac si cu Iacov, Intru impdra- 'Oa cerurilor, iar fill impdrätiei vor fi goniti intru intunerecul cel mai din afard 2) ; acolo va fi plans si scrasnirea dintilor". $i a zis sutasului : Mergi! si cum ai crezut fie tie I". $i s'a tamaduit sluga hi? in acel ceas. $i intorcandu-se trimiii ascii, au aflat pe sluga cea bolnavd sanatoasa. 1, Cei multi dela risfirit ei dela a pus sant pe ODD. Despre aceetia spune Domnul ci vor intra In Impiiresia Se, pe Mind cfiii Sniperetiei, adieu Evreii vor fi goniti, Mudd( n'au crezut in chemarea lui. Deci ouvintul Domnului inseamni a mai degrabi vor veni la el piginii dear Evreii, ease au fost mai Intel uttering la aceasta. 2. Vom gisi des rostirea.intunerecul eel mai din afarigg In cu. vintiirile Mintuitorului. Ca s'o Intolegem, trebuie se etim MI la Evrei, ospeturile cele marl se niacin mai nu seami sears. Inceperea In care se ficea oaplitul era atunci luminate frumos, iar afari era Intunerea adino, Prin aceasti rostire, Daus Hristos Tree ad spuie a Evreii mint inletnrati dela ospitul duhovnicesc al BieeHoii Bale si dela masa viehii veenice, riminend In viata Intunereeului.

94 42. Invierea fiului vaduvei din Nain. (Luca 7, Si a lost dupa acestea, mergea Iisus intr'o cetate ce se chema Nain, si impreuna cu dansul mergeau ucenicii lui multi si norod mult. Iar daca eau apropiat cake poarta cetatii, iata, scoteau pe un mort, fiul unul-nascut 9 al maicii sale, si aceia era vaduva; i norod mult din cetate era cu dansa. $i vazand-o pe dansa Domnul, i s'a Meat mita de ea, si i-a zis ei: Nu plange I $i apropiindu-se, s'a atins de pall). lar ceice-1 duceau au statut. $i el a zis: Tanarule, tie zic, scoala-te! Si a sezut drept mortul si a inceput a grai. Si I-a dat pe & mamei sale. $i a luat frica pe toti i slaveau pe Dumnezeu graind: Prooroc mare s'a scant intru noi, si a cercetat Dumnezeu pe norodul sate..51 a esit cuvantul acesta de el In toata Iudeia intru toata latura aceia. gi Trimisii lui loan Botezdforul la Iisus. (Matei 11-,, ; Luca 7, -). loan, auzind din inchisoare de lucrurile lui Iisus, fiindca ucenicii lui i-au vestit de toate 1. Prin fiul eel unul-neseut trebuie se Infolegem elngurul flu al aeelei femei nedune. 2. Duna legea evreiasea, eine se atingea de un mort eau de un )etoras, se menjea l trebula a se curate fa templul din Ierusalim prin jertfa adu.se ge preot. Iieus fuel se atinge de mort, ti di. Br

95 97 acestea, a chemat pe doi din ucenicii sal si Ira trimes la Iisus zicand : Tu esti cela ce vine sau pe altul sa asteptam? Si venind catre el barbatii aceia, au zis : loan Botezatorul ne-a trimes catre tine zicand : Tu esti cela ce vine sau pe altul sa asteptam? 1). $i intr'acel ceas Iisus a tamdduit pe multi de boale si de rani si de duhuri rele si a dat vedere multor orbi. i rdspunzdnd lisus, le-a zis lor : Mergeti i spuneti lui loan cele ce ati vazut ii ati auzit ; ca orbii vad, schiopii umbla, leprosii se curatesc, surzii aud, mortii se scoala, saracilor se binevesteste 2). i fericit este acela ce nu se va zminti intru mine 3). lar daca s'au dus vestitorii lui Joan, a inceput a grai noroadelor despre loan : Ce ati esit in pustie sa vedeti? Au trestie clatita de vant? Dar ce ati esit sa vedeti? Au om imbracat in haine noi? Iata, ceice sunt in nfitatea gi viata. Nu el se enured de atingerea cu mortul, ei mortul capiita dela El puterea, landed liens e mai pre sus de legea e- vreiasert. 1. De ce Roan trimete la Tints sa-l Intrebe eine este, clad II ctia prea bine, Mittel 41 botezese ei-i vestige Mitre PAM apostolt ai id liens el mitre ucenieti ltd, ea e mielul lui Dumnezeu? (loan 1, 36). Rtspuns: loan faces aceasta nu pentru el, ei pentru mienieli sai, ca singuri Oa vada gi ea inteleagd ea Peas este In adevar Mesia. $i raspunaul lui Iisus toemai aceasta tnseamna. El nu le spline t.eu sunt cake trebuie al vie., ei le aratii minunile care vestese despre el. Intru cat numai despre Meals se etia ea are el Pada seemenet: tante, aratarea minunilor eavarcite de El erau rispunsul ea El e Mesia. 2. Prin tsaracilor se binevestegte, se intelege : sandlot- li se propoveduiecte evangheliat. 3. Ponca este cela ce nu se ars zminli infra mine Inseamnar iota este cela ce nu se va sehrbi de mine. 7

96 98 haine scumpe i petrec intru desfatare in casele imparatesti sunt. Dar ce ati esit sä vedeti? Au prooroc? Adevar graiesc Vaud, si mai mult decat prooroc. Acesta este de care este scris : Iata, eu trimet pe ingerul meu inaintea fetei tale, care va grid calea ta inaintea ta" 9. Ca amin zic voua : Intre cei nascuti din femei, nu s'a sculat prooroc mai mare deck Joan Botezatorul ; dar cel mai mic in imparatia lui Dumnezeu mai mare decat Ioan este 2). Si din zilele lui Ioan Botezdtorul pand acum imparatia cerurilor se sileste i sili- torii o repeat pe ea 8). Ca toti proorocii i legea pand la Joan au proorocit ; si de voiti idsd primiti, acesta este Ilie cela ce va sa vie 4). Celce are urechi de auzit sa amid I Si tot poporul auzind, i vamesii, care primisera botezul dela Ioan, au marturisit drept pe Dumnezeu. far fariseii i legiuitorii au lepadat dela sine sfatul lui Dumnezeu, nebotezdndu-se dela dansul. Deci (a zis Domnul) : Cu cine voi asemana pe oamenii neamului acestuia i cu cine sunt ei asemenea? Asemenea 1. Melanie, 3, Dupa cum loan Botezitorul a merturisit despre lists, asa acum i nous di llama mareati marturie despre el. a. Imptirtitia lui 13usanezeu se sliest,' Inseamni : Impirltie lui Dumnezeu, adisi invilaturile Inalte fl vine %wanted se capati prin incordare. Silitorii o rdpese pe ea Inseamni eeice (se allege ajung sit alba ast1 el de Inviltituri i sit &Masa viala vrednicii. ImpirSjia jul Dumnezeu se propovaduia din vremea lui loan Botezitorul, fibadci el a Inceput propovedairea lui cm cuvintele: Pocattivd, ad s'a apropiat impardlia eeruritor. 4. Ilie care trebuia se. vie este loan (Malahia 4, i), fiindci el a triit ea Ilia, viala iufranata In pestle.

97 99 sunt copiilor ce sed in. targ i striga unii catre altii i zic : Fluerat-am voua i n'ati jucat ; cantat-am de jale voila i n'ati plans. Ca a venit loan Botezatorul nici pane mancand, nici band, si ei zic : drac are. A venit Fiul Omului mancand si band i ziceti : iata om mancator i bautor de yin, prieten vamesilor2) i pdcatosilor. $i s'a indreptat intelepciunea dela toti fiii ei. 44. Femeia cea platoasä. (Luca 7,.). In vremea aceia, unul din farisei II ruga pe lisus sa manance cu el. $i intrand in casa fariseului, a sezut. $i iata, o femeie din cetate, care era pacatoasa, Intelegand ca sade in casa fariseului, a adus un alabastru cu mir. $i stand langa picioarele lui dinapoi, plangand, a inceput a uda picioarele lui cu lacrimi si cu perii capului ei le stergea i saruta picioarele lui si le stergea cu mir. Iar vazand fariseul care-i chemase pe el, a zis intru sine, graind : Acesta, de ar fi prooroc, ar ti cine este si ce tel de femeie este cea care se atinge de el, ca este pacatoasa. $i raspunzand lisus, a zis catre el : Simone, am oarece sa-ti zic... lar el a zis : 1. Noi am pus aid pi acest mutant, vamasilor, care lipeeptein Scrip. tura romftneaseil. El se gasepto!nail In textul greceee pi In toate traducerile. Deci am socotit ca nu a bine sii lipaeaseii nici de aid, iar Scripture rem:menet, la alta ediliune, cerceteze textul ei [datum cu alte texte,pentruci sit nu aibi astfel de graiuri ptirbe. Acesta nu e singurul toe In care mai giisim asemenea lipauri.

98 100 Invatatorule, zi! ($i Domnul a zis) Doi oameni erau datornici unui camdtar ; unul era dator cu 500 de dined, iar celalt cu 50; si neavänd ei cu ce plati, le-a daruit amddurora. Deci spune-mi care dinteinsii II va iubi mai mult? Iar Simon, raspunzand, a zis : Socotesc CA acela cdruia i-a (thud mai mult, Iar el a zis lui : Drept ai judecat. $i intorcandu-se catre femeie, a zis lui Simon : Vezi pe aceastd femeie? 2) Am intrat in casa ta, i apa pe picioarele mele n'ai dat, iar aceasta cu lacrimi mi-a udat picioarele mele si le-a sters cu parul capului ei. SArutare mie nu mi-ai dat, iar aceasta, de cdnd am intrat, n'a incetat sdrutandu-mi picioarele mele. Cu untdelemn capul meu nu 1-ai uns, iar aceasta cu mir mi-a uns picioarele mele. Pentru aceia graiesc tie : Tartars pacatele ei cele multe, cd a iubit mult. lar cui se large putin, iubeste mai putin : $i a zis ei : Iartd-ti-se tie pdcatele tale 1 $i ceice sedeau cu dansul au inceput a grai 1. Dinarul era un ban de argint pretuind eat 80 de bani, dupa pretul lor de Inaintea marelui razboi. 2. Pamela pig:mooed ee socotepte ca a lost Maria Magdalina, alma care pi mai tarziu a uns picioarele Id Daus cu nerd (loan 13, 2-3). 3, Mfintuitorul, pomenind de finite aceste fapte de cinste Care i s'au facut, vorbepte despre obieeituile care erau la locuitorii din rasarit din vremea aceia de a primi pe oamenii de seamä Spune fariseului Simon ca el a Spoil de a face aoeste lucruri atm El, deal nu i-a era. cinstea pe care 1.a aratabo!meta cea paeltoasa,

99 101,intru sine : Cine este acesta care iartd i pacatele? Si a zis Iisus catre femeie : Credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace! 45. Sfintele femei. (Marcu 3, - ; Luca 8, 1-3) Si dupa ce a lost aceasta, umbla el prin cetati i prin sate, propoveduind i binevestind imparatia lui Dumnezeu, i cei 12 cu dansul, Si umblau cu dansul niste femei, care erau tdmaduite de duhuri rele si de boale : Maria ce se chearna Magdalina, din care scosese 7 draci, si Ioana, femeia lui Huza, ispravnicul lui hod, si Suzana i altele multe, care slujeau lui din avutüle /or. Si au venit in casa, i Mast s'a adunat norodul, incat nu puteau ei nici pane sa manance. Si auzind ceice erau rudeniile sale 1), au esit sa-1 prinda pe el, zicand cä nu-si este in fire). 1 In Scripture matinees* in the de ceice erau rudentile sale, se rice : ceice erau despre &Maul. Dar poate /Metope eineva In rostirea leepre alma]. ca e vorba de rude? Deci noi am schimbat, pentruet traducarea aceasta e rea. In greeeete este: mice erau «par'afier, deal e'er fi putut rice pe romanecte: melee emu pe lane: amn., cu intelesul de rudenii sau prieteni, dar mai degrabi rudenii. Deci noi am dat loud acesta mai pe inteles. E unul din 10- curile care trebuie eintirite pi a nu mai fi Meat atm lute() noui tipiritnrd a Serlpturii. 2. Si Mile a trebuit d Indere Recast? pleateeenie a ()meaner. 'Cum nu eed ca dined, el te en! mult mai sus ea ei, nu mai esti in fire.

100 Vindecarea unui indracit orb se mut. Wades la fariseilor. PAcatul impotriva Duhului Slant. (Mat& 12, 22%7 ; Marcu 3, 2onO ; Luca 11, 14-11, 10) Atunci au adus la dansul pe un indracit, orb si mut a tdindduit pe el, In cat orbul si mutul mergea i ved-e-a. $i se mirau noroadele 0 ziceau: Nu cumva acesta este fiul lui David? ') Iar fariseii, auzind, i cdrturarii ceice se pogoriserd din Ierusalim, ziceau cd are pe Veelzevull 0 cd scoate dracii cu domnul dracilor. lar Ali, ispitindu-i, cereau dela dansul semn din cer. far Iisus, stiind gandurile lor, chemandu-i pe dansii, in pilde le grdia lor si le-a zis : Toatd Imparatia care se Imparecheazd intru sine se pustieste ; si toatd cetatea sau casa care se ImpArecheazd intru sine nu va sta. Deci cum poate satana sd scoatd pe satana? 1 dacd satana s'a sculat insusi asupra sa i scoate pe satana, s'a impdrechiat intru sine. Deci cum va sta imparatia lui? Nu poate sd stea, ci are sfarsit 51 dacd eu cu Veelzevul scot dracii, feciorii vostri cu cine-i scot? Pentru aceasta ei vor fi court judecatori. Iar ducd eu scot dracii cu Duhul lui 1. Fiul lui David este Meals. E. Vests/nu/ ori Belsebul ori BeZzebut era numele care se da capului dracilor. 8. Puternisa este aol dovedirea lui Daus Impotriva cirturarilor oi fariseilor: Vol fmi spuneti mie ce eu soot dracii oat puterea &sailor. Cum? drawn Intl ajuta mie sa slung pe al lor? Atund daa :qua drat, tmpotriva Altai drat), Inseamni ca imparatia lor a'a prabuoit. dual aunt** martori oã ImparAtia diavolului se prlibusecte, nu InseamnA aceasta ea acuma a eoit la iveala puterea linparatiei InS Dumnezeu?

101 103 Dumnezeu, lath, a ajuns la voi imparatia lui Dumnezeu. Cand cel tare, intrarmat hind, pdzeste curtea sa, in pace sunt averile lui. Cad cum poate cineva sd intre in casa celui tare i vasele lui sa le jaluiasca, de nu va lega mai intai pe cel tare, pentruca sa poata jaf Ui casa lui? Iar cand va veni cel mai tare decat dansul si-i va birui pe el, ia toate armele lui, intru care se naddjduia, i imparfeste prazile lui. Celce nu este cu mine impotriva mea este si celce nu adund cu mine risipeste '). Pentru aceasta graiesc voila : tot pdcatul hula se va ierta oamenilor, iar hula care este impotriva Duhului nu se va ierta oamenilor 2). $i oricine va zice cuvant impotriva Fiului Omului, se va ierta lui, iar cine va zice impotriva Duhului I. liens Iiriatos a venit pe Wale ea et Intemeteze ImptrtDa.lu Dumnezeu, at impaee pe am eu Dumnezeu, at Mange din lume pficatul, on alte euvinte et!unapt un nou thi pe 'Amelia. Dar pant a ajunge la [tomb, trebnie stilt:minya de a ajunge la Interneierea deplint a Imptritiei Lui. Clare poate fi om cum se cede acela care ar spun.:.bitt ma ameetec?. Nu, ci Herat** e dator et eimtil ehemarea ea de a fi un alujitor al binelui et a lucre pentruca acea stare mai bunt et vie, gi ott mai =rind. Daca eineva?net nu se masted, este cagi cum,ar da ajutor color ce sfivittegese rata, In aceasti wing, Iliad lupta Intro bine gi mitt, 'mice nu ajuti la risturnarea riului, II slut& at biruie. De scale thins apune Cake nu este eu mine impotriva men este. Nimenea nu are dreptul al atlas deoparte, eaci eine nu e cu nimenea, este ou drum, este cu elujitoril rtului i face luerul diavolului. Prin aceasta, el este impotriva ui Relates. 2. Pficetul Impotriva Duhului Slant este Impotrivirea feta de lueraree lui Dumnezeu l batjocorirea aceetei luertri. Ca omul et se Impotriveasoi feta de Dumnezeu, este Bea mai Invergunath treepti a indfirjirii sale impotriva binelul. Aga Macau?arisen, care vedeau lucrarea lui Deus, Watt an puterea Duhului, pi zieeau ca e ltautt en puterea diavolului. Ura hi orbea fl lutunecau lu- i

102 104 Slant, nu se va ierta lui, nici in veacul de acum, nici in celce va sa fie, ci este vinovat judecatii de veci". (Iar lisus zicea astfel), pentrucd ziceau: duh necurat are". Sau faceti pomul bun si roada lui bunà, sau faceti pomul putred i roada lui putredd, cd din roada se cunoaste pomul. Pui de näparci, cum puteti grdi cele bune fiind rdi? CA din prisosinta inimii grdieste guru. Omul cel bun din comoara cea bund 1) a inimii scoate cele bune, iar omul cel rail din comoara cea rea scoate cele rele. Deci grdiesc voud : pentru tot cuvdritul desert pe care-1 vor grai oamenii, au sd dea seamd de ddnsul in ziva judecdtii. Ca din cuvintele tale te vei indrepta si din cuvintele tale te vei osandi". 47. Semnul lui lona. Duhul cel necurat. (Matei 12, 38'45 ; Luca 11, n's1). Atunci unii din carturari si din farisei au teas. puns zicand : Voirn sa vedern dela tine semn. Iar el, rdspunzand, a zis lor : Neamul viclean i preacurvar semn cautd 2), crarea lui Dumnezed. Fiptura se acute asupra filostorului. Un ase- Menea picat nu se poate ierta, nu fiindeil ar fi paeate care nu se pet ierta printr'o vie etuno, el fibula Ineuei omul Impadece a- yeasts. Inderjirea aprigi nu mai Iasi deschisi calea odintei ei omul remane statarnie In turbarea ma asupra Ziditorului. Most ',goat nu se poate ierta. 1. Comoara cea bung este Jaime bung pi curate. 2. Cautd semn, edict cereau ea lisus si tack vreo minune ea se ereade Intelusul. Dar Domnul nu face minunile dupe gustul oamenilor, ei eland este nevoie, pentru upurarea neputintalor. Pe farisei

103 105 i semn nu se va da lui, lard numai semnul lui Iona proorocul. a precum lona a lost trei zile si trei nopti in pantecele chitului, asa i Fiul Omului va fi trei zile i trei nopti in pantecele Omantului '). Barbatii nineviteni se vor scula la judeoath cu neamul acesta vor osandi. Caci ei s'au pocait prin propoveduirea lui Iona, si iata, mai mult decat Iona este aid 2). Imparateasa dela meazazi se va scula la iudecata cu neamul acesta i-1 va osandi ; tä a venit dela marginile pamantului sa vada intelepciunea lui Solomon, si iata, mai mult decat Solomon aici 8). Cand duhul cel necurat va esi din om, umbla prin locuri lard de apa, cautand odihna si nu alla. Atunci zice: Ma voi intoarce in casa de uncle am esit, i venind, o and desertata, maturata si impodobita. Atunci se duce si ia cu sine alte sapte duhuri mai rele decdt sine i, intrand, locuiesc acolo, si se fac cele de pe 'Irma ale omului aceluia mai rele decal cele dicta it vedea al aid cu minuni nu vor crede. Aci omul Inrtutipt poate vedea adeviirul deplin i tot mutt a zice ea nu e aga. Nu Meuse Domnul minunea poveatitt mai naintel si tot ziceau ea e flout/ cu puterea diavolului! 1. S4 nu sled nirvanas ed Domnul n'a stat 3 zile pi 3 nopti In +Anal primantului, Eluded, (lard vorbirea de atunei, pärtile.din zi erau sorrotite tot ea zile. Deci o parte din ziva de Simblti si o parte din Duminied (pant In ziul) fac 2 zile Asa socoteau Evrell. 2. Cugetarea Mantuitorului este et pine si pasted marten], la care a foot Mimes Prooroeul Iona, In cornea) /Valve, capitals Asiriei, au lost mai bunt ea fariseei, Pieria el a'au pectin dupa propoveduirea lui Iona, pe and Mlntuitorul e mai mult ca Iona pi tot nu vor ad-l asculte. S. Imparateasa dela meazdzi este regina din tmutul Saba din Arabia, laud Aden, care a venit la Solomon at se minuneze de Inlelepaiunea liii. lieus era cu atat mai mult dealt Solomon si tofariseii Suet (Aileen.

104 106 Si a lost, cand zicea el acestea, ridicand o femeie glas din popor, a zis lui : Fericit este pantecele care te-a purtat i ätele care ai supt. Iar el a zis : Adevdrat, fericiti ceice ascultd cuvantul lui Dumnezeu 0-1 pdzesc pe el." 48. Mama si rudeniile lui lisus. (Matei 12, 4a-50; Marcu 3 9(25 ; Luca 8, 1911). Si incd graind el cdtre noroade, iata, au venit mama si fratii lui lisus. $i stateau afar& cautand sa vorbeasca cu el. $i au trimes la el, chemandu-1 pe dansul. $i sedea norodul imprejurul lui, si a zis lui oarecine : lath., mama ta i fratii tat si surorile tale afard te cautd pe tine". Iar el, raspunzand, a zis celui ce-i spusese : Cine este mama mea si care sunt fratii mei? $i intinzandu-si mana spre ucenicii sai i privind spre ceice sedeau imprejurul lui, a. zis: lath mama mea i fratii mei. Cd oricine aude cuvantul lui Dumnezeu i face voia TatMui meu celui din ceruri, acela este fratele meu si sora mea si mama mea. 49. InvAgtura in pilde. Pilda SAmänkorului. (Matei 13, 1-0 ; Marcu 4,,- ; Luca 8, In ziva aceia, esind lisus din casä, sedea langa mare. $i adunandu-se norod mult i cei de prin cetati venind catre dansul, noroade multe s'au adunat langd dansul, incat a intrat in corabie sa add ; si tot norodul sta pe törmurilemarii. $i le-a graft lor multe pilde, zicand :

105 107 Ascultati iata, a esit semanatorul sa semene samanta sa. i semanand el, unele au cazut langa cale si au venit pasarile cerului si le-au mancat, iar altele au cazut pe petris, uncle n'aveau Smartt mult, i indata au rasarit, pentruca n'aveau pamant adanc. S rasarind soarele, s'au pant, i pentruca n'aveau radacina, s'au uscat. Iar altele au cazut pe spini, si au crescut spinii si le-au inecat pe ele. Iar altele au cazut pe pamant bun si au dat roacla una 100, iar alta 60, iar alta 30. i acestea graind, a strigat : celce are urechi de auzit sa auda I Jar and a fost deosebi 1), aproplindu-se ucenicii si ceice erau langa el, I-au intrebat zicand Pentru ce wedge lor in pilde?" Iar el raspunzand, a zis lor : Pentruca voua vi s'a dat a sti tainele imparallel lui Dumnezeu, iar celor de Mara nu li s'a dat, ci toate sunt lor in pilde. Ca celace are are i se va da lui si-i va prisosi, iar celace n'are si ceiace are se va lua dela dansul. Pentru a- ceasta le graiesc lor in pilde, pentruca vazand nu vad i auzind nu aud, nici inteleg. Si se implineste intru dansii proorocia lui Isaia ce zice : Cu auzul veti auzi si nu yeti intelege i privind veil privi si nu veti vedea. Ca s'a ingrosat inima norodului acestuia i cu urechile greu a auzit 4i. ochii lor si-au inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii i cu urechile sa auda i cu inima sa in- 1. In graiul evengheliei veohi romfineeti, ouvintele and a fest deosebi Inseamni : mind a Post Bulgur sau : and a ramas faunae eu pulini.

106 108 Ieleaga i sa se intoarca i sa-i vindec pe ei. Iar ochii vostri fericiti sunt ca vad i urechile voastre ca aud. Ca amin graiesc voila : multi prooroci si drepti au dorit sa vada cele ce vedeti voi si n'au vazut i sa auda cele ce auziti i n'au auzit". $i le-a zis lor : _ Au nu stiti pilda aceasta? Atunci cum veti intelege toate pildele? Deci voi ascultati pilda semanatorului : Samanta este cuvantul lui Dumnezeu. Celce samana, samana cuvantul. Samanta de langa cale sunt ceice aud cuvantul imparatiei ; apoi vine, diavolul i rapeste ceiace este semanat in inima lui, ca nu cumva crezand sa se mantuiasca. Iar cea semanata pe petris sunt ceice, cand aud cuvantul, indata cu bucurie primesc. Dar ace tia n'au radacina intru sine, ci este pang, la o vreme, iar la vreme de ispita, facandu-se necaz sau goana mare pentru cuvant, Indata se leapadd. lar cea cazuta in spini sunt ceice au auzit, dar cu grijile veacu ui acestuia ai cu inselaciunea bogatiei i cu dulcetele vietii acesteia umbland, ni pofta celorlalte intrand, se ineaca si nu savarsesc roada. lar cea semanata in pamant bun sunt cei care and cuvantul cu inima buna i curata si-1 primesc si-i inteleg i aduc roada intru rdb dare si fac : unul 100, iar altul 60, iar altul 30. $i le zicea lor Nu este ceva tainuit care sa nu se vadeasca, nici a fost ascuns, ci ca sa vie Intru alga:tare. Asa este imparatia lui Dumnezeu, in ce chip

107 109 este dacd mulch omul samd-nta in pageant $fi doarme si se scoald noaptea i ziva, i samanta!tare i creste cum nu stie el. Ca pämântul dim sine rodeste, intai iarbd, apoi, spic, dupd aceia deplin grail in spic. Iar cand se coace rodul, indata trimite secerea, cd a sosit secerisul, (Marcm 4, crag, 49. Pi Ida neghinei, a munarultdi 0 a aluatului (Matei 13, ; Marcu 4, 30'84 ; Luca 13, 18-11) lisus le-a pus lor inainte i alta pildd : Asemanatu-s'a imparatia cerurilor omului carea semanat samanta bund in tarina sa. Dar dormind oamenh, a venit vrdjmasul lui si a semanat neghine intre grdu i s'a dus. Iar daca a crescut iarba si a taunt roadd, atunci s'au ardtat i neghinele. $i venind slugile stapanului casei, i-au zis lui: Doamne, u n'ai semanat samantd build in tarina ta? Dar de uncle are neghine?" Iar el' leca zis lor : Un om vräjmas a lacut aceaste. Iar slugile au zis lui: Vrea-vei dar sà mergem sd le plivim?" Iar el a zis lor : Ba nu, ca nu cumva, plivind neghinele, sä rupeti i grant impreund cu dansele. Läsati sä creased amdndoud impreund pand la seceris, i atunci, la vremea secerisului, voi zice secerdtorilor : Pliviti intdi neghinele si le legati in snopi ca S le ardem, iar grail) lb adunati in jitnita mea 1" $i altà pada le-a pus lor inainte zicand :,,Cui vom semana imparatia lui Dumnezeu sau cu ce pildd o vom potrivi pe ea? Asemenea este im--

108 110 paratia cerurilor grauntului de mustar, pe care, handle/ omul, I-a semanat in tarina sa, si care este mai mic decat toate semintele, iar dna creste, este mai mare decat toate buruienile si se face copac, hick yin pasarile cerului si se salasluiesc la umbra lui in ramurile lui". $i alta pilda le-a graft for zicand : Asemenea este imparalia cerurilor aluatului, pe care, luaudu-i femeia, I-a ascuns in trei masuri de Mina, pang ce s'a dospit toata". Acestea toate a graft lisus noroadelor in pilde, si cu multe pilde ca acestea grata lor, ca sa se irnplineasca ceiace s'a zis prin proorocul ce zice : Deschide-voi in pilde gura mea, spune-voi cele -ascunse din inceputul Inman, far deosebi ucenicilor sai le dezlega toate. Atunci, Mind lisus noroadele, au venit in casä. $i s'au apropiat catre dansul ucenicii lui zicand : Spune-ne noua pilda neghinelor din farina!" Iar el, Mspunzaad, le-a zis lor : Celce a semanat samanta cea buna este Fiul Omului, iar farina este lumea, iar samanta cea buna sunt fiii imparatiei, iar neghinele sunt fiii celui viclean, iar vrajmasul, celce le-a semanat pe dansele este diavolul, iar secerisul este sfarsitul veacului, iar seceratorii stint ingerii. Deci cum se aduna neghinele si se ard cu foc, asa va II la sfarsitul veacului acestuia. Va trimete Fiul Omului pe ingerii sai i vor aduna dintru imparätia sa pe toate zmintelele i pe ceice fac larddelegea. 51-i vor arunca pe ei in cuptorul cel de loc. Acolo va fi plansul i scrasnirea dintilor.

109 111 Atunci dreptii vor straluci ca soarele intru impdratia Tatalui Mr. Celace are urechi de auzit sk auda". 51. Pildele comorii ascunse in tarina, a märgäritarului si a navodului. (Matei 13, ; Marcu 4, ). I arg i, asemenea este imparatia cerurilor cu comoara ascunsa in tarina, pe care, afland-o omul, a ascuns-o i, de bucuria ei, merge si vinde toate cate le are si cumpard tarina aceia. asemenea este imparatia cerurilor omului negutator, care cauta margaritare bune, care, afland un margaritar de mult pret, a mers si a vandut toate cate avea i 1-a cumparat. MGM asemenea este imparatia cerurilor navodului care s'a aruncat in mare si a adunat tot felul de pesti, pe care, dupa ce s'a umplut, scotandu-1 la margine i ezand, au ales pe cei buni in vase, iar pe cei rai i-au lepadat afara. Asa va fi la sfarsitul veacului. Vor esi ingerii vor desparti pe cei rai din mijlocul celor drepti si-i vor arunca pe ei in cuptorul cel de foc. acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor. Grait-a lor Iisus : Inteles-ati toate acestea?" lar ei i-au raspuns : Da, Doamne." Jar el le-a zis lor : Pentru aceasta tot catturarul care se invata intru imparatia cerurilor asemenea este omului stapah al casei, care scoate din vistieria sa naafi i vechi.

110 112 $i dupd ce a &Omit pildele acestea, a trecut de acolo. 52. Potolirea furtunii. (Matei 8, 18-27; Marcu 4, 8r40 ; Luca 8, 2r2o). $i a fost intr'una din zile, vazand Iisus noroade multe, Imprejurulsau, a intrat el in corabie si ucenicii lui, si a zis care ei : Sa trecem de cealalta parte a lacului Vl $i apropiindu-se un carturar, i-a zis lui: Invatatorule, voi sa merg dupa tine oriunde vei merge".,$i a grdit lisus lui: Vulpile au vizunii si pdsdrile cerului cuiburi, iar Fiul Omului n'are unde sa-si piece capul". Iar altul din ucenicii lui i-a zis: Doamne, dd-mi vote intdi sd merg sa ingrop pe TatAl meu". lar Iisus i-a zis lui : Vino dupa mine si lasd mortii sa-si ingroape pe mortii lor l" $i lasdnd norodul, 1-au luat pe dansul in corabie asa cum era. $i erau i alte cordbii cu dansul: Iar mergdnd ei cu.corabia, el a adormit. $i s'a uncut vifor mare de vant i valurile intrau in corabie, hick mai se umplea ea. $i era el la carma dormind pe cdpatai. $1 1-au desteptat pe el si i-au zis lui : Invatatorule, au nu-ti este 1. Raepuneul Ini liens hiseamni ei, piled i vulpile i pisirile, au locuinca, far el nu are nimic. Deci eine vine nitre El silt nu mute bunul trai al vietii, ei eft He mina numai de dorurile cereni. Iar deal celuilalt Ii spune si lase pe morn sii-ei Ingroape mortii ler, nu trebuie si Innlegem cabana opregte datortile catreperinti, of 1-a vizut pe acela eft eta en inima soviind Intro El gi Intro lume, i deaceia i-a spue ace. A feet un rispune pentru Imprejurarea aceia.

111 113 grija? Mantuieste-ne ca pierim I" $i le-a graft lor : Ce sunteti infricosati, putin-credinciosilor '?" Atunci sculandu-se, a certat vanturile si a zis marii : Taci I inceteaza I" $i a statut vantul gi s'a Meat liniste mare. $i a zis lor : Pentruce suntell asa fricosi? Cum n'aveti credinta?" $i s'au infricosat cu frica mare si graia unul care altul Oare cine este acesta ca 1 vanturile si marea 11 ascend pe el? $i au venit cu corabia in laturea Gadarenilor, care este de ceia parte de Galileia. 53. Indräcifii din Gadara. (Matei 8, ; Marcu 2, c ; Luca 8, -). Si trecand el de celalta parte si esind la uscat in laturea Gherghesenilor '), I-au intimpinat pe dansul doi 1ndraciti, esind din morminte, foarte cumpliti, incat miputea nimenea sa treaca pe calea aceia. $i iata, au strigat graind ; Ce este noua si tie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit ad mai nainte de vreme sa ne muncesti pe noi?" $i indata unul din ei, avand duh necurat, esind din mormant, a venit inaintea lui. S acela Ii avea locuinta in mom ite i avea draci multi de multi ani i in haina nu se imbraca si in casa nu petrecea, ci in morminte, nici cu lanturi de fier nimenea nu putea sa-1 lege, pentruca de 1. Evangheliatii n'au toti aoehuid numire pentru thautul nude &au eel doi fndriaiti. Sf. Matei rice laturea Gherghesenilor, far eeilalti doi a Gadarenilor, feria unele teak* so aloe i Gherasenilor. Dar e unul i melee tinut. 8

112 114 multe ori, Hind legat cu obezi i cu lanturi de fier i pazit fiind, rupea lanturile i obezile le sfarama i nimenea nu putea sa-1 domoleasca pe dansul, i s'a alungat de dracul in pustie. $i pururea, noaptea si ziva, era prin munti i prin morminte, strigand i taindu-se de petre. Iar vazand pe Iisus de departe, a alergat i s'a inchinat lui. 5i strigand cu glas mare, a zis : Juru-te pe tine, cu Dumnezeu, sa nu ma muncesti pe mine!" Ca Iisus ii zicea lui : Iesi din om, duh necurat 1" 5i Iisus I-a intrebat pe el : Cum iti este numele?" $i a raspuns graind : Legheon imi este numele, ca multi suntem.") $i-1 rugau pe el sa nu-i trimeata pe danii stare din laturea aceia i sa mearga intru adanc. $i era acolo, langa munte, o turma mare de porci, care pasteau. $i I-au rugat pe dansul toti dracii zicand : Trimete-ne pe noi in porci, ca sä intram intr'insii I" $i le-a dat lor voie i i-a slobozit pe ei Iisus indata. $i s'a pornit turma de pe tarmuri in mare (0 erau ca la 2000), si s'au inecat in mare. Iar pastorii, vazand ceiace se Meuse, au fugit si au vestit in cetate si in sate. $i au iesit sa vada ce s'a facut. $i au venit la lisus sl au aflat pe omul dintru care esisera dracii imbracat si intreg la minte, sezand langa picioarele lui Iisus, i s'au temut. $i le-au povestit lor i ceice vazusera cum s'a mantuit cel indracit i despre porci. $i tot norodul tinutului Gadarenilor a inceput a-1 ruga pe el sa se duca 1. Legheon inseamni mul;ime mare. Deacela I IndrAcitul a ragpuns ei legheon 11 este numele.

113 115 dela derma, ci erau cuprin0 de mare frica. $1 intrand el in corabie, celce fusese indracit ii ruga pe el ca sd fie cu dansul. Iar lisus nu 1-a Igsat pe el, ci i-a zis : Mergi in casa ta, nitre ai tai, i vestate cite ti-a facut tie Domnul ci te-a miluit". $i s'a dus 0 a inceput a propovedui in Decapoli cite i-a facut lisus lui, i top se minunau. 54. lisus despretuit in Nazaret. (Matei 13, 64M ; Marcu 6, n; Luca Si a e0t de acolo, i intrand in corabie, a trent 0 a venit in cetatea sa. $i dupd dansul au venit ucenicii lui. $i-i invata pe da.n0i in sinagoga lor. $1 fiind Sgmbdtd, a inceput a invata in sinagoga. $i multi, auzindu-1, se mirau Sand: De unde Ii sunt lui acestea? $i ce este intelepciunea ce-i s'a dat lui, ch i puteri ca acestea se fac prin mange lui?1) Au nu este acesta feciorul teslarului? Au nu se nume0e mama lui Maria 0 fratii lui: lacov i Iosif 0 Simon 0 luda? $i surorile au nu sunt toate aid la noi? Deci de unde sunt lui acestea toate? Si se zminteau intru diesel 2). Iar lisus le-a zis lor : Nu este prooroc necinstit lath numai in patria sa, fntre rudenii i in casa sa". 51 n'a facut acolo minuni multe pentru necredinta lor, firs numai peste putini bolnavi punancluii Sae, i-a vindecat pe ei. $i se mira pentru necredinta lor. 1. Se fac puteri, adieä se fao minuni Evenghelie de multe cod emmeete minunde puteri. 2 Se zminteau intru &instil inemunne : et priveau on ochi vii.

114 Nota lucrare in Galileia. (Matei 9,$5-88). Si dupa acestea strabatea Iisus prin toate cetatile i orasele, invatand in soboarele lor i propoveduind evanghelia imparafiei si vindecand toata boala i toata neputinta intru norod. Iar vazand el noroadele, i s'a Mout mila de dansii, ca erau nacajili i rataciti ca oile care n'au pastor. Atunci a zis ucenicilor sai : Iata secerisul este mult, iar lucratorii putini. Deci rugati pe Domnul secerisului ca sa scoata lucratori la secerisul sau 1" 56. Trimeterea apostolilor la propoveduire. Instiintlrile date lor de lisus. (Matei 10, 1-41 Marcu 6, C1.8 ; 9 4g ; Luca 9, I-, ; 12, rg; ; 14, -; 17, 33). Si chemand Iisus pe cei 12 ucenici ai sai, a inceput a-i trimete pe Slept doi cate doi, i a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca sa le scoata pe ele i sa tamaduiasca toata boala i neputtnta si sa popovaduiasca Imparatia lui Dumnezeu. i le-a zis lor : 1. Campul de lucru al apostoliel lor. In calea paganilor sa nu mergefi si in cetatea Samarinenilor sa nu intrati, ci mai vartos mergeti catre oile cele perdute ale casei lui Israil. $i umbland, propoveduiti zicand : S'a apropiat imparatia cerurilor".

115 Chipul izbandirii. Pe cei bolnavi vindecati, pe cei leprosi curdtiti, pe cei morti inviati, dracii scoateti ; in dar ati luat, in dar dati I SA nu aveti aur, nici argint, nici bani in Peals ele voastre, nici traisth in cale, nici doua haine, nici incalf Aminte, ci numai sandale, nici toiag (de apdrare, ci numai de sprijin), eà vrednic este lucratorul de plata lui. 3. Purtarea fata de primirea care li se face. $i in orice cetate sau oras yeti intra, cercetati cine este intr'insul vrednic, i acolo ränthnefi 'Ana cand yeti iei. $i intrand in cash, sd-i urati graind: Pace casei acesteia I", $i de va fi casa aceia vrednica, pacea voastrà va veni peste dansa, iar de nu va fi vrednica, pacea voastra se va intoarce la voi. $i oricine nu va va primi pe voi, nici va a s- culta cuvintele voastre, iesind din cash sau din cetatea aceia, scuturati praful de pe picioarele voastra, intru marturie asupra lor. Amin zic voila ca, mai usor va fi pamantului Sodomei i Gomorei in ziva judecafii cleat cetafil aceleia. 4. Greutatile i prigonirile. lath, eu va trimet pe voi ca oile in mijlocul lupilor. Deci fi infelepfi ca serpii i bland ca porumbeii. $i va feriti de oameni, ca vd vor da pe voi In soboare i intru adunarile lor va vor

116 bate pe voi. Inca si inaintea domnilor l Imparatilor veti fi dusi pentru mine, intru marturie lor si limbilor 1). Iar cand va vor da pe voi, nu va ingrijiti cum sau ce veti grai, a se va da voua Intr'acel ceas ce yeti grai. Ca nu voi sunteti ceice graiti, ci Duhul Tatalui vostru este care le graeste Intru voi. 51 va da frate pe frate la moarte i tata pe fecior, si se vor scula feciorii asupra parintilor si-i vor omorl. SI yeti fi urati de toti pentru numele meu. lar celce va rabda pana in sfdrsit, acela ce va mantui, Iar cand va vor goni pe voi in aceasta cetate, fugiti in cealalta. Amin graiesc voua : Nu yeti slat* cetatile lui Israil pana cand va veni Fiul Omului 2). Nu este ucenic mai pre sus de dascalul sau. Ajunge ucenicului sa fie_ca dascalul salt i slugii ca Domnul sau. Daca pe stapanul casei 1-au numit Veelzevul, cu cat mai vartos pe casnicil lul I 3) 1. Aire nutrietrie kr fi lienhilor, edict : pentnzea et znitturieiti despre mine Inaintea calor marl al ptimentului ei a popoareler. 2. Nu yeti snirri de propoveduit in madfile larailulut pdnd sand va vent Fifa Omelet, adieu : initiate de a ispravi voi luerul vostru eu propoveduirea. eu vont veni In ajutorul vostru i yeti strati luerarea mea, voi vane mania mea asuprs color neeredinthoui tri vor elmti juleeeta mea. Mania Domnului a venit asupra lerusalimului, gt atunci, rand Inca multi apoatoli eran in viatä, au putut aunoaste et luerarea pedepsitoare a Domnului a venit mai nainte de a fi Morava el de propovedult prin toate eetiitile hrailului. 3. Prin accosts Domnoi le apace: Deed tube, care aunt foment vostru, mi-au pregatit o urgie pe care o vedeti, aid vol nu trebute at Ira atiteptati la o soarti mai bunt. Nu este sluga mai mare cleat domnul el.

117 Increderea in Dumnezeu. Deci nu Ira temeti de MusD, ca nimic nu este acoperit, care sa nu se descopere i ascuns care sd nu se cunoasca. Ceiace graiesc voua la intunerec, sa spuneti la lumina; i ce auzip la ureche, sa propoveduiti deasupra caselor. Deci graiesc voua, prietenilor mei : Nu va temeti de ceice ucid trupul, i dupa aceia nu pot nirnic mai mult O. faca. Ci voi arata voua de cine sa va temeti. Sd va temeti de cela ce are putere sd pearda i trupul i sufletul i, dupa ce I-a ucis, sal arunce in Gheena. Adevar graiesc voua, de acela sa va temeti I Au doara nu se vand cloud pasari pentru un ban? $i niciuna dintr'insele nu cade pe pamant rare de Tatal vostru. Iar ai vo0ri! i peril capului va sunt toti numarati. Pentru aceia nu vd temeti, ca voi sunteti cu mult mai buni decat pasarile. Deci tot cela ce ma va marturisi pe mine Inaintea oamenilor, il voi marturisi si eu pe el Inaintea Tatalui meu care este In ceruri. Iar cela ce se va lepada de mine fnaintea oamenilor, ma voi lepada i eu de dansul inaintea Tatalui meu carele este in ceruri. 6 Nevoia de lapel si de lepadare de sine. Sa nu socotiti ca am venit sa pun pace pe pamant : n'am venit sä pun pace, ci sabie. Ca am venit sä despartesc pe om de tatal sd i pe Pica de mama sa i pe nord de sora, i vrajma4ii omului casnicii lui. Ca vor fi de acum inainte

118 120 cinci intr'o casa impartiti, trei impotriva a doi si doi impotriva a trei 1). Cela ce iubeste pe tata sau pe mama mai mult decat pe mine nu este vrednic de mine ; i cela ce iubeste pe fiu sau pe Ricà mai mult decat pe mine nu este vrednic de mine. Ca oricine vine catre mine si nu uraste pe tatal sau i pe mama i pe femeie i pe feciori i pe frati i pe surori, Inca i pe sufletul sail, nu poate fi ucenic al meu 2). Ca cine va vrea sài mantuiasca sufletul sau perde-l-va pe el, iar cineji va perde sufletul säu pentru mine si pentru evanghelie, acela 11 va mantui pe el. $i cela ce nu va lua crucea sa si sa vie dupa mine, nu este vrednic de mine. 1. Si nu se ia cuvintele acestea Intent' Inteles grept. Mantuitorul nu spune et ante venirii sale pe patent a lost de a educe vrajba Intre oameni, ei numai at, drept capat al acestei veniri, vom avea i vrajbi, pentruci multi oameni se vor ridica Impotriva a- celor care vor marturisi numele Stu. Si numele Stu ye fi prigonit pane acolo et vrajba va intra pi In saul Imlittler, Impotriva MAntuitorului va fi pant acolo el va prigoni tea pe bul au pi mama pe filet ei aga mai incolo. Dar aceeste nu pentruct voiegte MAntuitorul aga sau pentruct urmarepte a face aga, ci pentruci aga e inima pattoast a oamenilor. Vet! fi urati de toti pentru numale meu, Moe Domnul. 2. lariat, et nu se inteleagt ran euvintele acestea. Domnul nu spune enume BA urapti pe tati i pe mama', midi pe once!nautili a apus ucenicului Btu loan at poerte griji de mama Se, ei lubirea care El et Intreact mice iubire de pe pimant. In maura fn care ura e departe de iubire. Toate celelalte de pe pimant at fie socotite eu mult mai pre jos feta de iubirea catre Domnul, Incas et ai puterea de a te desparti de damsels lira pacers, aga cum eoti deepfirjit de cave and urtoti. Dar ci El nu ne Lovett ura, se vede de aeolo and spune: Cdutafi mai intai Impdrdtia lui Dumnezeu gi dreptatea tui p toate celelalte se vor addoga voud, edict veil avea p tot a vl trebule p este cuviincios pe pamant, gi vt dau vole sa le aveti, dar, mai Relate de toate, stint oele ale lui Dum. nezeu, iar apoi-veii avea gi celelalte In mama In care vi se va cuveni.

119 Rasp lata fagarluita celor ce prime. sal asculta pe apostoli. Cel ce va ascultd pe voi, pe mine ma asculta si cel ce se leapada de voi de mine se leapada, iara cela ce se leapada de mine, se leapada de cela ce m'a trimes pe mine. Cela ce va primene pe voi pe mine ma primeste, i cela ce ma primeste pe mine primeste pe cela ce m'a trimes pe mine. Cela ce primeste prooroc in nume de prooroc, plata proorocului va lua; fi cela ce primeste pe drept in nume drept, plata dreptului va lua. Si cela ce va adapa pe unul dinteacesti mici, numai cu un pahar de apd rece, in nume de ucenic, amin grdiesc voila, nu-si va perde plata sa. Si ucenicii, esind, umblau prin sate, binevestind i.tamaduind pretutindenea. Ei propoveduiau ca oamenii sa se pesetas* si draci multi scoteau i ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi i tamkluiau. Si cand a ispravit Iisus poruncile sale catre ucenicii sal, s'a mutat de acolo, ca sa invete si sä propoveduiasca in cetatile lor. 57. Uciderea Sfantului loan Botezitorul 1). (Matei 14,,- ; Marcu 6, 1e19 Luca 9, rj. Dar intamplandu-se o zi cu bun prilej, cand Irod facea ospdtul nasterii sale, boierilor sal, capitanilor si celor mai mari ai Galileei, a intrat 1, Vezi 22, uncle e vorba tot de loan Botezktorut. Mai se dues Inainte povestiree do colo.

120 122 fata Ierodiadei. Si jucand i placand lui Irod i celor ce sedeau cu dansul, a zis imparatul fetch: Cere dela mine mice vei vrea i voi da tie". $i s'a jurat ei, zicand : Orice vei cere dela mine voi da tie, pand la jumatate din impörätia mea"- Iar ea iesind, a zis mamei sale : Ce voi cere?" Iar aceia a zis :,Capul lui Ioan BotezAtorul". Si Imparatul foarte s'a intristat. Dar pentru juramant si pentru ceice sedeau impreund cu dansul, n'a vrut sd-i lepede cererea. $i indatd, trimetand imparatul un speculator, a poruncit sa educe capul lui. Iar acela mergand, i-a tdiat capul in temnitd. $1 1-a adus in tipsie i 1-a dat pe el fetei, i fata 1-a dat mamei sale. $i auzind ucenicii lui, au venit si au ridicat trupul lui cel cdzut i 1-au pus pe el in mormant, i venind, au vestit lui Iisus. In vremea aceia, Irod, cel a patra parte stdpanitor, a auzit vestea despre Iisus i despre toate cele Ikea el, cad numele lui se rennin, disc, si nu se pricepea, pentruca unii ziceau cä loan s'a sculat din morti, iar altii cd Ilie s'a ardtat, iar altii cd un prooroc din cei de demult a inviat. $i a zis Irod : Pe loan eu 1-am Mixt_ Dar acesta cine este de care aud unele ca acestea?" Acesta este tot loan Botezatorul. El a Inviat din morti i pentru aceasta se fac puteri intru el. $i Made sd-1 vada pe el. Dar Iisus, auzind, s'a dus de acolo.

121 Intoarcerea apostolilor. India Inmultire a panilor. (Mat& 14, 3.5-n ; Marcu 6, 30'41 ; Luca R ; loan 6, I-14)- Si intorcandu-se apostolii, au spus lui toate cate au Molt i cate au invatat. Si el le-a zis lor: Veniti voi innvd deosebi in loc pustiu si yid odihniti putin". Ca erau multi care veneau fl se duceau i n'aveau vreme nici sä mdnance. $i luandu i pe dansii, s'a dus de acolo cu corabia in loc pustiu al cetatii ce se cheamd Betsaida '), de ceia parte de Marea Galileiei, care este a Tiberiadei2). $i i-au vazut pe dansii noroadele mergand 0 I-au cunoscut pe el multi. $1 auzind noroadele, s'au dus dupa dansul pe jos de prin toate orasele. $i alergau acolo, 0 au venit mai nainte decat ei i s'au adunat la dansul. Cdci vedeau semnele lui pe care le facea la cei bolnavi. $i era aproape Panele, praznicul Iudeilor. $i iennd lisus, a vdzut norod mult, i i-s'a %cut mild de el, pentruca erau ca oile care n'au pdstor. $i primindu-i pe ei, s'a suit lisus in munte si acolo a sezut cu ucenicii lui, si a inceput a-i invata pe dansii mult, si le aline lor despre im- 1. Betsaida era eras agent In laturea de sus a Lacului Shad- Beret. lieu., plecat din Capernaum. mile& din partea de apus a laeuluf, putea trace en eorabia In vederea miler de pe mai De acolo,. se putea merge deasemenea 10 pa Joe, dealungul letulul spre Betaide. Anemia a gi flout multimea, ajungend In laturea aerie mai?mints decal Daus on apostolii In curable. 2. Mares Galilee a mai numeete i Marea Tiberiadei, dupti numale ()requital Tiberias de pe tirmul Cul, eladit In einem Imptiratului Tiberin de trod. Se mai numeste i Laing Ghenisaret.

122 124 parka lui Dumnezeu, i pe ceice aveau trebufilth' de tamaduire ii vindeca. lar facandu-se seara, au venit la dansul ucenicii lui zicand : Locul este pustiu i vremea data, a trecut ; slob ozeste norodul ca sa se clued prin satele i orasele cele dimprejur sa gazduiasca si sa-si cumpere bucate torui, ca aid suntern in loc pustiu i n'au ce sa manance. Iar Iisus raspunzand, le-a zis lor : Nu trebuie mearga ; dati-le voi sa manancer Iar ei au sd zis lui : Sa mergem oare sa cumparam pant de 200 dinari i sa le dam lor sa manance?" Deci ridicandu-si Iisus ochii si vazand ca norod mult vine la dansul, a zis catre Filip : De unde vom cumpara path, ca sa manance acestia?" Iar aceasta zicea ispitindu-1 pe el, ca insusi stia ce avea sa faca. 5i i-a raspuns Filip: Nu le va ajunge pdni de 200 de dinari ca fiecare din- &Ansa sa ia cate putin". Iar el le-a zis :,,Cate pani aveti? Mergeti i vedeti I" Si a graft unul din ucenicii lui, Andrei, fratele lui Simon Petru: Este aici un copil care are cinci pani de orz i doi pesti. Dar ce sunt acestea la agape I' Si a zis lor Iisus : Aducetile pe ele aid, la mine, i faceti pe oameni sa sada. Si era iarba multa in acel loc. Deci au sezut cete-cete, Gate 100 si Late 50, si erau ca 5000 de barbati, afara de femei i copii. Si luand lisus cele cinci pani si cei doi pesti, cautand la cer i multamind, le-a binecuvantat si a frant panile si le-a dat ucenicilor sai, ca sa le puie inaintea celor ce sedeau..asemenea si din pesti cat au vrut ei. 51 au --

123 125 mancat i s'au satura( toti. Iar daca s'au natural, a zis Iisus ucenicilor sal : Adunati farmaturile ceau prisosit, ca sà nu se pearda ceva. Deci au adunat si au umpliut 12 cosuri de farmaturi dim cele cinci pani de orz i doi pesti care au prisosit celor ce au mancat. Iar oamenii aceia, vazand semnul I) pe care 1-a facut lisus, ziceau : Acesta este adetarat prooroculcelce va sa vie in lume". 59. Haus merge pe mare. (Matei 14, ; Marcu 6, ; loan 6, wlj. -u Ded Iisus, cunoscand cd vor sa vie sd-1 apuce pe el, ca sail faca Impend, indata a slit peucenicii lui sa intre in corabie i sa meargal mai nainte de ceiace parte, la Betsaida, pand ce va slobozi norodul. Si dupd ce i-a slobozit pe ei, s'a dus in!mute sa se roage deosebi. $i facandu-se seara, era acolo singur, iar ucenicii lui s'au pogorat la mare. Si intrand in corabie, mergeau de cealalta parte de mare, la Capernaum. $i fat& intunerec s'a fdcut si nu venise catre ei lisus. $i marea s'a ridicat, vant mare sufland. Iar corabia era in mijlocul merit, invaluindu-se de valuri, i lisus i-a vazut cum ucenicii se chinuiau vaslind, cd vantul. era impotriva. Deci, pe la a patra straja a noptii, 3) I. Semnul, &dial minunea. 2. Locul cusiturarea multimii a feat In partea de riairit el meaaanoapte a Laculni Maim., De aeolo, trebula aä ea s ajunga la Capernaum. 3. A patra strap' a noptii cram ceasurile dela 3-6 dimineata.

124 126 lacand ei ca la 25 sau 30 de stadii1), a venit Iisus la dance, umbland pe mare, si vrea aft treaca pe Idriga ei. Iar ei vazdndu-1 umbland pe mare si apropiindu-se de corabie, Ii s'a parut ca este naluca si de frica s'au infricosat si au strigat. Dar Iisus indata le-a graft lor zicand : Indrazniti, eu sunt, nu va temeti I" lar Petru, raspunzand, a zis : Doamne, de esti tu, porunceste-mi sa yin la tine pe apa". lar el i-a zis : Vino I" Si pogorandu-se Petru din corabie, umbla pe apa, ca s mearga la Iisus. Dar vazänd vantul tare, s'a infricosat, i incepand a se afunda, a strigat graind : Doamne mantueste-ma I" $i indata Iisus, intinzand mana, I-a apucat i i-a zis : Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?" Deci voiau ucenicii sa-i ia pe el in corabie. $i intrand ei in corabie, a stat vantul. $i ei foarte peste masura se spaimantau intru sine si se minunau. Ca n'au priceput din pani, de vreme ce era inima lor impetritd 9. $i indata corabia a sosit la pamantul la care mergeau. Iar ceice erau in corabie au venit i s'au inchinat lui zicand : Cu adevarat, Fiul lui Dumnezeu esti la $i au ajuns ei in pamantul Ghenisaretului si au statut la liman3). $i esind ei din corabie, indata 1. Un etachu avea de multi de lungime. Deci de atadil Inseamni 5-6 kilometri. Atilt putuseri!manta ucenicii In latimea land& Deal erau cam pe la mijloc, fiindcli land e lat de kilometrl. 2. Ucenicii ml In8eleaesera tot oe a toot op minunea Inmullirli pguilor. Inima lot era ingreulata, adies prim/ de parerile mul- limn din care I ei Coteau parte. Erau pi ei duel de gindul ca Iisus trebuie facia Impirat. 8. Aci nu a feet 0 singura minune, ci trebuie ea arlgugim I pe

125 127 Lau cunoscut pe el cam mit locului aceluia, ei au trimes in toata laturea aceia. $i incunjurand toata laturea, au inceput a aduce pe paturi bolnavii acolo unde auzeau ca este el. $i oriunde infra, in sate sau in cetati sau in ora e, puneau la ulite pe cei bolnavi ii rugau ca macar de poalele ve mintelor lui sa se atinga. $i call se se atingeau de el se mantuiau 1). 60. Irises Patin vietii (loan 6. -,s.) A doua zi, norodul care sta de ceia parte de mare, vazand ca alta corabie nu era acolo, lard numai una, intru care intrasera ucenicii lui, el,cum ca Iisus n'a intrat in corabie impreuna cu ucenicii sal, ci singuri ucenicii lui, s'au dus. ($i alte corabii au venit dela Tiberida aproape de locul unde au mancat panea, multamind Domnului.) Deci daca a vazut norodul ca Iisus nu este acolo, nici ucenicii lui, au intrat i ei in corabii i au mers in Capernaum, cautand pe lisus. $i aflandu-1 pe el de ceia parte de mare, i-au zis lui : Ravi, cand ai venit aid?" Raspuns-a Iisus lor si a zis : Amin, amin graesc aceia, el, dupd attires Iui Hans In corabie, 1ndatd a stat vintul gi lute au ai thine la Virtual lacului. Cand Intl ei vitaliser& eu greu toata noaptea bi abea ajuneeserd epre Mud la juinatatea lacului, Inmama cif e o minutia el vintul a Incetat di ei Indata au putut -ajunge la limn, I. Cite tapte i minuni n'a flout Daus! Dar evanglielibtii nu le poreerese taste. In puttee randuri settee, ei euprind o Intreega eutreierare prin sate i once, In timpul odreia a Mina multi:, miaunt, vindeoind multi bolnavi, dar lira a ne povesti In parte fie- -care minune.

126 128 voud : ma cautati pe, mine, nu pentru ca ati vazut sernne, ci pentru ca ati mancat din pani si Vati skturat. Lucrati nu pentru mancarea cea pieritoare, ci pentru mancare aceia care ramane spre viata vesnicd, pe care Fiul Omului o va da voud ; ca pe acesta 1-a pecetluit Dumnezeul Tatar.) Deci a zis catre dansul : Ce vom face ca sa lucrdm lucrurile lui Dumnezeu?" Rdspuns-a lisus si a zis lor : Acesta este lucrul lui Dumnezeu, ca sa credeti Intru care a trimis acela".2) Zis-au drept aceia lui : Dar ce semn faci tu, ca sa vedem i sa credem tie? Ce lucrezi? PArintii nostri au mancat mana in pustie, precum este scris : pane din cer Ie-a dat lor de au mapcat" 3). Deci le-a zis lor Iisus : Amin, amin, zic voud, nu Moisi a dat voila panea din cer ; ci 1. In aceasta mtvantere, liens dd invilature deepre Mate Impgrätasanie. El se intemelazi pe minunoa Muni mai nainte on Imultirea panilor l saturarea minunati si spume, color ce-i cilutau,. el mai este si alta!flatware, nu mancarea cea peritoaro a trupului, ci mancare pentru viata de veal. Aceasta e mancarea trupului Mu in Shinto. Impartillanio, care se mai numeste i Rants. Euharistie. 2. Cum faptuim luertulle lui Dumnezeu r Nu pe o eale pe care ne-o scornim noi singuri, ci crezand in lisus Hristos I Inman& laviitaturilor Lui. A ne crol religiuni de la noi, cum fae teozofii fl spiritistii din ziva de azi, nu este a urma invalilturilor pe care In da liens aloi, Trebuie sa eredem In El ca Fiu al Tatalui, ca Mfintuitor, ea hranitor al nostru In Sf. ImpfirAtiganie, trebuie sl primim Sfintele Talne pe care El le-a orinduit, trebue sii credem, in %Ante Biserici drept asezamant al Sau si aä ascultarn de auduielile ei. S. Ceioe veneau dupi El cereau semn, edict* al faca minuni ea Ha (mead In El. Spuneau ca parintii lor au avut astfel de soma Bina:lea au fost hraniti ou maul din car. Evreii hisa vazusera mult mai multe minuni dealt Manama, lor. Ce le mai trebuia? Aceetio!nee erau /arisen sau trimepii lor dela lerusalim care nebacetat urmareau pe Haus i umblau se. gfiseasci Impotriva lui pricini de earth.

127 129 Teal meu da voila din cer panea cea adevdratd, Pentrucd panea lui Dumnezeu este ceiace se pogoard din cer i rid viatd Ming' Deci au zis catre dansul : Doamne, pururea ridge noud pdnea aceasta 1" Si a zis lor Iisus : Eu sunt panea vietii ; celace vine catre mine, nu va EAmdnzi, i celace crede intru mine, nu va inseta niciodata. Ci am zis voila cd m'ati i vazut pe mine, si nu credeti. Tot ce Imi dd mie Tata], cdtre mine va veni ; i pe celace vine catre mine, nu-1 voi scoate afard. Ca m'am pogordt din cer, nu ca sa fac voia mea, ci voia celui ce m'a trimis pe mine. Si aceasta este voia Tatalui, Celui ce ma trimis pe mine, ca tot ce mi-a dat mie, sd nu perd dintr'insul, ci sd-i inviez pe el in ziva cea de apoi. $i aceasta este voia Celui ce m'a trimis pe mine, od tot cine vede pe Fiul i crede intru el, sa aibd viata vesnicd, i eu ii voi invia pe el in ziva cea de apoi." Deci carteau Iudeii pentru el, cd a zis : Eu sunt panea ce s'a pogorit din cer. Si ziceau : Au nu este acesta Iisus, fiul lui Iosif, caruia stim noi pe tatäl sdu i pe mama sa? Dar cum zice el cd : din cer m'am pogorit?" Deci raspuns-a lisus si a zis lor : Nu cartiti intre voi I Nimeni nu poate sa vie cdtre mine, de nu-1 va trage pe el TatAl, Celce m'a trimis pe mine ; i eu 11 voi invia pe el in ziva cea de apoi.1 Este scris 1. ii.'reu dead &thud de oameni cari aaeultau pe Iisus : unii eran eei en inima mired, mire, fire. a tutelage bine aceasti noufi Inyg taring a Domnului, ziceau eu umilinji -Doamne dk-ne nouii panea aeoastae a1u, farieeli eau trimeeii lor, eilrteau auzind 9

128 130 in prooroci : i vor fi toti invatali de Dumnezeu. Deci tot celace aude dela Tatal, si se invert vine catre mine. Nu dome ca. pe Tatal L-a vazut cineva, lard numai celace este dela Dumnezeu, acela a vazut pe Tata Amin, amin graiesc voila : celace crede intru mine, are viata vesnica. Eu sunt panea vietii. Parintii vostri au mâncat mana in pustie, si au murit. Aceasta este panea, care se pogoara din cer, ca sa manance cineva dintr'insa, i sd nu moult Eu sunt panea cea vie, care s'a pogorat din cer. De va manca cineva din panea pe care eu o voi da, trupul meu este, pe care II voi da pentru viata lumii 1). Deci se priceau intre sine Iudeil, zicand : Cum poate acesta sail dea noun trupul sa-1 mancam?" Si a zis lor Iisus : Amin amin graiesc voila. De nu veti manca trupul Fiului Omului, si nu yeti bea sangele lui, nu yeti avea via% intru voi2). Celace mananca trupul meu si bea sangele meu, are viata vesnica, i eu ii voi invia pe el in ziva cea de apoi. Ca trupul cuvfintul al El este pines care s'a pogorit din cer. Ei una oiau : ei Iisus a trait pane la 30de ani Intros ei, In Galileia. Deal li se Oren ca trebuie si fie cast el. Attlee': cum poate spune ce El e panea venita din cer?... Greu se poate sui Mime Imbilesit6 de vederile mute ale pamanteanului, la privirea i imbraiisaroa luerurilor ceresti! 1. Vorbirea lui lisus In cele de mai la vale este tot depfinarea firului vorbirii de mai sus. Dar nu este In acelas Me. Acelea le-a grill indatft la scoborirea din corabie, militate& In sinagega din Capernaum (vezi loan 6,69). 2. Haus nu slabeete ce a opus, ci mai mult Intlreste: Nlmenea nu ajunge la Taal de nu-1 voi duce en. Eu sunt noel care voi scula pe top din moarte la Inviere. Deci liens mfirturiseste aid dumnezeirea Sa In chipul cel mai yin.

129 131 men adevarat este mancare i sangele meu adevarat este bautara '). Celace mananca trupul meu 1 bea sangele meu, intru mine petrece i eu intru el Precum m'a trimis pe mine Tatal cel vitt, i eu viez prin Taal, si celce ma mananca pe mine, si acela va fi viu prin mine. Aceasta este ' panea care s'a pogorat din cer, nu precum a mancat mana parintii vostri si au murit. Cela ceva manca panea aceasta, va fi viu in veac". Aceasta a zis in sinagogd, invdtand in Caperndum. Deci multi din ucenicii lui, auzind aceasta, au zis : Greu este cuvantul acesta, cine poate sa-1 auda pe el 2). Iar lisus, stand intru sine, ca ucenicii lui I. Aci liens area In ehipul eel mai viu l Ertl a mai da naive pricing de indoialii, a e vorba de a mince inausi trupul Baa si a bea fustier [Angola San. Dace n'ar fi fast ilea, ar fi spus-o Evreilor care se turburau auzind cil cineve si-ar putea da trupul aria sg-1 minium Dar liens nu inlfituri de loo aceasta parere, ba Inca mai mull alma asupra ei, Storm, ztrupul mea cu adevarat este mancere pi :Angelo cu adevarat este biuturg... Deci deed este Tree Invataturi data limpede una mai limpede, ea aceasta nu se poate. liens in adevarat ne lentil el trebuie si ne impirtasim eu test* trupul Lui i art bern!usual saagele Lai, Medea wets eufleteasol adeviirati nu putem avea Mri aceasta. Mans din oe este neve Cu mult m ii pre jos decal va n aceasta brand non a. Acela era numai manceree trupului, acesta insfi e mindere.intru viata de veci.. 2. Din aureate cuvinte, se tutelage oil greu putea intra in mintea ascultatorilor luvatiitura despre wawa. trupului Deus de car ei auzeau alum futile earl. Dar In cola de mai la vale, Iisus le epune ei ei nu Inteleg, din pricing cii minted lor eta prinsi de vederi inguste. Ei judecau dela mina panne gura. Flindca trupul de om nu se minima, deal t aceastrt until* inviitaturi era pentru ei ceva turburator.nimenea n'a ',Ara pled scum aceasta, &mean n'a auzit pomenindu-se de age cave, prin urmare nu se poate. Nu este acesta fetal de judecare al multora pled in ales de azi? Dar Deus le spume ni sunt iutelegeri mai inalte, la eare ajungi deal te desprinzi de lasustimile vietii de toots zilele. Trupul nu toloseete la nimic, epune El. zgraiurile pe mire eu le graieso aunt duh i viatia, tidied acestea aunt lucruri de Inteles pe aalea credintei, a view Inalte i duhovnicesti.

130 132 curtest pentru aceasta, a zis lor : Aceasta va zminteste pe voi? Dar de yeti vedea pe Fiul Omului suindu-se unde era mai inainte? Duhul este care face viu, trupul nu kloseste nimic ; graiurile care eu graiesc voud duh stint, i viata sunt. Ci stint unii din voi care nu cred. CA stia dintru inceput lisus, care sunt ceice nu cred gi care este celace vrea sa-i vanda pe el. *i zicea : Pentru aceasta am zis voud, ca nimeni nu poate sa vie la mine, de nu va Ii dat lui dela Tata' meu." Dintre acestia, multi din ucenicii lui s'au intors inapoi, si nu mai umblau cu Mitsui 1). Deci a zis Iisus celor 12 : Au doara i voi voitt sa. va duceti?" RAspuns-a Simon Petru lui : Doamne, la cine ne vom duce? Cuvinte ale vietii vesnice ai. Si noi am crezut si am cunoscut cd tu esti Hristosul, fiul Iui Dumnezeu Celui viu2)". RAspuns-a lor Iisus : Au nu eu pe voi 1. Evreii, neputand Intelege l neputandu-se Invoi cu aceasta noun InYntAturA de mamma a trupului lui Ileus, eau departat dela dansul pi nu mai umblau cu &maul. Si lotupi Haus a avut grija de neputinta omeneasel. El no-a spits aici sa milnetim trupul lui, dar Inca nu ne a aratat cum vow face aceasta. A aritat-o mai tgrziu, la Cina oea de Tail* pi atund a randuit oa ea mill lam trupul lui pi sä bem Bible. lui, dar In chipul panii pi a vinului. A avut grill de slabiciunee. ;Joni% ea sa nu ne softrbim minegnd earne pi band sango omenese, ei ne-a dat anent& itduleire. Banal pi blindul thrum.: 2. Duiosei este marturieiriea lui Petrn! toil ascultatorii parasteel. pe Iisua, auzind de o apa invitaturit area de ouprins de mintea lor, ea cea dospre &Ante. Euharistie. Apoatolii Irma au mimes i Iisus Intrebet ca de ce nu ail due pi eir Petru Meg da, in numele lor, un ;Mamma care trebuie aft fie a oriefirei inimi care a ointment pi a g mitt- pe lime; *Undo ne Tom duce? Tu ai cuvintele vietil de vein.. In edevar, se are a face di ici ci nolo, nu euprinzi en mintea ta o lature Ban alto a outariiinvataturif Ai pe liens Inainte el El te trees peste toate pripistiile pi piedints cu care se intainepte mitten nottstra. Ei Iti da austere&

131 133 cei 12 v'am ales, i unul din voi diavol este r 5i zicea de Iuda al lui Simon Iscarioteanul ; ca acela vrea, sa-1 vanda pe el, unul hind din cei liens dezvaluie ffitarnicia fariseilor.,-; (Matei 15, Marcu 7, -), Atunci s'au adtmat la lisusiarised i unii din carturarii care venisera din lerusalim. Si vazdnd pe oarecare din ucenicii lui mancand pane cu mdnile necurate, adica nespalate, i-au imihanit 1). Ca fariseii j toti Iudeii, de null vor spala manile pant in cot, nu mananca, Orland a ezamantul batranilor. Si din targ venind, de nu se vor spala, nu mananca. 51 altele multe sunt care au luat a le tinea : spalarea paharelor i a ulcioarelor i a caldarilor i a paturilor 2). Dupa aceia fariseil.1 carturarii 1-au intrebat : Pentru ce ucenicii täi nu umbla dupa a ezamantul batranilor, ci mananca pane cu manile nespalate'?" Iar el, itspunzand, le-a zis : Pentru ce i voi calcali poruncile lui Dumnezeu pentru a ezamantul vostru? Ca lasand porunca lui Dumnezeu, tineti a eza.- viedi de veci. Prin El ied din lames vremelnici d din Dustmen. color treettoare, Inman a te Imparted ou.itterul col nemuritod. Aeeasta a gustat Petru gi ceiialli apostoli, ei de aceia aneasta aprigi d duioasa merturisire, In acmastä Imprejurare. Aei este Weal de a spune en Psalmiatd Gustali pi vedgi di bun este Damn. (Psalm 33, 8). 1. Ad, in Ion de.1.eu prihinit., tear putea rice mai bine, ad, pe romfineate :4-au mustrat.. Aga au alte traduced gi a mai [males aga. 2. Mara de porundle legil lui Maid, fariseii mai adiogasera la ele altele multe, bare dereori Ingreuiau urmeriroa legii, prin scarnitnri pe care ea nu le ouprindea, iar alteori o risturnau. Ei ear. teau impoteva ueeniellor Domnului nu pentrusi ands ar fi Meat loges, oi pentrua ueenleii 'Wean scorniturile lor.

132 134 marital batranilor, spdlarea ulcioarelor si a paharelor, i alte asemenea ca acestea multe faceti". Si zise lor : Bine, lepddati porunca lui Dumnezeu pentru asezdmantul vostru? Cd Dumnezeu a zis prin Moisi : Cinsteste pe tatal tau i pe mama ta ; i cela ce va grdi de rail pe fatal sdu sau pe mamd-sa, cu moarte sd moard". Iar voi ziceti De va zice omul tatalui sau sau mamei sale : corban, adica ceia cu care te-ai fi folosit dela mine este dar, nu-1 mai lasati pe dansul sa facd ceva tatalui sau mamei sale, cdicand (astfel) cuvantul lui Dumnezeu pentru asezdmantul.vostru care l'ati dat asemenea ca acestea multe I. Fraza de ad se 1114/Ocean foarte Intuneeati In Biblia romaneasea. Nu e Inn vine ei. E vine originalului groom), care e aid tot atilt de Intunecat. Biblia noastri mad, urmarind si dea serieul grecese pe romanecte euvint cu euvant, n'a putut dent sa ne dea enfant Intunecime ea gd nolo. Seriltorul acestor randuri a nzut ei profesori de limba greens* anted In mann /foul Testament grenee gi tot neputind sli InteleagA aceasta buntd. De oe In grecegte locul e Intunecce? Din pricing ea e serfs de onmeei Vara multi Whip' de carte, lira tinerea In seama a randuielilor serisului si a bunei Intomniri a limbii. In graiul green(' al Noului Testament, glisim rostiri earl Wed peste randuiala gramaticei. Dar trebuie ad spunem : asa e limba Noului Testament. Nu e nimbi de Mout deck a elute Intelesul buodtib i a nu ne mai nelinisti den co dim pe romanacte nu se potriveste cu cazurile pa care le-am gasit In serisul grecese. i Inntatul exeget Adolf Deissmann din Berlin, ante In cartes lui Licht corn Osten (Tubingen 1909) eft limba greceasci populan din vremea Noului Testament era o. limbi greceasel In care gramatica era Mean de multe ori. Deaceia traducatorul roman nu trebuie si se &leased a da pe romfineate rostirea asa cum o lasagne In grecente dui:4 shut c1 euvintele ei, pentruci nici acolo nu e bine perian de oondeiul unlit om master In ale serisului. Trebuie autat name! ce a vrut ad simile scriltorul gi apoi a turns Intelesul elobod pe roma/lento. CM doer ei In limbs roman easel. poporul vorbeete de mutts ori en o gramatica staicitil, ei eine ar traduce In alti limbi ee ar eerie un om nandemanatee, n'ar trebui ei Infiligeze tocmai fetal pubred al rostirli unui om care nu e tare In meetenugul limbii. Cati nu ale la not,

133 135 faceti. Fatarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi zicand : Norodul acesta se apropie de mine cu gura lui I cu buzele ma cinsteste invatand Ifivataturi, porunci omenesti". Ca, Iäsand porunca lui Dumnezeu, tineti asezamantul batranilor, spalarea ulcioarelor si a paharelor, i alte asemenea multe faceti Si chemand la sine pe tot norodul, le-a zis lor: Ascultati-ma i intelegeti: Nu ce infra in gura a lu fata; a lu mama ; del lu Maria ; omul cart am Post ou al, in Ion de omul cu care am lost! Nu e bine, dar se zice. Aga gi in Noul Testament. Deci In locul ou pricina itn/elean] e urmatorul: FatA de pertain lui Durnnezett prin Mots!, de a cinsti pe tata pi pe mama, taicuirea fariseilor ajunsece de a raaturna aceasta porunca, spunand ci, deck omul gi-a Inchinat cutare eau cutare parte din averea sa loi Dumnezeu, el poate spune parintilor ; nu pot eft te ajut, Eluded am apucat aft Inchin lui Dumnezeu ce ar fi foot sa-ti dau gi nu mai pot scoate de acolo. Cu fleesata bait era Inlaturate tocmai porunca lui Dumnezeu de a entail pe feta gi pe mama, pi Inlaturata cora? tocmai ou ffitarnicia eft asculti pe Dumnezeu, pe cand Dumnezeu te-a Invatat altfel. Aceasta pacatogie a farlseilor o scoate la iveala Mantuitorul. Corban este numele pe care II Mean ei lucrului Inchinat lui Dumnezeu. 1. Pariseii credeau aft ia pe Domnul la soeoteala pentru Inchipuite pacate ale ucenicilor. In schimb, raepuneul Domnului este de o frumusete, de o lintire deadreptul spre inima lucrului, de o tarie care ne mica pi ne face aft nu earn de ce sa ne minmfam mai lima In admit., In toate luptele de cugetare care se pot starni Intro delta tabere, rar se poate vedea o mai miestritil urmarire a protivnicului, o Infrangere mai hotarita, o mai aseutita repezire a cugetarii asupra yrftjmaaulni ea aceasta. Deosebit de Ineemnitatea religiomia a ouvintelor Mantultorului, ne minunim alai gi de puterea raspunsului situ, care Inmarmuregte pe protivnic gi nu-i mai da chip ea crfteneascit oeva. Oars Cel stilt pests mare gi vanturi, peste via/s gi muerte, nu era ad be stapan peste ouvfint ei puterea ougetarii I Deaceia l fariseii Taman map ci nu au co ingilima in fata raspunsului a trivitor al Mantuitorului. Deci +imam ameba cuvinte ea religione, ea tarie a cugettirii gi ea arta. 0! mai are Domini de &castes gi ar fi chip pentru cineva sa eerie eapitolul nesmie ; Tide gi maeatria logic& In cuvintele Domnului,

134 136 spurca pe om, ci ce iese din gura, aceia spurcd pe om,). Cine are urechi de auzit, sa auda I" $1 dupd ce au intrat in casa dela norod, s'au apropiat de dansul ucenicii lui i i-au zis : Cunoscut-ai ca fariseii, auzind cuvantul, s'au turburat?" Iar el, raspunzand, a zis: Tot sadul pe care nu 1-a sadit Tata] meu cel ceresc, se va desraddcina. Läsati-i pe dansii ; povatuitori orbi sunt ai orbilor, si orb pe orb, de va povatui, amandoi vor cddea in groapa". $i rdspunzand Petru, i-a zis lui : Spune-ne noud pilda aceasta la Iar Iisus le-a zis lor : Inca i voi asa de neintelegatori sunteti? Au nu Ira pricepeti ca tot ce infra in om din afard nu poate sa.-1 spurce? Cd nu infra in inima lui, ci in pantece, i iese pe afedron, curatind toate bucatele. lar cele ce ies din guilt ies din inimd i acelea spurca pe om. Ca din inima ies ganduri rele, ucideri, preacurvii, curvii, furtisaguri, marturii mincinoase, hule, asu- 1. Multi Intrebuinteare acest =vent al hientuitorului pentru a lovi In poems. postului. Dar, se tutelage, e adevarat a nu manurea source pe om, ci alcarea poruncii de a manna brand opriti. St dace no Intrebamt de ce aunt (male minute oprite? raepundem: Pentruca omul se taissel gi In viatii mai cumpitata, d se tufaneze, se nu can In deaffitarea trupului, oi se intro gi late* viati care trebute st1 fie de mare adancire aufleteasei. In alte ImprejurAri, gi Domnul a aratat puterea postului g 1 Insugi a poetit cele 40 de zile In pustie. Deaceia Bleorica Intrebuinteazi miaura pos. tului ci o pune inaintea cregtinilor, Mufti ea 0 agazamentul Mutt de Hens liriatoa pentru a earmui riga oroatinilor gi clod are dreptul a o face. Deal, dace cineva mantilla brand nenvoitii, la o vreme, de testate, cum e de pilda Patima Domnului, Mind nu se mein a ne dosfeta cc trupul, omul *meta nu pilofituiegte pentru mancarea, pen care, dupe vorba Mftntultorulut, nu se apuroe, ci pentrucii n'a tinut In seama porunca Bisericli, pentru neascultare, dupd cum gi Adam, n'a foot vinovat flindot a tailcoat un mer, ci fibula n'a ascultat pe Dumnezeu.

135 137 pririle viclqugurile, inelaciuni1e, Inver4undri1e, ochiul viclean, trufia, nebunia. Toate relele acestea sunt care spurca pe om, iar a mänea cu mani nespälate, nu spurca pe oni CAPITULUL VI Anul III din lucrarea Domnului Hristos pe pamant. Dela Paste le al III-lea pang. la Flora 62. Femeia Cananeiancl. (Matei 15, -; Marcu 7, 14-31) Si sculandu-se de acolo, s'a dus in hotarele Tirului si ale Sidonului ). i intrand in casa, vrea sa nu stie nimeni de el. Dar n'a putut sa se tainuiasca. Ca auzind despre dansul o femeie elina din Fenicia Siriei, a carei fiica avea duh necurat, esind din hotarele acelea, striga catre dansul zicand : Milueste-md, Doamne, Fiul lui David I fiica mea reel se indrdcefle", Iar el nu i-a 1. Aceasta e singura data, In curgerea luoraril Sale pimiintesti, and Domnul Hristos a alit din hotarele Tarii Sfinte, pentru a trace trite tart TecinA. Anemia tart a fost Fenicia, cum I se aloes In veohime, sau Sina, cum i s's zis rind In uema. Ea era aserati mai sus de Tara Mitt Din ea izvora lordanul pi In ea se aflau orasele Tint/ ci Sidonul, de care se pomeneste si aid. Femeil i se rice fervent cananeiancd, fiind din Teohli Watt.. Taril Stints, numiji Carlene, pe care Evreii, intrind In Tara Sfinta, sub Taus Navi, i-au Impins mai spro miard-noapte, i i se mai rice pi torment vivo feniciand, dupa numirea de Siria sau Fenicia data tinutului In care loeuia. Domnul!dilates, *nil din Galileia, In partea de sus a WO, a intrat In Siria gi a flout un 000l dela apus spre raserit, intrand apoi iaraci In Tara 8fAntA prin fnutul nunlit Demtpoli, la rilearit de Galileia si de Lacul Ohenisaretului.

136 138 rdspuns ei cuvant. Si apropiindu-se ucenicii lui,. II rugau pe el zicand : Slobozeste-o pe ea, cd striga in urma noastrd", Iar el, rdspunzand, a zis : Nu sunt trimes lard numai cdtre oile cele perdute ale casei lui Israil". $i ea, venind, s'a inchinat lui, zicand ; Doamne ajutd mi!" Jar el, raspunzand, a zis : Lasd A. se sature intai fiii, cd nu este bine a lua panea fillor i a o arunca canilor Iar ea, rdspunzand, a zis lui : Adevdrat, cd i canii indnancd sub masa stdpanilor din fdrmdturile ce cad dela fiii lor". Atunci Iisus, rdspunzand, a zis : 0 femeie! mare este credinta tat Pentru acest cuvant, fie tie precum voiesti I Mergi, cd a esit dracul din fiica ta I Si s'a tamdduit fiica ei din ceasul acela, i mergand la casa sa, a aflat pe dracul esit i pe fiicd zdarid in pat. 63. Vindecarea surdo-mutului din Decapoli (Matei 15, ; Mama 7, 2,-0. Si iambi, esind din hotarele Tirului si ale Sidonutui, Iisus a venit la Marea Galileei, in mijlocul 1. In vorba Evreilor de awned, el se numeau Iii, iar perpagitni Ii nnmeau Mitt pima aceasta era vorbirea obinuitü, euvantul Mântuitorului Inseamnii : nu este bine a lua panes [Moro 'idle& a Evreilor M a o da pond., MAntuitorul a Mont insa aceasta numai pentru o elipa, pentru a prieinui rgarturisirea credintei acelei femei. (Mei IndatA i-a dat amid... ceruti, aga CA i unei ;15- gams i-a dat Miluttlitorul spline Mt a venit IntAi pentru Evrel, dar nu numai pentru Evrel. l aceasta randuiala a tinut-o numai fn vremea mural a propoveduiril Sale, pentrueli, la Mabelrea ei, Mind a lost vorba de a da apottolilor InvAtAturA pentru. totdeauna, le-a spus sa mearga eatre teeth lumea. 2. Venind In pirtile Decapolel, MAntuitorul a vault tot In par tea uncle Meuse si!utile annum, a mulfimii.

137 139 hotarelor Decapolei. $i au adus la dansul un4 surd, graind anevoie, i I-au rugat pe dansul ca sa-0 puie manile peste el. $i lisus, luandu-1 peel din multime deosebi, a pus degetele sale in urechile lui, i scuipand, s'a atins de limba lui. $i cautand la cer, a suspinat si a zis : Efata r ce este ) : desclzicle-te!" $i indata s'au deschis auzurile lui i s'a dezlegat legatura limbii lui fl graia drept. $i a poruncit Iisus lui ca sa nu spuie nimanui. Insa ei, pe cat el le poruncea, mai mult vesteau. $i peste masura se mirau zicand t Joate le-a fecal bine, si pe surzi i-a Mut de aud i pe muti de grange". 64. A doua inmultire a 'Annum [(Mate/ 15, - ; Marcu 8, 1-9). In zilele acelea, suindu-se Iisus in munte, sedea acolo. $i au venit la dansul noroade multe,. avand cu sine schiopi, orbi muti, ciungi i altii multi. si i-a aruncat pe dan0i la picioarele lui Iisus si i-a tamaduit pe ei, fuck se mirau noroadele vazand pe muti grdind, pe ciungi sanato0, pe chiopi umbland i pe orbi vazand ; i slaveau pe Dumnezeul lui Israil. $i fled norod mult foarte i neavand ce manna, a chemat lisus la sine pe ucenicii sai si le-a zis : Mila-mi este de norodul acesta, ca iata, trei zile sunt de nand asteapta langa mine i n'au ce manna ; :si a-i slobozi pe dansii flamanzi, nu voiesc, ca nu cumva 1. Ce este, adiol : ce theeamnä.

138 140 sd slabeasca pe cale, cd unii dinteinsii au venit de departe". $i au grail lui ucenicii lui : De mede nota in pustie atatea pani, incat sa se sature atata norod?" $i a zis lor Iisus : Cate pant aveti r. Iar ei au zis : $apte pain i putini pestisori". $i a poruncit norodului sä adà pe patient. $i luand cele sapte pani, multamind, a irant si a dat ucenicilor lui, iar ucenicii norodului. $i a binecuvantat i pestii si a zis sd-i puie i pe aceia inaintea lor. $i au mancat toti,si s'au saturat, si au luat rdmasifele de Windturi sapte cosnite pline. Iar ceice manse! erau ca la 4000 de barbati, afard de femei si de copii. $i i-a slobozit pe ei. 65. Sosirea la Dalmanuta. Semnul lui lona. Aluatul fariseilor. (Matei 15, ; Marcu 8, ; Luca 12, 54'57) Si dupd ce a slobozit ndroadele, Iisus i ucenicii lui au intrat in corabie si au trecut in hotarele a Magdalului, in partite a Dalmanutei 1). $i s'au apropiat de el fariseii i saducheii, si au inceput a se intreba cu dansul, cerand dela dansul semn din cer, ispitindu-i pe el. Iar el rdspunzand, le-a zis : Cand se face seam, ziceti : senin va fi, cd se roseste cerul ; i dimineata ziceti: astäzi va fi furtuna, cd se roseste cerul posomorit ; i cand vedeti norul ridicandu-se dela apus, numai-decat ziceti : cd ploaie mare vine, 1. Magdalul i Dalmanuta eran late In Garnets, pe malul Lusaka Ghenieeret.

139 141 si este asa; i and austrul vine sufland, ziceti ca zaduf va fi, si este. Fatarnicilor, fata cerului si a pamântului stiti a o socoti, iar semnele vremilor 1) nu puteti". $1 suspinand cu duhul sate a zis : Pentru ce neamul acesta cere semn? Amin zic vans, nu se va da semn acestui neam viclean i prea curvar, taxa numai semnul lui Iona proorocul." 2) $i lasandu-i pe dansii, au intrat iarasi in corabie si au trecut de cealalta parte. $i mergand de cealalta parte, ucenicii lui uitasera sa ia pane i n'aveau cu dansii in cora bie mai mult decat o pane. Iar Iisus le-a poruncit lor zicand : Cautati de va paziti de aluatul fariseilor si al saducheilor si de aluatul lui Irod". $i ucenicii cugetau intru sine, unul catre altul zicand : N'am luat pane." Iar Iisus, cunoscand aceasta, le-a zis lor : Ce cugetati intru voi, putin-credinciosilor, ca n'afi luat pane? Inca nu Intelegeti, nici pricepeti? Inca impetrita este inima voastra? Ochi avand nu vedeti i urechi avand nu auziti? $i nu va aduceti aminte? Cand 1. Semnele grenades erau states. lucruri nona oare se Warn plasera tti oars vesteau ad o noua stare de lucruri se savareeete Unul era venirea el lumarea StAntului Ioan Botezfitorul, altul era minunile i Diva/Stara Domnulul. In acestea se gases implinlrea vechiler proorocii. Fariseil cart umblau tot mi legea in mani trebulau s gtie ed eumpaneased l sa inteleage cil este cern deosebit in lump. Dar priceputi in eels ale vietii obienuite, cum, era eunoacterea vremilor deed Inlet cares cerului, Amine. ou inimile inguste ei nu intelegeau marea sithimbare petrecuth pentru suilete. 2. Senanul lui Iona este moartea gi invierea lui liens. Mai dupe cum Proorocul Iona a stat 3 tile et 3 nopti in pantecele Mil. tului, ale il Iisus Hristos va sta in painant, se va souls la viatá ei invierea Si re ti o growl coiled& Impotriva color se n'so arena inteinsul.

140 142 am frant cele cinci pani la cele 5000, cate cosuri pline de farmaturi ati luat?" Zis-au ei lui : 12." $i cand am frant pe cele sapte la cele 4000, Gate cosnite pline pe farmaturi ati luat 7 Jar ei au zis: $apte". $i Iisus le-a zis lm : Cum nu intelegeti ca nu pentru pane am zis voila sa va paziti de aluatul lariseilor i saducheilor?" Atunci au infeles ei eh nu de aluatul panii le-a zis lor sa se pazeasch, ci de invhchtura fariseilor si a saducheilor. 66. Vindecarea orbului din I3etsaida. (Marcu 8..). Si au venit in Betsaida i i-au adus lui un orb, si I-au rugat pe el ca sa se atinga de distal $i aducand pe orb de marl& I-a scos afara din sat. $i scuipand pe ochii lui i punandu-si mainile pe el, 1-a intrebat de vede ceva. $i acela, ridicandu-si ochii, a zis : Vad oamenii ca copacii umbland. Duna aceasta iarasi a pus mdinile pe ochii lui i 1-a facut de a vazut, i s'a indreptat si a vazut luminat pe toti. $1 1-a trimes la casa sa zicand : Nici in sat sa intri, nici sa spui cuiva In sat 1" 67. Marturisirea lui Petru la Cezareia. (Matei 16, 13'20 ; Marcu 8, ; Luca 9, len). Si a iesit Iisus cu ucenicii lui, in satele Cezareii 1) lui Filip i pe cale, pe cand el se ruga I. Aceastä Cezaree se gases In partea de sus a tinntului De-

141 143 deosebi, a intrebat pe ucenicii sdi zicand: Cine imi zic oamenii ca sunt eu. Fiul Omului?" lar ei au zis : Unii loan Botezdtorul, altii Ilie, iar altii Ieremia sau unul din proorocii cei de demult inviat". Zis-a lor Iisus : Dar voi cine-mi ziceti ca sunt?" $i rdspunzand Simon Petru, a zis :,Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, cel viu". $i rdspunzand lisus, a zis lui : Fericit esti Simone, fiul lui Iona, cd nu trup i sange 1) ti-au descoperit tie aceasta, ci Tatäl meu Cel din ceruri. $i eu zic tie ca tu esti Petru i pe aceasta piatra voi zidi Biserica mea 2) i portile iadului nu o vor birui pe dense. $i-ti voi da cheile ImpArAtiei cerurilor i orice vei lega pe pamant va fi legat in ceruri si mice vei deslega pe pamant va fi dezlegat in ceruri". Atunci a poruncit ucenicilor sai ca sd:nu spuie nimanui, Ca el este Hristos. 68. lisus vesteste intaia cane despre patima Sa. Purtarea crucii. (Matei 56. ; Marcu 8. - ; Luca 9 -). De atunci a inceput Bats a spune ucenicilor.cd. se cuvine lui a merge in Ierusalim si a pdtimi multe si a fi defaimat de batrani si de arhierei capoli, peste care domnea trod Filio. Ea era Diode capitate lui. Dar mai erau crap cu acest nume. Cele care se cledean eau se lnoiau In equates (Cezarului), din Roma eilpetau acest nume. In Tara Stant& mai era o Cezareie mai jos, pe tdrmul Maxi! Mediterane, care se numeete Cezareia Palestinei. 2. Nu trup tri sange, adiol nu oameoii ti-au descoperit. 8. Pe =scuff piatrer voi zidi Biserica meet, edict, pe credinta mart ariaiti In aceasti Imprejurare de Petru. Credinta oli Hristos -este Fiul lui Dumnezeu eta la temelia Bisericel.

142 sa 144 si de carturari, si a fi omordt, si a treia zi a invia. Si de fata graia cuvantul acesta. Si apucandu-1 pe El Petru, a inceput a-i sta Lui impotriva, zinnia] : Milostiv fie tie, Doamne g sa nu fie tie, aceasta 1" Iar El intorcandu-se si cabtand spre ucenicii Sai, a certat pe Petru zicand: Mergi inapoia mea, Satano I Zminteala. imi esti, a nu cugeti cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor". i chemand la sine norod, impreuna cu ucenicii Sal, graia catre toti: Tot celce voieste sa vie dupd mine, sa se lepede de sine si sa-si ia crucea sa gi sa-mi urmeze mie. a cine va vrea sa-si mantuiasca sufletul sau, perde-l-va pe el ;iar cine isi va perde sufletul sàu pentru mine si pentru evanghelie, acela ii va afla si-1 va mantui pe el. Ca ce lobos este omului de-ar dobandi lumea toata, iar sufletul sàu ii va perde sau se va pagubi? Sau ce va da omul in schimb pentru sufletul sat? Ca va sa vie Fiul Omului intru slava Talalui Sam, cu ingerii Sal, i atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele lui, i oricine se va rusina de mine si de cuvintele mele intru acest neam preacurvar i prea pacatos, i Fiul Omului se va rusina de el, and va veni intru slava Tatalui SàU cu sfintii ingeri. Amin grams voua, sunt unii din ceice stau aid, care nu vor gusta moarte pana ce vor vedea pe Fiul Omului venind intru imparatia sa1).. 1. deice nu vor gusts moarte pini nu vor vedea pe iiul Omului aunt 'annul luat ca Intreg. Poporul acesta va &ninth' i va fimartur al pepsin de veal anvarnite de Mfintuitorul.

143 Schimbarea la fall (Mat& 12, CIS ; Marcu 9, Int ; Luca 9, sem). Ca la opt zile 1) dupa cuvintele acestea, Iisus a luat cu sine pe Petru i pe Iacov i pe loan, fratele lui, i i-a suit pe ei intr'un munte 2) inalt deosebi, singuri ca sa se roage 3). Si cand se ruga el, s'a schimbat la fata inaintea lor. Chipul lui s'a facut altul si a strglucit fata Jul ca soarele, iar hainele lui s'au facut albe foarte, ca zapada, in ce chip nalbitorul pe pamant flu poate sa inalbeasca. $i iata, doi barbati vorbeau cu dansul, cari erau Moisi i Hie, care, aratandu-se in slava, graiau de esirea 9 lui, pe care vrea s'o ilineasca in Ierusalim. lar Petru i ceice erau cu dansul erau ingreuiati de somn. $i desteptandu-se, au vazut slava lui i pe cei doi barbati stand impreuna cu dansul 5). $i a fost, cand 1- Evangheliptii Matei l Marcu sic ci dupa ease rile, Luca dupg opt. Deosebirea nu este In fapt, ci numai InfeIu1 numfirarii. Matei pi Marco an socotit i partile de rile care s'au sours Intro marturisirea dela Cezareia tpi Schimbarea la Patti. Luca a socotit numal allele Intregi, Dirk partea de zi rimed' dela petrecerea faptulni de mai nainte pi fail parte& de zi In care s'a petrecut suirea pe muntele SchimbArii la Fall. 2. Evangheligtii nu ne mimetic muntele acela, dar toad aritarea din vechi a barbatiler Bisericii eete EA acela era Muntele Taborului. 3. Deus In fiecare sears se &massifs] la o parte ea WA ee roage. E. Prin celace evanghelistul numeme seirea lui din Ierusalim trebuie sa intelegem chipul cum Domnul eves sil Imitate luorarea SE In Ierusalim. Despre Realists vorbea cu eel doi birbati din Ve- &lint Testament. 6. Alantuitorul s'a suit pe Muntele Taborului spre nett Acolo a stat mult rugandu-se. In sonata vreme, apostolii au adormit. Asa ne lamurim de ce ei erau Ingreulati de somn. Apoi s'au trezit Bissell In lumina Schimbarii la Fati, care s'a petrecut noaptea. 10

144 146 s'au despartit ei dela dansul, a zis Petru catre Iisus : Invatatorule, bine este noua a fi aid. De voiesti, sa facem trei colibi : tie una i lui Moisi una i lui Ilie una" ; nestiind ce graia, ca erau infricosati. $i Inca graind el, iata nor luminos i-a umbrit pe ei i s'au spaimantat cand au intrat ei in nor. $i iata, glas a venit din nor zicand : Acesta este Fiul meu cel iubit, intru care am binevoit, pe acesta sa-1 ascultati I". $i auzind ucenicii, au cazut pe fetele lor i s'au spaimantat foarte. $i dupa ce a fost glasul, s'a aflat Iisus singur. Si apropiindu-se Iisus, s'a atins de dansii si a zis : Sculati-va si nu va temeti 1". $i ridicandu-si ochif lor si de naprasna cautand ei imprejur, pe nimeni n'au mai vazut, ci numai pe Iisus singur impreuna cu dansii. $i pogorandu-se ei din munte, le-a poruncit lor Iisus zicand : Nimanui sa nu spuneti de vederea aceasta, pand cand Fiul Omului se va scula din morti". $i ei au tacut i nimanui n'au spus In zilele acelea nimic din cele ce vazusera, intrebandu-se : ce este aceia a invia din morti?". $i 1-au intrebat pe el ucenicii lui zicand : Pentruce zic carturarii ca mai inainte trebuie sa vie Die?" Iar Iisus, raspunzand, le-a zis :,,Ilie, venind mai inainte, va aseza toate. $i cum este scris despre Fiul Omului, el va sa patimeasca multe i sa fie defaimat. Insa zic valid ca Ilie a si venit si nu 1-au cunoscut pe dansul, ci au facut lui cate au vott. Cum este scris despre el, asa si Fiul Qmului va sa patimeasca dela dansii.

145 147 Atunci au Inte les ucenicii cd pentru Joan Botezatorul le-a zis lor 1). 70. Vindecarea lunaticului. (Mater 12, 14'11 ; Marcu 9, -; Luca 9,. ; 17, 5-8). Iar a doua zi, pogorandu-se ei din munte 4i venind el la ucenicii sai, a cleat norod pull imprejurul lor i carturarii intrebandu-se cu (latish. si venind el la norod, indatd tot norodul, vazandu-1 pe el, s'a spaimantat, i alergand, s'a inchinat lui. $i a intrebat pe carturari : Cc vä intrebati intre voi?" $i lath, s'a apropiat de el un bärbat din norod, ingenuchind in,intea lui gi zicand : Doamne, miluieste pe fiul meu, ca este lunatec i rau patimeste ; cd de multe ori cade in foc si de multe ori in apt Rogu-te, cautd spre fiul meu, cd unul-nascut imi este mie 2). $i I-am adus pe el la tine, avand duh mut. $i iata, oriunde duhul II apucd pe el, de naprasna striga.04 zdrobeste pe el si face spume, si scrasneste cu dintii si se usucd i abea se duce dela el, sfaramandu-1 pe el. $i m'am rugat de ucenicii tai sa-i *scout& i n'au putut". Iar lisus, raspun- Mud, a zis : 0, neam necredincios i indaratnic Pand cand voi fi cu voi Pana cand va voi suferi pe voi! Aduceti-1 pe el aid, la mine". $i inca apropiindu-se el, I-a trantit pe el dracul. $i 1. Am ar Rat mai sus (pag. 401A Ili e Aloe, dupti spun proem:miler, ma ea vie mai salute de liana, nu era altul dealt loan BotezAtorul. El a feat numit Ilie, numai Wilda felul vietii sale a senninat au al lui Ilie. Amandol au trait la puede, Inviap de mare lufranare. 2. Unulmdseut imi este, adie5. e aingurul meu fiu.

146 148 1-au adus pe el la dansul, i indata. duhul 1-a scuturat pe el, si cazand la pamant se tavalea spumand. $i a intrebat Iisus pe tatal lui : Cata vreme este de cand i s'a Mut lui aceasta r Jar el a zis : Din copilarie. $i de multe ori 1-a aruncat pe el si in foe si in apd, ca sa-1 pearda ; ci tu, de poti ceva, ajuta-ne noun, Iiindu-ti mild de noi V Iar Iisus i-a zis lui : De poti crede, toate sunt cu putinta celui credincios". $i Indata, strigand cu lacrimi, tatal copilului a grail : Cred, Doamne, ajutd necredintei mele I" Iar vazand Iisus ca navaleste norodul, a poruncit duhului celui necurat, zicand lui : duh mut si surd, eu iti poruncesc : iesi slatterns& i de-acum sd nu mai intri In el I" $i strigand (duhul) si mult scuturandu-1 pe el, a iesit. $i s'a facut ca un mort, Mott multi ziceau ca a murit. 51 s'a tamaduit copilul din ceasul acela. Iar Iisus, apucandu-i pe el de mana, 1-a ridicat si el s'a sculat. $1 I-a dat pe el tatalui Mu. $i se spdimantau toll de marimea lui Dumnezeu si se mirau de toate cate a facut Iisus. $i intrand el in casa, ucenicii lui 1-au intrebat pe dansul deosebi : Pentru cei noi n'am putut sa scoatem pe el?". lar Iisus le-a zis lor : Pentru necredinta voastra : ca amin gears.: voila: de yeti avea credinta cat grauntul de mustar, yeti zice muntelui acestuia : muta-te de aid acolo, si se va muta ; si de yeti zice duhului acestuia : desradacineaza-te si te oldest, la mare, v'ar as-

147 149 culta pe voi si nimic hll va fi voila cu neputinta. Ca acest neam nu iese fara numai cu rugaciune si cu post". Si au zis apostolii Domnului: Doamne, adauge noua credinta r 71. Mantuitorul prezice din nou patima Sa. Banul dajdiei. (Matei 17,,flo ; Marcu 9, en, ; Luca 9,,-). Si ached de acolo, mergea prin Galileia si nu vrea sa-1 nie cineva. i invata pe ucenicil sm zicand : Puneti voi in urechile voastre cuvintele acestea, ca Fiul Omului se va da In manile oamenilor, si-1 vor omori pe El, si dupa ce-1 vor omori, a treia zi va invia". Iar ei s'au intristat foarte si nu intelegeau cuvantul acesta, si era acoperit de catre avail, ca sa nu-i priceapa, i se temeau sa-i intrebe pe el de cuvantul acesta 1). Si au venit ei in Capernaum, i fiind acolo, s'au apropiat de Petru ceice luau dajdie i au zis : invajatorul vostru nu da dajdie '?" Zis-a Ade- Ararat". Si cand au intrat in casa, a apucat lisps mai nainte de el, zicand : Ce ti-se pare, Simone? Imparatii pamantului dela cine iau dajdie sau bir? dela fiii lor sau dela cei straini? Orait-a Petru 1. Doninul Striates a Incepui a vesti despre patima Se alma In al nation an al propoveduiril Sale. Se tntelege óä apostolli nu Intelegeau cum ar putea ft dat In marine oamenilor picitogi gi ei fie moat Acel pe care ei II vitzuger/ stiptin paste moarte gi porum cind vanturilor l mani. Ei nu Intelegeau óà era orancluit ea moartea Mantuitorului a/ se tut/mule, pentruca ea slujeasel drept IBIS fire pentru plus. *maple J.

148 150 lui : bela cei straini". Zis-a lisus lui :Iata dar ca fiii sunt scutiti" 1), Dar ca sà nmi zmintinr pe damn, mergand la mare, anima undita, fl pestele care vei prinde intai, ia-1, i deschizand gura lui, vei afla un statir ; pe acela luandu-1, dd-1 lor pentru mine si pentru tine. 72. Inv5t5turi felurite despre : 1. Datoria celor mari de a fi ca cei mid ; 2. Despre zmintealä si oaia perdua ; 3. Despre dojana frajeasa ; 4. lertarea nedrepatilor. --- (Matei 18,3-33; Marcu 9,32-49; Luca 9-). maritii. 1.Ucen1ciisunt munciti de gandul Si a intrat IntdInsil gaud : cine dintre ei ar fi mai mare 7 Si au venit in Capernaum, i find in cask Iisus, stiind gandul inimii lor, i-a Intrebat: Despre ce va prigoneati pe cale Iar ei au taunt ca se pricise pe cale unul cu altul cine ar fi mai mare. $i sezand el, a chemat pe cei 12, iar ucenicii s'au apropiat catre Iisus in ceasul, acela i 1-au intrebat : Oare cine este mai mare intru impardtia cerurilor far el le-a zis lor : Celce vrea sa fie intai sa fie mai pe urma de toti i tuturor sluga". $i chemand Iisus un prunc, 1-a pus pe el in mijlocul lor, i luandu-1 in brate 3) 1. Inielesul IntrebArii alintuiterului este ci regii i implralli nu paten dajdie. Deal gi El, ea ImpArat, nu e dater el plasmic*. Totugi Mlutuitonil plltegte, ea sl nu mai fie prieina de earteall. 2. Stearin era un ban care euprindee 4 drabme. Prejuia S lei 60, int pnterea for de Initiate& rabolnini. S. So credo el :west prune a lost Sf. Ignatie, lost episeop al Annoble i mort ea mneerde sub implratul Trojan. I s'a zis Teoforul, idled purtat de Dumnezeu, ea celce a lost luat In brate de Iisua Hristos. --

149 Pacatul zmintelet. Pilda cu oaia pier. duti. $i a zis Iisus catre uoenicii sai : Cu neputinta este sa nu vie zminte de), dar vai acelui, prin care yin, lar oricine va zminti pe unul dinteacesti mai mici, care cred intru mine, mai de lobos i-ar fi lui ca sa i se spanzure o piatra de moara la grumazul lui i sa fie inecat intru adancul mach. $i de te zminteste pe tine maim ta, tai-o i o leapada dela tine, ca mai bine iti este tie sa intri 1. Zmintelele, adia Beandalurile eau turburfirne eugetelor aunt de neinlaturat, odati oe omul e päestos.fapta muds sarbeste sau ademenepte pe &Ital. Dar trebnie sa ne /Grim de pilda rea. a zis lor : De nu va veti intoarce i sa vd faceti ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor. Ca cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare in imparatia cerurilor. $i oricine va primi pe un prunc ca acesta intru numele meu, pe mine ma primeste, 0 on- cine ma va primi pe mine, primeste pe celce m'a trimes pe mine, ca cela ce este mai mic intre voi toti, acesta va fi mai mare". lar Ioan, raspunzand, a zis : Invatatorule, am vazut scotand draci intru numele tau pe oarecine care nu vine dupa noi, i 1-am oprit pe el, ca nu vine in urma noastraa. lar Iisus i-a zis : Nu-1 opriti pe el, ca nimeni nu este care va face putere (minuni) intru numele meu i va putea degraba a mkgrai de rat]. Ca celce nu este impotriva noastra, pentru noi este. Ca oricine va adapa pe voi cu un pahar de apd intru numele meu, pentruca sunteti ai lui Hristos, amin graiesc voila : nu-si va pierde plata sa".

150 152 ciung In viatd decdt cloud mani avand, sd intri in Gheena, in focul nestins, unde vermele for nu moare i focul nu se stinge ; si de zminteste pe tine piciorul tau, taie-1 i aruncd-1 dela tine, cd mai bine este sd intri in viatd schiop, decat cloud picioare avand, sd fii aruncat in Gheena, in focul nestins, unde vermele lor nu moar i locul nu se stinge; si de te sminte te pe tine ochiul tau, scoate-1 pe el si-1 aruncd dela tine, cd mai bine iti sade tie cu un ochiu sd intri in impard(ia Jul Dumnezeu, decdt, amandoi ochi avand, sa fi a- runcat in focul Gheenei, unde vermele lor nu moare i focul nu se stinge 1). Ca fiecare cu foc se va sara i toed jertfa cu sare se va salt ). Build este sarea, iar de va fi sarea nesdratd, cu cu ce o yeti indulci pe aceasta? Aveti voi sare si pace aveti intru voi. Cautati sd nu dedimati pe vre-unul din aced' mai mid, cd ingerii lor in ceruri pururea vdd late Patna] meu care este in ceruri. Ca a venit Fiul Omului sd mantuie pe cel pierdut. Ce vi se pare voila? de va avea un om o sutd de oi si se va rataci una dintr'insele, au 1. SpunAnd!waste euviete, Data] Mister' are In vedere eels ce se petreceau In valea Gheenei dela meazazi de Ierusalim, unde se ardeau hoiturile color pedepaiti au moarte. Acolo, dad. hoiturile lipseau, viermii mureau, neavand ce si Enflame, iar fowl se stillgea, nand tot hoitul era are m altul In lee nu era. Dar!a lad nu va fi aea. Vermele va roade netheterat in trupul celui osilndlt et focul nu se va stinge nloiodati. Aceaata Inseamni rostirea de mai aus au vermele care nu moare el Maul care nu se stinge, 2. Sarea 'Actress& etrnurile ea oá nu se striae. Dad este vorba de RAU care vor fi strati cu sere, Inseamna at ei vor fi Odra!i sii nu plena flints lor, ci ail fie intregi pentru veenlaa pedeapsi meritata de panto. lor.

151 153 nu va lasa pe cele 99 in munti i, mergand, cauta pe cea ratacità? $i de i se va intdmpla s'o gaseasca, amin graesc voua, cd se bucura de dansa mai mult decat de cele 99 ce nu s'au ratacit. Asa, nu este voia inaintea Tatalui vostru celui din ceruri, Ca sa pieara unul dinteacesti mini. 3. Mustrarea &Wench. De-ti va gresi tie fratele tau, mergi i.1 mustra pe el intre tine si intre el singur ; deci, de te va asculta si se va pocai, ai dobandit pe fratele thu ji iarta-i lui. $i macar de sapte ori in zi de va gresi tie, 0 de sapte ori se va intoarce la tine graind : caescu-ma, iartd-i lui. Iar de nu te va asculta, mai ia impreuna cu tine Inca unul sau doi, ca prin gura a doua sau trei marturii, sa stea tot graiul '). Iar de nu-i va asculta pe ei, spune-1 soborului; si de nu va asculta nici de sobor, sa-ti fie tie ca un pagan i vames 2) Amin graesc voila : oricate yeti lega pe pamant vor fi legate in cer i oricate veil dezlega pe pamant vor fi dezlegate in cell. lardsi amin graiesc voila ca, daca doi din voi se vor uni pe pamant, pentru tot lucru ce vor cere, va fi lor dela Total meu carele este in ceruri. CA unde sunt doi sau trei adunati tutu numele meu, acolo sunt i eu in millocul lor". 1. Sd aka tot graita, adioe prin mihocirea mai multora cuvantul tau si alba mai multi putere. 2. Aci este vorba de puterea data de Hristos 131sericii Sale de a (+errata el Judaea pacatele fiilor el, iar cake nu vor aa aaculte nisi de ea, se fustraineaza de Bias.. el aunt calif cum n'ar mai face parte din ea: ea pagani l vamegi. 8. Aid 0 vorba de puterea care asa dat apostolilor i ((mustier lor de a forte pficatale.

152 lertarea jignirilor pi a nedreptatilor Indurate.Atunci, apaapiinthese cage dansul Petru, a zis : Doamne, de cate ori 1mi va gresi mie Iratele meu si-i voi ierta lui? Au doara pand la sapte ori?" Grait-a Jisus lui : Nu-ti zic tie pana de sapte ori, ci pand la 70 de ori cate 7 '). Pentru aceasta asemanatu-s'a lmparatia cerurilor omului imparat, care a vrut sä ia seama slugilor sale. $i incepand el a lua seama, au adus la dansul pe un datornic cu de talanti 9. Dar neavand el sa-i plateascd, a poruncit domnul lui sd-1 vanda pe el si pe femeia lui i pe copii i toate cate avea i sa plateasca. Deci tinted sluga aceia 3), se inchina lui zicand : Doamne, mai ingaduieste-md pe mine si-ti voi plati tie tot. $i milostivindu-se domnul slugii aceteia, 1-a slobozit pe dansul i i-a iertat lui datoria. Jar esind sluga aceia, a allat pe unul din sotii sai, care era dator lui 100 de dinari. $1 apucandu-1 pe el, II sugmura zicand : Plates- 8. De 70 de ori cite 7 luseamni a ierta In totdeauna. Asa ne Invati Domnul. Nu este margine a lertarii. 2. Domnul care iartil datoria cea multi e Dumnezeu. Daci omul e pus ea dator eatre El cu 10,000 de talanti, se anti prin aceasta, fl datoria noastri Mitre Dumneaeu e lara margini. Un talent era paste 6000 de lei, dupi puterea banilor de Inaintaa rgeboinlui celui mare. Deal de de ori 5000 de lei fail o sera nehichipult de mare. Asa suntem noi datori citre Dumnezeu. Dries am face, tot nti putem Infiptui tot ce avem datoria de a Implini pentru El. De aceia, cum spune Domnul In bucata pe care o oltim mai Joe, erica am face, tot slugi netrebniee euntem, flindc0 am (nett ae eram datori a face, far daci omul e pus dater unto semenul ego au 100 de dinari, adiaa o aural{ mica, aid o 100 de lei de Inaintea razbolului, Inseamili øá ce gresim unul altuia e foarte putin Yeti de ce gresim si suntem datori lui Dumnezeu. 8. Galt.; :Wiwi In genunchi.

153 155 te-mi ce-mi esti dator! Deci cazand sotul acela la picoarele lui, II ruga pe dansul, zicand : Mai Ingdcluieste-ma pe mine si-ti voi plat Iar el n'a vrut, ci ducandu-se, I-a bagat In temnita, pang cand va plati datoria. Iar sotii lui, vazand cele ce s'au facut, s'au intristat foarte, j venind, au spus omului lor toate cele ce s'au facut. Atunci chemandu-i pe el domnul lui, i-a zis lui : Sluga vicleand, toatd datoria aceia ti-am iertat tie, pentruca m'ai rugat ; dar tie nu ti se cadea sa-ti fie mild de sotul tau, precum i mie mi-a lost mild de tine? S maniindu-se domnul lui, I-a dat pe el muncitorilor 1), pand ce va plati toata datoria lui. Asa si Tatal meu cel ceresc va face voila., de nu yeti ierta fiecare fratelui sau, din inimile voastre, gresalele bor. 73. Datoria noastra afro Dumnezeu. (Luca 17-). Cine dintre voi avand sluga arand s'au pastorand i venind acela dela camp, li va zice indata : treci de sezi? Ci au nu-i va zice lui : Gateste-mi ce voi cina i, incingandu-te 2), slajeste-mi pand ce voi manca i voi bea, i dupa aceia vei manca i bea i tu. Au doara va avea har9 sluga aceia, cdci a facut cele ce i s'au po- 1. Muneitorilor, edict chinuitorilor. 2. nada EvreE purtau reeminte hunt, slaps trebuia lama stringand poalele lor prin Incingere. 8. Va avers har, exiled va avea drept, pentruoi si-a facut slap* ei? Nu, slugs si.a bout datoria si nu as poate fall cu acetone, nisi a ee sprijini ea pe un drept al el.

154 156 runcit lui? Nu, mi se pare. Asa i voi, cand yeti face cele ce vi s'au poruncit voud, ziceti cd slugi netrebnice suntem, cd ce am fost datori a face am facut. 74. Rudeniile lui lisus ii Indeamnd si meargd la lerusalim. (loan, 7, no). Si umbla lisus dupa acestea in Galileia, cd nu voia sa umble, in Iudeia cd.-1 cautau pe el hided sd-i omoare. Si era aproape praznicul Iudeilor, infigerea Corturilor 1). Deci au zis catre dansul fratii lui : Treci de aici mergi in Iudeia, ca i ucenicii tai sd vada lucrurile care faci. Ca nimeni intru ascuns face ceva, ci cauta sd fie el la aratare. Dacd faci acestea, arata-te pe tine lumiia. Pentruca nici fratii2) lui nu credeau inteinsull Deci a zis lor Iisus : Vremea Inca n'a sosit ; iar vremea voastra totdeauna este gata. Nu poate lumea sa va tirascd pe voi, iar pe mine ma uraste, pentruca eu marturisesc de dansa, cd lucrurile ei sunt rele. Voi suiti-vd la praznicul acesta, caci vremea mea Inca nu s'a implinit." acestea zicand lor, a rdmas in Galileia. 5i 1. Infigerea Corturilor era sarbitoarea Evreilor pe care noi o numim.custile. Ea se facea pela jumatatea lunii Septembrie, In amintirea rutreierfirii Evreilor prin pustie, dupa egirea lor din Egipt. Flindaa pe atunci locuiau In aorturi, tgi ficeau adfiposturi de crengi cu frunze pi intrau In ele ea In nine meth 2. Oriunde In evaughelii se eitecte de cfraill lui lisus., ea se infeleagii verb Lui. Aceasta se poate dovedi user, Intru oat apos tout lacer W Iuda, care sunt numiti.frati al Domulul., erau fiii Mariei lui Cleapa, sera Stintel Feeioare, deei verii liii lisus.

155 157 dace, s'au suit fratii lui, atunci 0 el s'a suit la praznic, nu de fata, ci cam pe ascuns. 75. Cei 10 leproqi. (Lima 17, in.), Si intrand el!attar sat, I-au IntAmpinat pe el 10 barbati 1epro0, cari au stätut de departe. $i aceia au ridicat glas, zicand:,iisuse, Invatdtorule miluie te-ne pe noi". $i vazdndu-i, le-a zis lor: Mergeti i và arhtati preotilor". $i a fost, and mergeau ei, s'au curdfit. Iar unul dintru dan ii, vazand cd s'a vindecat, s'a intors, cu glas mare slatted pe Dumnezeu. Si a cazut cu fata la picioarele lui, multamind. lui, i acela era Samarinean. Iar lisus, rdspunzdnd a zis : Au nu zece s'au curgit? Dar cei noud unde sunt? Nu s'a aflat sd se intoarcd sà dea slava lui Dumnezeu fall numai acesta, ce este de alt neam"? Si i-a zis lui : Scoald-te i mergi, credinta ta te-a mantuit" I 76. lisus la sárbatoarea corturilor. 1. Inv.ifitura Sa dumnezeiascd. (loan 7 Iar Iudeii ii chutau pe el la praznic i ziceau : Unde este acela?" $i cartire multd era pentru dansul intre noroade, cd unii ziceau :,bun este", iar altii ziceau : nu, ci amage te norodul". lust nimeni de fata nu grdia de dansul, pentru frica ludeilor. lar injumatatindu-se praznicul s'a suit 1. Athol diva oe treatise jumitate din vremea alrbitorii.

156 158 lisus in biserica j invata.. $i se mirau Iudeii, zicand : Cum stie acesta carte, nef Arid invatat?" Deci a raspuns lor lisus si a zis : A mea inva- ;Mull nu este a mea, ci a Celui ce m'a times pe mine. De va voi cineva sa faca voia Lui, va cunoaste pentru invatatura aceasta, pare dela Dumnezeu este sau eu dela mine graiesc? Cela ce graieste dela sine, slava sa cauta ; iar celace cauta slava celui ce I-a trimis pe el, acesta adevarat este, si nedreptate nu este intru dansul". 2. lisus i alcarea Sambetei. (loan 7, 19-24). Au nu Moisi v'a dat voua legea? $i nimeni din voi nu face legea. Ce ma cautati sa ma omorati?" liaspuns-a norodul si a zis : Drac ai ; cine te cauta sa te omoare?" liaspuns-a Iisus si a zis lor : Un lucru am facut i toti va mirati pentru aceasta. Moisi v'a dat voua taierea-imprejur (nu a dela Moisi este, ci dela parinti) ; i Sambata taieti-imprejur pe om. Daca omul primeste taierea-imprejur Sambata, ca sa nu strice legea lui Moisi, pe mine va maniati cad om intreg sanatos am facut Sambata ')? Nu judecati dupa fata ; ci dreapta judecata judecati". 3. Djrnnezeirea chernarii Lui. (loan 7, and. Deci ziceau unii din Ierusalimiteni : Au nu este acesta, pe care il cauta sa-i omoare? 51 iata, de fata graieste i nimic lui nu-i zic. Nu cumva au cunoscut cu adevarat boierii ca adevarat, acesta este Hristos? Ci pe acesta ii stim de unde este ; iar Hristos cand va veni, nimeni nu stie 1. Ante a foot ou IS hint Initiate, and la Paatele anului trecut, lime a vindecat pe elk/annul dela schlditoorea Vitezda. --

157 159 de unde este". Deci striga Iisus in biserica invatand i zicand : Si pe mine ma stiti, i titi de uncle sunt, si dela mine n'am venit, ci este adevarat Cela ce m'a trimes, pe care voi nu-i stiti. lar eu II stiu pe El, ca dela Dansul sunt si acela m'a trimes". Deci ii cautau pe el sa-i prinda, si nimeni nu si-a pus pe dansul manile, ca Inca nu venise ceasul lui. Si multi din norod au crezut intr'insul i ziceau : Hristos, cand va veni, au doara mai multe semne va face decat acestea, pe care Ie-a f Acut acesta?" Au auzit fariseii pe norod cartind pentru dansul acestea si au trimes slugi fariseii i arhiereii ca sa-i prinda pe dansul. 4. Apropiata plecare a lui lisus din lune. (loan 7, 32,-86). Deci a zis lor Iisus : Inca putina vreme cu voi sunt, i merg la Celace m'a trimes pe mine. Cauta-ma-veti si nu ma yeti afla, i unde sunt eu, voi nu puteti sa veniti". Deci au zis ludeii intre sine :,,Unde va sa mearga acesta, ca noi nu-1 vom afla pe el? Nu cumva intru risipirea Elinilor 1) va sa mearga i sd invete pe Elini? Ce este cuvantul acesta care a zis : cauta-ma-veti si nu ma yeti afla, i unde sunt eu, voi nu puteti sa veniti?" 5. lisus (norm! limp. (loan 7, aro). Iar in ziva cea de pe lama cea mare a praznicului, a statut Iisus si a strigat, zicand : De inseteaza cineva, sa vie la mine si sa bea. Ce!ace crede intru mine, precum a zis Scriptura, rauri de apa vie vor curge din pantecele lui". (lar aceasta a 1. Intru risipirea Elinilor, adia In linuturile pfiganilor.

158 160 zis pentru Duhul, pe care erau sd4 primeasca ceice cred intru dansul ; ca Inca nu era Duh Slant ca Iisus Inca nu se proslavise). 6. Simtirea multimil. (loan 7, 40-44). Deci multi din norod, auzind cuvantul, ziceau: Acesta este cu adevdrat Proorocul". Altii ziceau : Acesta este Hristosul". lar altii ziceau: Au doara din Galileia va sa vie Hristos? Au n'a zis Scriptura: ca din samanta lui David 0 din orapl Vitleem, unde a fost David, va sa vie Hristos?" Si impdrechere intre norod s'a Meat pentru amid. Iar unii dintrinsii voiau sh-1 prindä pe el, dar nimeni nu i-a pus manile pe dansul. 7. Sfatul Evreilor. (Ioan 7, 45-53). Deci au venit slugile care arhierei i catre farisei, 0 au zis for aceia: Pentruce nu 1-ati adus pe el?" Raspuns-au slugile : Niciodatd na graft om, ca acest om". Si au raspuns lor fariseii : Au doara gi voi v'ati amdgit? Au doard cineva din boieri a crezut intr'insul, sau din farisei?... Ci norodul acesta, care nu stie legea, blestemat este, Zis-a Nicodim catre ei, care venise noaptea la dansul, unul fiind dintre ei : Au doara legea noastra judeed pe om, de nu va auzi dela el mai nainte gi va cunoa te ce face?" Raspuns-au i i-au zis lui: Au doard i tu din Galileia esti? Cearca gi vezi, ca prooroc din Galileia nu s'a sculat". Si a mers fiecare la casa sa. 8. Femeia pacatoasa. (loan 8, 1-11).lar Iisus 1. Duhul Stant avea di vie dunk implinirea chernerii saunas. rulni. El a i venit In ziva Cinzeein,ii, pogorandu.se In chip de limbi de foe asupra apostolilor.

159 161 s'a dus in Muntele Mslinilor. lar la manecare lards a venit in bisericd, si tot norodul a venit la Dansul, i ezand, ii invma pe ei. Si au adus la dansul carturarii i fariseii pe o femeie prinsd in preacurvie, i puind-o pe dansa in mijloc, au zis lui : InvAtatorule, pe aceastd femeie am prins-o asa de fatd, preacurvind. Iar in lege Moisi ne-a poruncit noud : Unele ca acestea sà se ucidd cu pietre; dar tu ce zici?" $i aceasta ziceau, ispitandu-1 pe el, ca sa aiba ce cleveti impotriva lui. Iar Iisus, pleandu-se jos, scria cu degetul pe pämant. 8i neincetancr a-i intreba pe el, s'a ridicat si a zis lor : Celace este idea' de pacat intre voi, acela:intai sd arunce peatra asupra ei". Si iardsi plecandu-se jos, a scris pe pdmant. Iar ei auzind si de stiintä mustrandu-se 2), ieseau unul dupd altul, incepand dela cei batrani, Wand la cei mai de jos; si a rdmas Iisus singur i femeia in mijloc stand. $i ridicandu-se lisus, i nevazand pe nimeni, fart numai pe femeie, i-a zis ei : Femeie, unde iti sunt parasii tdi? Au nimeni pe tine nu te-au judecat a fi judecata vinovatä?" lard ea a zis : Nimeni, Doamne". $i a zis ei Iisus : Nici eu nu te judec ; du-te, si de-acum sd nu mai pdcdtuiesti I" 9. lisus lumina Mini/ i impotriva Fariseilor. (loan 8,12-24 Deci iardsi a graft Iisus, zicand : Eu sunt lumina lumii, celace urmeazd mie, nu va umbla intru intuneric, ci va avea lumina vietii". Deci au zis lui Fariseii : Tu insuti märturisesti 1. Adieii a doua zi dimineata. 2. Adia musträndu-i eugetul. 11

160 162 pentru tine; marturia ta nu este adevarata". Raspuns-a Iisus si a zis lor : Desi eu insumi marturisesc pentru mine, adevarata este marturisirea mea; GA stiu de unde am venit i unde merg ; iar voi nu stiji de unde yin i unde merg. Voi dupa trup judecati, eu nu judec pe nimeni. $i de a i judeca eu, judecata mea adevarata este, cd nu sunt singur, ci eu i Tata!, celace m'a trimis pe mine. $i in legea voastrd scris este, ca marturia a doi oameni adevarata este. Eu sunt celce marturisesc pentru mine insumi, si marturiseste pentru mine Midi, celce m'a trimis. Deci ziceau lui : Unde este Teal tau?" Res puns-a Iisus : Nici pe mine md titi, nici pe `fatal meu. De m'ati sti pe mine, si pe Tatal meu ati sti". Aceste graiuri le-a gait Iisus in gazofilachia 1), invatand in bisericd, i nimeni nu 1-a prins pe el ; cd Inca nu venise ceasul lui. 10. lisus veste$te intoarcerea sa cake Patintele (loan 8, $i iardsi a zis lor Iisus:,Eu merg, i ma yeti cduta pe mine, si nu ma yeti afla, si in pacatul vostru yeti muri; unde merg eu, voi nu puteti sa veniti". Deci ziceau Iudeii : Au doara va sd se omoare insusi pe sine? cd zice : uncle merg eu, voi nu puteti sa veniti". $1 a zis lor : Voi din cele de jos sunteti; eu nu sunt din lumea aceasta. Deci am zis voud, cd de nu veji crede ca eu sunt, veti muri in pacatele voastre". Deci ziceau ei lui : Tu cine esti?" $i a zis I. Adied unde se adunau veniturile Templului.

161 163 lor Iisus : Inceputul 1), care si graesc cu voi Multe am pentru voi a grai i a judeca; ci acela ce m'a trimis pe mine, adevarat este; i eu celece am auzit dela dansul, aceasta graiesc in lame", $i n'au cunoscut ca de Tatal grata lor. Deci a zis lor Iisus : Cdnd veti Malta pe Fiul Omului 2), atunci yeti cunoa te ca eu sunt, i dela mine insumi nu fac nimic; ci precum m'a invatat pe mine Taal meu, aceasta graiesc. S celace m'a trimis pe mine cu mine este ; nu m'a lasat pe mine singur TatAl ; ca cu cele placute lui fac pururea". Aceasta graind el, multi au crezut intru dansul. 11. Al levarata slobozenie (loan 8, gr4j. Deci zicea Iisus catre Iudeii ceice crezuserd lui : De veti petrece voi intru cuvantul meu, cu adevarat ucenici ai mei sunteti. i yeti cunoa te adevdrul, si adevarul va va slobozi pe voi". Raspuns-au ei lui : Samanta a lui Avraam suntem, i nimanui n'am lost robi niciodata ; dar tu cum zici : slobozi yeti fi?". Raspuns-a Iisus lor : Amin, amin, grdesc voila, tot celace face pacatul rob este pacatului. Robul nu ramane in casa in veac ; iar Fiul ramane in veac. Deci daca va va slobozi pe voi Fiul, cu adevarat slobozi vett fi. $tiu cd samanta lui Avraam sunteti ; dar ma cautati sa ma omoriti, ca cuvantul meu nu incape intru voi. Eu ceace am vazut la Tata! meu graiesc, i voi ceiace ati vazut la Tatal 1. Adieä miles am Post la Ineepetel tuturor leertmilor gi le-ath unit : Dumnezeu. 2. Cdnd yeti indlfa, adia: unmet And ma yeti sui pa crime la eastignire.

162 164 vostru faceti". Raspuns-au si au zis lui : Tatal nostru Avraam este'. Zis-a lor lisus : De ati ft lost fii ai lui Avraam, lucrurile lui Avraam ati fi Mut. Iar acum ma cautati sa Ma omoriti pe mine, om care adevarul am grail voua, pe care 1-am auzit dela Dumnezeu; aceasta Avraam n'a facut. Voi faceti lucrurile tatalui vostru". Zis-au drept aceea lui : Noi din curvie nu suntem nascuti ; un Tata avem, pe Dumnezeu". 12 Diavolul uciga i Taal/ mind:inn (loan, 8, 42-53). Zis-a lor Iisus : De ar fi lost Dumnezeu Tatal vostru, m'ati fi iubit pe mine ; ca eu dela Dumnezeu am iesit si am venit ; cà n'am venit de la mine insumi, ci acela m'a trimis. Pentruce glasul meu nu cunoasteti? Cad nu puteti sa auziti cuvantul meu. Voi din tatal vostru diavolul sun. teti i poftele tatalui vostru voiti sa faceti. Acela ucigator de oameni a lost din inceput, i intru adevar n'a statut, ca nu este adevar intru dansul. Cand graieste minciuna, dintru ale sale graieste ; ca mincinos este si tatal ei. Iar eu, pentruca graiesc adevarul, nu credeti mie. Cine dintre voi ma vadeste pe mine pentru pacat 71) Jar daca adevarul graiesc, pentruce voi nu credeti mie? Celace este dela Dumnezeu, graiurile lui Dumnezeu asculta ; pentru aceasta voi nu ascultati, ca nu dela Dumnezeu sunteti". Raspuns-au Iudeii i i-au zis lui : Oare nu zicem noi bine ca Samarinean esti tu i drac ai"? Raspuns-a lisus: Eu drac n'am ; ci cinstesc pe Tatal meu, 1. Adicd: eine din voi poate dovedi cä am eu vre-un float?

163 165 0 voi ma necinstiti pe mine. far eu nu caut slava mea ; este cela ce could i judecd. Amin, amin, gateau voua, de va nazi cineva cuvantul meu, nu va vedea moartea in veac". 13. Dumnezeirea Jul lisus, (loan 8, ). Deci au zis lui Iudeii: Acum am cunoscut ca ai drac. Avraam a murit i proorocii ; i tu zici : de va päzi cineva cuvantul meu nu va gusta moartea In veac. Au doara tu mai mare esti decat parintele nostru Avraam, care a murit? $i proorocii au murit ; cine te faci tu pe tine?" Raspuns-a Iisus : De ma slavesc eu pe mine singur, slava mea nimic nu este ; este Teal meu, care slaveste pe mine, pe care voi ziceti cä Dumnezeul vostru este. $i nu I-ati cunoscut pe el ; iar ii stiu eu pe El ;,O de voi ziceti cd nu-i stiu pe El, voi fi asemenea voud mincinos ; ci II stiu pe El si cuvantul Lui pdzesc. Avraam parintele vostru a fost bucuros ca sa vada ziva mea ; si a vazut i s'a bucurat". Deci au zis Iudeii catre dansul : 50 de ani Inca nu ai, i pe Avraam 1-ai vazut?" $i a zis lor lisus : Amin, amin, zic voila, mai nainte de a se face A vramm, eu sunt". Deci au luat petre ca sd arunce intr'insul ; iar lisus s'a ascuns, si a iesit din biserica, mergaud prin mijlocul lor, si a trecut asa. 76. Vindecarea orbului din navere. (loan 9, Ca). Si trecand Iisus a vazut pe un orb din nastere. Si 1-au intrebat pe el ucenicii lui, zicand Ravi, cine a Oneida acesta sau parintii lui, de

164 166 s'a Mount orb."? Rdspuns-a Iisus: Nici acesta n'a pacdtuit nici phrinti lui ; ci ca sa se arate lucrurile lui Dumnezeu intru el. Mie mi se cade sa lucrez lucrurile Celuice m'a trimis pe mine, pand este sins ; vine noaptea cand nimeni nu poate sd lucreze. Cand sunt in lume, lumina sunt lumii". Acestea zicdnd, a scuipat jos, si a fdcut Una din scuipat, si a uns cu Una peste ochii orbului. Si i-a zis lui: Mergi de te spala in scaldatoarea Siloamului, (ce se talcueste Trimes)". IDeci s'a dus i s'a spdlat, si a yenit vdzand. Iar vecinii, i ceice ii vazusera pe el mai inainte ca era orb, ziceau : Au nu este aceste celce sedea i cerea"? Unii ziceau : acesta este" ; iar altii ziceau : seamand Cu el" ; iar el zicea:,eu sunt". Deci ii ziceau lui : Cum ti s'au deschis ochii"? Rdspuns-a el si a zis: Un om ce se numeste Iisus, tina a facut, si a uns ochii mei, si mi-a zis mie : mergi la scaldatoarea Siloamului, i te spala ; i mergand i spalanduma, am vazut". $i i-au zis lui : Unde este acela"? Zis-a : Nu stiu". Dus-au la farisei pe celace oarecand a lost orb. $i era Sambata cand a fdcut Iisus tina, i i-a deschis ochii lui. Deci laths 1-au 1ntrebat pe el si fariseii cum a vazut. Iar el a zis lor : Tina a pus pe ochii mei, si m'am spalat i vad". Deci ziceau unii din farisei: Acest om nu este dela Dumnezeu, cd nu pdzeste Sambata". Altii ziceau: Cum poate om pacatos sa faca semne ca acestea"? i imparechere era intre ei. Zis-au orbului lards : Tu ce zici pentru dansul, ca a deschis ochii tar? Iar --

165 167 el a zis: Prooroc este'. Deci n'au crezut Iudeii pentru dansul ca orb a fost, si a vazut, pana ce au chemat pe parintii acestuia ce a vazut. $i i-au intrebat pe ei, zicand : Acesta este fiul vostru, care voi ati zis ca s'a nascut orb? Cum dar acum vede"? Raspuns-au lor parintii lui?i au zis : *tim ca acesta este fiul nostru, si cum ca orb s'a nascut. Iar cum acum vede, nu stim ; sau cine i-a desshis lui ochii, noi nu stim ; trial varsta are; pe dansul II intrebati; el singur pentru sinesi va spune". Acestea au zis parintii lui, ca se temeau de Iudei; pentruca acum se sfatuisera ludeii ca, de-1 va marturisi pe el cineva a fi Hristos, sa se lepede din sinagoga. Pentru aceia parintii lui au zis ca varsta are, pe dansul ii intrebati". Deci au chemat a doua oare pe omul tare fusese orb i au zis lui: Da slava lui Dumnezeu; noi stim ca omul acesta pacatos este". Iar acela a raspuns si a zis : De este pacatos nu SIM; una stiu ca orb fiind eu, acum vad". S i-au zis lui iaras :,Ce a Maul tie? Cum ti-a deschis tie ochii"? Raspuns-a lor ; Am zis voila acum, i n'ati auzit; ce? iaras voiti sa. auziti? Au doara i voi voiti sa va faceti ucenicii ai lui"? Deci 1-au claret pe el, si au zis lui Tu esti ucenic al aceluia ; iar noi a lui Moisi suntem ucenici. Noi stim ca cu Moisi a graft Dumnezeu ; iar pe acesta nu-1 stim de unde este". Raspuns-a omul si a zis lor : lain; aceasta este minune, ca voi nu stiti de unde este, si a deschis ochii mei. $i stim ca pacatosidumnezeu nu-i asculta; ci de este cineva cinstitor de Dum-

166 168 nezeu, i face voia Lui, pe acesta 11 asculta. Din veac nu s'a auzit cum ca sa fi deschis cineva ochii vre-unui orb din nastere. De n'ar fi acesta dela Dumnezeu n'ar putea face nimic". RAspunsau si au zis lui : Intru pacate te-ai nascut tot, si tu ne inveti pe noi"? $i I-au gonit pe el afara. Auzit-a Iisus ca 1-au gonit pe el afara ; i aflandu-1 pe dansul, i-a zis lui : Tu crezi in Fiul lui Dumnezeu? Raspuns-a el si a zis : Cine este, Doamne, ca sa cred internals? $i i-a zis Iisus $i 1-ai vazut pe el, si celce graieste cu lui : tine, acela este". Iar el a zis : Cred, Doamne", si s'a inchinat lui. $i i-a zis Iisus : Spre judecata am venit eu in lumea aceasta, ca ceice nu vad, sa vada ; i ceice vad sa fie orbi". $i au auzit acestea unii din farisei, cari erau cu dansul si au zis lui : Au doara i noi suntem orbi"? Zis-a lor Iisus :,,De ati fi orbi, n'ati avea pacat ; iar acum ziceti: ca vedem ; pentru aceasta pacatul vostru ramane". 77. Pastoral cel bun. (loan 10, Amin, amin graiesc voua : celace nu infra prin Lisa in staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela fur este si talhar, Iar celace intra prin usa, pastor este al oilor. Aceluia portarul ii deschide ; si oile ascula glasul lui i i oile sale le cheama pe nume si le scoate pe ele. $i cand le scoate oile sale, merge inaintea Ior,i oile merg dupa dansul ; caci cunosc glasul lui. Iar dupa cel strain nu merg,

167 169 ci fug dela dansul; ca nu cunosc glasul strainilora. Aceasta pilda a zis lor Iisus ; iar ei n'au inteles ce erau acelea ce graia lor. Deci iaras le-a zis lor Iisus :,,Amin, amin, graiesc voua ; eu sunt usa oilor. Toti cati au venit mai nainte de mine furi sunt i talhari ; ci nu i-au ascultat pe ei oile. Eu sunt usa : prin mine de va intra cineva, se va mantui, i va intra i va iei, i Aline va afla. Furul nu vine, lath numai sa fure i sa junghie, i sa piarda : eu am venit ca viata sa aim, si mai mult sa alba_ Eu sunt pastorul cel bun; pastorul cel bun sufletul salt Ii pune pentru oi. lar naimitul si care nu este pastor, caruia nu sunt oile ale lui, vede lupul venind l lasa oile si fuge ; i lupul le /*este pe ele i risipeste oile. Naimitul fuge, ca naimit este, si nu li este lui grija pentru oi. Eu sunt pastorul cel bun, si cunosc pe ale mele, i ma cunosc de ale mele. Precum ma cunoaste pe mine Tatal, i eu cunosc pe Tatal ; i sufletul meu imi pun pentru oi. Si alte oi am, care nu sunt din staulul acesta; si pe acelea mi se cade a le aduce, i glasul meu vor auzi; i va fi o turma si un pastor. Pentru aceasta Tatat ma iubeste pe mine, ca eu imi pun sufletul meu, ca bras sa-1 iau pe el. Nimeni nu-1 ia pe el dela mine, ci eu it pun pe el de sine-mi. Stapanire am sa-i pun, 0 stapanire am sa-1 iau pe el. Aceasta porunca am luat dela Tatal meu". Deci Weds s'a Mcut pricire intre Judd pentru cuvintele acestea. Si ziceau multi dinteinsii : Drac are, si este nebun ; pentruce

168 170 II ascultati pe El?" Altii ziceau : Aceste cuvinte nu sunt de IndrAcit. Au doara poate drac sa deschicla ochii orbilor?" 78. Trimiterea celor 70 de ucenici. Osandirea bra*elor nepocäite. Intoarcerea celor 70. A doua cutreierare prin ludeia. (Luca 10, 114 ; Matei 11, 10.10) 1. far dupd acestea a aratat Domnul i pe alti 70 si a trimis pe dansii Late doi inaintea fetei sale, intru tot orasul i locul unde vrea el sa meargd. S zicea catre dansii.secerisul este mult, iar lucratorii putini ; deci rugati pe Domnul secerisului, ca sa scoata lucratori la secerisul sari, Mergeti, lath eu fl trimit pe voi ca mieii in mijlocul lupilor. SA nu purtati nici punga, nici hoist!, nici incaltaminte, i pe nimenea sd nu Intrebati de sanatate in cale '). $i ori in care casa yeti intra, intai ziceti : Pace casei acestea; $i de va fi acolo fiul pacii, se va odihni peste dansul paea voastra; iar de nu, se va Intoarce la voi. $1 intru aceias casa petreceti, mancand i band cele dela dansii; ca vrednic este lucratorul de plata sa. SA nu vd mutati din casa in casd. $i ori In care cetate yeti intra, i vd vor primi pe voi, mancati cele ce se vor pune inaintea voastra. $i Minaduiti bolnavii cari vor fi intr'ansa si graiti lor : s'a apropiat spre voi imparatia lui Dumnezeu. 1. La locuitoril din raarit eamenii se opreau Indelung pe drum, and se Intilneau, ea sa vorbeasa unul on altul. Acetate era per. dere de vreme, ugurfitate i lenevire. Aceaste opreete Mäntuitorul, nu a spun. ouiva-o sourti?debt de buna Intalnire.

169 171 far ori in care cetate yeti intra, si nu va vor primi pe voi, iesind la ulitele ei cele late, ziceti: Si praful ce s'a lipit de noi din cetatea voastra, ii scuturam voud. InsA aceasta sa titi, ca s'a a- propiat spre voi imparatia lui Dumnezeu. Grdiesc voila : cd mai usor va fi Sodomului in ziva aceia, decat cetatii aceleia". 2. Atunci a inceput lisus a mustra orasele intre care se facuserd minunile sale cele mai multe, pentruca nu s'au pocait : Vai tie, Horazine Vai tie, Vitsaide I Ca de s'ar fi f Acut in Tir si Sidon puterile care s'au facut intru voi de mult in sac si in cenusa secant, s'ar fi pocait. Insa zic voud : Tirului si Sidonului mai usor va fi in ziva judecatii, deck voua. Si tu, Capernaume, care pand la cer te-ai inaltat, pied la iad te vei pogori. CA de s'ar fi facut in Sodom puterile (minunile) care s'au facut intru tine, ar fi romas pana in ziva de astazi. Celace vd asculta pe voi, pe mine ma ascultd, si celace se leapadd de mine, se leapada de celace m'a trimis pe mine". 3. $i s'au intors cei 70 cu bucurie, eland : Doamne, i dracii se pleaca noud intru numele tau". Si a zis lor : Vdzut-am pe satana ca un fulger din cer ctizand. LatA, dau voud stapanire sa caked peste serpi i peste,scorpii i peste toata puterea vrajmasului i nimic pe voi nu va va vatama. Insa. pentru aceasta nu va bucurati, cad duhurile se pleaca voua; ci vd bucurati mai vartos, ca numele vostru s'au scris in centric. Intru acest ceas, s'a bucurat cu duhul Iisus gi

170 172 a zis : Marturisescu-ma tie, Parinte, Doamne al cerului 0 al pamantului, ca ai ascuns aceastea de cei intelepti l priceputi i le-ai descoperit pe ele pruncilor ; adevarat Parinte ca aaa a fost bunavointa inaintea Ta". 5i intorcandu-se catre ucenicii sai. a zis Toate imi sunt date mie dela Tatal men i nimeni nu tie cine este Fiul, fard numai Tatal, i cine este Tatal, fare numai Fiul, ai canna va voi Fiul sari descopere". 51 intorcandu-se catre ucenici, a zis deosebi : Fericiti ochii cari vad celece voi vedeti. Ca graiesc voud ca multi prooroci i imparati au voit sa vada celece vedeti voi ai nu au vazut i sa audit celece auziti l nu au auzit. Veniti catre mine toti cei osteniti i insarcinati i eu va voi odihnf pe voi. Luati jugul meu peste voi i va invatati dela mine ca sunt bland i smerit cu inima, i veti alla odihna sufletelor voastre. C. jugul meu este bun ai.sarcina mea ward". 79. Pilda despre Samarineanul milostiv. (Luca 10. -). Si lath, un legiuitor ') s'a sculat, ispitindu-1 pe el 0 zicand : Invatatorule, ce voi face sa mostenesc viata.cea veanica?" Iar el a zis : In lege ce este scris? cum citeati?" Iar el, raspunzand, a zis: Sa iube ti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta ai din tot sufletul tau ai 1. Legiuitor nu Ineeamne Mei un om care de legi, oi un om cunoacetor In tavatilturile legit evreieeti.

171 173 din toatd tdria ta, si din tot cugetul tau, i pe aproapele tau ca insuti pe tine". $i i-a zis lui : Drept ai rdspuns : aceastd fa si vei fi viu" '). Iar el vrand sd se lndrepteze pe sine 2), a zis catre Iisus : $i cine este aproapele meu?" Iar Iisus, raspunzand, a zis : Un om oarecare se pogora din lerusalim in Ierihon, si a cdzut in talhari, care, dezbracandu-1 pe el si ranindu-i, s'au dus lasandu-1 abia viu. $i dupd intamplare, un preot se pogora pe calea aceia, i vazandu-1 pe dansul. a trecut pe aldturea. Asiiderea i un levit 3), Hind la acel loc, viind i vazandu-1 pe el, a trecut pe alaturea. Iar un Samarinean, mergand pe cale, a venit la el si vazandu-1, i s'a facut mill $i apropiindu-se a legat ranele lui, turnand undelemn i yin si punandu-1 pe dobitocul lui, 1-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grijd de el. $i a doua zi, lesind i scotand doi dinari, a dat gazdei si i-a zis lui : Poartd grijd de dansul i orice vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, voi da tie. Deci, cari dintre acei trei, ti se pare a fi de aproape celui ce azuse in talhari?" lard el a zis : Celace a facut mild cu dansul". Iar lisus a zis lui: Mergi de là i tu asemenea I." 1. Vei fi vitt insearned: vei avea adenrata viati, vista cea aurata sufleteased. De trait, triliesc multi oameni, dar tritium numai eu trupul, Uri a sefinteia In ei nimie [nineteen. Aceia aunt morti, vii fiind. 2. Adied sä ante Indreptdtirea Intreban sale. 3. Levitii erau ajutoarele preotilor la slujba templului, unmet din tribul lui Levi.

172 Puterea rugáciunii. 1. Rugaciunea Dom= lui. (Luca 11, Si a fast cand era el la un loc, rugandu-se, dupa ce a incetat, a zis unul din ucenicii Iui care dansul : Doamne, Invata-ne pe noi sa ne rugam, precum si loan a invatat pe ucenicii sai". $i le-a zis lor : Cand va rugati ziceti : Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau. Vie imparatia Ta. Fie voia Ta, precum in cer i pe pamant. Panea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua in toate zilele, i ne iarta noud pacatele noastre, cd i noi iertam tuturor cele ce ne sunt datori noud. $i nu ne duce pe noi intru ispita, ci ne izbaveste de cel viclean". 2. Pilda prietenului. (Luca 11, Si a zis catre ei : Cine dintru voi are prieten si va merge catre dansul la miezul noptii i va zice lui : prietene, da-mi imprumut trei pent, ca a venit din cale un prieten la mine, i n'am ce pune inaintea lui. $i acela raspunzand dinlauntru, va zice : nu-mi face osteneala ; acum usa s'a incuiat i copiii mei sunt in asternut cu mine; nu pot sa ma scol sa-ti dau tie. Graiesc voila: macar de nu i-ar da lui, sculandu-se pentruca este lui prieten, dar pentru obraznicia lui sculandu-se va da lui cat ii trebuie". 3. Pilda judeeatorului nedrept. (Luca 18-8). $i zicea i pilda lor, cd se cade in toata vremea a se ruga si a nu se lenevi, Pend: Un ju-

173 175 decator oarecare era intr'o cetate, care de Dumnezeu nu se ternea si de om nu se rusina. Era si o vaduva in cetatea aceia i venea la dansul, zicand : izbaveste-ma de parasul meu! Si nu voia in =ha vreme ; iar dupa aceia a zis intru sine : desi de Dumnezeu nu ma tern, si de om nu ma rusinez, dar pentruca imi face suparare vaduva aceasta, o voi izbavi pe ea, ca nu pand in sfarsit venind, sa ma supere. $i a zis Domnul : Auziti ce graieste judecatorul nedreptatii 7 Dar Dumnezeu au nu va face izbavire alesilor sai Gate Dansul ziva i noaptea, desi indelung ii rabda pe damn? Zic voud, ca va face izbavirea lor curand. Insa and va veni Fiul Omului, oare va afla credinta pe 'clamant '?" 4. Pilda Vamemilui si a Fariseului. (Luca 18,,-). $i a zis care oarecari ce se nadajduiau intru sine cum ca sunt drepti i defaimau pe ceilalti, pilda aceasta : Doi oameni s'au suit in biserica sa se roage, unul fariseu i altul vames. Fariseul stand, asa se ruga intru sine : Dumuezeule, multumescu-ti, ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, preacurvari, sau ca i acest vames. Postesc de doud ori in saptarnand, dau zeciuiala din toate cate castig. lar vamesul, de departe stand, nu vrea nici ochii sai la cer sa-i ridice, odsi batea pieptul sau zicand : Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosul. Zic voud, s'a pogorit acesta, mai indreptat la casa sa, decal acela, ca tot cel ce se inalta pe sine, se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine, se va inalta".

174 Marta ei Maria. (Luca 10,.), Si a lost, cand se duceau ei, a intrat el intr'un sat ; iar o femee, cu numele ei Marta, I-a primit pe el in casa sa1). i aceia avea o sort ce se chema Maria, care si sezand langa picoarele lui Iisus, asculta cuvintele lui. Iar Marta se silia spre multd slujba si stand a zis : Doamne, au nu socotesti ca sora mea singura m'a Iasat sa slujesc? Ci zi ei ca sa-mi ajute". S raspunzand Iisus, a zis ei: Marto, te grijesti i spre multe te ci un lucru trebueste, iar Maria partea cea buna si-a ales2), care nu se va lua dela dansa" 82. India lucrare a Domnului. 1. Mustrari Impotriva fariseilor. (Matei 19 ; Marcu 10,, ; Luca 11, S741 : 444e ; 5264 ; 12, 1) Si de acolo sculandu-se, a venit Iisus in hotarele Iudeei, de celalalta parte de Iordan. Si iarà s'au adunat noroadele la dansul i, precurn ii era obiceiul, iarà Ii invata pe ei i i-a vindecat pe ei acolo. 1. Venit la Ierusalim pentru ',veep,^ e Corturilor, Domnul Hristos lgi ia, Incet-Inoet drumul spre Perela, uncle, de asemenea, va avea si-gi desfacure o parte din luerarea Se. Pe drumul spre Reel tinut, care venea spre ris2rit, dincolo de lordan, Domnul s'a oprit la Vitania, In case prietenului fiju Lazar, care avea (Iota guar!, Marta gi Maria. Aid s'au petreeut 0819 scrise mai sus. Vitania era aproape de Ierusalim, de celalalta parte a Muntelui Maslinilor, care se afla In tata Ierusalimului spre räsarit. In mint ioc Miintuitorul s'a oprit de multe ori In timpul calatorillor Sale. 2 Prin aceste cuvinte, Mfintuiterul area Insemnitatea vigil de confundare cu gandurile In adancurile cuvintelor dumnezeegti.

175 177 Iar cand grata, un fariseu II ruga pe dansul sa pranzeasca la el. $i intrand, a sezut. Iar fariseul Madrid, s'a mirat ca nu s'a spalat intai mai nainte de pranz Iar Domnul a zis catre dansul:,,acurn voi, fariseii, partea cea din afara a paharului si a blidului curatiti ; iar cea dinnauntrul vostru este plind de rape si de videsug. Nebunilor, au nu celace a facut cea 'din afara a facet i cea (lineman/ Insa cele ce sunt la voi dati-le milostenie, i iata toate vor fi voila curate. Vai voud caxturarilor i fariseilor fatarnici, ca sunteti ca mormintele cele ce nu se vad, i oamenli ce umbla deasupra for nu le stiu I" $i raspunzand unul din legiuitori, a zis lui : Invatatorule, zicand acestea, i pe noi ne ocarösti." Iar el a zis: $i voud legiuitorilor vai I CA Insarcinati pe oameni cu sarcini care nu se pot lesne purta, iar voi nici cu un deget al vostru nu va atingeti de sarcini. Val voua legiuitorilor 1 ca ati luat cheia cunostintei I Voi nu ati intrat i pe ceice vreau sa intre i-ati oprit". $i zicand el acestea catre ei, au inceput carturarii i fariseii tare a se mania pe dansul si a sta lui -Motive de mult a pandindu-1 pe el si cautand ca sa vaneze ceva din gura lui, ca sä-1 invinuiasca pe el. $i adunandu-se multimi de noroade, beat se calcau unii pe altii, au inceput a zice ucenicilor sai : Mai Intai paziti-va de aluatul fariseilor, car& este f Maria". 12

176 Pi lda bogatului neime1ept. (Luca, 12, 15-21, 1 Si a zis lui oarecare din norod: Invätatorule, zi fratelui meu sa imparta cu mine mostenirea". Iar el a zis lui : Omule, cine m'a pus pe mine judecator sau impartitor peste voi"? Si a zis catre ei: Vedeti i va feriti de lacomie; cd nu intru a prisosi cuiva din avutiile sale este viata lui"'). $i a zis pildd catre dâniii gräind: Unui om bogat i-a rodit tarina. $i cugeta intru sine zicand : Ce voi face, ca nu am unde aduna rodurile mele? $i a zis : Aceasta voi face : stricavoi jitnitele mele, si mai mari le voi zidi i voi strange acolo toate rodurile mele, i bunatatile mele. $i voi zice sufletului meu : suflete, ai multe bunatati stranse spre multi ani, odihnestete, mananca, bea, veseleste-te. Iar Dumnezeu i-a zis lui: Nebune, intru aceasta noapte sufletul tau vor sa-i ceara dela tine; dar cele ce ai gdtit cui vor fi? Asa este celace strange lui comoard, iar nu in Dumnezeu se imbogateste". 3. Pilda slugilor veghetoare (Matel 24, - ; Luca 12,.85-48). Deci privegheati, cd nu titi in care ceas domnul vostru va veni. $i sd fie mijloacele voastre incinse si Willie aprinse. $i voi fiti asemenea cu oamenii care asteapta pe domnul lor, cand se va intoarce dela nunti, ca viind i Wand, indata sa-i deschida lui. Fericite slugile acelea pe care, venind domnul 1. Adion temeiul vietii omnlui nu este a even multe bogedii.

177 179 le va afla priveghind. Amin zic voua ca se va incingel) si-i va pune pe dansii sa sada i, venind, va sluji lor. Si de va veni la a doua straja, si la a treia straja de va veni, si-i va afla asa, fericite sunt slugile acelea. Iar aceasta sa stiti ca, de ar sti stapanul casei in care ceas va veni furul, ar priveghea si nu ar lasa sa-i sape casa lui. Deci i voi fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi, Fiul Omului va veni". Si a zis Petru: Doamne, catre noi zici pilda aceasta sau i catre toti?" Si a zis Domnul : Oare cine este iconomul cel credincios i intelept, pe care il va pune domnul peste slugile sale, ca sa fe dea la vreme masura de grau (hrana)? Fericita este sluga aceia pe care, venind Domnul, o va afla facand asa. Adevarat graiesc votia, ca-1 va pune pe dansul peste toate avutiile sale. Iar de va zice sluga aceia intru inima sa : domnul meu zaboveste a veni, i va incepe a bate pe slugi i pe slujnice si a manca si a tea si a se imbata, veni-va domnul slugii aceleia in ziva in care nu gandeste si in ceasul in care nu stie si-i va taia pe el in doua si partea lui cu necredinciosii o va pune. Acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor. lar sluga ceiare a stiut voia domnului sau i nu a gatit, nici a facut dupa voia lui se va bate mult. lar acela ce nu a stiut si a facut cele vrednice de bath], 1. Se vez ineinge am sous mai naintc ci inseamnil so va gill de treabi. Clef Evreii, purtind hainele lungi, acestea erau impedecare la lucru. Omul ii sumetea poalele hainelor, ea int panti luera mai sprinten. Deci a zice : ineingeri mijloacele voastre sau se ea ineinge Inseamnil s'a gutit ea se apuce la lucru.

178 180 se va bate putin. $i tot cdruia s'a dat mult, mult se va cere dela el; I cdruia i s'a incredintat mai mult, mai mult vor cere dela el. 4. Focul din cer. Botezul suferintei. (Luca 12, 13, rd. Foc am venit sa arunc pe pamant i ce voiesc, daca acum s'a aprins? $i cu botez am a ma boteza si cum ma stramtorez pand ce se va sfarsi! $i au venit oarecare intru acea vreme spuindu-i lui de Galileenii, al cdror singe Pilat I-a amestecat cu jertfele bor. $1 raspanzand Iisus, a zis lor ;,Au vi se pare cd Galileenii acestia mai pacatosi decat toti Galileenii au lost, cdci au patimit acestea? Nu, ci zic voud : cd de nu va yeti pocdi, toti asa yeti pieri. Sau acei 18, peste cari a cdzut turnul in Siloam si i-a omoriit, vi se pare ca acestia mai pacatosi au lost decal oamenii cari locuiau in Ierusalim? Nu, ci zic voud : ca de nu va yeti pocdi, toti asa yeti pied', 5. Pilda zmochinului lath rod. (Luca 13, 6-d. tr.; Si zicea pilda aceasta : Oarecine avea un zmochin in via lui sadit si a venit cautand roadd intru el si nu a aflat. $i a zis catre vierul : Iata, 3 ani sunt de cand vin cautand roadd in zmochinul acesta, si nu aflu. Taie-1 pe el, pentrucd si pdmantul impresoara in zadar". Iar el, rdspunzand, zice lui : Doamne, lasd-1 pe el si in.. tr'acest an, Octal voi shpa imprejur i voi pune

179 181 gunoi ; si de va face roadd (bine), iar de nu II vei asia in anul cel viitor". 6. Vindecarea femeel garbove. (Luca, 13, $i era invatand inteuna din sinagogi Sambdta: $i iata o femeie era, care avea duhul neputintel de 18 ani si era garbova si nu putea sa se ridice In sus nicidecum. lar lisus, vazand-o pe dansa, a chemat-o si a zis ei : Femeie, te-ai slobozit de boala ta". $i si-a pus pe dansa manile indata s'a indreptat i slay& pe Dumnezeu. Iar mai marele sinagogii, maniindu-se caci o vindecase Iisus Sambata, raspunzand, zicea norodului : $ase zile sunt intru care se cade a lucra, deci Intru acestea viind, vd vindecati, iarà nu in ziva Sambetei". Iar Domnul a Means lui, si a zis : Fatarnice, fiecare din voi Sambata au nu-si desleaga bout shu sau asinul dela iesle, OA duce de-1 adapa? Dar aceasta, filch a lui Avraam fiind, pe care o a legat Satana, iata, de 18 ani, ap nu se cadea a se dezlega din legatura aceasta in ziva Sambetei?" $i aceasta zicand el, se rusinau toti ceice stau impotriva lui, si tot norodul se bucura de toate cele slavite ce se fdceau de dansul. 7. Poarta cea strainta. (Luca, 13, 21-30). a-4 Lath a zis : Cu ce voi asemana ImparAtia lui Dumnezeu Asemenea este aluatului pe care, luandu-1 femeia, 1-a ascuns in trei mäsuri de Mina, pand s'a dospit Matt". $i umbla prin orase 51

180 182 prin sate invatand, si cale Wand in Ierusalim. $i i-a zis lui oarecine : Doamne, au putini sunt ceice se mantuiesc?" Iar el a zis lor : Nevoiti-va a intra prin up cea stramta, ca multi, zic voug, vor cants sal intre si nu vor putea. Deci, dupa ce se va scula stapanul casei, si va Incuia up si yeti incepe a sta afard si a bate In usa, zicand : Doamne, Doamne, deschide noud. $1 thspunzand va zice voila : nu vd stiu pe voi de unde sunteti, atunci yeti Incepe a zice : am mancat inaintea ta si am Mut si In ulitele noastre ai invatat. l va zice : zic voud, nu vd stiu pe voi de unde sunteti; depdrtati-vd dela mine toti lucrätorii nedreptalii. Acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor, cand yeti vedea pe Avraam i pe Isaac si pe Iacov, si pe toti proorocii intru impdratia lui Dumnezeu, iar pe voi scosi afard. $i vor veni dela räsdrit si dela apus si dela miazdnoapte si dela miazd-zi i vor sedea intru Imparatia lui Dumnezeu. $i iata, sunt pe mind cari vor fi Intai, si sunt Intai cari vor fi pe mina". 8. Vrajmasia lui Irod. (Luca 13, In ziva aceia, s'au apropiat oarecari din farisei, zicand lui : Iesi si te du de aid, cd Irod va sa te omoare". $i a zis lor : Mergand, spuneti vulpii acestea : iata scot draci l fac vindecari astazi si mane, si a treia zi md voi sfarsi. Lisa nu se cade astdzi si mane si in cealalta zi a merge, ca nu este cu putinth sd piara prooroc afara din Ierusalim".

181 Vindecarea bolnavului de idropica. (Luca, 14, r-j. $i a lost, cand a intrat el in casa oarecdruia din boierii fariseilor Sambata, ca sa manance pane, i aceia IL pandiau.pe el. $i iata, un om bolnav de idropica era inaintea lui. $i raspunzand Iisus, a zis cdtre farisei i catre legiuitori, graind : Oare este slobod SambAta a vindeca?" lar ei au teat $i apucandu-1 1-a vindecat pe el si I-a slobozit. 51 rdspunzand Iisus catre ei, a zis : Caruia dintre voi fiul sau boul, de va cadea in put, au nu Mate 11 va scoate pe el in ziva Sambetel?" $i n-au putut rdspunde lui la aceasta. 10. SA nu caulain locurile cele inalte in adunari. (Luca. 14,,-). 51 zicea catre cei chemati pildd, luand aminte cum Ii alegeau sederile mai sus, zicand catre dame: Cand te vei chema de cineva la nuntd, nu sedea in locul cel mai de sus, ca nu cumva sa fie chemat de dansul altul mai cinstit decat tine. $i venind celace i pe tine si pe acela a chemat, va zice tie : da locul acestuia, i atunci vei incepe cu rusine locul cel mai de jos a-i tinea. Ci and te vei chema, mergand, sezi la locul cel mai de jos, ca atunci, and va veni celce te-a chemat, sä-ti zicd tie : Prietene, suie-te mai sus. Atunci iti va fi tie cinste inaintea celor ce vor sedea impreund cu tine. a tot celce se se Malta, se va smeri, i celce se smereste, se va Malta". $i zicea i celui ce 11 chemase pe el : Cand faci pranz sau chid, nu chema pe prietenii

182 184 tai, nici fratii tai, nici rudele tale, nici vecinii bogati, ca nu candva sa te cheme i ei pe tine ei sa ti se faca rasplatire. Ci cand fad ospat, cheama saracii, neputinciosii, schiopii i orbii. $i fericit vei fi, caci nu pot a-0 intoarca 1, ca. ti se va intoarce tie intru invierea dreptilor". 11. Pilda calor poftiti la ()spat. (Luca 14, $i auzind acestea, unul din ceice sedeau cu el, a zis : Fericit este celce va pranzi intru Imp& ratia lui Dumnezeu". Ikr el a zis lui : Un om oarecare a facut dna mare si a chemat pe multi. $i a trimes pe sluga sa in ceasul cinei sa zica celor chemati : veniti ca iata gata sunt toate. $i au inceput toti dimpreuna a se lepada. Cel dintai a zis lui : farina am cumparat, si am nevoie sa ies i sa o vad, rogu-te sa ma ierti. $i altul a zis : 5 parechi de boi am cumparat i merg sa-i ispitesc ; rogu-te sa ma ierti. $i altul a zis femeie mi-am luat i pentru aceasta nu pot veni. $i Intorcandu-se sluga aceia a spus domnului sau acestea. Atunci maniindu-se steed casei, a zis slugei sale : iei curand la-raspantitle i ulitele cetatii, i adu aid pe shad si betegi i schiopi i orbi. $i a zis sluga: Doamne s'a facut precum ai poruncit i Inca mai este loc. $i a zis domnul cdtre sluga : isi la drumuri i la garduri i-i silste sa Mire, ca sd se umple 1. Rinele trebnie recut fall ed mai aptepti bine dela altii. 2. Adied ei-i Ineere.

183 185 casa mea. Ca zic voua: ca niciunul, din barbatii aceia ce erau chemati nu va gusta cina mea". 12. Dispretuirea bunurilor lumii. (Luca, 14, -). Si mergeau cu dansul noroade multe, i tutorcandu-se, le-a zis lor : Oricine vine catre mine si nu uraste pe tatal sau i pe muma i pe femeie i pe feciori i pe frati i pe surori, Inca si pe sufletul sau, nu poate fi ucenic al meu. $i cel ce nu-si poarta crucea sa si vine dupa mine, nu poate fi ucenic al meu". 13. Pilda turnului i a imparatului razboinic. (Luca 14, -). Ca cine dintru voi, viand sa zideasca turn, au nu intai sezand, Ii socoteste cheltuiala, de are cele spre savarsire. Ca nu cumva puind el temelia si neputand savarsi, top cei ce-1 vor vedea sa inceapa a-i batjocori, zicand : Ca acest om a inceput a zidi i n'a putut savarsi. Sau care imparat, mergand sa se loveasca cu alt imparat la razboi, au nu sezand intai, se sfatuieste, de va putea cu sa intampine pe celace vine asupra lui cu ? Iar de nu, Inca fiind el departe, trimitand solie, se roaga, de pace. Deci asa fiecare dintre voi, care nu se leapada de toate avutiile sale, nu poate fi ucenic al meu, Buna este sarea, iar daca sarea se va strica, cu ce se va indulci? Nici in pamant, nici in gunoi nu este de treaba, afara o leapada pe ea. Celace are urechi de auzit, auda".

184 lisus la sitthatoarea Inoirii 1) in lerusalim. (Than, 10,.) Si se faceau atunci inoirile in Ierusalim, si era iarnd. $i umbla Iisus in biserict in pridvorul Tull Solomon 2). Deci 1-au impresurat pe el Iudeii, si i-au grdit lui : Pang cand vei lua sufletele noastre? De esti tu Hristos, spune noud. lard de sfiald". Rdspuns-a lor Iisus :,Am zis voud, si nu credeti; lucrurile care eu fac intru numele Tatdlui meu, acelea marturisesc pentru mine. Ci voi nu credeti, cd nu sunteti din oile mele, precum am zis voud. Oile mete glasul meu ascultt gi eu le cunosc pe dansele, si yin dupd mine. $i eu le dau lor dali ve nica ; i nu vor pied in veac, i nimeni nu le va rape pe ele din mana mea. Teal meu, care le-a dat mie, mai mare decat toti este, si nimeni nu poate sh le rdpeascd pe ele din mana Tatdlui meu. Eu i Tata] una suntem". Deci Iudeii iardsi au luat petre ca sà arunce asupra lui, RAspuns-a lor lisus : Multe lucruri bune am aratat voud dela Talk. meu ; 1. Antioh IV Epitaniu, regele Siriei (I lnainte de Hristos), Meuse multe silnicii asupra Evreilor, a egror tara o etipinea. Intro altele, a pingirit telnplul lor din lerusalim. pupa ce...moon lui a fast frtintä de miscarea patriotilor evrei numiti Macabei, acetate s'au apucat sä mutter templul pi au pus sirbitotire in care ea se pomeneasci acest fapt (vezi 1 Macabei 4, 52.59). Sarbitearea tinea opt sile, In luna Decemvrie, easels se tineau luminate, pentru care se numea i.3,1rbg.loarea lumhailort. Arrest& e sgrbiltoarea eluded templul a Poet atunci sfinfit din nou. Eaten au at azi sat, bgtearea, tot In Decemvrie, i o numese flanuca. 2. Pridvorul lui Solomon era o eurte Imprejmuiti CU coloane, In partea de raeltrit a templului. Fusses zidit de Salomon, deschidea privirea spre valea Cedronului pi era tot ce mai rgmtisese din vecbiul templu dftramat de Rabucodonoeor.

185 Ce puternicd e dovada MAntuitorului I Ce Intrebuinlare zug- lanai a Soripturil VeohiuluilTestament! Evreii II Invinuieso ei s'a Mout Dumnezeu. Domnul le rispunde di In Scripture aunt numiti dumnezei (Psalm. 8113) gi aceia city, care Dumnezeu vorbegte. A. Muni sum II pot Invinui pe El, clod Scripture MA In picioare ca grai al adevarulul I 2. Oamenii spuneau ci oele spuse de loan despre Haus orals a- devirate. pentru care dintr'acestea lucruri cu pietre aruncati asupra mea?" Raspuns-au lui Iudeii, zicand Pentru lucru bun noi nu aruncam cu pietre asupra ta, ci pentru hula; ca tu, om fiind, te faci pe tine Dumnezeu". Raspuns-a lor lisus Au nu este scris in legea voastra : Eu am zis : Dumnezei sunteti : Daca pe aceia i-a numit dumnezei, catre care a fost cuvantul lui Dumnezeu si nu poate sa se strice Scriptura, pe care Tata! 1-a sfintit, si i-a trimes in lume, voi ziceti ca hula graiesti, pentruca am zis : Fiul lui Dumnezeu sunt? 1) De nu fac lucrurile Tatalui meu, sa nu-mi credeti mie, iar de fac, desi nu-mi credeti mie, credeti lucrurilor, ca sa cunoasteti i sa credeti, ca Tatal este intru mine, si eu intru El". Deci cautau iaras sa-1 prinda pe el ; si a iesit din mana lor. 84. A doua lucrare a lui lisus in Pereia. Si a mers iaras de cealalta parte de Iordan in locul unde a fost Joan intai botezand ; si a lamas acolo. S multi veneau la dansul, i ziceau :,Ioan nici un semn n'a facut ; iar toate ate a zis loan pentru acesta, adevarate erau" 1. Si multi au crezut acolo intr'insul, (loan 10,40-42).

186 mils oil i a drahmei pierdute. (Luca 15, cum). 5i erau apropiindu-se de dansul toti vamesii gi pdatosii ca sd-1 asculte pe el. Si carteau Fariseii si cdrturarii zicand : Acesta pe pacdtosi primeste fi manta eu dansii". $i a zls Mitre ei pilda aceasta, grdind : Care om dintre voi, avand o sutd de oi i perzand una dintre ele, au nu lasa pe cele 99 in pustie si merge dupd cea perduta, Oita cand o afla pe ea? $i afland-o, o pune pe umerile sale, bucurandu-se. $i venind la casa sa, cheama prietenii i vecinii, urand lor : bucurati-va cu mine, GA am gasit oaia mea cea perduta. Zic voila : cd asa va fi bucurie In cer de un paaltos ce se pocdieste, (mai mult) decdt 99 de drepti, cdrora nu le trebuieste pocdintd. Sau care femeie, avand 10 drahme, de perde o drahna, au nu a- prinde faclia i tuatara casa i cauta cu deadinsul pana o afla? $i afland-o, cheama prietenele gi vecinele, zicand: bucurati-va cu mine, cd am gasit drahma care o am pierdut. Asa zic voua, bucurie se fate inaintea ingerilor lui Dumnezeu pentru un Oates ce se pocaieste". 2. Pilda fiului risipitor. (Luca 15, 1 11'32.. Si a zis : Un om avea doi feciori. $i a zis cel mai tartar din ei tatalui sau : Tata da-mi partea ce mi se cade de avutie". $i le-a impartit lor a- vutia. $i nu dupd multe zile, adunand toate, feciorul cel mai tanar s'a dus intr'o Ord departe si acolo a risipit toed avutia sa, vietuind intru

187 dezmerdari. $i cheltuind el toate, s'a facut foamete mare int acea tara, si el a Inceput a duce lipsa. $i mergand, s'a lipit de unul din locuitorii tarii aceleia, i I-a trimes pe el la tarinele sale sa pasca porcii. $1 dorea sa-si sature pantecele sau din roscovele ce mancau porch i nimeni nu-i da lui. Iar viindu-si intru sine, a zis : cati argati ai tatalui meu sunt Indestulati de pane, iar eu pier de foame I Scula-ma-voi si ma voi duce la tatal meu si voi zice lui : gresit-am la cer II inaintea ta ; si nu mai sunt vrednic a ma chema fiul tau, fa-ma ca pe unul din argatii tai. $i sculandu-se, a venit la tatal sau. Iar el Inca departe hind, I-a vazut pe sine tatal lui i i s'a facut mila, i alergand, a cazut pe grumazii lui i I-a sarutat pe el. $i a zis lui feciorul : Tata, gresit-am la cer i inaintea ta i nu mai sunt vrednic a ma cherna fiul tau". $i a zis tatal catre slugile sale : aduceti haina cea dintai sbl Imbracati pe el, si dati inel in mana lui i incaltaminte In picioarele lui. $i aducand vitelul cel hranit, il junghiati; i mancand, sa ne veselim. CA fiul meu acesta mort era si a inviat, perdut era si s'a aflat. $i au Inceput a se veseli. Iar feciorul lui cel mai mare era la tarina, i daca a venit si s'a apropiat de casa, a auzit cantece i jocuri. $i chemand pe unul din slugi, 1 a intrebat, ce sunt acestea Iar el a zis, ca fratele tau a venit, si a junghiat tatal vitelul cel hranit, pentruca saaltos pe el I-a primit. $i s'a maniat si nu vrea sd intre, iar tatal lui eind, II ruga pe el. lar el, raspunzand, a zis tatalui sau : lath, de atatia ani

188 190 slujesc tie, si niciodata porunca ta n'am calcat, i mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied, ca sa ma veselesc cu prietenii mei. lar cand veni fiul tau acesta, care a mancat avutia ta cu curvele, junghiasi vitelul cel hranit. far el a zis lui: fiule, tu in toata vremea esti cu mine si toate ale mete ale tale sunt. Ci se cadea a ne veseli si a ne bucura, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, i perdut era si s'a aflat". 3. Pi Ida iconomului necredincios. (Luca 16, Si zicea i catre ucenicii sal : Era un om hogat, care avea un iconom, si acesta a lost parat la el ca risipeste avutille lui. $i chemandu-1 pe el, i-a zis lui : ce aud aceasta de tine? DA seama de iconomia ta; ca. nu vei mai putea fi iconom. Iar iconomul a zis intru sine : Ce voi face, ca domnul meu ia iconomia dela mine? A sapa nu pot, a cere imi este rusine. Stiu ce voi face, ca daca ma Vol schimba din iconomie, sa ma primeasca In casele lor. Si chemand Gate unul pe fiecare din datornicii domnului sau, a zis celui dintai : cu cat esti dator domnului meu? Iar el a zis : cu 100 de masuri de untdelemn. Si a zis lui : Ia-ti zapisul tau si sezi curand de scrie 50. Iar dupa aceia a zis altuia : dar tu cu cat esti dater? Iar el a zis : cu 100 de masuri de grau. Si a zis lui : la-ti zapisul tau i scrie 80. Si a laudat domnul pe iconomul nedreptatii, ca intelepteste a facut; ca fiii veacului acestuia mai intelepti sunt decat fiii luminii intru neamul lor. Si

189 191 eu zic voila : faceti-va prieteni din mamona nedreptatii; ca daca veti fi lipsiti, sa va primeascd pe voi in corturile cele vesnice. Celce este credincios intru putin, si intru mult credincios este, si celce este nedrept intru putin, i intru mult nedrept este. Deci deed intru cel nedrept mamona n'ati fost credinciosi, pe cel adevarat cine-1 va incredinta voua? $i data intru cel strain n'ati lost credinciosi, pe celce este al vostru cine ii va incredinta voua?" $i auzeau acestea toate si farisei, cari erau iubitori de argint, si-1 batjocoreau pe el. $i le-a zis lor : Voi sunteti ceice Ara faceti pe voi drepti inaintea oamenilor; iar Dumnezeu Vie inimile voastre, ca ce este intru oameni inaltat, uriciune este inaintea lui Dumnezeu". 4. Pilda säracului Lazar si a bogatului nemilostiv. (Luca, 16, ia'si) Era un om oarecare bogat, si se imbraca in porfira si in vison, veselindu-se in toate zilele luminat. $i era un sarac oarecare, anume Lazar, care zacea inaintea Lich lui plin de bube; i poftea sd se sature din faramiturile care cadeau din masa bogatului; ci i canii venind, lingeau bubele lui. $i a fost ca a murit saracul i s'a dus de ingeri in sanul lui Avraam ; si a murit i bogatul i s'a ingropat. $i in iad, ridicandu-si ochii sai, Hind in munci, vede pe Avraam de departe 91 pe Lazar in sanurile lui. $i el, strigand, a zis : Parinte Avraame, milueste-ma i trimete pe Lazar, sa-si intinga varful degetului lui in apd si sa-mi racoreasca limba mea, ca ma chinuiesc in

190 192 vapaia aceasta. tar Avraam a zis: fiule, adu-ti aminte ca ai luat cele bune ale fate in viata ta si Lazar asisderea cele rele; iar acum acesta se mangaie, iar tu te chinuiesti. $i peste toate acestea intre noi j Intre voi prapastie mare s'a intarit ; ca ceiace vor vrea sa tread de aici catre voi, sd nu poatd, nici cei de acolo la noi sa treacd. $i a zis: rogu-te, dar, parinte, ca sd-1 trimiti pe dansul in casa tatalui meu. Ca am cinci frati; sa le marturiseasca lor, ca sd nu vie si ei la acest loc de munca. $i i-a zis Avraam lui : au pe Moisi gi pe prooroci ; sa-i asculte pe danii. lar el a zis : nu, parirte Avraame; ci de va merge cineva din morti la dansii se vor pocdi. $i i-a zis lui : dacd nu ascultd pe Moisi i pe prooroci, macar de ar i invia cine-va din morti, nu vor crede". 5. Chipul venirii Imparatiel lui Dumnezeu fl cum va fi Imparatia lui cea vequich% (Luca 17o-25). $i intrebat Hind de farisei, and va veni impatella lui Dumnezeu. a raspuns lor si a zis : Nu va veni impardtia lui Dumnezeu cu pandire, nici vor zice, lath aci, sau iata acolo ; ca iata, Imparatia lui Dumnezeu inlauntru vostru este 9". $i a zis catre ucenici : Vor veni zile and yeti pofti sa vedeti una din zilele Fiului Omului si nu veti vedea. $i voi zice voud : iata aici sau lath acolo, sa nu mergeti, nici sa urmati. Ca pre- 1. Impfiriltie lui Dumnez en, ziee Wrirtuitorul, nu este ea o octire nouii care vine sell ea 0 efirmuire DMA care se rnduiecte intrio nr el echimba o stare de lucruri, id este o prefacere navfizote a suns,- telor. lmparlia lui Dumnezeu in chip vezut ci cu marl schimbdri a luerurilor, va fi la venirea Fiului Omului, solicit la eftirsitul Dunn.

191 193 cum fulgerul care fulgera din partea cea de sub cer, peste partea cea de sub cer lumineaza, asa va fi i Fiul Omului in ziva sa. lar intai i se cade lui multe a patimi si a fi lepadat de neamul acesta". 6. Nedesfacerea cesitoriei. Fecioria. (Matei 19, Marcu 10, 2.12 : Luca, 16, O. 1." $i sculandu-se de acolo, au venit in hotarele ludeei, de cealalta parte de Jordan, i iarasi s'au adunat la dansul noroadele i, precum Ii era obiceiul, iarasi Ii invath pe ei i i-a vindecat pe ei acolo. $i au venit la dansul fariseii, ispitindu-1 pe I i zicand: Oare se cade omului sali lase femeia sa pentru fiece pricina?" Iar el, raspunzand, le-a zis lor : Ce v'a poruncit voila Moisi? Iar ei au zis : Moisi a dat voie sa-i scrie carte de despartire i s'o lase". $i raspunzand Iisus, le-a zis lor : Dar n'ati citit ca cela ce a facut dintai, barbat i femeie i-a facut pe ei? $i a zis Pentru aceasta va lasa omul pe tatal sau gi pe mama sa si se va lipi de feineia sa i vor fi amandoi un trup". Pentru aceasta nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta". Zis-au lui :,,Dar cum Moisi a poruncit sa i se dea carte de despartenie si s'o lase pe ea?" Zis-a lor :" Moisi dupa invartosarea inimii voastre a dat vole sa va lasati femeile voastre, dar din inceput n'a fost asa. lar eu graiesc voila : Oricine 10 va lasa femeia sa, afara de cuvant de curvie, i celace va lua pe cea läsath preacurveste". 13 ;

192 Zis-au lui ucenicii lui : Dacti asa este pricina omului cu femeia, nu este de folos a se insura". Iar el a zis lor : Nu toti cuprind cuvantul acesta, ci celor ce s'a dat.1) Ca sunt fameni, cari din pantecele maicii lor s'au näscut asa ; i sunt fameni, cari s'au scopit de oameni ; si sunt fameni cari singuri s'au scopit pe sine pentru imparatia cerurilor. Celace poate cuprinde, sa cuprindà". 7. basal, pruncii sfi vie la mine I" (Matei 19, Marcu 10, ; Luca 18, 1s-17). Atunci oamenii au adus la dansul pruncii, ca; sa puie mdnile peste ei i sa se roage ; iar ucenicii i-au certat pe ei. Iar vazand lisus, nu i-a parut bine, si chemandu-i la sine, le-a zis : Lasati pruncii sa vie la mine si rm-i opriti, a a unora ca acestora este imparatia cerurilor. Amin zic vouä, oricine nu va primi imparatia lui Dumnezeu ca pruncul, nu va intra intru ea". Si ludndui-i in brate si binecuvantandu-i pe ei, s'a dus de acolo. 8. Bogatul doritor de viata vesnica. Primejdia bopatient. Plata celor ce urmeaza Domnului. (Matei 10,16-3o; Marcu 10, -,; Luca 18, -a4. 13-' $i esind el in cale, lath un tartar boier a 1. Mufti.. poate trii necrteltorit, dar eine o face pentru a

193 195 alergat, i ingenuchind inaintea lui, I-a intrebat pe el zicand InvAtAtorule bune, ce bine sa fac ca sa mostenesc viata de veci?" Iar Iisus a zis lui : Ce-mi zici bun? Nimenea nu este bun fail numai unul Dumnezeu.2) Dar de voiesti sa intri In viata, pazeste poruncile". Si i-a zis lui tanarul : Care?" Iar Iisus i-a raspuns : Sa nu ucizi, sa nu preacurvesti, sa nu furi, sa nu aduci marturie mincinoosa, sä nu rapesti, cinsteste pe tatal tau el pe mama ta i sa iubesti pe vecinul tau ca Insuti pe tine". Zis-a lui tanarul : Toate acestea le-am pazit din tineretele mele ; ce Inca imi mai lipseste?" Iar Iisus, auzind acestea, 1-a iubit pe dansul i i-a zis lui : Inca. una iti lipseste : de voiesti sa fii desdvarsit, mergi, vinde-ti toate cate le ai i le cla saracilor i vei avea comoard in cer, i luand crucea, vino si urmeaza mie 1" Iar el, intristandu-se de cuvantul aceasta, s'a dus Intristat, eh* avea bogatii multe. 2. Iar Iisus, vazandu-1 ca s'a intristat, privind catre ucenicii sai, a zis : Amin zic voila, cat de anevoie vor intra intru Imparatia: cerurilor ceice au avutii!" lar ucenicii se spaimantau de cuvintele lui. Dar Iisus raspunzand larks', le-a zis lor : Fiilor, cat de anevoie este sa intre Intru imparatia lui Dumnezeu ceice se nadajduiesc intru avutii I CA nrma Domnului bine, face. Celce poets s'o feel, s'o fatal. Aceptia Bunt cei carob 11 s'a dat ei care aunt fameni din pftnteeele mamei bor. 2. Care este prichia pentru care ma numeati bun? Si stil ca bun este numal Dumuezen, edict% bunul deplin, filndoil celelalte /link au In ele i lipsurl. Dana numai Dumnezeu este un astfel de bun si Domnul Sans este numit -bun., /neonatal a El a numit Dumnereu.

194 196 mai lesne este a trece camila prin urechile acului decal bogatul a intra intru imparatia lui Dumnezeu".1) lar ei mai mult se ingrozeau zicand unul catre altul : $i cine poate sa se mantuiasca?" $i privind Iisus la dansii, le-a zis La oameni este cu neputinta, dar nu la Dumnezeu : cd cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu". 3. Atunci a inceput Petru a zice lui : lath, noi am lasat toate i urmat am tie ; oare ce va fi noua?" Iar Iisus le-a zis lor : Amin graiesc voud, ca voi ceice mi-ati urmat mie intru a doua nastere, cand va sedea Fiul Omului pe scaunul slavei sale, yeti sedea i voi pe 12 scaune, judecand pe cele 12 serninfii ale lui Israil. Si nimeni nu este care si-a lasat case sau frati sau surori sau tata sau mama sau femeie sau copii I. Domnul Hristos nu spune ca e ou neputinta bogatulul si intre In imparatia cerurilor, ci numai cd e greu. i In adevir cà e greu, [Duda boggle e o mare MOIL Prin ea omul ajunge truffle, alipit de multe pone ale trupului, nepaslitor cdtre lucrurile cele sufletepti, ape en mai inimosi sent eel cu o stare cumi:often. eel mai darnici oameni nu stunt niciodata bogatii Deed Domnul Hris. tos cere tfindrului ad se lepede de averile sale, se Intelege, aceasta nu e o porunci pentru ()rice om cu stare, ci o cab e care omul o poste lua pentrtt Imbunatatirea sa. Doninnl Hristos a spus aceasta tindrului, Eluded La vazut cat de robit era de pofta stapaninil averilor. Deal coplepit de asa doruri pilmilntept/, se In. telege, era de dorit pentru el ail rued aceste lanturi ale noble!. E mai bine de omul care se poste lipsi de stilpfinirile materiel. El are o stare mai ward de a fi bun urmap al Domnului. Acesta e un slat pe care Domnul ni-1 di si ne saline ei starea omului care se leapadd de aver!, pentru a urma Lui, e mai vrednied de. At a celui care vrea sal aibd cu sine totdeauna ft bogitille sale. Poate si spa fi al Domnului, der are op el totdeauna o mere ispild si Wei pe departe nu se ascent nil cu starea celui care aboard en inima sa cdtre Domnul, ford a fi tinut de nicluna din ample pimantului.

195 Pilda moratoria. viei. (Matei 20-10). Ca asemenea este Imparatia cerului, omului stapan al casei, care a iesit dis-de-dimineata sa tocmeasca lucratori la via sa. $i tocmindu-se cu lucratorii cate un dinar pe zi, i-a trimis pe ei in via sa. $i iesind la al treilea ceas, a vazut pe altii stand in targ fara de lucru. $i a zis si acelora : mergeti i voi in vie, si ce va fi cu dreptul, voi da veal ; iar ei au mers. lards iesind Intru al saselea fl intru al noualea ceas, a facut asemenea. lar intru al unsprezecelea ceas iesind, aflat-a pe altii stand fara de lucru, si a zis lor : ce ati stat aid teeth.' ziva lard. de lucru? Zis-au lui: nimenea pe noi nu ne-a tocmit. Zis-a lor : Mergeti i voi in via mea, i ce va fi cu dreptul, yeti lua. Iar dada s'a facut sea/4, a zis domnul viei catre ispravnicul sau : Cheama pe lucrarori si le da lor plata, incepand dela cei depe urma pana la cei dintai. Deci venind cei dela al 11- lea ceas, au luat cate un dinar. lar venind cei dintai, socoteau ca vor lua mai mutt, si au luat si ei cate un dinar. Iar dupa ce au luat, rapsteau (carteau) impotriva stapanului casei, zicand : Acesti depe urma un ceas au lucrat, i i-ai facut pe dansii intocmai cu noi, care am purtat greu- sau holde pentru mine si pentru evanghelie si sa nu ia acum insutite In vremea aceasta, case si frati i surori i tata si mama si copii i holde, cu prigoniri, si in veacul cel viitor viata vesnica. $i multi dintai vor fi pe urma si cei de pe urma intai".

196 198 tatea zilei i zaduful, Iar el, rdspunzand, a zis unuia dintrinsii,prietene, nu-ti fac tie strambatate ; au nu un dinar te-ai tocmit cu mine? Ia-ti al tau i mergi ; voiesc si acestuia depe urma sa-i clan casi tie I Au doara nu mi se cade sa fac eu ce voi vrea cu ale mele? Au este ochiul tau viclean, pentruca eu sunt bun?" Asa vor fi cei depe urma intai, i cei dintai pe urma, caci multi sunt chemati, dar putini e'en. 85. Invierea Iui Lazär. 1. Lazar, prietenul Domnulul, bolnav. (loan 11, 1-0). $i era bolnav oarecare Lazar din Vitania, din satul Mariei si al Martel, sora ei. $i era Maria, ceiace a uns pe Domnul cu mir, si a sters picioarele lui cu pawl capului ei, al cdrui Irate Lazar era bolnav. Deci a times surorile catre el, zicand : Doamne, WA, acela.pe care iubeni, este bolnav". Iar Iisus auzind, a zis Aceasta boala nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca sa se slaveasca Fiul lui Dumnezeu printrinsa". S iubea Iisus pe Marta si pe sora ei i pe Lazar. Deci, dupdce a auzit ca este bolnav, atunci s'a zabovit in locul in care era, cloud zile. Apoi dupd aceia a zis ucenicilor : SA mergern 'maul in Iudeia". Zis-au lui ucenicii : Invatatorule, acum te cautau pe tine ludeii sa te ucida cu petre, i iardsi mergi acolo?" Raspuns-a Iisus : Au nu 12 ceasuri sunt in zi? De va umbla cineva ziva, nu se va impedica, cd vede lumina lumii acesteia. Iar de va umbla

197 199 cineva noaptea, se va impedica, ca lumina nu este intru el". 2. Ploartealui Lazar. (loan 11, 31-19).Acestea a zis, i dupa aceia a graft lor : Lazar, prietenul nostru, a adormit ; ci merg ca sa-1 destept pe el". Deci i-au zis lui : Doamne, de a adormit, se va mantui". Aceasta zicea Iisus pentru moartea lui ; iar lor le parea ca pentru adormirea somnului zice. Deci atunci a zis Iisus aratat : Lazar a murit. $i ma bucur pentru voi ca n'am fost acolo, ca sa credeti ; ci sà mergem la el". Deci a zis Toma, care se numeste geaman, celorlalti impreuna ucenici : Sa mergem 91 noi, ca sa murim cu el". Deci viind lisus, l.a aflat pe el, patru zile avand acum in mormant. Si era Vitania aproape de Ierusalim, ca la 15 stadii ; i multi din Iudei venisera la Marta si Maria, ca sa le mangaie pe ele, pentru fratele lor. 3. lisus mangaie pe surorile lui Lazar. (loan 11, 2,-37) Deci Marta, dupa ce a auzit ca vine Iisus, a iesit intru intimpinarea lui ; iar Maria sedea in casa. $i a zis Marta dire Iisus Doamne, de ai fi fost aici, fratele meu n'ar fi murit. Ci i acum stiu, ch oricate vei cere dela Dumnezeu, iti va da tie Dumnezeu". Zis-a ei lisus : Invia-va fratele tau". Zis-a lui Marta : Stiu cd va invia la inviere, in ziva cea de apoi". Zis-a ei Iisus : Eu sunt invierea i viata ; celce crede intru mine, de va i muri, viu va fi. $i tot celace este viu i crede intru mine, nu va muri in veac. Crezi aceasta?" Zis-a lui : Asa este, Doamne ; eu am crezut ca tu esti Hristosul, Fiul lui Dum-

198 200 nezeu, celce ai venit in lume". i aceasta zicand, s'a dus si a chemat pe Maria, sora sa, in taina, zicand Invalatorul a venit i te chi anal*. Aceia, daca a auzit, s'a sculat degraba si a mers la dansul. S Inca nu venise Iisus in sat, ci era in locul unde I-a intimpinat pe el Marta. Iar Iudeii care era cu dansa in casa i o mangaiau pe ea, vdzand pe Maria, ca degraba s'a sculat si a esit, au mers dupa dansa, zicand : Merge la mormant ca sd planga acolo". Deci Maria venind, unde era Iisus i vazandu-i pe el, a cazut la picioarele lui, zicand lui : Doarnne, de ai fi fost aici, n'ar fi murit fratele meu". Iar Iisus, daca a vazut-o pe dansa plangand i pe Iudeii care yenisera impreuna cu dansa plangand, a suspinat cu duhul, i s'a turburat intru sine, si a zis : Unde 1-ati pus pe el?" Zis-a lui : Doamne, vino si vezi". $ a lacrimat lisus. Deci ziceau Iudeii : lath, cum il iubea pe el I' Iar unii dinblush au zis : Au nu putea acesta, care a deschis ôchii orbului, sa lama ca i acesta sa nu moara?". 4. Domnul Mein& pe Lear. (loan Deci Iisus, iaras suspinand intru sine, a mers la mormant. $i era pestera, i peatra era pe dansa. Zis-a lisus : Ridicafi peatra Zis-a lui sora mortului, Marta : Doamne, miroase, cd este de 4 zile.. Zis-a ei lisus : Au nu ti-am spus tie cd, de vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?a $i a ridicat piatra de unde era mortul zacand, iar Iisus si-a ridicat ochii sdi in sus, si a zis : slagrinte, multamescu-ti tie ca m ai ascultat. S eu

199 201 stiam cd pururea ma asculti ; ci pentru norodul care sta Imprejur am zis, ca sa creada ca tu m'ai trimes". $i aceasta, zicand, a srigat cu glas mare : Lazare, vino Mara,. 51 a iesit cel mort, legate fiindu-i manile i picioarele cu fase ; si fata lui cu mahramd era legata. Zis-a lor Iisus : Dezlegati-1 pe el si-1 lasati sa mearga". 5. Urmarile Invierel lui Lazar: Mania ri uneltirile Evreilor i fariseilor asupra lui lisus. (loan, 11, 4r53). - Deci multi din Iudeii cart veniserd la Maria si au vazut cele ce a facut Iisus, au crezut intehnsul. Iar oarecari din ei au mers la farisei i Ie-a spus cele ce a facut Iisus. Deci au adunat arhiereii i fariseii sobor, i grhiau Ce vom face? CA omul acesta multe semne face. De II vom lasa pe el asa, toti vor crede inteinsul ; i vor veni Romanii si vor lua i locul i neamul nostru". Iar unul din- &MO, Caiaf a, arhiereu hind al anului aceluia, a zis lor : Voi nu stiti nimic. Nici nu ganditi ca de folos este noua sa moara un om pentru norod si nu tot neamul sa peara". Iar aceasta nu dela sine a zis ; ci arhiereu al anului aceluia Hind, a proorocit ca vrea Iisus sa moara pentru norod. $i nu numai pentru norod, ci si ca pe fiii lui Dumnezeu cei niipiti sa-i adune inteuna. Deci dintfacea zi s'au sfatuit ca sh-1 omoare pe el. 86. Mergerea lui lisus la craps! Efrem. 1. list's mulct din Betania. (loan 11, sped. Deci lisus nu mai umbla de fata intre Iudei ; ci s'a dus de acolo intr'o lature aproape de pustie,

200 202 retie cetate ce se cheama Orem `) ; i acolo petrecea cu ucenicii sat $i era aproape Pastele Iudeilor ; si s'au suit multi in lerusalim din laturea aceia, mai inainte de Pasti, ca sa se curateased."). Deci cautau pe Iisus, i graiau intre ei in biserica stand : Ce vi se pare voila', oare nu va veni la praznic 3". $i arhiereii i fariseii daduserd porunca de va sti cineva uncle este, sa vesteasca, ca sä-1 prinda pe el 2. Plecarea la Ierusalim. Iisus vestige Patima Sa. (Matei 20, 0-19; Marcu 10, Luca 18, r) cg, $i era pe cale, suindu-se la Ierusalim, i Iisus mergea inaintea lor ; iar ei se spaimantau i, mergand dupa dansul, le era frica, S luand Direst pe cei 12 deosebi, a inceput a le spune lor cele ce erau sa i se intample lui : Iata, ne suim la Ierusalim si se vor implini toate cele scrise prin prooroci pentru Fiul Omului. $i se va da el arhiereilor i carturarilor, i4 vor judeca pe el spre moarte, g-i vor da pe el neamurilor vor batjocori pe el, si-1 vor bate, si-1 vor scuipi i, batandu-1, ii vor omori pe el, si a treia zi va invia". lar ei n'au inteles nimic din toate acestea, si era cuvantul acesta ascuns dela ei i nu cunosteau cele ce se graiau. 1. Efremul eau Efrezimul era un eras mai sue de Ierusalim, In ludeia, In fat!' Betelului, spre rasarit. 2. La Ierusalim aflandu-se templul i snipe preotithr, Evreit puteen educe felurite jertfe pentru curatirea for de plicate.

201 Cererea filler lui Zevedei. (Matei 20, ; Mara( 10, Atunci s'a apropiat catre dansul mama fiilor lui Zevedei, Impreuna cu fill sai, inchinandu-se 0 cerand oarece dela dansul. 5i au venit la el Iacov i loan, fiii lui Zevedei, zicand : Invatatorule, voim ca ceiace vom cere sa ne faci noua. Iar el le-a zis lor : Ce voiti sa va fac voila? Zis-a lui (mama lor) : Zi ca ace0i doi El ai mei sa *add unul deadreapta ta i altul deastanga ta, intru Imparatia ta". Iar Iisus le-a zis lot : Nu titi ce cereti. Puteti sa beti paharul pe care eu II beau? i cu botezul cu care eu ma botez sa va botezati? far ei au zis lui :,,Putem". lar Iisus le-a zis lor : Paharul pe care eu il voi bea cu adevarat II yeti bea, I cu botezul cu care eu ma botez va yeti boteza ; iar de a *eclea deadreapta mea i deastanga mea nu este al meu a da, ci celor ce s'a gatit dela Tatal meu 1. Si auzind cei zece, s'au maniat pentru cei doi frail. Iar lisus, &remanded pe transit, a zis : $titi ca domnii paganilor it domnesc pe ei l cei marl ii stapanesc pe dânii. Iar intre voi nu va fi a a, 1. Domnul 1lriatoe spume, prin aceste cuvinte sutra fiii lui Zavedei, cä omul nu trebuie ea reard dela altul se i se dea =tare sau eutare stare, ei s el-o =trite grin faptele sale. Dana este verbs de mantuirea meagre', de buna noastra aflare Intru imparava lui Dumnezeu, nu trebuie ea ne aeteptam sit ne vie deagata, mini s'o cerem, el ea autim a face fapte prin care aceastii znantuire ea ne vie. Mild Domnul spune 'nu este al meu a dap, haeamna: n'o oereti dela mine, ci siliti-va prin faptele voastre a o capita, &mei en nu vreau sa deu Impotriva faptelor sale. ederea Malta intro fozpirijia mea of este randuita, dar tot dupii faptele voastre. Mai Dumnezeu are gent de mai nainte pentru fiooare, dar pe temelul faptelor pe care Dumnezeu etie de mai nainte ed omul le ye face.

202 204 ci care dintre voi va vrea sd fie mai mare, sa fie voua sluga ; precum i Fiul Omului n'a venit sa-i slujeasca lui, ci sa slujeasca el si sail dea sufletul sau rescumparare pentru multi". $1 au venit la Ierihon. 4. Orbul dela lerihon. (Luca 18, $i a lost, cand s'a apropiat el de lerihon, un orb sedea langa cale cersind. Si auzind norodul trecand, a intrebat ce este aceasta. Si i-a zis lui, cd lisus Nazarineanul trece, Si a strigat, zicand: Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ma". Iar ceice mergeau inainte il certau pe el sa tack iar el cu mult mai vartos striga : Fiul lui David, miluieste-ma". $i stand Iisus, a poruncit sa-1 aduca pe el la sine; iar apropiindu-se el de dansul, I-a intrebat zicand :,Ce voiesti sa-ti fac"? Iar el a zis : Doamne, sa vad". $i Iisus i-a zis lui: Vezi 1 credinta la te-ai mantuit". Si!Matt a vazut, si a mers dupa el, slavind pe Dumnezeu, si tot norodul, vazand, a dat lauda lui Dumnezeu. 5. Zacheu vame ul. (Luca 19-,). $1 intrand, trecea prin Ierihon. $i iata un om, anume Zacheu, i acesta era mai mare vamesilor, si era bogat. Si cauta sa vada pe Iisus cine este, si nu putea de norod, cd era mic de stat. $i alergand inainte, s'a suit intr'un dud ca sa-1 vada pe el, cd pe acolo vrea sa treaca. $i daca a venit la locul acela, cautand lisus, 1-a

203 205 vdzut pe dansul, si a zis catre dansul : Zachee, grabeste de te pogoard, nä astazi in casa ta mi se cade sà fiu". $i grabindu-se, s'a pogorit, si 1-a prirnit pe dansul, bucurandu-se. l vazand, toti arrears, zicand, cd la un om pacatos a intrat sd gazduiasca", Iar Zacheu, stand, a zis catre Domnul : lath, o jumatate din avutia mea, Doamne, o dau saracilor i, de am napastuit pe cineva cu ceva, intorc impdtrit". $i a zis care el Iisus : AstAzi s'a Mut mantuire casei acesteia, pentrucd i acesta fiu al lui Avraam este. CA a venit Fiul Omului sa caute i sd mantu- Inset pe cel perdut". 6. Pilda mnalelor. (Luca 19, line, 1 $i ascultand ei acestea, addogand, a zis o pilda, pentrucd era el aproape de Ierusalim, si li se parry lor cum ca indata va M. se arate imparatia lui Dumnezeu. Deci a zis : Un om oarecare, de bun neam, s'a dus intr'o tara departe sail ia lui ImpdrAtie i sd se?warta Si che- Wild 10 slugi ale sale, le-a dat lor 10 mnale 1) si a zis Mire ei : Negutatoriti papa voi veni". Iar cetatenii lui II urau pe el, si au trimes solie dupd el zicand : Nu voim pe acesta sä impartleased peste noi". $i a lost, cand s'a intors el, luand ImpAratia, a zis sa se cheme la dansul slugile acelea, caror Muse argintul, ca sa stie cine a negutatorit. $i a venit cel dintai zicand : Doamne, mnaua ta a agonisit 10 mnale",. $i a 1. Mnaua era un ban din vremea aceia i pretuia 88 de lei aur,

204 206 zis Iui : Bine, slugd bund, cd intru putin ai fost credincios, sd aibi peste 10 cetati". $i a venit cel de al doilea, zicand : Doamne, mnaua ta a Maul 5 mnale." $i a zis oi acestuia : $i tu fii peste 5 cetati". $i altul a venit zicand : Doamne, iatä mnaua ta, care o am tinut legatä in mahlama ; cd m'am temut de tine, pentruca om aspru esti ; iei ce ai pus si seceri ce n'ai semanat. Si i-a zis : Din gura ta te voi judeca, slugd vicleand. Ai stiut ca eu om aspru stint, luand ce n'am pus si secerand ce n'am semänat. Dar pentruce n'ai dat argintul meu schimbatorilor gi, venind eu, 1-a Ii cerut cu dobanda?" $i celorce stau inainte, le-a zis : Luati dela el mnaua i o dati celuice are 10 mnale". $i au zis lui : Doamne, acela are 10 mnale". Ck zic youth tot celuice are i se va da, iar dela celace n'are i ce are se va lua dela el. lima pe vrajmasii mei, aceia cari n'au voit sa imparatesc peste dansli, aduceti i incoace si-i tdiati inaintea mea". $i zicand acestea. mergea inainte, suindu-se in Ierusalim. 7. Cei doi orbi la e irea din Ierihon. (Mater 30,.-3, ; Marcu 10, 48-. ; Luca 19, ; loan 11, -). $i esind el din Ierihon, i ucenicii lui i norod mult, iatd doi orbi (unul din ei Vartinzei orbul, fiul lui Timei), sezand lang. cale si cersind. Si auzind ch. trece Iisus Nazarineanul, au strigat graind: Miluieste-ne pe noi, Doamne, Fiul lui David 1" Jar norodul i-a certat pe dânii ca sa taca. Dar ei mai tare strigau graind : Miluies-

205 207 te-ne, Doamne, Fiul lui David!" $i stand Iisus a zis sa-i cheme pe ei. $i a chemat pe orbi zicandu-le : Indrazniti, sculati-vd, ca va cheama la Iar ei, lepadandu-si haina lor, s'au sculat i ati venit la lisus. $i Iisus le-a zis lor : Ce voiti sd va fac voud?" Zis-a lui : Doamne, sa se deschidd ochii nostri". S lui lisus, fäcandu-i-se mild, s'a atins de ochii lor. $i le-a zis lor : Credinta voastra v'a mantuit". $i ei indata au vazut i au mers dupd el in cale. 87. Osp5jul de despartire. (Matei 26, C13 ; Marcu 14, 3-9; loan 12, c-o) Deci Iisus, mai nainte de Pasti cu sase zile, a venit in Vitania, unde era Lazar, celce fusese mort, pe care 1-a inviat din morti. $i i-au facut lui cilia, in casa lui Simon leprosul. $i Marta slujea, iar Lazar era unul din ceice sedeau im- Fauna' cu dansul. $i *grand el, Maria, ludnd un vas de alabastru cu mir :de nard curat de mult pret i slaramandu-1, 1-a turnat pe capul lui Iisus, apoi a uns picoarele lui Iisus, si a stars cu parul sdu picoarele lui ; iar casa s'a umplut de mirosul mirului. $i erau unii de le ',Area räu intru sine si ziceau : Pentru ce se fact; aceasta paguba cu mirul'?" $i se rdsteau asupra ei. Deci a zis unul din ucenicii lui Iisus, luda al lui Simon Iscarioteanul, care vrea sa-lvanda pe el : Pentru ce acest mir riu s'a vandut cu 300 de dinari i sa se fi dat saracilor?" Iar aceasta a zis-o, nu pentruca-i era lui grija de saraci, ci pentruca

206 208 fur era si avea punga i ce punea inteinsa purta. lar Iisus, tiind, le-a zis lor : Pentru ce facett suparare femei, ca bun lucru a facut cu mine? Lasa-o pe dansa, ca ea spre ziva ingroparil mele a pastrat aceasta. Ca pe saraci pururea ii aveti cu voi 1 cand yeti vrea puteti a le face lor bine, dar pe mine nu ma aveti pururea. Aceasta, ce a avut a facut. A apucat mai nainte de a uns trupul meu spre ingropare.9 Amin zic voua : oriunde se va propovedui evanghelia aceasta in toata lumea, se va povesti ce a facut ea, spre pomenirea ei2). Si norod mult si Iudei au inteles ca lisus este acolo si a venit sa-1 vada, nu pentru lisus numai, ci ca sa vada si pe Lazar pe care 1-a Inviat din morti. $i s'au sfatuit arhiereii ca i pe Lazar sa-1 omoare. Ca multi din ludei mergeau pentru el i credeau in lisus. 1. La Evrei, trupurile mortilor se ungeau ou mirodenii bine_ mirositoare. De *meta Iisus numeeteungerea fecutit asupra lui ca o gitire a lui sore moarte., 2. Di In adevar, ea este pomenita piing In slue de Initial Cel mai mm lucru Mout pentru Haus este mai molt Ca Mate luerurile pilmiluteeti el duce la nemurire. 5i noi lucrand azi pentru Haus,. ajungem mai vestiti dealt prin toate mijloacele lumeeti.

207 PARTEA III. INCHEIEREA LUCRARII DOMNULUI IN IERIISALIM PATIMA, INVIEREA & INALTAREA SA. CAPITULUL VII. Dela Floril pima la Patima Domnului. 88. Mergerea dela Vitania la lerusalim. 1. La Vitfaghi (Matei 21, n ; 0-7 ; Marcu 11, ; Luca 19, ; loan 12, ). I ar a doua zi, cand s'a apropiat de Ierusalim si a venit in Vitfaghi i Vitania 9, care muntele ce se chiamd al Mgslinilor, atunci a trimes Iisus doi ucenici zicandu-le :,,Mergeti in satul care este inaintea voastra, i indata, intrand intr'insul, numai-decat yeti gasi o asing legata i manz cu (lama, pe care nimeni din oameni n'a sezut. Des- 1egati-1 i aduceti-i la mine. Si de va zice voua cineva ceva : Pentru ce-1 dezlegati?" asa sa spu- 1. Vitardis sau Betania fl 1721fagld erau cicuil sate dincolo de crenate Muntelni MàsIiniIor, epre rasarit de lerusalim. 14

208 210 neti, ca acestea Domnului trebuiesc. $i numaidecal le va trimete pe ele. $i mergand trimesii, au aflat precum le zisese lor: manzul era,legat Lana usa afara la raspantie. $i dezlegand ei manzul, au zis stapanii lui catre ei : Ce dezlegati manzul?" Iar ei au zis : Domnului trebuieste. $i i-au lasat pe ei. $i au adus asina i manzul la lisus, si au pus pe lisus deasupra. 2. Intrarea Domnului cu marire In Ierusalim. (Matei 21, n811); Luca 19, 95,13; loan 12, scs). lar norodul mult care venise la praznic, auzind ca vine Iisus in Ierusalim, au iesit intru intimpinarea lui. Iar cei mai multi din norod asterneau vesmintele lor pe cale, i altii Mau stalpari din copaci i le asterneau pe cale. $1 apropiindu-se el la pogorawl Muntelui Maslinilor, Matt multimea ucenicilor, bucurandu-se, a inceput a lauda pe Dumnezeu cu glas mare, pentru toate puterile pe care le vazusera, zicand : Binecuvantat este Imparatul celce vine intru numele Domnului ; pace in cer si slava intru cei de sus". Iar noroadele celece mergeau inainte i celece veneau pe erma, cu stalpari de finici in main, strigau zicand: Osana Fiul lui David, binecuvantat este celce vine intru numele Domnului I Binecuvantata este imparatia care vine intru numele Domnului, at,parintelui nostru David. Osana intru cei de sus I" Iar oarecare farisei din norod au zis catre el : Invatatorule, cearta-ti ucenicii!" Jar lisus, raspunzand, le-a zis lor : De vor tacea acestia,

209 211 petrele vor striga lar acestea toate s'au facut ca sa se Implineasca ceiace s'a zis prin proorocul ce zice : Ziceti fetei Sionului 1): lata imparatul tau vine la tine bland si sezand pe asina i pe manz, fiul celei de sub jug 9". Iar ucenicii lui Iisus n'au inteles acestea mai nainte, ci dupa ce s'a proslavit lisus, atunci si-au adus aminte ca acestea erau scrise pentru el sf acestea i-au facut lui 3). Deci norodul care era cu el marturisea, cand 1-a strigat pe Lazar din mormant ail-a sculat pe el din morti. Pentru aceia I-a i intampinat pe el norodul cà I-a vazut ca a facut aceasta minune 4). 3. lisus plane asupra IerusaLimului. (Luca 19, $i daca s'a apropiat, vazand cetatea, a plans de dansa, zicand : De ai fi cunoscut i tu, macar in ziva aceasta a ta, celece sunt catre pacea ta I Jar acum s'au ascuns de catre ochii tai. Ca vor veni zile asupra ta, i vor pune vrasmasii sant imprejurul tau i te vor incunjura, i te vor imbulzi de toate partite. Si te vor face intocmai 1. Monica lui Iisusn'aulntelos melte lucruri din ce vedeau eau din cc spunea Domnul. Dar dupe Invierea lui Iisue i dupe Pogoversa Stentului Dalt, mintea lor s'a limpezit, cugetul lor a'a Intarit, 9i atunei au Intake matte pa care nu le puteau tutelage acuma. Au cunosout el esteo inkintuire de lucruri i ci multe din Mace se petreeeau tuseaera apnea de prooroai mai nainte. 2 Cuvintete acestea au lost spuse de Proorocul Zaharia 9, Erin rata Stoma% trobule sa Intelegem crape Ierusalimului. 1 e's zia sea, [Enda era clildit pe Muntelo Sionului. 4. Erau de fate multi din comae fusesere martori la Invierea lul Lazar. Aceatia Marturimau cote vezute.

210 212 cu pdmdntul, pe tine si pe feciorii tai intru tine I si nu vor lasa intru tine piatra pe peatrd, pentruca n'ai cunoscut vremea cercetarii tale Alungarea Schimbatorilor din templu. (Matei 21, 1:017; Marcu 11, 1C19; Luca 19, 48-46) $i intrand el in Ierusalim, s'a cutremurat toata cetatea zicand : Cine este acesta?" lar noroadele ziceau : Acesta este Iisus, Proorocul cel din Nazaretul Galileei". $i au venit in Ierusalim. $i intrand Iisus in biserial, a inceput a scoate pe ceice vindeau 0 cumparau in biserica, i mesele schimbatorilor de bani i scaunele celor ce vindeau porumbei le-a rdsturnat, si nu lasa sä poarte cineva vas prin biserica, $i a zis lor : Scris este : Casa mea casa de rugaciune se va chema, iar voi ati facut-o pestera talharilor". Deci au zis fariseii intre dansii; Vedeti o nimic nu folositi ; iata, lumea merge dupa dansul". $i au venit la dansul in biserica orbi i schiopi 1 i - a vindecat pe ei. far vazand arhiereii i carturarii minunile pe care le-a facut si pruncii strigand in biserich i zicand : Osana Fiului lui David", s'au ma' niat i i-au zis lui : Auzi ce zic acestia?" Iar Iisus le-a zis : hadevärat, n'ati cetit cd din gura pruncilor si a celor ce sug ai savarsit lauda?" Iar arhiereii gi 1. liconera e premeds Itantuitorului despre ddrimarea Ierusalimului de Romani in anul 70. El arati aneasta ea pednepea a lull Dutunezeu pentrucil locnitorii Iu erau indardluici fail de etintele invacilturi care li le (Wean.

211 213 carturarii i batranii norodului cautau sa-1 pearda pe el si nu aflau ce-i vor face, ch se temeau de dansul, catot norodul se tinea de el, ascultandu-1 pe dansul. Si el era ziva invatand in biserica, iar noaptea, esind afara din cetate, petrecea in muntele ce se cheama al Mgslie lor. 51 tot norodul maneca la dansul in biserica ca sa-i asculte pe el. 5. Pagani, cari doresc sa vada pe lisus. (loan 12,.Si erau oarecari Elini, din ceice se suisera sa se inchine la praznic. Deci acestia s'au apropiat de Filip, care era din Vitsaida Galileei i 1-au rugat pe dansul, graind Doamne, voim sa vedem pe Iisus". Venit-a Filip si a spus lui Andrei si Walt Andrei si Filip au spus lui lisus. Iar fiat's a raspuns lor zicand : A venit ceasul ca sa se proslaveasca Fiul Omului. Amin, amin graiesc voua : grauntul de grail, cazand pe pamant, de nu va muri, el singur ramane, iar de va muri, multa roada aduce. Celce isi iubeste sufletul pierde-va pe el, si celace isi urhste sufletul sau in lumea aceasta, in viata cea amnia. II va pazi pe el. De slujeste cineva mie, mie sa-mi urmeze, si unde voi fi eu, acolo i sluga mea va fi ; si de va sluji cineva mie, il va cinsti pe el Tatal meu". 6. lisus se turbard. mania din cer. (loan 12, 27-,5) -) Acum sufletul meu s'a turburat, i ce voi zice? Parinte, mantuieste-ma pe mine de ceasul acesta ; ci pentru aceasta am venit la ceasul

212 214 acesta. Parinte, proslaveste numele tau". Deci a venit glas din cer : Si 1-am proslavit i iaras 11 voi proslavi". Iar norodul care sta i auzea, zicea : tunet se Idea" ; altii ziceau : Inger grai Wieldspuns-a lor lisus si a zis Nu pentru mine s'a Mut glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata lumii acesteia ; acum stapanitorul lumii acesteia se va goni Mara, Si eu, de ma voi indlta de pe pdmant, pe toti voi trage la mine". Iar aceasta zicea, insemnand cu ce moarte vrea sa moara. Raspuns-a lui norodul : Noi am auzit din lege cd Hristos petrece in veac si cum tu zici : se cade sa se Mane Fiul Omului? Cine este acesta Fiul Omului?". Deci a zis lor lisus e Inca putind vreme lumina cu voi este. Umblati Ord cand aveti lumina, ca sa nu Ira cuprinda pe voi intunerecul ; ca celce umbla Intru intunerec, nu stie unde merge. MA cand aveti lumina, credeti in lumina, ca fii ai luminii sa fiti". Acestea a grail Iisus, i mergand, s'a ascuns de dansii. 7. Invartoaarea Wall Evrellor. (loan 12, 8r43). $i atatea semne Wand el inaintea lor, tot nu credeau intrinsul ; ca sd se Implineasca cuvantul lui Isaia Proorocul, pe care 1-a zis : Doamne, cine a crezut auzului nostru? $i bratul Domnului cui s'a descoperit?" Pentru aceasta nu puteau sd creadd ; ca Mend a zis Isaia : Au orbit ochii lor si a impetrit inima lor ; ca sd nu vadd cu ochii, nici sa inteleaga cu inima, i sd se intoarca si sa-i vindec pe ei". Acestea a zis Isaia, cand a

213 215 vazut slava lui, si a graft pentru dansul. Insa si din boieri multi au crezut inteinsul ; dar pentru farisei nu-1 marturiseau, ca sa nu fie goniti din sinagoga ; ca au iubit slava oamenilor mai mull cleat slava lui Dumnezeu. 8..Adduca descoperire. (loan 12, 4C60 ; Matei 21, 17 ; Marcu 11, ). Iar Iisus a strigat si a zis : Celace crede intru mine, nu crede intru mine, ci in acela ce m'a trimes pe mines i celace ma vede pe mine, vede pe celace m'a trimes pe mine. Eu lumina in lume am venit, ca tot celce crede intru mine, intru intunerec sa nu ramaie. Si de va auzi cineva graiurile mele, si nu va credo, eu nu-1 judec pe el, cei n'am venit sà judec lumea, ci ca sd montuiesc lumea. Celace se leapada de mine si nu primeste graiurile mele, are pe celace-1 judeca pe el. Cuvantul pe care 1-am gait, acela ii va judeca pe el:in ziva cea de apoi. Ca eu dela mine nu am graft, ci Tatäl, celace m'a trimes pe mine, acela porunca mi- a dat ce voi face i ce voi gill. $i stiu ca porunca lui yield vesnica este. Deci cele ce graiesc eu, precum mi-a zis mie Teal, asa graiesc. $ i lasandu-i pe ei, dupd ce a vazut toate land vremea in diseard, a esit afara din cetate, la Vitania, cu cei 12 si s'a salasluit acolo 1). I. Aga a Mout liens In tot timpul Sfiptimânii Patimilor. Zina venea In lernsalim i invaa poporul, iar noaptea se Mien pe Muntele Maelinilnr, uncle era gi Vitania.

214 Lunea Patimilor. 1. Blestemarea zmochinului. (Matei 21, Marcu flm. ; Iar a doua zi, esind ei din Vitania, a flämanzit. $i vazand un zrnochin de departe, avand frunze, a venit, cä dome va afla ceva intr'insul. i venind la el, nimic n'a aflat, lard numai frunze, ca Inca nu era vremea zmochinelor. $i raspunzand lisus, a zis lui : De acum inainte nimeni sa nu mai mdriance din tine rod in veac I" $i auzeau ucenicii lui. 2. Sfatul Evreilor cere socoteala lui lisus. (Matei 21, -: Marcu 11, -: Luca 20-d. $i a venit iarási in Ierusalim. $i umbland el in biserica, invata norodul i binevestea. $i au venit la clausal arhiereii i carturarii i batranii, si i-au zis lui : Cu ce putere faci acestea i cine ti-a dat tie puterea aceasta ca sa faci acestea?" Iar Iisus, raspunzand, le-a zis lor : Vd voi intreba i eu pe voi un cuvant i sa mi raspundeti mie, i voi spune i eu voila cu ce putere fac acestea : Botezul lui loan de unde a lost, din cer s'au dela oameni? Raspundeti-mi mie I" $i ei cugetau intru sine, zicand : De vom zice din cer, va zice : dar pentru ce n'ati crezut lui? Iar de vom zice : dela oameni, tot norodul cu petre ne va ucide, caci este incredintat ca loan a lost prooroc". $i raspunzand lui lisus, au zis : Nu stim". Zis-a si el lor : Nici eu nu va voi spune voila cu ce putere fac acestea".

215 Pada celor doi fii (Matei 21, 3s-82; Marcu 12) Si a inceput a le grai lor in pilde : Dar ce vi se pare voua : Un om avea doi leciori, i mergand la cel dintai, i-a zis ; Flute, mergi astazi.de lucreaza in via mea 1" lar el, raspunzand, a zis: Nu voi", iar mai pe urma, caindu-se, a mers. $i mergand la cellalt, a zis asisderea. lar el, raspunzand, a zis : Eu, doamne, voi merge", si n'a mers. Care dinteacesti doi a facut voia tatalui sau?" Zis-au lui: Cel dintai". Zis-a lor : Amin zic voila ca vamesd i curvele merg mai nainte de voi intru Imparatia lui Dumnezeu. Ca a venit loan la voi in calea dreptatii, i n'ati crezut lui, iar vamesiisi curvele au crezut lui ; dar voi, vazand, nu v'ati call dupa aceia, ca sa credeti lui". 4. Pilda luerktorilor viei (Matei ; Marcu 12n-1, ; Luca 20,,-). Si a inceput a zice catre norod 'Aida aceasta : Un om era stapan al casei, care a sada vie i a ingradit-o imprejur cu gard, si a sapat intr'insa tease, i a zidit turn, i a dat-o lucratorilor, i s'a dus departe multa vreme. Iar cand s'a aproapiat vrernea roadelor, a trimes la lucratori o sluga, ca sa-i dea lui din rodul viei, care, apucandu-1 pe dansul i batandu-1 pe el, 1-au tri. mes desert. $1 a adaos a trimete alta sluga, iar ei I pe acela batandu-1 i batjocorindu.1, 1-au trimes desert. $i a adaos a trimete i pe al treilea, iar ei i pe acela, ranindu-1, 1-au scos afara. 51

216 218 PIMP a trimes i pe alte slugi, mai matte cleat pe cele dintai, si le-au %cut i acelora asisderea. Prinzandu-1e pe ele, pe unul I-au beret, iar pe altul I-au omorit, iar pe altul cu petre I-au ucis. $1 a zis donator viei : Ce voi face? Trimite-voi pe fiul men cel iubit ; doard, vazandu-1 pe dansul, se vor rusina". Iar lucratorii, vazandu-1 pe el, cugetau intru sine, zicand: Acesta este mostenitorul ; veniti sa-i ucidem pe el, ca sa fie a noastra mostenirea". $i prinzandu-i pe el, I-au scos afara din vie si I-au omorat. Deci, cand va vent domnul viei, ce va lace lucratorilor acelora? Zis-au lui : Pe cei rdi cu rdu ii va perde, si via o va da altor lucratori care vor da lui rodurile la vremea lor". $i a addogat Iisus: Da, veni-va i va perde pe lucratorii acestia, si via o va da altore. lar ei, auzind, au zis : SA nu fie!" $i privind Iisus spre dansii, a zis Ce este dar aceasta ce este scris : Peatra pe care nu o au bagat-de-seamà ziditorii aceasta s'a facut in capul unghiului? Tot celce va cadea peste acea peatra se va sfdrama, iar peste care va cadea, 11 va spulbera. Dela Domnul s'a facut aceasta i este minunatd intru ochii nostri. Pentru aceia zic voug, cd se va lua dela voi imparatia lui Dumnezeu si se va da neamului care va face rodurile ei. $i auzind arhiereii i fariseii pildele lui, au cunoscut ca pentru dansii graleste. $i aurae sa puie mana pe el in acel ceas, i s'au temut de norod, de vreme ce ca an prooroc ii avea pe el. $i Idsandu-1 pe el, s'au dus.

217 Pi lda despre eel poftiti la nunta. (Matel 23-; Luca 19, ; 21'57'. $i Iisus iardsi le-a graft lor in pilde : AsemAnatu-s'a imparatia cerului omului imp& rat care a Maul nunta fiului sat Si a trimis pe slugile sale sa cheme pe cei chemati la nuatd. Dar nu vreau sa vie. Iardsi a mai trimes pe alte slugi, zicand : Ziceti celor chemati : lata ca ant gatit pranzul meu; juncii mei si toate cele hranite ale mete s'au junghiat i toate sunt gata veniti la nunta Dar ei, nebdgand-in-seamd, s'au dus : unul la holda sa, altul la negutatoria sa. far ceilalti, prinzand pe slugile lui, i-au pedepsit i i-au omorat pe ei. $i auzind Impartial acela, s'a maniat; i trimitand ostile sale, a perdut pe ucigasii aceia i cetatea lor o a ars. A- tunci a zis slugilor sale: lata, nunta este gata, dar cei chernati m'au fost vrednich Deci mergeti la rdspantiile canoe i pe cati yeti afla, chemati-i la nuntd. Si iesind slugile acelea la rasp"antii, au adunat pe toti cati au aflat, i buni i rail i s'a umplut nunta de ceice sedeau. far imparatul, intrand sa vadd pe ceice sedeau, vdzut-a acolo pe un om care nu era imbeacat in haind de nunta, gi i-a zis lui: Prietene, cum ai intrat aici nea- \rand haind de nuntd?" lar el faced. Atunci im-. paratul a zis slugilor :,Legandu-i Jul manila $ picioarele, luati-1 pe dansul gal aruncati intru in_ tunericul cel mai din afam acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor. Ca multi sunt chemati, dar putini alesi".

218 Ziva de Marti din Slotimana Patimilor. 1. Uscarea zmochinului. (Matei 21, nro; Marcu 11, 10-28). $i a doua zi, trecand, ucenicii au vazut zmochinul uscat din radacina, i s'au minunat zicand : Cum indata s'a uscat zmochinul lc $i aducandu-si aminte Petru, a zis lui lisus: Invatatorule, vezi, zmochinul pe care l-ai blestemat, s'a uscat". $i raspunzand lisus, le-a zis lor : Aveti credinta in Dumnezeu, ca amin zic Aloud : De yeti avea credinta si nu và yeti Indoi, ci veti crede ca ce veti zice lui va fi, fi-va voua orice ; i nu numai cea a zmochinului veil face, ci i muntelui acestuia, de veti zice: ridica-te i te arunca in mare, va fi. Pentru aceasta zic voua : Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca yeti lua i va fi voud. $i cand stall de on rugati, iertati mice a- yeti asupra cuiva, ca i Tata] vostru cel din cerun sa ierte voua gresalele voastre. Iar daca voi nu veti ierta, nici 'fatal vostru cel din ceruri nu va ierta voud gresalele voastre. 2. Banui dajdiei. (Matei 22, - ; Marcu 12, Luca 20, -). ;.Atuuci, mergand fariseii, sfat au facut ca sa-1 prinda pe el in cuvant, $i pandindu-i, au trimes iscoade, care se prefaceau pe sine a fi drepti, ca sa-1 prinda pe el in cuvant i sa-1 dea stapanirii ai puterii dregatorului. $i au trimes pe ucenicii lor, impreuna cu irodianii, zicand : Invatatorule, stim ca adevarat esti si calea lui Dumnezeu intru

219 221 nit' ;IA iwal, A ital Lti 1 t'un ij 9r7 :orsc. adevar inveti, i nu-ti este tie grija de nimeni, at nu cauti la Iata oamenilor. Deci spune-ne noua, ce ti se pare : Se cade a da dajdie Che sarului, sau nu?" Iar lisus, cunoscand viclesugul lor, a zis : Ce ma ispititi, fatarnicilor? Aratati-mi banul dajdiei 1 Jar ei au adus lui un dinar. Si, le-a zis lor : Al cui este chipul acesta i scriptura cea de pe el?" Zis-au lui : Ale Chesarului". Atunci le-a zis lor : Dati dar inapoi celece sunt ale Chesarului, Chesarului. si pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". $i auzind, s'au mirat, i lasandu-1 pe el, s'au dus. 3. Infrangerea saducheilor. (Male 22, -; Marcu ; 12,,. ; Luca 20, ,- Inteacea zi, apropiindu-se unii din saduchei, care zic ca nu este Inviere, 1-au intrebat pe el, zicand : Invatatorule, Moist a scris noua : De va

220 222 muri fratele cuiva, avand femeie, i acesta. va muri fart feciori, sa ia fratele lui pe femeia aceia, *i sa ridice samanta fratelui sari". Deci erau la noi sapte frati, i cel dintai, insurandu-se, a murit, i neavand samanta, a!mat pe femeia sa fratelui saw $i a luat al doilea pe femeia aceia, *i acela a murit lard. de feciori. $i al treilea a luat-o pe ea ; i asisderea cate sapte, i n'au lasat feciori si au murit. Iar mai pe urma de toti a murit i femeia. Deci la inviere a carui dintre acei sapte va fi femeia? CA toti au avut-o pe ea?" Iar lisus, raspunzand, le-a zis lor : VA rataciti nestiind Scripurile, nici puterea lui Dumnezeu. Fiii veacului acestuia se insoara si se marita, iar ceice se invrednicesc a dobandi acel veac i invierea din morti, nici se insoara, nici se manta, ch nici sa moara nu mai pot, ci asemenea cu ingerii sunt i fiii liii Dumnezeu sunt, End fii ai invierib Iar cum ca se vor scula mortii, 4i Moisi a aratat la rug 1), precum zice : Domnul Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac *i Dumnezeul lui Iacov. lar Dumnezeu nu este Dumnezeul mortilor, ci al viilor, ca toti lui viaza. Deci voi mult va rataciti". $i auzind noroadele, se mirau de invatatura lui. $i raspunzand oarecare din carturari, au zis : Invatatorule, bine ai zis". $i nu mai IndrAznea nimenea de aci sa-1 &Amine pe el nimic. 1. Mel e vorba de locul din cartea Eairii 3, 6, uncle Dumnezeu vorbit lui Moisi din rugul care ardea gl nu se mistuia.

221 223 4.Cea mai mare porunei (Mates 22, S440 ; Marcu, 12, : Luca 20, 40). Iar fariseii, auzind cd a astupat gurile saducheilor, s'au adunat ImpreunA. $i apropiindu-se unul din carturari, care ii auzize pe ei prigonindu-se cu dansul, i vazand cd bine le-a rdspuns lor, 1-a intrebat, ispitindu-1 pe el, si zicand : InvdtAtorule, care poruncd este mai mare in lege?" Iar lisus i-a rdspuns lui, cd mai Mai de toate poruncile este : Auzi Israile, Domnul Dumnezeul nostru, Domnul unul este, si sd iubesti pc Domnul Dumnezeul tau din toatd inima ta si din tot sufletul Mu $1 tot cugetul tdu si din toatd tdria ta. Aceasta este cea dintai si mai mare poruncd. Iar a doua, asemenea acesteia : Sd iubesti pe auroapele tdu ca insuti pe tine. Mai mare deck acestea alta poruncd nu este. Intru aceste cloud porunci toatä legea i proorocii atarna" 1). $i a zis lui carturarul: Bine, Invdtdtorule, adevdrat ai zis, cd unul este Dumnezeu si nu este altul afard de dansul. $i a-i iubi pe el din loath inima si din tot cugetul si din tot sufletul si din toatd taria ; si a iubi pe aproapela ca troop pe sine, mai mult este deck toate prinoasele i jertfele". Iar Iisus, vazand cd cu intelepciune a raspuns, i-a zis lui : Nu esti departe de impardtia lui Dumnezeu". $i nimeni mai mult nu IndrAznea sa-1 intrebe pe el. 1. Aqua In amass se coveted taste oelelalte invapturi.

222 Hristos, fiul lui David. (Motel' 22,.r ; Marcu 12, Luca 20, 41r44. $i InvatAnd Iisus in biserica, Hind adunati fariseii, i-a intrebat pe ei lisus, zicand : Cum zic carturarii ca Hristos este Fiul lui David? Ce vi se pare voila de Hristos?al cui fiu este?" Zis-au lui: Al lui David". Zis-a lor: Dar cum David cu duhul 11 numeste pe el domn zicand : Zis-a Domnul Domnului meu : $ezi deacireapta mea, pand ce voi pune pe ord. jmaii tiii asternut picioarelor tale? Deci daca David II numeste pe el Domn, cum fiu al lui este?" i nimenea nu putea sa-i raspunda lui cuvânt, nici a mai indraznit cineva din acea zi sd-1 mai intrebe pe d. i norodul cel mult ii asculta pe el cu dulneat!. 6. Mustrarea impotriva fariseilor. (Matei 23, Marcu 12, - ; Luca 20, ; $i tot norodul ascultand, atunci lisus a graft noroadelor i ucenicilor sai, zicand : Pe scaunul lui Moisi au sezut carturarii si fariseii. Deci toate cate vor zice voila sa paziti, paziti si faceti, iar dupa lucrurile lor nu faceti, ca ei zic i nu fac. Ca leaga sarcini grele i cu anevoie de purtat, i le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu dege ul lor nu vor sa le miste pe ele. $i toate lucrurile lor le fac ca sa fie vazuti de oameni ca-si latesc filacterille lor si-si maresc cepragele hainelor 1) lor i iubesc sederile cele _ 1. ifilacterille erau pieta Heil de piele care se Int:Isamu In jurul ;

223 225 mai!mai la ospdturi i scaunele cele mai de sus in sinagogi i inchinaciunile prin targuri si a se chenia de oameni Ravi, Ravi. Acestia vor lua mai multa osanda, iar voi sh nu vh numiti Ravi, ca unul este dascalul vostru Hristos, iar voi toti frati sunteti. Si tata sa nu chemati voila pe pamant, ca unul este Tatal vostru cel din ceruri. Nici sa va numiti invatatori, ca unul este lavatatorul vostru Hristos, lar celce este mai mare intre voi, sa fie voila sluga. Ca celce se va inalta pe sine, se va smeri, i celce se va smeri pe sine se va inalta. Vai voua, carturarilor i fariseilor fatarnici! cä mancati casele yacluvelor, Wand rugaciuni lungi intru fatarie. Pentru aceasta mai multa osanda yeti lua. Vai you'd, carturarilor i fariseilor Marnici I cd inchideti imparatia cerurilor inaintea oamenilor ; cà voi nu intrati, nici pe ceice vor sà intre nu-i lasati. Vai vouà, carturarilor j fariseilor fatarnici I ca incunjurati marea i uscatul ca sa faceti un ucenic, i dace se face, il faceti pe el fiul Gheenei, indoit deca t pe voi. Vai vouà, povatuitori orbi care ziceti c a celce se jura pe biserica nimic nu este ; iar celce se va jura pe aurul bisericii vinovat este. Nebuni i orbi 1 ca ce este mai mare? aurul? sau biserica care sfinteste pe aur? $i : celce se va jura pe altar, nimic nu este, iar celce se va jura pe darul ce Duntli sau la maul. De ele erau priesø nigte buriltele de piele, pe care wren cerise cuvinte din St Scripturi Cepragele hainelor aunt poalele hainelor ler, pa care le purtau re.firate 1 eu clueuri gi le agterneau larg la InchinAciunile dela ruglciune. 15

224 226 este deasupra lui vinovat este. Nebuni i orbi cä ce este mai mare? darul? sau altarul care sfinteste pe dar? Deci cela ce se jurd pe altar, se jurd pe el si pe toate celece sunt deasupra lui. $i celce se jurd pe bisericd, se jurd pe ea si pe celace locuieste inteinsa. $i celace se jurd pe cer se jurd pe scaunul lui Dumnezeu i pe celace sade pe el. Vai voud carturarilor i fariseilor fatarnici I cd zeciuiti izma i mararul i chimenul, si ati lasat cele mai grele ale legii : judecata si mila i credinta ; acestea se Padua sd le faceti acelea sd nu le Mean. Povdtuitori orbi, care strecurati tantarul i inghititi camila! Vai voud carturarilor i fariseilor fatarnici! cd curdtiti partea cea din afara a paharului si a blidului, iar pe dinduntru sunt pline de rapire si de nedreptate! Farisee oarbe I curdteste Intel partea cea, dinduntru a paharului si a blidului, ca sd fie si cea din din afard carat Vai voud carturarilor i fariseilor fatarnici, cä vd asemanati mormintelor celor vdruite, care din Mara se aratd frumoase, iar pe dinduntru sunt pline de oasele mortilor si de toed. necurätia! Asa i voi, pe din afard va aratati drepti oamenilor, iar pe dinduntru sunteti plini de fatarie i fara-de-lege. Vai valid carturarilor i fariseilor fatarnici! cà ziditi mormintele proorocilor i impodobiti gropile dreptilor, i ziceti: De-am fi lost in zileie pdrintilor nostri, n'am fi lost partasi lor intru sangele proorocilor. Drept aceia inivä marturisiti de voi cd sunteti fii ai celor ce au omordt pe prooroci. i voi umpleti mdsura parin6lor vostri. Serpi, pui de naparci I

225 227 cum veti scapa de judecata Gheenei! Pentru aceasta, lata, eu trimet la voi prooroci i fine, lepti i carturari, i dintre dan ii yeti ucide yeti rdstigni i dintre daunt yeti bate in soboa, rele voastre i-i yeti goni din Gras in oras, ca sa vie asupra voastra tot sangele drept, care s'a varsat pe ()Muter dela sangele lui Avel cel drept, pana la sangele Zahariei, fiul Varahiei1), pe care 1-ati ornorat intre bisericd i intre altar. Amin graiesc voud, vor veni acestea toate peste neamul acesta. Ierusalime I lerusalimel celace ai omorat pe prooroci i ai ucis cu petre pe cei trimesi la tinel de cate ori am vrut sa adun pe fiii tai, in ce chip &lune gaina pull sal sub aripi i n'ati vrut I WA, se last voila casa voastra pustie. Ca zic voua, de acum nu ma yeti mai vedea, pand chid veti zice : Binecumintat este celce vine Infra numele Domnului I 7. Banul vaduvei. (Marcu 12, 41-39; Luca 21, 3-0, Si sezand Iisus in preajma gazofilachiei, privea cum norodul anima bani in gazofilachie ; si multi bogati aruncau multe. S venind o vaduva saraca, a aruncat doi filed, ce este un codrant 1). *1 che, mand pe ucenicii sal, le-a zis lor : Amin zic voud, ca aceastd vaduva saraca a aruncat mai mull decat toil ceice au aruncat in gazofilachie ; cd 1. Acest Zaharia e a rhiereul Zaharia, nets din!acanthi* leas. cum eitim In 2 Cronice 34, Attica doi Mari fac tut codrant. Codrantul era banul Romaniter numit quadrans, Edith un start dinteun ban mai mare. Cei doi bani ai vaduvei abia Idneau cut asset alert. --

226 228 toti din prisosinta lor au aruncat,iar aceasta din lipsa sa, toate cate a avut a aruncat, toata a- vutia sac'. 8. lisus vesteste ruina templului. (Matei 24, Marcu 13, 1-2 ; Luca 21, rey Si iesind el din biserica, mergea. $i s'au apropiat care dansul ucenicii lui, ca sa-1 arate lui zidirile bisericii. $i unul din ucenicii lui i-a zis : Invdtdtorule, vezi ce fel de petre ti ce fel de zidiri I" lar lisus le-a zis lor : Vedeti toate aceste zidiri mari? Amin grille= you& nu va ramanea aici peatra pe peatra care sa nu se risipeasau. Si sezand el pe Muntele Maslinilor, in preajma bisericii, I-au intrebat pe dansul deosebi Petru si Iacob i loan si Andrei : Spune-ne nond cand vor fi acestea si care este semnul cand acestea toate se vor savarsi, si al venirii tale si al sfarsaului veacului?". 9. lisus prezice ruina lerusalimului 1 sthrsitul lumil. (Matei 24, C; Marcu 13,,-; Luca 11-). lar Iisus, raspunzand lor, a Inceput a zice : Cautati sd nu va amageasca cineva, ca multi vor veni intru numele meu zicand Eu sunt Hristos", i pe multi vor insela ; i vremea s'a apro- Mat" ; ci sa nu mergeti dupa ei. $i aveti sd auziti de razboaie i vesti de razboaie. Cautati sa nu va inspdimantati, ca se cuvine Mate acestea sh fie ; ci Inca nu va fi atunci sfarsitul. Ca se va scula neam peste neam i imparatie peste imphratie, i vor fi foamete si dumb. i cutremure

227 229 pe alocurea i spaime i semne marl din cer vor fi. Ci acestea toate vor fi Incepatura durerilor. Iar mai inainte de toate acestea, vor pune peste voi manila lor. Deci paziti-va pe voi insiva. Atunci v vor da pe voj in necazuri va vor omori pe voi, ca va vor da pe voi in soboare i veti H batuti In adunari, i inaintea domnilor si a imparatilor yeti sta pentru mine, spre marturie lor. $1 in toate neamurile se cuvine mai Altai sa se propoveduiasca evanghelia. Iar cand vd vor duce pe voi dandu-va, sa nu va ganditi dinainte, ce yeti grai nici sa cugetati ; ci ceiace se va da voua intr'acel ceas, aceia sa graiti ; cd nu yeti fi voi ceice veil grai, ci Duhul Slant. Ca eu va voi d voila gura i intelepciune careia nu-i vor putea grdi, nici sta impotriva toti care se vor pune voila impotriva. $1 veti fi dati si de pdrinti si de frati si de rudenii 0 de prieteni i va vor omora pe voi. si va da hate pe hate la moarte, i tale pe fiu 0 se vor scula fiii asupra parintilor pie vor omora pe ei i yeti fi urati de toti pentru numele meu. Si par din capul vostru nu va pieri. Intru rdbdarea voastra yeti dobandi sufletele voastre. $i atunci se vor zminti multi si se vor vinde unul pe altul si se vor urd unul pe altul. $i multi prooroci mincinosi se vor scula i vor insela pe multi. $1 pentru inmultirea faradelegii, se va riot dragostea multora. Dar celce va rabda pana in sfdrsit, acela se va manta $i se va propovadui aceasta evanghelie a imparatiei in toata

228 230 lumea, intru marturie la toate neamurile, i atunci va veni sfarsitul. lar cand veti vedea Ierusalimul incunjurandu-se de ostasi, atunci sa stiti c. s'a apropiat pustiirea lui. Deci, cand veti vedea uriciunea pustiirii, care s'a zis prin Daniil Proorocul, stand In locul cel slant (celce citeste sa inteleaga), atunci ceice vor fi In Iudeia sd fuga la munti, ceice vor fi in mijlocul lui sd se dea in laturi, ei ceice vor fi prin sate sa nu intre inteinsul1). CA zilele izbandirii sunt acestea, ca sa se implineasca toate cele scrise. lar vai celor ce vor avea in pantecesicelor ce vor apleca 2) in acele rile! CA va fi nevoie mare pe pamant si manie asupra norodului acestuia. Si vor cadea intru ascutitul sdbiei, si se vor duce robi in toate neamurile, g Ierusalimul va fi calcat de neamuri, pand se vor implini vremile neamurilor. Ci rugati-va ca sd nu fie fuga voastra iarna, nici Sambata. CA va fi in zilele acelea necaz ca acela care n'a lost pand acum din inceputul zidirii, pe care a zidit-o Dumnezeu, i nici va mai fi. Si de nu ar scurta Dumnezeu zilele acelea, nu s'ar mantui tot trupul ; ci pentru cei afesi, pe care i-a ales, va scurta zilele acelea. Atunci, de va zice voila cineva ; iata, aici este Hristos, sau acolo, sa nu credeti. CA se vor scula hristosi mincinosi i prooroci mincing, g vor da semne mari l minuni, Mat, 1. In millocul ierusallmului. Derenul zice sä nu intro atunci Intr'fneut. Afj Ina Inteleg aceete emigrate nu ratline Zespre lemma' Una, el deepre Iudeia intreagi. 2. Niece vor (Waco aunt cele co ii vor apleca peptul ler ea ad alapteze.

229 231 de va U cu pitfall. sa amageasca i pe cei aleei. lar voi vd paziti, ca iata, mai inainte am spus voua toate. Deci, de vor zice voila : iata, in pustie este", sa nu iesiti ; iata, in camari", sa nu credeti. Ca precum fulgerul iese dela rasarit Ai se arata pana la apus, asa va fi i venirea Fiului Omului. Ca unde va fi trupul cel mort, 1) acolo se vor aduna vulturii. lush' indata dupa necazul acelor zile, soarele se va intuneca i luna nu-si va da lumina sa, i stelele vor cadea din cer, i puterile se vor clati. $i vor fi semne in soare si in lund si in stele, si pe pamant mai-jnire limbilor, cu nedumerire, sunet Wand marea fl valurile, mai murind oamenii de frica si de asteptarea celor ce vor sa vie in lume, ca puterile cerului se vor clati. $1 atunci se va arata semnul Fiului Omului pe cer,2) i atunci vor plange toate semintille parnantului, i vor vedea pe Fiul Omului, venind pe nourii cerului, cu putere el cu slava multa. $1 va trimete pe ingerii sai cu glas mare de trambita i vor aduna pe cei alesi ai lui din cele patru vanturi, dela marginile cerurilor pana la marginile lor. Deci, incepand acestea a se face, cautati in sus si ridicati capetele voastre, ca se apropie rescumporarea voastrd. Asisderea i precum a lost in zilele lui Lot : mincau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zi- 1. Trupul mart e oresui teruaalimului. Filed edzut In pleats multo, deei mort au Banat., vrajmnati se vor ammo asupra lui, ea paafirile de pradi asupra hoitului thr. 2. Semnul Fiutut Omukei e emcee. Ea se va Rata pe oar.

230 232 deau. Iar in ziva in care a egit Lot din Sodoma a plouat Mc gi peatrd pucioasd din cer, gi a perdut pe toti. Intr'acest chip va fi in ziva in care Fiul Omului se va ardta. Inteacea zi, celace va fi deasupra casei '), i vasele lui in casd, sa. nu se pogoare in casd sh le ia pe ele, nici sd intre sa ia ceva din casa sa ; gi celace va fi in cimp, asemenea, sa nu se intoarcd inapoi sa-si ia haina sa sau salt ia ceva din casa sa. Si le-a zis lor pine : Vedeti zmochinul i toti copacii cand mlddita lui este moale i infrunzeste, stiti cd aproape este vara, asa i voi, cand yeti vedea to ate acestea, sä stiti ca aproape este, langa usi". Amin gallon voud: nu va trece neamul a- cesta, pand and vor fi toate acestea. Cerul si pamantul vor trece, iar cuvintele mele nu vor trece. Iar de ziva aceia i ceasul, nimeni nu stie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul 2), lard numai Tata! meu singur, cd precum a fost in zilele lui Noe, asa va fi fi venirea Fiului Omului. Si precum era in zitele cele"de mai inainte de potop : mancau gi beau, se insurau si se mdritau, rand in ziva intru care a intrat Noe in corabie i n'au stiut, rand and a venit potopul fi i-a luat pe toti; asa va fi si venirea Fiului Omului. Atunci, de vor fi doi in camp, unul se va lua i unul se va lase; doud macinand la mean, una se va lua i una se va I. La Evrei aeoperigurile easelor erau drepte gi se putea eta deaaupra lor. 2. Ouvintele nici Fizz/ Broome In Biblia Sffintului Sinod, dar se and In greeegte.

231 233 lasa, si din doi care vor fi intr'un pat intr' aceasth noapte, unul se va lua si altul se va rasa. Aduceti-va aminte de femeia lui Lot. Ci luati aminte de sine-vd, ca sd nu se ingreuieze inimile voastre cu satiul minicar!! i cu betia i cu grijile lumii i Fara de veste sd vie asupra voastra ziva aceia, PAziti-vd, priveghiati si va rugati, cd nu stiti cind va veni vremea aceia. Cad ca o cursd va veni peste toti ceice sed pe lata a tot pamantul, Priveghiati, dar, in Mara vrernea rugindu-vd, ca sd va invredniciti a scapa de toate cele ce vor sd fie si a sta inaintea Fiului Omului ; ca un om care se duce departe, läsindu-si casa sa si dand slugilor sale putere i fiecdruia lucrul lui i portarului poruncind ca sä privegheze. Privegheati, dar; cd nu zio: Privegheati I 10) Pilda celor 10 fecioare (Matei 25, 1 sti(i cand va veni domnul casei, seara sau la miezul noptii sau la cantatul cocosilor sau dimineata. Ca nu cumva, venind fard de veste, sa va afle pe voi dormind. Iar cele ce va zic, tuturor Atunci se va asemana impdratia cerurilor cu zece fecioare, care, luandu-si candelele sale, au iesit intru intimpinarea mirelui. Si cinci dintre ele erau intelepte, iar cinci nebune. Cele nebune, luandu-si candelele sale, n'au luat cu sine untdelemn, iar cele intelepte au luat untdelemn in vasele sale, cu candelele sale. Si zabovindu-se mirele, au dormitat toate si au adormit. Tar la miezul noptii s'a facet strigare : Tata mirele

232 234 vine! Iesiti intru intimpinarea lui 1" Atunci s'au sculat toate fecioarele acelea i i-au impodobit candelele sale, iar cele nebune au zis celor intelepte: dati-ne noun din untdelemnul vostru, ca se sting candelele noastre". Si au raspuns cele intelepte, zicand: nu cumva nu ne va ajunge noud i voila, ci mai bine mergeti la ceice \rand si vä cumpärati your. lar mergand ele sa cumpere, venit-a mirele, i cele ce erau gata, au intrat cu el la nuntd, i s'a inchis usa. lar mai pe urma au venit i celelalte fecioare zicand : Doamne, Doamne, deschide noud". Iar el, itpunzand, a zis : Amin zic your, nu va stiu pe voi". Drept aceia priveghiati, ca nu stiti ziva, nici ceasul intru care Fiul Omului va veni. 11) Pilda talantilor (Matei, 25, -). Ca imparoia cerului este in ce chip un om, ducandu-se departe, a chemat slugile sale si le-a dat lor avutia sa ; si unuia i-a dat cinci talanti iar altuia doi, iar altuia unul ; fiecdruia dupe puterea lui, i s'a dus indata. S plecand celceluase cinci talanti, a negutatorit cu dansii si a facut alti cinci talanti. Asisderea i cel cu doi a dobandit i acesta alti doi, iar celce luase unul, ducandu-se, a sdpat in Omani si a ascuns argintul domnului sail. lar dupe multh vreme, a venit domnul slugilor acelora si a facut socoteala cu dansii, i venind celce a luat chick talanti, a adus alti cinci talanti, Send: Doamne, cinci talanti mi-ai dat tu mie ; iata, alti

233 235 cinci talanti am dobandit cu ei". Zis-a lui Domnul sail,: Bine, sluga build i credincioasa, peste putine ai lost credincios, peste multe te voi pune, infra Intru bucuria domnului tau". Si venind gi celce a luat doi talanti, a zis: Doamne, doi talanti mi-ai dat mie ; iata, alti- doi talanti am dobandit cu ei". Zis-a lui domnul sau : Bine, sluga bund i credincioasa, peste putine ai lost credincios, peste multe te voi pune; infra Infra bucuria domnului tau". $i venind i celce a luat un talant, a zis: Doamne, te-am stiut cd esti om aspru; seceri unde n'ai semanat i aduni de unde n'ai risipit, i temandu-ma, m'am dus de am ascuns talantul tau in pamant ; iata si al tau". $i raspunzand domnul sau, i-a zis lui:, Sluga viclearth i Prima, ai stiut cd secer unde n'am semanat i adun de unde n'am risipit? Pentru aceasta dar se cuvenea sa fi dat argintul meu schimbatorilor, i venind eu, a fi luat al meu cu dobanda. Luati dar dela el talantul si-1 dati celuice are zece talanti, cd tot celui ce are i e va da si-i va prisosi, iar dela celce n'are i ceiace i se pare cd are i se va lua dela dela dansul. i pe sluga cea netrebnica, arumcati-1 Intru intunerecul cel mai din alma, unde va fi plangerea i scrasnirea dinfilord. 12) Judecata de apoi (Matei, 25, sf-o; 26,,-,). Iar and va veni Fiul Omului intru slava sa, si toti sfintii ingeri cu amid, atunci va sedea pe scaunul slavei sale si se vor aduna inaintea lui toate limbile gig va desparti pe anon until

234 236 de altul, precum desparte pastoral oile din iezi,.si va pune oile deadreapta sa, iar iezii deastanga. Atunci va zice imparatul celor deadreapta lui : Veniti binecuvantatii Parintelui meu, de mosteniti imp aratia care este gatita voila dela intemeierea lumii, ca am flamanzit l mi-ati dat de am mancat, am insetat i mi-ati dat de am Mut, strain am lost si m'ati primit, gol 1 m'ati imbracat, bolnav am lost si m'ati cercetat, in temnita am lost si ati venit la mine". Atunci vor raspunde lui dreptii zicand : Doamne, cand te-am vazut Hartland i te am hranit, sau insetat si ti-am dat de ai Mut, sau cand te-am vazut strain si te-am primit, sau gal i te-am imbracat, sau cand te-am vazut bolnav, sau in temnita si am venit la tine? i raspunzand imparatul, va zice lor : Amin zic vouä, intrucat ati facut unuia dintfacesti frati ai mei prea mid, mie ati lacut". Atunci va zice i celor deastanga lui : duceti-va dela mine, blestematilor in focal cel vesnic, care este gatit deavolului i ingerilor lui, ca am flamanzit si nu mi-ati dat sa mananc, am Insetat si nu mi-ati dat sa beau, strain am lost si nu m'ati primit, gol si nu m'ati imbracat, bolnav si in temnita si nu m'ati cercetat pe mine". Atunci vor raspunde i ei, zicand : Doamne, cand te-am vazut fldmand, sau Insetat. sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita si n'am slujit tie?" Atunci va raspunde lor, zicand : Amin, graiesc voila ; intrucat n'ati facut unuia dinteacesti prea mici, nici mie n'ati facut, i vor merge acestia in munca vesnica, iar dreptii in viata vesnica"

235 In Mercurea Patimilor. (Matei 16, 1-5, 14'10 Marcu 16, in; 10-11; Luca 22, n6). i erau Pastile i Azimele dupd cloud zile; gi arhiereii i cdrturarii cdutau cum sd-1 omoare pe el, prinzandu-1 cu viclesug, ea se temeau de norod. $i a fost, and a savdrsit Iisus toate cuvintele acestea, a zis ucenicilor sai : $titi cd dupd cloud zile vor fi Pastile i Fiul Omului se va da sa se rastigneasca. Atunci s'au adunat arhiereii cdturarii i bdtrdnii norodului, in curtea arhiereului ce se numea Caiafa. $i sfat au facut sd prinda pe Iisus cu viclesug i sd-1 omoare. $i ziceau : Nu in ziva praznicului, ca sd nu se facd turburare intru norod. Iar Satana a intrat in Iuda ce se chema Iscarioteanul, care era din numeral celor 12. $i mergaud, a grdit cu arhiereii h cu voievozii, cum 1-ar vinde pe el lor. $i le-a zis lor : Ce-mi yeti da mie i eu ii voi da pe el voila?" Iar ei, auzind, s'au bucurat i i-au fagdduit sd-i dea lui bani. $i i-au pus lui 30 de arginti. $i el s'a là- &lull lor si de atunci cduta vreme cu prilej, ca sa-1 vanda pe el lard de norod. 1. Iisus a pflpoveduit In Ierusalim In trei zile dearfindul : Dumf. raid, Lunt si Mull In aceastfi din urtnd si, cum 1i era obia in) stage, s'a tres din non pe Muntele Mdalinilor bi a petrecut la prietenul situ [Asir Tn Vitania. In ziva d &femur), nu s'a aratat In Ierusalim. A fest sins rind arbierii M Cu ai Ior an pus la sale deplin ea sd-i omoare. Atunci a'a dus si luda ea sd-i vaned In +poi la lerusadm n'a venit deck Joi, dupli unseal, pentru a rained Pactele eu ueenieli sdi.

236 Santa Cind. Ziva de loi L. Pregitirea. (Matei 26, Irv); Marcu 14, 12-25; Luca 2210) Si a venit ziva azimelor 0, intru care se cadea sa se jertfeasca Pastile 2). Iar in ziva cea dintai a azimelor, au venit ucenicii 'la lisus zicand Uncle voiesti sa gatim tie sa mananci Pastele?" $i a trimes pe doi din ucenicii sal, pe Petru i pe loan, si re-a zis lor :" Mergeti de gatiti nota Pas- "tile sa mancam". Iar ei i-au zis lui : Uncle volesti sd gatim?" Iar el le-a zis Mr: lata, intrand -voi in cetate, va va Intampina pe voi un om ducand un vas de lut cu apa ; mergeti dupa clansul in casa in care va intra. $i ziceti stäpanului casei : I Invatatorul zice tie :" Vremea mea a- proape este; la tine voi face Pastile cu ucenicii mei; uncle este salasul intru care sa mananc Pastile cu ucenicii mei? $i el va va arata voila un foisor mare anernut ; acolo gatiti?" $i au iesit ucenicii lui si au venit in cetate,. si au aflat precum le zisese lor, si au earn Pastile. $i facandu-se seara, a venit cu cei 12, si cand a sosit ceasul, a sezut, i cei 12 apostoli -cu el. $i le-a zis lor : Cu pofta am poftit sä mananc aceste Past cu voi mai nainte de patima mea : ca zic coal, ca de acum nu voi mai manca 1. Mud au egit din Egipt, Evreii aveau maneare pregatitg si pane nedospitii sau azime. De aeeia, la vremea Pagtelui, ei mfineau tot pane nedospitg, M plod tn skit( de azi, aga fan. Pastele era siirbetoarea lor intru amintirea egirii din robin Egiptului. 2. Be Meen sci an jertfeased Paytile, fiindea atunei theme iamblie time un miel.

237 239 dintr'acestea, pand cand se vor implini intru imparatia lui Dumnezeu". 2. Spalarea picioarelor. (loan 13, Iar mai nainte de Praznicul Pastilor, stiind Iisus ca i-a venit ceasul ca sa se mute din lumea aceasta catre Tata], iubind pe ai sal care erau lume, i-a iubit pe ei pana in sfarsit. Si cifia fd candu-se, cand diavolul acum pusese in inima Iudei, a lui Simon Iscarioteanul, ca sd-1 vanda pe el, stiind Iisus ca toate i-a dat lui Tata]. In mani, si cum ca dela Dumnezeu a iesit, si la Dumnezeu merge, s'a sculat dela dna, i i-a pus vesmintele, i luand Iota, s'a incins. Dupa aceia a turnat apa in spalatoare; si a inceput a spala picioarele ucenicilor, si a le sterge cu Iota cu care era incins 1), Deci a venit la Simon Petru, 0 acela i-a zis lui : Doamne, au tu vei sa-mi spellpicioarele?" Raspuns-a Iisus si i-a zis lui : Ceiace f ac eu tu nu stii acum, dar vei cunoaste dupa acestea". Zis-a Petru lui : Nu vei spala picioarele mele in veac 1" Raspuns-a lisus lui : De nu te voi spala pe tine, n'ai parte cu mine". Zis-a, Simon Petru lui : Doamne, nu numai picioarele, ci i manile i capul". Zis-a Iisus lui: Cel spalat n'are trebuinta lard numai picioarele a le spala ci este curat tot, si voi curati sunteti, dar nu top", 1. timer Bristol], daci a dat Inviltatura cii celce viva ad fie mai mare ad fie tuturor alugd, acum trace si la fapti i aratil ucenicilor Siii, prin spillarea picioarelor, oil a fi mai mere nu inseamne se primeed slujbele altora, ci sä fii In stare a face slujbe pentru altii. Va fi cu atilt mai mare cake poste face slujbal pentru toti.

238 240 Ca stia pe celce vrea sal vanda pe el. Pentru aceia a zis : Nu toti sunteti curati. Deci, dupa ce a spalat picioarele lor i si-a pus vesmintele sale, sezand iarasi, a zis lor Eunoasteti ce am facut voua? Voi pe mine ma chemati Invatatorul i Domnul si bine ziceti,ca sunt- Deci daca eu, Domnul i Invatatorul, am spalat picioarele voastre, i voi datori sunteti unul altuia a spala picioarele. Ca pilda am dat voua. ca, precum eu am facut vouä, i voi sa faceti. Amin, amin zic voua : Nu este sluga mai mare cleat domnul sau, nici solul mai mare decat celce 1-a trimis pe el. De stip acestea, fericiti sunteti, de le veti face. Nu pentru voi toti graesc. Eu stiu pe care i-am ales, ci ca sa se implineasca Scriptura : Celace mananca pane impreuna cu mine, a ridicat asupra mea calcaiul sau. De acum zic voila mai nainte de a se face, pentruca, atunci cand se va face, sa credeti ca eu sunt. Amin, amin graiesc voua, celace primeste pe care voi trimete, pe mine ma primeste, iar celace ma primeste pe mine, primeste pe celace m'a trimes pe mine" 3. Vanzarea lui Iuda. agatei 26, -; Marc, 14, Luca 22, iris; loan 13 s 1 ; Acestea zicand Iisus, s'a tulburat cu duhul, i a marturisit Iisus si a Zis : Amin, amin graiesc votia, ca unul din voi ma va vinde, celce maraud. cu mine. Deci ucenicii priveau unul la altul, nepricepandu-se pentru cine graieste. Si

239 241 intristandu-se foarte, fie-care dintr'in0i au inceput a zice lui : ffnu cumva eu sunt, Doamne?". lar el, raspunzand, a zis : Celace a intins cu mine mana In blid, acela vrea sa ma vanda. Ci Fiul Omului va merge, precum este scris pentru el. Dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului se vinde t Mai bine ar fi lost lui, de nu s'ar fi nascut omul acela". Si raspunzand luda, celce 1-a vandut pe el, a zis : Nu cumva sunt eu, Invatatorule?" Zis-a lui : Tu (insuti) ai zis". 4. Mezarea Tainei Sfintei Impartaqiri. (Matei 26, Marcu 14, - ; Luca 29, 12-10). Deci, mancand ei, I luand lisus panea 0.,.,tsg. R2. C4ALI rcin.,,,-iy Y.. fr. - --,,- c oi,r w,m,_;... 4 aiii.... -t i M LC...._.' - en6, - ece-.46ifielted I FaaalahLtia!,:talAJWCP.L 1. La Panda evreiesc se manta miel feint pi verdeturi. Ape a trebuit ad manatee pi Daus. Dupd cc s'a Meet serest..., rum se area prin =totals mfinednd ei adied mancaserä ce era rdnduit pentru 16

240 242 binecuvantand, a frant si a dat ucenicilor si a zis : Luati mancati, acesta este trupul meu, carele se da pentru voi; aceasta faceti intru pomenirea mea". $i luand paharul, dupd ce a cinat, multamind, a dat lor zicand : Beti dintru acesta toti, ca acesta este sangele meu, al legii celei noi, care pentru multi se varsd spre iertarea pacatelor, i zic voud a de acum nu voi mai prnzfee..san s ar- sd:w..... "4.- 1:-t Irk > v... '., It-1;... _Ikee:..,7:05 : :1, ir". ; 3. aria re 45; F...,, bea dintr'aceastd roada a vitei, pand in ziva aceia cand o voi bea pe aceasta cu voi nota intru imparatia Tatalui meu". 5. lisus descopere din nou pe Iuda. (Luca 22 -, ; loan 13, -). Iata insd mana vdnzdtorului meu cu mine este la masa. $i ei au inceput a se intreba intre sine, care ar fi dintre ei celace va sa facd pram:lieu] Papal., dup 5. aceasta liens a agent noun rani:wield a Sfintei Impartnairi, prin Sanaa. impala ai Wawa effngelut SAu, in chipul pftnti al al vinulul,

241 243 aceasta? $i era unul din ucenicii lui culcat pe sanul lui Iisus, acel pe care-i iubea Iisus. Deci Simon Petru a facut semn acestuia sh intrebe cine ar fi de care graieste. i cazand 1), acela pe pieptul lui lisus, a zis lui : Doamne, cine este V' Raspuns-a lisus Acela este caruia eu, intingand panea, o voi da". i intingand parka, a dat-o lui Iuda al lui Simon Iscarioteanul. Si dupa pane, atunci a intrat inteinsul Satana. Deci a zis Iisus lui : Ce vrei sa faci, fal mai in graba". $i aceasta nimeni din ceice sedeau la masa n'au cunoscut, pentru ce i-a zis lui. Ca unii socoteau, de vreme ce punga avea Iuda, ca Iisus ii zice CumpArd : cele ce ne trebuiesc la praznic" sau sa dea ceva similar. Deci, dupa ce a luat el panea, IndatA a esit. $i era noapte cand a esit. 6. Naintelegere Mitre apostoli pentru marire. (Luca 22, 24-80), $1 s' a facut i prigonire intre clayish (Intre apostoli), care dintre ei s'ar!area a fi mai mare. Iar el k-a zis lor : Imparatii paganilor ii domnesc pe ei i ceice-i stapanesc pe ei facatori-de-bine se cheama. Iar intre voi nu va fi asa, ci celce este mai mare intre voi sa fie ca cel mai mic ; si. celce este incepator ca celce slujeste. CA cine este mai mare? celce sade sau ceice slujeste? Au nu celce sade? lar eu sunt in mijiocul vostru ca celce slujeste. Iar voi sunteti care ati petrecut cu mine 1. Ached apleanda-se pe pleptul lui Iisue.

242 244 Intru ispitele mele. S eu va rânduiesc voua impardfie, precum mi-a randut mie Tata meu, ca sa mâncafi l sa beti la masa mea Intru imparafia mea l sa sedeti pe 12 scaune, judecand cele 12 semintii ale lui Israil". 93. Cavantarea Domnului dupa Mina Chit 1. Iisus vesteste plecarea Sa. Porunca cea mare. (loan, 13-j. Zis-a lisus : Acum s'a proslavit Fiul Omului si, Dumnezeu s'a proslavit intru el. Duca s'a proslavit Dumnezeu intru el, si Dumnezeu 11 va proslavi pe el intru sine si indata 11 va proslavi pe el. Fiilor Inca putin sunt cu voi. auta-ma-vefi si, precum am zis Iudeilor, cd unde eu merg, voi nu puteti veni acum, i voua, zic acum : Porunca noua dau voila, ca sà va iubiti unul pe altul, precum eu v'am iubit pe voi, ca i voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toll ca sunteti ucenici ai mei, de yeti avea dragoste intru voi. 2. Domnul vesteste 1epAdarea lui Petru (loan 13, -se ; Luca 22, ergs). Zis a Simon Petru lui : Doamne, unde mergi?" RAspuns-a Iisus lui : Uncle merg eu, nu poti veni acum dupa mine ; iar mai pe urma vei veni dupa mine". Zis a Petru lui : Doamne, pentru ce nu pot veni dupa tine acum? Cu tine sunt gata

243 245 sa merg i in temnita si la moarte. Sufletul meu pentru tine voi pune". liaspuns-a Iisus lui:,,sulletul tau pentru mine vei pune? Amin graiesc tie : nu va canta cocosul pana ce de trei ori te vei lepada de mine, ca nu m flit pe mine. Simone, Simone I iath Satana v'a cerut pe voi sa va cearna ca graul. lar eu m'am rugat pentru tine, ca sa nu peara credinta ta ; i tu oarecand, Intorcandu-te, intareste pe fratii tai". Si le-a zis lor : Cand v'am trimes pe voi fag de punga i fait de traista i fard de inditeminte, au ati avut lipsh de ceva? Iar ei au zis : De nimic". Zis-a drept aceia lor : Acum dar,celce are punga, sa o ia, asisderea i traistd; iar celce n'are sabie, sa-si vanda haina sa sa-si cumpere. Ca zic voud cd Inca aceasta ce este scrish se cade sa se implineasca intru mine, care zice : Si cu cei fara-de-lege s'a socotit, pentruca cele pentru mine sfarsit au". lar ei au zis : Doamne, lath aid cloud saber. Si el le-a zis lor : Destul este". 3. Unirea cu Iisus prin credintä (loan 14, j-), Sh nu se turbure inima voastra. Credeti Intru Dumnezeu, fi intru mine credeti. In casa Tatalui meu multe locasuri sunt ; iar de nu, as fi zis voud : voi sa merg sa gatesc.voua loc. Si de voi merge sa gatesc voila lod iaräfl voi i va voi lua pe voi la mine, ca unde sunt veni eu, si voi sa fiti. Si unde eu Imerg titi, i calea sting. Zis-a Toma lui : Doamne, nu slim unde

244 246 mergi ; si cum putem sa Sim calea?" Zis-au Iisus lui : Eu sunt calea, adevörul si Mate ; nimeni nu vine la Tata faro numai prin mine. De m'ati fi cunoscut pe mine, si pe Tatal meu ati fi cunoscut ; si de acum 11 cunoasteti pe el i 1-ati vazut. Zis-a Filip lui : Doamne, arata noud pe TatAl, i ne va ajunge noua. Zis-a Iisus lui : De atata vreme cu voi sunt, i nu m'ai cunoscut pe mine, Filipe? Celce m'a vazut pe mine, a vazut pe Tatal ; si cum tu zici : arata noua pe Total? Nu crezi ca eu intru Tatal, i 'fatal intru mine este? Graiurile care eu graiesc voila, dela mine nu le graiesc ; iar Tata], celace petrece intru mine, acela face lucrurile. Credeti mie cd. eu intru Tatal, si Tatal intru mine este ; iar de nu, pentru lucrurile acestea credeti mie. Amin, amin graiesc voua, celace crede Intru mine, lucrurile care eu fac si7ace1a va face, si mai marl decat acestea va face ; cd eu la Tatal meu merg. $i orice veti cere intru numele meu, aceia voi face, ca sa se proslaveasca. Tatal intru Fiul. Orice yeti cere Intru numele meu, eu voi face". 4. Unirea cu lisus prin dragoste (loan 14, De ma iubiti pe mine, poruncile mele paz'ti. $i eu voi ruga pe Tatal i alt Mangdietor va da voua, ca sa ramaie cu voi In veac, Duhul a- devarului, pe care lumea nu-1 poate primi, ca nu-1 vede pe el, nici II cunoaste pe el ; iar voi ii cunoasteti pe el; ca cu voi petrece i Intru voi va fi i nu vd voi lasa pe voi sdrmani ; voi veni

245 247 la voi. Inca putin, i lumea pe mine nu ma va mai vedea, iar voi md yeti vedea pe mine, ca eu viu sunt, i voi yeti fi vii. Intru acea zi yeti cunoaste voi, ca eu sunt Intru Tata] meu, i voi intru mine, si eu intru voi Celace are poruncile mele, si le pazeste pe ele, acela este care ma iubeste pe mine, si celace md iubeste pe mine, iubi-se-va de Tatal meu, i eu ii voiu iubi pe el, si ma voiu arata lui, Zis-a lui luda, nu Iscarioteanul : Doamne, ce poate fi cd noud vrei cite arafi, si nu lumii 7" Itaspuns-a lisus si au zis lui : De ma iubeste cineva pe mine, cuvantul men va nazi, i Tatal meu 11 va iubi pe el, si la el vom veni, i locas la dansul vom face. Celce nu ma iubeste pe mine, cuvintele mele nu le pdzeste, gi cuvantul care auziti nu este al meu, ci al Tatalui celui ce m'a trimes pe mine. Acestea am zis voua, la voi petrecand, iar Mangaietorul, Duhul cel Sf ant, pe care-i va trimite Tatal intrd numele meu, acela pe voi va va invite toate, i va aduce-aminte voila toate cele ce am graft voila. Pace las voua, pacea mea dau you'd, nu precum lumea da, eu dau voud. SA nu se turbure inima voastrd, nici sd se spaimanteze. Auzit-ati ca. eu am zis voud : merg, i voi veni la voi. De m'ati iubi pe mine, v'ati fi bucurat, caci am zis voud: merg la Tata! ; ca Teal meu mai mare decal mine este. Si acum am zis voila, mai nainte, nand a nu fi, ca atunci cand va fi, sa. credeti. Nu voi mai grai multe cu voi, ca vine stapanitorul lumii acesteia i intru mine n'are nimic, ci ca sa cunoasca lumea ca iubesc pe Tatal, i precum mia-

246 248 poruncit mie Tatal, asa fac. Sculati-va sa mergem de aict". 5, Roadele unirii cu Iisus (loan 15, 1-1). Eu sunt buciumul vitei cel adevarat i Tatal meu lucratorul este. Toata vita care nu aduce roada intru mine, o scoate pe ea, si toata care aduce roada, o curateste pe ea, ca mai multa roada sa aduca. Acum voi curati sunteti, nentru cuvantul care am grait voud. Ramaneti intru mine si eu Infra voi. Precum vita nu Nate sa aducd roadd din sine singurd, de nu va ramanea in bucium, asa nici voi, de nu yeti ramanea intru mine. Eu sunt buciumul vitei, voi vitele, celace ramane intru mine si eu intru el, acesta aduce roada multa, cä taxa. de mine nu puteti face nimic. De nu ramane cineva Intim mine, se scoate ifard ca vita si se usuca, i o aduna pe ea i in foc o arunca i arde. De veil ramanea intru mine, si cuvintele mete de vor ramanea intru voi, orice yeti vrea yeti cere, si se va face voud. Intru aceasta s'au proslavit Tatal meu, ca roada multa sa aduceti i sa Ara faceti ucenici ai mei. Precum m'a iubit pe mine Tatal, i eu v'am iubit pe voi, ramaneti intru dragostea mea. De yeti pazi poruncile mele, yeti ramanea intru dragostea mea, precum eu poruncile TatAlui meu am earn. si raman Intru dragostea mea. Acestea am grait voud, ca bucuria mea intru voi sa ramale, i bucuria voastra sa se Implineasca. Aceasta este porunca mea, ca sa va iubiti unul pe altul, --

247 249 precum eu v'am iubit pe voi. Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca cineva sufletul sail sail pue pentru prietenii sae Voi prietenii mei sunteti, de yeti face cate eu poruncesc voila. De acum nu va mai zic voua slugi, ca. sluga nu stie ce face domnul salt, ci pe voi v'am zis prieteni, cetoate cate am auzit dela Tata! meu am aratat voila. Nu voi m'ati ales pe mine, ci eu v'am ales pe voi i v'am pus ca voi sa mergeti si roada i aduceti si roada voastra va ramanea, ca mice yeti cere dela Tatal intru numele meu, sa dea voua. Acestea poruncesc voua, ca sa va iubiti unul pe altur. 6. Troia in prigoniri. (loan 14, ; 16, De va uraste pe voi lumea, stiti ca pe mine mai inainte decat pe voi m'a urat. De ati fi din lume, lumea ar iubi pe al sau, dar pentruca din fume nu sunteti, ci eu v'am ales pe voi din lume, pentru aceasta uraste pe voi lumea. Aduceti-vd aminte de cuvantul care am graft voila : nu este sluga mai mare decat domnul ski. De m'au gonit pe mine si pe voi va vor goni ; de au pazit cuvantul meu, si al vostru vor pazi. Ci acestea toate vor face voila pentru numele meu, caci nu stiu pe celace m'a trimes pe mine. De n'as fi venit i a fi graft lor, Scat n'ar avea, iar acum raspuns n'au pentru pacatul lor. Celce ma :waste pe mine si pe Teal meu uraste. De n'as fi facut lucruri intru ei, care nimeni altul n'a facut, pacat n'ar avea, iar acum au si,).

248 250 Ci cu adevarat zic voua : de folos este voua ca sb. ma duc eu, ca, de nu ma voi duce eu, Mangaietorul nu va veni la voi, iar de ma voi duce, II voi trimete pe el la voi, i venind acela, va vadi lumea de pacat si de dreptate si de judecata. De pacat, caci nu cred intru mine, iar de dreptate, cad la Tata] meu merg si nu ma yeti mai vedea pe mine, iar de judecata, caci stapanito- vazut i m'au urat i pe mine si pe Tatäl meu. Ci ca sa se Implineasca cuvantul cel scris In legea lor ca : m'au urat in zadar". lar cad va veni Mangaietorul pe care eu voi trimite vale dela Tatal, Duhul adevarului, carele dela Tatal purcede, acela va marturisi pentru mine ; Inca i voi marturisifi, ca din Inceput cu mine sunteti. Acestea am graft voua ca sa nu va zmintiti. Scoate-va-vor pe voi din sinagogi, i va veni vremea, ca tot celce va va ucide pe voi, sa i se para ca aduce slujba lui Dumnezeu i acestea vor face voua, ca n'au cunoscut pe Tatal, nici pe mine. Ci acestea am graft voua, ca, daca va veni vremea, sa va aduceti-aminte de ele, ca eu am spus voua. Si acestea voila din Inceput n'am spus, cad cu voi eram. lar acum merg la celace m'a trimis pe mine, si nimeni din voi nu ma intreaba : uncle mergi? ci pentruca acestea am graft voua, Intristarea a umplut inima voastra". 7. Mangaierea prin venirea Sfantului Dull fl birdinta viitoare (loan 17.).

249 251 rul lumii acesteia s'a hideout. Inca multe am a zice voug, ci nu puteti a le-purta acum. Iar cand va veni acela, Duhul adevarului, va povatui pe voi la tot adevarul, ca nu va grai dela sine, ci cate va auzi, va grai, i cele viitoare va vesti voua. Ace la pe mine ma va slavi : ca dintr'al meu va lua i va vesti voua. Toate cate are 'Fatal, ale mele sunt. Pentru aceasta am zis cä dintr'al meu va lua i va vesti voua. Patin si nu ma yeti vedea i iarasi putin i ma yeti vedea, ca eu merg la Tatal". Deci au `zis unii din ucenicii hit intru sine : ce este acestea ce zice nota : Patin 0 nu ma yeti vedea, i iarasi putin i ma yeti vedea", 0, cum ca eu merg la TatAl meu?" Deci ziceau: Ce este aceasta ce zice : putin? Nu stim ce graieste". Deci au cunoscut Iisus ca vreau sa-i intrebe pe el si a zis lor : De aceasta va intrebati intre voi caci am zis : putin si nu ma veil vedea, i iarasi putin i ma yeti vedea 7. Amin, amin graiesc voua, ca voi veti plange i. va vett tangui, iar lumea se va bucura, si voi va yeti intrista, ci intristarea voastra infra bucurie se va intoarce. Femeia, cand naste, intristare are, caci a sosit ceasul ei ; iar dace naste copilul, nu-si mai aduce aminte de scarlet pentru bucuria ca s' a nascut om in lume. Deci l voi intristare acum aveti, ci lards va voi vedea pe voi, 0 se va bucura inima voastra, si bucuria voastra nimeni nu o va lua dela voi. Si inteacea zi pe mine nu ma vett intreba nimic. Amin, amin graiesc voila orice yeti cere dela

250 252 "Fatal intru numele meu, va da voud. PAnd acum n'ati cerut nimic intru numele meu; cereti i yeti lua, ca bucuria voastra sa fie deplina. Acestea in pilde am grail vouà, ci va veni ceasul cand nu voi mai grai in pilde voua, ci aratat pentru Tatal voi vesti vouä. Intr'acea zi in numele meu yeti cere, 0 nu zic voila ca eu voiu ruga pe Tatal pentru voi, Ca insusi Tatal iubeste pe voi, caci voi pe mine m'ati iubit, i ati crezut cà eu dela Dumnezeu am iesit. Iesit-am dela Tatal si am venit in lume ; -laths las lumea i merg la Tatal". Zis-au lui ucenicii: lath acum aratat graiesti gi nicio pilda nu zici. Acum stim ca tii toate i nu-ti trebuie ca sa te intrebe cineva; prin aceasta credem ca dela Dumnezeu ai iesit". Raspuns-au lor Iisus : Acum credeti? Iata, vine ceasul i acum a sosit, ca sa va risipiti fiecare la ale sale si pe mine singur ma yeti lasa ; dar nu sunt singur, ca Teal meu cu mine este. Acestea am graft voua, ca intru mine pace sa aveti. In lume necaz yeti avea ; ci indrazniti, eu am biruit lumea". 8. Rugaciunea arhiereasca a lui Iisus (loan, 17, 1-). 1. lisus se round pentru ELAcestea a grail lisus, i si-a ridicat ochii sai la cer si a zis : PArinte, a venit ceasul : proslaveste pe Fiul tau, ca A Fiul tau sa te proslaveasca pe tine. Precum ai dat lui stapanire a tot trupul, ca tot ce ai dat dui, sa le dea lor viata vesnica, i aceasta este viata cea vesnica, ca sa te cunoasca pe tine unul, adevaratul Dumnezeu, i pe care ai trimes pe Iisus Hristos.

251 253 Eu te-am proslavit pe tine pe!taut ; lucrut am savarsit, care ai dat mie ca sa-1 fac, i acum, ma proslaveste tu, Parinte, la tine Insult cu slava pe care ant avut-o la tine mai nainte pand a titi fi lumea. 2. Thus se rottgli pentru ucenicii sdi.aratat-am numele tau oamenilor, pe care i-ai dat mie din lame. Ai tai erau i mie i-ai dat pe ei ; i cuvantul tau au pazit. Acum au cunoscut ca Mate cate ai dat mie, dela tine sunt, pentruca cuvintele care ai dat mie, le-am dat lor i ei le-au primit, si au cunoscut cu adevarat ca dela tine am iesit, si au crezut ca tu m'ai trimes. Eu pentru acestia ma rog ; nu pentru mine ma rog, ci pentru acestia pe care i-ai dat mie, ca ai tai sunt si ale mele toate ale tale sunt si ale tale ale mele. 51 m'am proslavit intru dãnii, i nu mai sunt in lume, iar acestia in lume sunt i eu la tine vin. Parinte Ante, pazeste-i pe dansii intru numele tau, pe care-i dat mie, ca sa fie una, precum si noi. Cand eram cu ei in lume, eu Ii pazeam pe ei intru numele tau ; pe care i-ai dat mie, i-am pazit, i nirneni dintre dansii n'a pierit, fara numai fiul perzarii ; ca sa se implineasca Scripture. Iar acurn la tine yin, i acestea graiesc in lume, ca sa alba bucuria mea deplin intru ei. Eu am dat lor cuvantul tau, i lumea i-a urat pe ei caci nu sunt ei din lume. Nu ma rog ca sa-i iei pe ei din lame, ci ca sa-i pazesti pe ei de cel viclean caci ei din lame nu sunt, precum i eu din lurne nu sunt. Sfinteste-i pe ei intru adevarul tau; cuvantul tau adevar este. Precum pe mine,.

252 254 m'ai trimes in lume, i eu i-am trimes pe ei in lume. $i pentru dansii eu rna sfintesc pe mine insumi, ca i ei sa fie sfintiti intru adevar. 3. lisus se roagd pentru toti credincio$ii. Si nu numai pentru acestia ma rog, ci i pentru ceice vor crede prin cuvantul lor intru mine, ca toti una sa fie ; precum tu, Parinte, intru mine si eu intru tine, ca i acestia intru noi una sa,fie; ca sa creadd lumea cd tu m'ai trimes. $i eu zlava pe care mi-ai dat-o mie, am dat lor ; ca sa fie una, precum si noi una suntem ; eu intru ei i tu intru mine, ca sa fie ei desdydrsit intru una, 0 ca sa cunoascd lumea cd tu m'ai trimes i i-ai iubit pe ei, precum pe mine m'ai iubit. Parinte, pe cari i-ai mie, voiesc ca, unde sunt eu, i aceia sa fie cu mine ; ca sa vada slava mea, care ai dat mie, pentruca m'ai iubit pe mine mai nainte de intemeierea lumii. Parinte drepte, i lumea pe tine nu te-a cunoscut, iar eu te-am cunoscut, 0 acestia au cunoscut, cd tu m'ai trimes pe mine, si am aratat lor numele tau, si-1 voi arata, ca dragostea cu care m'ai iubit pre mine, intru dansii sa fie i eu intru ei. CAPITULUL VIII. Patima Domnului nostru lisus Written In gradina Ghetsimani. (Matei 26, ; Mama 14, Luca 22, ; loan 18,1). 26"42 ;,-, Acestea graind lisus i dand lauda, a iesit, impreuna cu ucenicii sai, de cealalta parte de

253 255 pardul Cedrilor. Si iesind, a mers, dupa obicei, In Muntele Mdslinilor, in satul ce se numeste Ghetsirnani, i s'au dus dupa el i ucenicii lui. Atunci le-a zis lor Iisus Toti va yeti zminti Intru mine In noaptea aceasta, 0 scris este: Bate voi pastoral si se vor risipi oile turmei". Dar dupa ce voi invia, voi merge mai nainte de voi In Galileia. $i raspunzand Petra, a zis lui: Desi toti se vor zminti intru tine, eu insa niciodata nu ma voi zminti". Zis-a lisus lui: Amin, zic tie, cd Inteaceasta noapte, mai nainte de a canta cocasul de doua ori, de trei ori te vei lepada pe mine". Zis'a Petru lui: De mi s'ar intampla i a muri impreuna cu tine, nu ma voi lepada de tine". Asisderea Inca i toti ucenicii au zis. $i au venit in satul al carui nume este Ghetunde era o gradina, intru care au intrat simani, ei i ucenicii lui. $i sosind la loc, a zis lor : $edeli aci pana voi merge sa ma rog acolo ; rugati-va, ca sa nu intrati in ispita". $i a luat cu sine pe Petru i pe Iacov i pe loan, si a inceput a se spaimanta si a se mahni. $i a zis lor ; Intristat este sufletul meu pana la moarte. Ramaneti aici si priveghiati". $i mergand putin mai nainte, s'a departat dela dansii, ca de o aruncatura de peatra, si a cazut cu fata sa pe pamant si se ruga, de este cu putinta, sa treaca dela dansul acel ceas. $i Aires:: Ava Parinte, toate sant tie cu putinta ; de este cu putinta, teach' dela mine paharul acesta, insa nu voia mea, ci a ta sä fie".

254 256 $i a venit catre ucenici si i-a aflat pe dansii dormind, si a zis lui Petru: Simone, dormi? Nu putusi un ceas sd priveghezi impreuna cu mine? Priveghiati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita, ca duhul este osdrduitor, iar trupul neputincios. Iardsi, a doua oars. mergand, s'a rugat zicand; Pdrintele meu, de nu poate trece acest pahar dela mine, ca sa nu-i beau pe el, fie voia ta". $i intorcandu-se, i-a aflat pe dânsil iarasi dormind. de intristare, ca erau ochii lor ingreuiati, si nu stiau ce sa-i raspunda. $i lasdndu-i pe ei, mergand, iarasi s'a rugat, a treia card, acelas cuvant zicand. $i i s'a aratat lui Inger din cer intarindu-1 pe el. 51 Hind

255 257 intru nevointa, mai cu deadinsul se ruga. Si se Meuse sudoarea lui ca picaturile de sange ce pica pe pamant. $i sculandu-se dela rugaciune, atunci a venit la ucenicii sth i le-a zis lor : Dormiti de acum i va odihniti, iata, s'a apropiat ceasul i Fiul Omului se va da in Smile pacatosilor. Sculati-va sa mergem ; iata, s'a apropiat celce m'a vandut". 95. Prinderea lui lisus (Matei 26, ; Mara! 14, 43'-45 ; Luca 21; ; loan 18,3). Si Inca graind el, iata, a venit Iuda, unul din cei 12. (Caci el stia locul, cà de multe ori Iisus se aduna acolo cu ucenicii sal). Si a venit impreuna cu el norod mutt, cu sabii i cu fusti, trimesi acolo de arhierei si de batranii norodului, cu felinare i cu faclii i cu arme. Iar celce-1 vanduse pe el le (Muse semn zicand : Pe care voi sdruta, acela este ; prindeti-1 pe el 0-1 duceti cu paza". Si venind, indata s'a apropiat de Iisus ei i-a zis lui : Bucura-te Invatatorule V Si 1-a sarutat pe el. Iar Iisus i-a zis lui :Prietene, pentru ce ai venit? Judo, cu sarutare vinzi pe Fiul Omului?" Iar lisus, stiind toate cele ce erau sa vie asupra lui, ieind, le-a zis lor : Pe cine cautati?" Raspuns-au lui : Pe Isus Nazarineanul". Zis-a lor Iisus : Eu sunt". $i sta i Iuda, celce-1 vanduse pe el impreuna cu dânii. Deci, dupa ce a zis lor ca eu sunt", s'au intors ei inapoi si au cazut jos. $i iaräi i-a intrebat pe ei : Pe cine cautati?" Iar ei au zis : Pe Iisus Naza- 17

256 258 a zis : Am spus rineanul". Raspuns-a Iisus si voua ca eu sunt ; deci, de ma cautati pe mine, lasati pe acestia sa se ducat`, ca sa se implineasca cuvantul care a zis : Pe care i-ai dat mie, n'am perdut dintrinsii pe niciunul". Atunci, apropiindu-se ei, au pus manile pe lisus i 1-au prins pe el. 5i ceice erau pe langa el, vazand ceiace vrea sa fie, i-au zis lui: Doamne, lovi-vom cu sabia?". Iar Simon Petru, a- valid sabie, a scos-o pe ea si a lovit pe sluga arhiereului i i-a taiat urechia lui cea dreapta. Si era numele slugii Malh. Iar Iisus, raspunzand, a zis : Lasati, pana aici. Intoarce sabia ta in locul ei, ca toti ceice scot sabie de sabie vor muri. Au ti se pare ca nu pot ruga acum pe Tatal meu i sa-mi puie mie inainte mai mult decat 121egheoane de ingeri? Paharul care mi-a dat mie Tatal, au nu-1 voi bea pe el? Dar cum se vor implini Scripturile, care zic ca asa se cade sa fie?" Si atingandu-se de urechia lui, 1-a vindecat pe el. Inteacelas ceas, a zis lisus celor ce venisera la ensue arhiereilor i voivozilor bisericii i batranilor : Ca la un talhar ati ieit, cu sabii si cu fusti sa ma prindeti pe mine? In toate zilele hind eu cu voi in biserica, n'ati intins manile asupra mea ; ci acesta este ceasul vostru i sta. pánirea intunerecului, ci ca sa se implineasca Scripturile. Atunci, lasandu-1 pe el, toti au fugit. Iar un tanar oarecare mergea dupa el, imbracat cu giulgiu pe trupul gol, si I-au prins pe el tinerii. Iar el, lasand giulgiul, gol a fugit dela ei.

257 Iisus inaintea Arhiereilor. Natal 26, woe ; Marcu 14, -; Luca ; loan 18, -). 1. Inaintea lai Ana. Deci oastea i cdpetenia cea peste o mie si slugile Iudeilor au prins pe lisus si 1-au legat pe el. $11-au dus pe el intai la Ana, ca era socrul lui Caiafa, care era arhiereu al anului aceluia. $i mergea dupd Iisus Simon Petru i celialt ucenic, iar ucenicul acela era cunoscut arhiereului, i a intrat impreuna cu Iisus in curtea arhiereului. Iar Petru a statut afara la usa. Deci a iesit cellalt ucenic, care era cunoscut arhiereului, si a zis portaritei si a bagat inauntru pe Petru. Deci arhiereul a intrebat pe lisus de ucenicii lui si de invatatura lui. Raspuns-a Iisus lui : Eu de fata am grait lumii. Eu totdeauna am invatat in sinagoga si in biserica, unde toti ludeii se aduna, i intru ascuns n'am grail nimic. Ce ma intrebi? intreaba pe ceice au auzit ce am graft lor. lata, acestia stiu cele ce am grail lor. $i acestea zicand el, unul din slugile ce stau inainte, a dat palma lui lisus zicand : Asa raspunzi arhiereului?". Raspuns-a Iisus lui:: "De am wait rau, marturiseste de rau; iar de am grait bine, ce ma bati?" 2. Inaintea lai Caiafa. Deci 1-a trimes pe :el Ana legat la Caiaf a arhiereul, unde cdrturarii si batranii erau adunali. $i era Caiaf a, celce a sf tuit pe Iudei cd de folos este sa moara un om pentru norod. Jar arhiereii i batranii i tot sfatul cautau marturie mincinoasti asupra Iui Iisus, ca sa-1 omoare

258 260 pe el. Si n'au allot. Ca multi marturiseau minciuni asupra lui si nu erau asemenea marturiile lor. Iar mai pe urmd, venind cloud mdrturii mincinoase, au zis : Acesta a zis : pot sa stric biserica lui Dumnezeu si in trei zile sd o zidesc pe Musa. Cd noi 1-am auzit pe el zicand : Eu voi strica aceasta biserica Mete de mani, si in trei zile alta nefacuta de mani voi zidi". Si nici asa nu era asemenea mdrturia lor. Si sculandu-se arhiereul in mijloc, a intrebat pe Iisus zicand ; Nimic nu raspunzi la ceiace acestia marturisesc asupra ta?" Iar el tacea i nimic nu rdspundea. Iarasi 1-a intrebat pe el arhiereul i i-a zis lui : Te jur pe Dumnezeul cel viu, ca sa spui noud de esti tu Hristosul Fiul lui Dumnezeu cel Binecuvantat." Zis-a Iisus lui : Tu ai zis, eu sunt, Insd zic, voud : De acum yeti vedea pe E ul omului, sezand deadreapta puterii i venind pe nourii cerului. Atunci arhiereul si-a rupt hainele sale zicand: A hulit ; ce ne mai trebuiesc alte mdrturii? Iata, acum ati auzit hula lui. Ce vi se pare you'd'?" Iar ei rdspunzdnd au zis :Vinovat este mortii." Atunci au scuipat in obrazul lui i cu pumnii I-au Data iar altii ii dau palme zicand : Prooroceste noud, Hristoase, cine este cel cete-a?". $i alte multe, hulind impotriva lui, ziceau. 97. LerAdarea lui Petru (Matei 26,, -; Marcu 14, 541 ern; Luca 22, -.62; loan 18, 17-18; 23-25) Si Wand ei foc in mijlocul curtii, cd era frig, era

259 Simon Petru impreuna cuslugile, stand si incalzindu-se la thc. $i Hind Petru jos, in curie, a venit una din slujnicile arhiereului, portarita. $i vazand pe Petru incalzindu-se, cautand la el, a zis : 51 tu erai cu Iisus Nazarineanul." Dar el s'a lepadat fnaintea tuturor, zicand : Femeie, nu-1 niu pe el, nici pricep ce graiesti tu." $i a ent afara inaintea curtii, n a cantat cocosul. Si esind el la poarta, I-a vazut pe el alta, n a zis celor de acolo : tin acesta era cu Iisus Nazarineanul." $i iarasi s'a lepadat cu juramant, ca nu niu pe omul acesta. Si trecand ca un ceas, altul, rudenie fiind al celui ce i-a that Petru urechea, intarea zicand : Adevarat, i acesta cu el a fost, ca Galileian este". lar peste putin, apropiindu-se ceice stau, au zis lui Petru : Adevarat i tu dinteinsii esti, ca i graiul tau aratat te face pe tine. Atunci a Inceput a se blestema si a se jura, ca : nu niu pe omul acesta de care ziceti. $i a doua oara a cantat cocosul. $i intorcandu-se Domnul, a cautat spre Petru. S si-a adus aminte Petru de cuvantul care i-a zis Iisus lui : ca, mai nainte de ce va canta cocosul de doua ori, te vei lepada de mine de trei ori. $i a inceput a plange. $1 esind afara Petru, a plans cu amar. 98. Vinerea Patimilor. 1. Lima inaintea Sfatului Evreilor. (Matei ; Marcu 15,-, ; Luca 22, A. Iar daca s'a facut ziva, s'au adunat batranii norodului i arhiereii i carturarii, si 1-au dus pe --

260 262 el la soborul lor zicand : De esti tu Hristosul, spune-ne nour. $i le-a zis lor : De voi spune voud, nu yeti crede. $i de va voi intreba, nu-mi yeti raspunde, nici ma veti slobozi. De acum va fi Fiul Omului sezand deadreapta puterii lui Dumnezeu". Si au zis toti : Dar tu esti Fiul lui Dumnezeu?". Iar el a zis catre ei : Voi ziceti, ca eu sunt". Iar ei au zis : Ce ne mai trebuie Inca märturie7 Ca noi singuri am auzit din gura lui". 2. Iuda, mustrat de cuget, se ucide. (Matei 27.a). Atunci, vazand Iuda, celce 1-a vandut pe el, cd s'a judecat spre moarte, caindu-se, a intors cei 30 de arginti arhiereilor i batranilor, zicand Gresit-am de am vandut sange nevinovat". lar ei au zis: Ce este nouä7 Tu vei vedea". $i aruncand argintii in biserica, s'a dus de acolo. $i mergand, s'a spanzurat. lar arhiereii, luand argintii, au zis : Nu se cuvine a-i pune pe acestia in corvana, de vreme ce pret de sange este". 5i sfat facand, au cumparat cu ei tarina olarului, pentru ingroparea strainilor. Pentru aceia s'a numit tarina aceia tarina sangelui" Oita in ziva de astazi. Atunci s'a implinit ceiace s'a zis prin Proorocul Ierernia ce zice : Si au hat 30 de arginti, pretul celui pretuit, care s'a pretuit de fiii lui Israil, i i-au dat pe ei tarina olarului, precum mi-a spus mie Domnul".

261 Haus inaintea lui Pilot (Matet 27, 1; 1114 Marcu 15, re ; Luca 23, 1-4; loan 18, 18-38). 5i sculandu-se toata multimea lor, legandu-i pe Iisus, 1-au dus dela Caiafa in divan, si 1-au dat domnului Pilat din Pont. $i era dimineata. $i ei n'au intrat in divan, ca sa nu se spume, ci ca sa manance }Delete, Esit-a drept aceia Pilat la ei i a zis : Ce para aduceti asupra omului acestuia?". Raspuns-au i i-au zis : De n'ar fi lost acesta facator-de-rele, nu 1-am fi dat pe el tie". Deci a zis lor Pilat : Luati-1 pe el voi si, dupa legea voastra, judecati-1 pe el". 51 au zis lui Iudeii Noma nu ne este cu putinta sa omoram pe nimeni,2) ca sa se implineasca, cuvantul lui Iisus pe care 1-a zis, insemnand cu ce moarte vrea sa moara. $i au inceput a-1 Vara pe el, zicand : Pe acesta 1-am aflat razvratind neamul i oprimt a da dajdie Chesarului, zicand ca el este Hristos imparat". 51 a intrat iara4i in divan 2) Pilat *i a chemat pe Iisus i i-a zis Jui Tu esti imparatul Iudeilor?". Respells a Iisus lui : Dela tine tu zici aceasta, sau altii au grait tie pentru mine?". Raspuns-a Pilat : Au doara eu Iudeu sunt? Neamut tau i arhiereii te-au dat pe tine mie. Ce ai Mut?". Raspuns-a Iisus : Imparatia mea nu este din lumea aceasta. De ar fi fost din lumea aceasta 1. Evreli attain de multe oriel pedeapea au moarte In legea lor, der acum se atlau sub etapanirea Romanilor id nu puteau ucide pe nimenea, fad intittrirea calor mai marl. De aceia, fling pricind de a ucide pe Deus, dupli.mun siieoteau si, s'au des la Pilat. 2. Divanul era eurtea de judentd a lui Pilat, pe care Romani' 0 numeau praetorium.

262 264 imparatia mea, slugile mele s'ar fi nevoit ca sä nu fiu dat Iudeilor. lar acum impargia mea nu nu este de aici". Deci a zis Pilat lui : Au imparat esti tu 7". Raspuns-a lisus : Tu zici cd imparat sunt eu. Eu spre aceasta m'am] ndscut i, spre aceasta am venit in lume, ca sa marturisesc adevarul. Tot celce este din adevär asculta glasul meu". Zis-a Pilat lui : Ce este adevarul 7". $i aceasta zicand, iardsi a esit la Iudei si a zis lor : Eu nicio vina nu aflu intru el". $i and grdiau asupra lui arhiereii i batranii, nimic nu raspundea. Iar Pilat iaräsi I-a intrebat pe el zicand : Nimic nu raspunzi? Vezi ate marturisesc asupra ta". Iar Iisus mai mult nimic n'a raspuns, incat se mira Pilat. Iar ei se harem:, zicand cd Mildred norodul, Invatand peste toga Iudeia, incepand din Galileia pand aid. 4 lisus inaintea lui Trod. (Luca 23, c). lar Pilat auzind de Galileia, a intrebat au Galileian este omul 7a $1 intelegand a este din tinutul lui Irod, I-a trimes pe el la Irod, fiind si el la Ierusalim intr'acele zile. Iar Irod, vazand pe lisus, s'a bucurat foarte, cd de multa vreme dorea sa-1 vada pe el, pentrucd auzea multe de el i nadajduia sa vada vreun semn facandu-se de el. a 1-a intrebat pe el cu cuvinte multe : iar el nimic nu i-a raspuns kn. $i stau arhiereii si carturarii cu deadinsul parandu-1 pe el, Iar Irod, impreund cu ostasii sal, batjocorindu-i i razandusi de el, I-a imbracat inteun vesmant luminat al

263 265 I-a trimes iarasi la Pi lat. Si s'au facut prieteni Pilat i Irod inteaceiasi zi unul cu altul, cd mai nainte erau invrajbiti intre Musa -g,; 5. Evreii vor pe Varava. (Matei 27, Marcu 15,.; Luca 23, -; loan 18,,19, ). Iar Pi lat, chemand pe arhierei i pe boieri si pe norod, a zis Care ei : Mi-ati adus pe omul, acesta, ca pe celace razvrateste norodul, i WA, eu, inaintea voastra intrebandu-1, nici o vina n'am aflat in omul acesta, de care il parati pe el. Ci nici Irod, cd v'am trimes pe voi la el. $i iata, niciun lucru vrednic de moarte nu este facut de dansul. Deci, certandu-1, 11 voi slobozi. Si nevoie avea sd le slobozeasca lor la praznic un vinovat. $1 aveau atunci un vinovat vestit ce se numea Varava. $i strigand norodul, a inceput a cere sa le fact precum pururea le facea lor. Deci adunându-se ei, a zis lor Pilat : Ci este void obicei, ca sa va slobozesc pe unul la Pasti ; deci voiti sa va slobozesc voila pe Impartial Iudeilor?". Ca stia cd pentru pizma 1-au dat pe el. $i sezand el pe scaun la judecatd, a trimes la dansul femeia till zicand : Nimic g dreptului, acestuia, cd multe am patimit astdzi in vis pentru dansul". Iar arhiereii si batranii au plecat pe noroade ca sa ceark pe Varava, iar pe lisus s1-1 pearza. $i rdspunzand dregatorul, a zis lor : Pe care dintr'amandoi voiti-sa vd slobezesc voua?". $i a strigat toata multimea zicand : Ia-1 pe acesta i ne

264 266 slobozeste noua pe Varava, care era talhar si pentru o zarva oarecare i ucidere ce facuse in cetate, prim impreuna cu sotii lui, era aruncat in temnita. i iarasi Pilat a gait catre ei, vrand sa slobozeasca pe lisus : Dar ce voiti sa fac acestuia, pe care-1 ziceti imparatul ludeilor?". Iar ei strigau zicand; Rastigneste-I, rastigneste-i pe el l" Tar el a treia oara a zis catre ei: Dar ce Mu a facut acesta? Nicio vina de moarte n'am aflat intru el. Deci, certandu-i pe el, il voi slobozi. lar ei stau cu glasuri mari cerandu-i pe el sa se rastigneasca, si se intareau glasurile lor si ale arhiereilar. Deci atunci a luat Pilat pe lisus i 1-a batut. Atunci ostasii dregatorului, ducand pe Iisus in divan, adunat-au la dansul toata multimea ostasilor. $i dezbracandu-i pe el, 1-au imbracat cu hlamida rosie. Si impletind cununa de spini, au pus in capul lui, i trestle in dreapta lui, i ingenunchind inaintea lui, Ii bateau joc de el zicand : Bucura-te, imparatul Iudeilor, si-i dau lui panne. i scuipand asupra lui, au luat trestia si-/ bateau pe el peste cap. Deci a esit iarasi Pilat afara si a zis lor : Jata, aduc voila pe el afara, ca sa cunoasteti ca Intru dansul nicio vina nu aflu". Deci a esit Iisus afara, purtand cununa cea de spini i haina mohorata, i Pilat le-a zis lor : Jata omul V lar daca I-au vazut pe el arhiereii i slugile, au strigat zicand : Rastigneste-1, rastigneste-1 pe el I" Zis-a lor Pilat : Luati-1 pe el voi s1-1 rastigniti, caci eu nu allu intru el vina". Raspuns-au lui

265 267 Iudeii : Noi lege avem, i dupd legea noastra dator este sä moard, cad s'a facut pe sine Fiu al lui Dumnezeu". lar dacd a auzit Pilat acest cuvant, mai mull s'a temut. Si a intrat in divan iardsi si a zis lui Iisus : De unde esti tu?" Iar Iisus rdspuns nü i-a dat lui. Deci a zis Pilat lui Mie nu-mi grdiesti? Au nu stii cd putere am..gek: 74 C, sd te rastignesc i putere am sä te slobozesc Rdspuns-a lisus : N'ai avea nicio putere asupra mea, de n'ar fi lost dat tie de sus. Pentru aceasta celce m'a dat tie mai mare pdcat area, Dintr'aceasta cauta Pilat sa-1 slobozeasca pe el. Iar Iudeii strigau zicand :,De vei slobozi pe acesta, nu esti prieten Chesarului. Tot celce se face pe

266 268 sine imparat sta impotriva Chesarului". Deci Pilat, auzind cuvantul acesta, a scos afara pe lisus si a sezut pe scaun la judecata, in locul ce se cheama Pardosit cu petre", iar evreieste Gavata". $i era Vinerea Pastilor i ceasul ca la al saselea. $i a zis ludeilor : IatA imparatul vostru Iar ei au strigat : Ia-1 I ia-1! rastigneste-i pe el!" Zis-a lor Pilat : Pe imparatul vostru sa-1 rastignese?" Raspuns-au arhiereii : N'avem imparat fard numai pe Chesarul". Deci vazand Pilat ca nimic nu foloseste, ci mai mai% galceava se face, luand apa, si-a spalat mantle inaintea norodului zicand : Nevinovatsunt de sdngele dreptului acestuia ; voi veti vedea". $i raspunzdnd tot norodul, a zis : Sdngele lui asupra noastra -si asupra feciorflor nostri I". Deci Pilat, a judecat sa se faca cererea lor. $i a slobozit lor pe cel aruncat in temnitä pentru zarva i.ucidere, pe care-1 cereau ei, iar pe lisus 1-a dat dupa voia Im. $i daca 1-au batjocorit pe dansul, au dezbracat de pe el hlamida i 1-au imbracat in hainele sale si 1-au dus pe dansul sa-1 fastigneasca. 6. Pe drumul crucii (Matei 27,..; Marcu 15, Luca 23, 28M3 ; loan 19, 17). -n; $i ducandu-si crucea sa, au esit ia locul ce se cheama al Capafanii, care se zice pe evreieste Golgota. $i esind afara, au aflat pe un om Chirinean, anume Simon, ce trecea venind din farina, tatal lui Alexandru si al lui Ruf ; pe acesta

267 269 1-au slit i au pus pe el crucea ca s'o shod dupa: lisus. $i mergea dupa el multime multa de norod fl de femei, care plangeau si se tanguiau pentru dansul. $i intorcandu-se lisus catre ele, a zis Fiicele Ierusalimului, nu ma plangeti pe mine, ci pmngeti-va pe voi I pe fiii vostri I CA WA,. vin zile in care vor zice : Fericite suntcele sterpe si pantecele care n'au glad i tatele care n'au aplecat. Atunci vor incepe a zice muntilor : cadeti peste noi ; i dealurilor: acoperiti-ne pe noi. CA de fac aceasta cu lemnul cel verde, dar cu cel uscat ce va fi?" $i duceau impreuna cu el si alti doi facatoride-rele, sd-i pearza. $i venind la locul ce se numeste Golgota, care se zice locul Capatanei, I-au dat lui sa bea yin amestecat cu mime si cu fiere, i gustand, nu vrea sal bea Rfistignirea. (Matei 27, ; Marcu 15,. ; Luca 23, -; loan 19, Acolo l-au rastignit pe el si pe facatorii-derele, unul deadreapta i altul deastdnga, si in mijloc pe Iisus. $i s'a implinit Scriptura care zice : $i cu cei lard de lege s'a socotit". lar lisus zicea : _Cadge, iarta-le lor, cd nu stiu ce fac". $i impartind hainele lor, au aruncat sorti. far ostasii, daca au rastignit pe Iisus, au luat hainele lui si au facut patru parti, fiecarui ostas o parte, si camasa ; si era camasa necusuta, de sus tesuta peste tot. $i au zis Mire dansii : Sa nu o sfasiem, ci sa aruncam sorti pentru dansa

268 270 a caruia va fi ; ca sa se implineascl Scriptura ce zice : Impartit-au hainele mele lor i pentru catnap mea au aruncat sorti". Deci osta0i a- cestea au facut. Si sezänd, ii pazeau pe el acolo, i era ceasul al treilea. $i a scris Pilat i titlu 1 1-a pus pe cruce. $i :5 7Cs.,. a, V., -of - X g' 1 rii 1 at.it,57;tirelij era scris : lisus Nazarineanul, Impdratul ludellor. Si pe acest titlu multi din Iudei 1 au cetit, c'aci era aproape de cetate locul unde s'a rastignit Iisus. $i era scris evreiqte, elineste i latineste. Deci arhiereii ludeilor au zis lui Pilat : Nu scrie Impdratul ludeilor, ci cum ca el a zis: Impdrat sunt al ludeilor". liaspuns-a Pilat : Ceiace am scris, am scris".

269 271 Iar ceice treceau II huleau pe dansul, cratind cu capetele lor i zicand :! celace strict biserica si in trei zile o zidesti, mantuieste-te pe tine insuti; de esti Fiul lui Dumnezeu, pogoard-te de pe cruce". Asisderea Inca si arhiereii, batjocorindu-1 impreund cu arturarii si cu Muth si cu fariseii, ziceau : Pe altii a mantuit, iar pe sine nu poate sa se mantuiasca? De este impdrat al lui Isfail, pogoare-se acum de pe cruce si sa credem inteinsul. Nadajduia spre Dumnezeu ; izbaveascd-1 acum pe dansul, de-i voieste pe el, ea a zis cd Fiul lui Dumnezeu sunt". Si ii Menu ras de dansul i ostasii, apropiindu-se si of et aducandu-i lui i zicand : De esti tu imparatul Iudeilor, mantuieste-te pe tine insuti". Asisderea i unul din talharii cei rästigniti Ii hulea pe dansul zicand : De esti tu Hristosul, mantuieste-te pe tine si pe noi!" Iar rdspunzand cellalt, ii certa pe el, zicand : Nu te temi tu de Dumnezeu ca inteaceiasi osanda esti? $i noi dupd dreptate, cd cele vrednice dupd faptele noastre Mani, iar acesta niciun ran n'a lacer. $i zicea lui lisus : Pomeneste-ma, Doamne, cand voi veni intru imparatia ta V $i Iisus i-a zis lui : Amin zic tie, astäzi vei fi impreund cu mine in rai I" $i era ca la al saselea ceas, i intuneric s'a facut peste tot pamantul pand la al noudlea ceas.,$i soarele s'a intunecat. 5i erau acolo i femei multe, privind de departe, care merseserd dupd Iisus din Galileia, slujind lui, care, si cand erau in Galileia, mer-

270 272 geau dupd el si slujeau lui, i altele multe, care se suisera cu el in lerusalim. $i sta latiga crucea lui Iisus, mama lui, i sora mamei lui, Maria a lui Cleopa, mama lui Iacov celui mic si a lui Iosi, si Maria Magdalina si Salomi, mama fiilor lui Zevedei. Deci Iisus, vazand pe maica sa i pe ucenicul pe care-1 iubea, stand, a zis mamei sale : Femeie, iata pe fiul tau :" Dupd aceia a zis ucenioului : Tata pe mama ta I" $i dintru acel ceas a luat-o pe dansa ucenicul intru ale sale. Iar in ceasul al noualea, a strigat Iisus cuglas mare zicand : Eli, Eli, lama sabahtani? adica :,,Dumnezeul meu, Dumnezeul meu 1 :pentru ce m'ai lasat?" Iar oarecare din ceice stau acolo, auzind, ziceau : Pe Ilie striga acesta". pupa' aceia, stiind lisus ca toate s'au savarsit, ca sa se implineasca Scriptura, a zis : Mi-i sete". $i era acolo un vas plin de otet ; i indata alergaud unul dintrinsii i land un burete, 1-a umplut de otet, i puindu-1 intr'o trestle, 1-a adapat pe el. Iar ceilalti ziceau : Lasa sa vedem, au veni-va Ilie sd-1 mantuiasca pe el?" Deci, daca a luat lisus otetul, a zis : Savarsitu-s'a!" $i strigand cu glas mare, a zis : Pasi-a dat duhul. rinte, in manile taie imi incredintez duhul meu" $i plecandu-si capul, $i iata, catapeteasma bisericii s'a rupt in doud de sus pans jos, si pamantul s'a cutremurat si petrele s'au despicat, i mormintele s'au deschis si multe trupuri ale sfintilor, ce adormiserd, s'au

271 273 sculat ; i esind din morminte, dupd invierea lui, au venit in &Arita Cetate i s'au ardtat multora. $i vdzand sutasul, celce sta in preajma lui, cd asa strigand si-a dat duhul, a slava pe Dumnezeu si a zis : Cu adevdrat, omul acesta fiu al lui Dumnezeu a lost" ; i ceice erau Impreund cu el, pdzind pe lisus, vdzand cutremurul i cele ce s'au facut, s'au infricosat foarte zicand : A- devdrat, Fiu al lui Dumnezeu a fost acesta". $i tot norodul ce venise impreund la priveala aceia, vdzand celece se fäcuserd, bdtandu-si piepturile lor, se intorceau. $i stau toti cunoscutii lui de departe, i femeile care veniserd dupd el din Galileia, privind acestea. 8. Scobornrea de pe cruce i ingroparea lui Hsu& (Matei 27, 578! Marcu 15, 1247 ; Luca 23, 50'50 ; loan 3142) 1. Iar Iudeii, ca sd nu rdmaie pe cruce trupurile SambMa, de vreme ce Vineri era (ca era mare ziva Sambetei aceleia), au rugat pe Pilat ca sa le zdrobeasca lor fluierile i sd-i ridice. Deci au venit ostasii i celui theta i-au zdrobit fluierile si celuilalt ce s'a rdstignit impreund cu el. lar la Iisus venind, dace i-au vizut pe el cd atunci murise, nu i-au zdrobit lui fluierile, ci unul din ostasi cu sulita coasta lui a impuns i indata au esit singe i apd. $i celce a vazut a marturisit i adevdratä este marturisirea lui, i acela stie cd adevarate zice, ca i voi sä credeti. Ca s'au facut acestea, ca sd se implineascd Scriptura: Os nu se va zdrobi dintr'insul. Si iardsi altd 18

272 274 Scripturd zice : Vedea-vor pe care 1- au impuns. 2. $i iatd, seard fdcandu-se, de vreme ce era Vineri, care este mai nainte de Sambata, a venit un om bogat din Arimateia, oras al Iudeilor, numele lui losif, barbat bun si drept, sietnic cu bun chip, care si el fusese ucenic al lui Iisus, dar intr'ascuns, pentru frica ludeilor, (acesta nu se insotise la sfatul i fapta lor), care si el astepta impärmia lui Dumnezeu, si indraznind, a intrat Ia Pilat si a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s'a mirat de a murit asa curand. $i chemdnd pe sutasul, 1-a intrebat pe dansul de a murit de mult. $i intelegand dela sutasul, a ddruit lui losif trupul. $i a venit i Nicodim, celce venise la lisus noaptea mai nainte, aducand amestecdturd de smirna si de aloi, ca la o sutd de litre. $i au luat trupul lui Iisus. $i Iosif, cumpardnd giulgiu i pogordndu-1 pe el, I-a infasurat cu giulgiul, si I-au lint luit pe el in giulgiuri de mirezme, precum este obiceiul Iudeilor a ingropa. $i era gradina in locul unde s'a rdstignit, si in gradina mormant nou, care era sdpat in peatra, intru care nimeni niciodata nu se pusese. Deci acolo, pentru Vinerea ludeilor, cad aproape era mormantul, au pus pe lisus. $i prävälind o peatra mare pe usa mormdntului, s'au dus. $i era ziva de Vineri si se lumina spre Sambata. $i erau acolo Maria Magdalina si cealalta Marie, *nand in preajma mormantului. $i au vdzut mormantul si cum s'a pus trupul lui. $i intorcandu-se, au &it mirezme i miruri, si Sambata s'au odihnit MIMI prune&

273 Sambata Patimilor (Matei 27, I Iar a doua zi, care este dupa Vineri, s'au adu- _nat arhiereii i fariseii la Pilat, zicind : Doamne, adusu-ne-am aminte ca inselatorn1 acela a zis, inca Hind viu : Diva trei zile ma voi scula". Deci porunceste sa se intareasca =Marital pana a treia zi, ca nu cumva, venind ucenicii lui noaptea, sa-1 lure pe el si sa zica norodului ca s'a sculat din morti, i va fi ratacirea cea de apoi mai rea deck cea dintai." Zis-a lor Pilat : Aveti straja, mergeti de intariti cum stiti!". lar ei, mergind, au Intarit mormantul, pecetluind peatra impreund cu straja. CAPITULUL IX. Invierea Domnului In dimineata zilei de Duminicd. Aflarea Invierii. (Matei 28-8; Manx 16,,-, ; Luca 23, , r ; loan 20, J. $i iata, cutremur mare s'a facut, ca ingerul Domnului, pogorandu-se din cer i venind, a pravalit peatra de pe usa i edea deasupra ei. $i era vederea lui ca fulgerul, i Imbracamintea lui alba ca zapada. $i de frica lui s'au cutremurat.ceice pazeau i s'au facut ca niste morti. Iar Sambata tarziu, Mtn] ceiace lumina spre

274 276 una a Sambetelor 9, au venit Maria Magdalina cealalta Marie a lui Iacov, 1 Salami sa vadd -:`;41 -I. Circintale e a, in graial remora se de a/i trigeamnfi diimbeird arzw, pe viral sj lumina *prig siva cea amid.% a seiptdmánii, adici : epre Duminicà. Muriel veneau femeile la mormfint.

275 277 mormantul, si au cumparat mirezme ca sa mearga sa-1 unga pe el. $i foarte de dimineata, Inca intuneric fiind, aducand mirezmele celece gatise, au venit la mormant rasdrind soarele. i zicea una catre alta Cine va pravali noua peatra de pe usa mormantului r $i cautand, au %rant peatra pravalita, si era mare foarte. $i intrand, n'au aflat trupul Domnului Iisus. Deci Maria Magdalina a alergat si a venit la Simon Petru si la cellalt ucenic, pe care-1 iubea Iisus, i le-a zis lor : Au luat pe Domnul din mormant si nu stim unde 1-au pus pe el. $i a lost, cand se mirau ele de aceasta, lata, doi barbati au stdtut inaintea lor in vesminte stralucitoare. $i infricosandu-se ele, plecandu-si fetele la clamant. au zis catre dansele : Nu va temeti voi, cad stim ca pe Iisus cel rastignit cautati. Ce cautati pe cel viu cu cei morti? Nu este aici, ci s'a sculat, precum a zis. Aduceli-vä aminte cum a zis voua, Inca find in Galileia, zicand : cd trebuie sa se dea Fiul Omului In manile oamenilor pacatosi i sd se rastigneasca si a treia zi sa invieze. Veniti de vedeti locul mule a zacut Domnul. S idegrabd mergand, spuneti ucenicilor lui i lui Petru, ca s'a sculat din morti, i lath, va merge mai nainte de voi in Galileia ; acolo 11 yeti vedea pe dansul, precum a zis voua ; iata, am spus voua Petru i loan la mormânt. (Luca 24, ; loan 20, cd), Si si-au adus aminte de cuvintele lui, i esind

276 278 degraba dela mormant, cu fried i cu bucurie mare, au alergat sa vesteasca ucenicilor lui. Deci au esit Petru i cellalt ucenic i veneau la mormant. i alergau amandoi Impreuna, i cellalt ucenic a alergat inainte, mai curand decat Petru, si a venit mai intai la mormant. $i piecandu-se, a vazut giulgiurile zacand, dar n'a intrat '). A Venit si Simon Petru, urmandu-i lui, si a intrat In mormant si a vazut giulgiurile zacand, si mahrama care a lost pe capul lui, nu cu giulgiurile zacand, ci deosebi invaluita intr'un loc. Deci atunci a intrat i cellalt ucenic, care venise intdi la mormânt, si a vazut g a crezut. Ca Inca nu stiau Scriptura, ca trebuia sa invieze el din morti. $i s'au intors ucenicii iarasi la ai sai. $i Petru s'a dus de acolo, mirandu-se intru sine de cele ce se facuse lisus se arata Mariei Magdalinei. (Marcu 16, 9 ; loan 20, ar dupd ce a inviat lisus, dimineata, in ziva cea (nigh a saptamanii, s'a aratat intdi Mariei Magdalinei, dintru care scosese sapte draci. lar Maria sta la mormant, plangand afara, si plangaud, s'a plecat in mormant. $i a vazut doi ingeri in vesminte albe sezand, unul de catre cap si altul de catre picioare, unde zacuse trupul lui Iisus. $i au zis ei aceia Femeie, pentru ce plangi 7" Zis-a lor : Pentruca au luat pe Dom- 1. Mormintele de atunci nu erau ea cele de azi, el ea o ciauti, siipatä In peatrá, in care se putea intro.

277 279 nul meu si nu stiu unde 1-au pus pe dansul". Si acestea zicand, s'a Tutors inapoi si a vazut pe lisus stand, si nu stia ca Iisus este. Zis-a ei Iisus : Femeie, ce plangi? pe eine cauti?" Iar ei, parandu-i-se cg este gradinarul, a zis lui : Doamne, de I-ai luat tu pe el, spune-mi mie undel-ai pus pe dansul, i eu 11 voi lua pe ep. Zis-a ei lisus : Marie I" i intorcandu-se aceia, a zis lui: Ravuni", ce se zice Invatgtorule". Zis-a ei Iisus : Nu te atinge de mine. ca. Inca nu m-am suit la Tata!, ci mergi la fratii mei si le spune lor : Ma sui la 'Fatal meu i Tatal vostru i,pumnezeul meu i Dumnezeul vostru" lisus se aratá Sfintelor femei. (Marcu 16, 9 ; Matei 28, 8-1). Si acelea (remade) esind, au fugit dela mormormant, ca erau cuprinse de cutremur si de spaimg i nimanui nimic n'au spus, ca se temeau, si au alergat sg vesteascd ucenicilor lui. Si cand mergeau ele sà spuie ucenicilor lui, iata lisus le-a intampinat pe dansele, zicand : Bucurati-vd!" Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele lui n s'au inchinat lui. Atunci le-a zis lor Iisus : Nu và temeti I Mergeti i vestiti fratilor mei, ca sa mearga in Galileia, i acolo ma vor vedea". Si intorcandu-se dela mormant, au spus a cestea toate celor 11 i tuturor celorlalti Necredinta apostolilor. (Marcu 16, Ira ; Luca 24, 9.-11; loan 20, Id Si a venit Maria Magdalina, vestind uceni-

278 280 cilor, care pldngeau si se tanguiau, ca au vazut pe Domnul i acestea a zis ei. $i aceia, auzind ea este el viu si a fost vazut de dansa, n'au crezut. Si intorcandu-se dela mormant i celelatte temp, au spus acestea toate celor 11 si tuturor celorlalti. $i s'au parut inaintea lor ca o minciuna cuvintele lor, si nu le credeau pe dansele Vestea Invierii la Evrei. (Matei 28, , tar mergand ele, iata, unii din strejari'venind In cetate, au vestit arhiereilor toate cele ce s'au facut. $i adunandu-se impreund cu batranii, si sfat facand, arginti multi au dat ostasilor zicand : Spuneti ca ucenicii lui, noaptea venind, 1-au furat pe el, dormind noi. $i de se va auzi aceasta la dregatorul, noi 11 vom potoli pe el si pe voi fara de grija va vom face. Iar ei, luand argintii, au facut precum i-au invätat. 51 s'a vestit cuvdntul acesta intre Iudei pand astazi lisus se arata la doi ucenici pe drumul spre Emaus. (Marcu 6, -,.; Luca 24, 18-46). pupa aceia s'a aratat intealt chip la doi dintre dansii, care mergeau la o tarina. $i iata, doi dintre ei mergeau inteaceiasi zi la un sat, care era departe de Ierusalim ca la 60 de stadii, al carui nume era Emaus. $i aceia vorbeau intre sine de toate cele ce se intamplase. $i a fost, cand vorbeau ei si se intrebau, i Josh; Iisus,

279 281 apropiindu-se, mergea impreuna cu dânii, iar ochii lor se tineau, ca sa nu-1 cunoasca pe el. $i a zis catre ei : Ce sunt cuvintele acestea de care va intrebati intre voi mergand i pentru ce sunteti tristi?" i raspunzand unul, al carui nume era Cleopa, a zis catre el : Tu singur esti nemernic (strain) in Ierusalim si nu stii celece s'au facut intru el in zilele acestea". a el le-a zis lor : Care? Iar ei au zis lui :" Cele pentru lisus Nazarineanul, care era barbat prooroc, puternic in lucruri si in cuvant inaintea lui Dumnezeu fi a tot norodul ; cum I-au dat pe el arhiereii It boierii nostri spre judecata de moarte i 1-au rastignit pe dansul. Iar noi nadaiduiam ca acela este celce va sa izbaveasca pe Israil, ci cu toate acestea a treia zi este astazi de cand s'au Mout acestea. Ci i niste femei dintr'ale noastre ne-au spaimantat pe noi, care au lost la manecate la mormant, i neaftand trupul lui, au venit zicand cd ci vedere de ingeri sa fi vazut, care zic cà este el viu. $i s'au dus unii dintre noi la mormant si au aflat asa precum i femeile au zis. Iar pe el nu 1-au vazut. $i el a zis catre ei : O nepriceputilor fi zabavnici cu inima a crede toatc ate au graft vela proorocii I Au nu trebuia a patimi acestea Hristos si a intra intru slava sa 1" $i incepand dela Moisi si dela toti proorocii, talcuia lor din toate Scripturile celece erau pentru el. a s'au apropiat de satul la care mergeau, si el se facea a merge mai departe. $i 1-au indemnat pe el,zicand : Ramat cu noi, cad catre seara este 51 s'a plecat ziva". 51 a intrat sa ramaie cu damn.

280 282 $i a fost, cand a sezut el cu ei, luand panea, a binecuvantat, i frangand, a dat Mr. $i Ii s'au deschis lor ochii i I-au cunoscut pe dansul. $i el s'a facut nevazut de dansii. $i a zis unul care altul : Au nu era inima noastrd arzand intru noi, cand grdia noud pe cale i cand ne talcuia Scripturile!" lisus se are to tuturor ucenicilor. (Luca 24, Se43; loan 20, le2.9) Si sculandu-se intr'acel ceas, s'au tutors in lerusalis si au aflat adunati pe cei 11 i pe ceice erau cu dansii, care ziceau: S'a sculat Domnul cu adevarat i s'a aratat lui Simon". 5i ei povesteau celece se fdcuse pe cale si cum s'a cunoscut de dansii intru frangerea panii. $i acestea graind ei, hind seara in ziva aceia, care era cea dintai a saptdmanii, i usile fiind Incuiate, unde ucenicii erau adunati de frica Iudeilor, a venit lisus insusi si a statut in mijlocul lor si le-a zis lor : Pace voila I" Iar ei spaimantandu-se si infricosandu-se, li se parea ca vad duh. $i le-a zis lor : Cpunteti turburati p pentruce se suie ganduri inrinimile voastre? Vedeti manile i picioarele mele ca insumi eu sunt. Pipäifi-m i vedeti cd duhul came si oase nu are, precum ma yedeti pe mine avand. $i acestea zicand, le-a aratat lor manile i picioarele i coasta sa, i s'au bucurat ucenicii vazand pe Domnul. $1 Inca necrezand ei de bucurie i mirandu-se, le-a zis lor : Aveti ceva de mancare aid 7" Iar ei i-au dat o parte de peste fript i dinteun fagure de miere.

281 28 $i luand, inaintea lor, a mancat. $i a zis lor t Acestea sunt cuvintele pe care le-am grail catre voi, Inca Hind cu voi, ca trebuie e se plini toate cele scrise in legea lui Moisi i in prooroci si in psalmi pentru mine". Atunci Ie-a deschis mintea lor ca sa inteleaga Scripturile. Si le-a zis lor Asa este scris i asa trebuia sa patimeasca Hristos si a treia zi sa invieze din morti, t sa se propoveduiasca intru numele lui pocainta i iertarea pacatelor in toate neamurile, incepand dela Ierusalim. Iar voi sunteti marturii acestora. $1 iata, eu trimet Idgkininta Tatalui meu intru voi, iar voi sedeti in cetatea Ierusalimului, pana ce va yeti imbraca cu putere de sus. Deci le-a zis lor Iisus iarasi : Pace voud Precum m'a trimes pe mine Tata], l eu va trimet pe voi". $i acestea zicand, a suflat i le-a zis lor Luati Duh Slant. Carora veti ierta pacatele se vor ierta lor i carora le yeti tinea vor fi tinute" lisus se aratä celor 11 i lui (loan, 20, -). Toma. lar Toma, unul din cei 12, care se zice Greaman", nu era cu dansii cand a venit Iisus. Deci au zis lui ceilalti ucenici : Am vazut pe Domnul. Iar el le-a zis lor :,,De nu voi vedea in mantle lui semnul cuielor, si de nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, i de nu voi pune mana mea in coasm lui, nu voi crede". $i dupa 8 zile, iarasi erau inauntru ucenicii lui, si Toma cu dansii. Venit-a Iisus, Hind usile in-

282 284 cuiate, si a statut in mijloc si a zis : Pace voua". Apoi a zis lui Toma : Adu-ti degetulthuincoace vezi mantle mele, i adu mana ta, i o pune in coasta mea, si nu fii necredincios, ci credindos". $i a raspuns Toma si a zis lui : Doinnul meu i Dumnezeul meu!" Zis-a Iisus lui : Pen: truca m'ai vaunt pe mine, Tomo, ai crezut; fericitl ceice n'au vazut si au crezut". Multe Inca i alte semne a facut lisus inaintea ucenicilor sal, care nu sunt scrise in cartea aceasta ; iar acestea s'au scris ca sa credeti ca Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, i crezand, viata sa aveti intru numele lui lisus se aratä apostolilor la lacul Genisaretului. tmatei, 28, ; loan' 21, 1-14). Jar cei 11 ucenici au mers in Galileia. Dupd acestea iarai s'a aratat pe sine lisus ucenicilor sal la Marea Tiberiadei, i s'a aratat asa. Erau impreund Simon Petru i Toma, care se zice GeamAn i Natanail, cel din ucenicii lui.; $i le-a zis lor Simon Petru : Ma. duc sa flues,peste". Zis-au ei 1M Mergem i noi impreuna cu tine". $i au iesit i s'au suit in corabie indata, i luteacea noapte n'au prins nimic. Iar daca s'a facut dimineat A, a statut lisus la tarmuri, dar nu stiau ucenicii ca Iisus este. Deci a zis lor Iisus :,,Fiilor, nu cumva aveti ceva de mancare"? Flaspuns-au lui : Nu'. Iar el a zis lor : Aruncati mreaja deadreapta parte a cordbiei i yeti alia". Si au aruncat si nu mai puteau sa o traga pe ea de

283 285 multimea pestilor. Zis-a drept aceia ucenicul acela, pe care-i iubea Iisus, lui Petru : Domnul este". Iar Simon Petal, auzind cd Domnul este, s'a Indus cu iota (cà era gol), i s'a aruncat in mare. lar ceilalti ucenici cu corabioara au venit, (cad nu erau departe de pamant, ci ca la. 200 de coti), tragand mreaja cu petii. Deci, daca au iesit la pamant, au vazut jeratec stand si peste pus deasupra i pane. Zis-a lor Iisus : Aduceti din pestii care ati prins acum". S'a suit Simon Petru si a tras mreaja la uscat, plind de pesti mari : 153, si atatia hind, nu s'a rupt mreaja. Zis-a lor lisus: Veniti de pranziti! i nimeni nu cuteza din ucenici sd-1 intrebe pe el : Tu cine esti?" stiind c Domnul este. $i a venit Iisus 0 a luat panea gi le-a dat lor, i pestele asisderea, Cu aceasta, acum a treia oara s'a aratat lisus ucenicilor sai, dupd ce s'a sculat din morti Domnul agent din nou pe Petru in vrednicia sa. (loan 21, -), Deci, daca au pranzit, a zis lui Simon Petru Simone al lui lona, md iubesti mai mult decat acestia"? Zis-a lui : Asa Doamne, tu tii ca te iubesc". Zis-a lui iaras a doua card:, Simone al Iui lona, ma iubesti?" Raspuns-a lui : Asa Doamne, tu tii cä te iubesc" Zis a lui : Pastoreste oile mele". Zis-a ki a treia card : Simone al lui Iona, ma iubesti? i s'a mahnit Petru ca i-a

284 286 zis Yeti a treia oara : Ma iubesti?" $1 a zis lui : Doamne, tu toate le stii; tu stii ca te iubesc". Zis-a lisus lui ; Paste oile mele. Amin, amin, zic tie: cand erai mai andr, te incingeai pe tine insuti, si umblai unde vreai ; iar dupd ce vei imbatrani, vei Intinde manile tale, si altul te va duce unde tu nu voiesti". Si aceasta a zis, insemnand cu ce moarte va slavi pe Dumnezeu. Si acestea graind, a zis lui : Urmeaza mie". Iar intorcandu-se Petru, a vazut pe ucenicul pe care iubea lisus mergand dupa el, care se si culcase la cind pe pieptul lui i zisese : Doamne, cine este celace va sa te vanda?" Pe acela vazandu-1 Petru, a zis lui lisus : Doamne, dar aceasta ce?" Zis-a Iisus lui : De voi vrea sa ramaie acesta pana voi veni, ce-ti este tie? Tu urmeaza. mie". Deci a iesit cuvantul acesta intre frati, ca ucenicul acesta nu va muri, i n'a zis Iisus lui : Nu va muri, ci De voi vrea sa ramaie acesta pana voi veni, ce-ti este tie?" Acesta este ucenicul care marturiseste pentru acesta si a scris acestea, i tiu ca adevarata este marturisirea lui. Sunt Inca i allele multe Gate a facut lisus, care, dace s'ar fi scris ate una,nici in lumea aceasta mi se pare cd n'ar incept cartile ce s'ar fi scris Cele din omit mated ale lui lisus. (Matei 28, IC20 ; Marcu 16, -). Iar cei 11 ucenici au mers in Galileia, in muntele unde le-a poruncit lor Iisus. Si vazandu-1

285 287 pe el, s'au inchinat lui, iar unii s'au indoit $i apropiindu-se Iisus, le-a graft lor zicand : Datumi-s'a loath puterea in cer i pe pamant. Drept aceia, mergand in toata lumea, propoveduiti evanghelia la toata zidirea i nväta4i toate neamurile, botezdndu-i pe ei in numele Tatalui 0 al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-i sd pazeasca toate cafe am poruncit vouà. Celce va crede si se va boteza, se va maintui; iar celce nu va crede, se va osandi. $i celor ce vor crede aceste semne vor urma: intru numele meu draci vor scoate, in limbi pout vor grai, serpi vor lua, i de vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama pe ei, pe bolnavi manile isi vor pune si bine le va fi. $i lath, eu cu voi sunt in toate zilele, Wind la sfdrsitul veacului Iisus se aratà in lerusalim. (Marcu 16,-u ; Luca 24, 4C49) lar dupa aceia, sezand ei, cei 11, Ii s'a artist si a imputat necredintei lor i impetrith inimii, a celor ce au vazut pe el ca a inviat, n'au crezut. $i le-a zis lor : Acestea sunt cuvintele care am grail care voi, inca fiind cu voi, cd trebuie a se implini toate cele scrise in legea lui Moisi 0 in prooroci si in psalmi pentru mine. Atunci le-a deschis mintea for ca sa inteleaga Scripturile. $i le-a zis lor : Asa este scris i asa trebuia s pätimeasca Hristos si a treia zi sä invieze din morti, i sa se propoveduiasca intru numele lui pocainta

286 288 iertarea pacatelor in toate neamurile, incepand dela Ierusalim. Iar voi sunteti marturii acestora. $i iata, eu trimet fagaduinta Tatalui meu intru voi, iar voi sedeti in cetatea Ierusalimului, pana ce va yeti imbraca cu putere de sus Inältarea Domnului. (Marcu 16, -; Luca 22, -. Si i-a scos pe ei afara pana in Vitania, i ridicandu-si manile sale, i-a binecuvantat pe dansii. Deci Domnul, dupa ce a grail cu dansii, cand i-a binecuvantat pe ei, s'a departat dela dansii si se Malta la cer si a sezut deadreapta lui Dumnezeu. lar ei, inchinandu-se lui, s'au Tutors in Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toata vremea in biserica, laudand i binecuvantand pe Dumnezeu. Iar ei, esind, au propoveduit pretutindenea, Domnul impreuna lucrand i cuvantul adeverindu-1, prin semnele ce urmau. Amin. GREELI DE INDREPTAT Cu incepere dela 76, pag. 165, s'a strecurat gresala ca doua poarta tot nr. de 75, si aceasta gresala merge asa pand la sfarsit. Cititorul poate Indrepta aceasta gresala, dar poate visa i asa, cad nu supara ochiul, socotind pe al doilea 76, cel gresit, ca 76 bis. Deci in total sunt 114, in loc de 113, cum a esit din pricina numaratorii gresite. Cuvintele Multe inca i altele binevestea norodului maogaindu-1" dela pag. 32 se vor pune la sfarsitul 13, pag. 36.

287 Prefara TABELA CUPRINSULUI Fag. 5 PARTEA I DELA INCEPUTUL POVESTIRII PANA LA EIREA DOMNULUI LA LUCRUL PROPOVEDUIRH CAPITULUL I. Povestirea Evangheliel Inainte de Nasterea Domnului 1. Inceputul Evangheliei Iisus, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu Vestirea Nasterii Sfantului loan Botezatorul unavestire Sfanta Fecioara Maria se duce la Elisaveta. 15, 6. Nasterea Sfantului loan Botezatorul Stromosii Domnului Hristos dupa trup. 18 CAP1TULUL IL Viata Domnulul Hristos Oita la inceputul propoveduirii Sale 8. Nasterea Domnului Nostru lisus Hristos AduCerea lui lisus in biserica. Intampinarea lui de catre Simeon si Ana Magii dela Rasarit Fuga in Egipt. Uciderea pruncilor lisus la varsta de 12 ani in lerusalim. 30

288 290 PARTEA 11 VIATA LUI IISUS, DELA PAIREA LA LUCRAREA OWEASCA. PANA LA FLORIL CAPITULUL Inaintea propoveduirii Mantuitorului, Sfantului loan Botezatorul. Lucrarea Pag.,13. Propoveduirea Slantului loan Botezatorul Botezul lui lisus. Shirt neamului sau dupa Sfantul Luca Postut i ispitirea lui lisus Noua martunsire a lui loan despre lisus inaintea solilor Evreilor din lerusalim Cei dintai ucenici ai lui lisus Nunta din Cana Cabin& CAPITULUL IV. Intaiul Pa te al Donna lui. 19. Alungarea vanzatorilor din biserica Vorbirea lui lisus cu Nicodim loan si ucenicii sai lntemnitarea lui loan Vorbirea lui lisus cu Samarineanca Noua intoarcere a lui lisus in Galileia. Vindecarea slujitorului imparatesc... 5E. 25. Venirea lui lisus dela Nazaret la Capernaum Chernarea celor dintai apostoli din Galileia Minunile lui lisus in Capernaum. Vindecarea unui indracit si a soacrei luipetru. Multe alte minuni Intaia propoveduire in Galdeia. Pescuirea minunata. Vindecarea unui lepros Vindecarea slabanogului din Capernaum Chemarea lui Matei la apostolie. OspaMI din casa acestuia. Invataturile date atunci Intrebari despre post. Vinul nou In foi vechi Femeia bolnava de scurgerea sangelui. Vindecarea filo& lui lair 68, 33. Vindecarea a doi orbi si a unui mut. 70 Ill.

289 CAPITULUL V. Anul II din lucrarea Domnului Hristos pe Omani Dela Pa*tele al II-lea Edna la al III-lea.,..: Pill?. 34. Vindecarea slabanogului dela scaldmoarea Vitezda.., Invatatura lui lisus despre inviere Legatura lui lisus cu 'fatal ceresc. Dumnezeirea sa Intoarcerea iar In Galileia. Zmulgerea spicelor Vindecarea omului cu mana uscata. lisus savarseste multe minuini Alegerea a 12 apostoli Cuvantarea de pe Munte Fericirile, Vaiurile Sfinnrea apostolilor Implinirea legii lertarea nedreptatilor Curatia. Zminteala. Despartenia Juramantul lubirea vrajmasilor Milostenia si rugkiunea Postul Adevaratele contort Curatia gandului Trebuie sa urmam numai lui Dumnezeu SA ne infranam a judeca pe atilt Puterea rugaciunii Calea cea stramta si proorocii cei mincinosi Insemnatatea faptelor Vindecarea slugii suta,ului Invierea fiulut vaduvei din Nain Trirnesii lui loan Boterttorul la lisus Femeia cea pacatoasi.. 9 l. 45. Sfintele femel Vindecarea unui indrarit orb si mut. Barfeala farisei or. Pácatul frnpotriva Duhului Slant Semnul lui lona. Duhul cel necurat Mama si rudeniile lui lisus Invatatura in pilde. Pilda Samanatorului Pilda neghinei, a musturului si a aluatului. 109

290 Pildele comorii ascunse in larina, a margaritarului rn a si a navodului.. 111, 52. Potolirea furtunii lndracitii din Gadara lisus dispretuit in Nazaret Noua lucrare in Galileia Trimeterea apostolilor la propm eduire. Instiintarile date lor de lisus Campul de lucru al apostoliei lor. 11C 2. Chipul izbandirii Purtarea fata de primirea care li se face Greutatile i prigonirile Increderea in Dumnezeu Nevoia de lupta si de lepadare de sine Rasplata fagaduita celorce primesc ori asculta pe apostoli Uciderea Sfantului loan Botezatorul Intoarcerea apostolilor. Intaia inmultirea a panilor. 12, 59. lisus merge pe mare , 60. lisus Ponea vietii lisus dezvaluie fatarnicia fariseilor 133,. CAPITIMUL. VI. Anal III din lucrarea Domnului Hristos pe pamint. Dela Pa*tele al III-lea pana la Florii. 62. Femeia Cananefana , 63. Vindecarea surdo-mutului din Decapoli A doua mmultire a panilor Sosirea la Dalmanuta. Semnul lui loan. Aluatul fariseilor , 66. Vindecarea orbului din Betsaida Maturisirea lui Petru la Ceiareia , 68. lisus vesteste intaia oara despre patima Sa. Purtarea crucii , 69. Schimbarea la fata , 70. Vinde area lunaticului , 71. Mantuitorul prezice din nou patima Sa. Banul dajd ei Invataturi felurite despre: 1. Datoria calor mari de a fi ca cei mici ; 2. Despre zmmteala si ()ma

291 - 293 perduta ; 3. Despre dolana frateasca ; 4. lerlarea pair. nedreptatilor Ucenicii sunt munciti de gauche maririi Pacatul zmintelei. Pilda cu oaia pierduta Mustrarea frateasca leriarea jignirilor si a nedreptatilor indurate Datoria noastra catre Durnnezeu Rudeniite lui lisus ii indeamna sa mearga la lerusal m a 75. Cei 10 leprosi lisus la sarbatoarea carturilor Iuvatatura Sa dumnezeiasca lisus i calcarea Sambetei Dumnezeirea chemarii lui Apropiata plecare a lui lisus din lume lisus izvorul vietii Simtirea multimii 7. Sfatul Evreilor S. Femeia pacatoasa lisus lumina lunni i impotriva fariseilor lisus vesteste intoarcerea sa catre Parintele Adevarata slobozenie Diavolul uciga i Tatal Ininciunii Dumnezeirea lui lisus bis Vindecarea orbului din nastere.. 165,. 77. Pastorul cal bun Trimiterea celor 70 de cenici. O sindirea oraselor nepocatte. Intoarcerea calor 70. A doua cutreierare prin ludeia Pilda despre Samarineanul milostiv Puterea rugaciunii Rugaciunea Domnului Pilda prietenului Pilda judecatorului nedrept Pilda vamesului si a fariseului Marta si Maria Ream lucrare a Domnului in Pereia Mustrari impotriva fariseilor Pilda bogatului neintelept Pilda slugilor veghetoare

292 294 - PAC. 4. Focul din cer. Botezul suferintei Pi Ida zmochinului fara rod Vindecarea femeei garboabe : Poarta cea stramta, Vrajmasia lui Irod Vindecarea bolnavului de pica Sa nu cautam locurile cele malts In adunari Pi Ida calor poltiti la ospat Dispretuirea bunurilor lumii Pi Ida turnului si a irnparatului razboinic , Iisus la sarbatoarea Inotrii in lerusalim A doua lucrare a lui lisus in Pereia Pi Ida oii si a drahmei pierdute Pada fiului risipitor Pilda iconomului necredincios Pi lda saracului Lazar si a bogatului nenflostiv Chipul venirii Imparatiei lui Dumnezeu si cum va fi Imparatia lui cea vesnica Nedesfacerea casatoriei. Fecioria Lasati pruncii sa vie la mine!" Bogatul doritor de lata vesnica. Primejdia bogatiilor Plata celor ce urrneaza Domnului Pilda lucrator) or viei Invierea lui Lazar Lazar prietenului Domnului, bolnav 2. Moartea lui Lazar Iisus mangaie pe surorile lui Lazar Domnul inviaza pe Lazar Urmarile invierei lui Lazar. Mania si uneltiele Evreilor i fariseilor asupra lui lsus Mergerea lui lisus la orasul Efrem fisus pleaca din Betanta Plecerea la lerusalim. lisus vesteste Patima Sa Cererea fitlor 111 Zevedei Waal dela lerihon Zacheu vamequl Pilda rnnalelor Cei doi orbi la Orel din lerihon Ospatul de despartire. 207.

293 ; PARTEA 111 INCHEIEREA LUCRARII DOMNULUI IN IERU- SALIM. PATIMA, INVIEREA I INALTAREA SA. rapititlul VII. Dela Emil pana la Patima Domnului. Pag. 88. Mergerea dela Vitania la lerusalim La Vitfaghi Intrarea Domnului cu marire in lerusalim lisus plange asupra lerusalimului Alungarea Schimbatorilor din templu Pagani, cari doresc sa vada pe lisus lisus se turbura. Olasul din cer Invartosarea inimii Evreilor Adanca descoperire Lunea Patimilor Blestemarea zmochinului Sfatul Evreilor rere socoteala lui lisus Pi Ida celor doi fii.. 4. Pi Ida lucratorilor viei.. 5. Pi Ida despre cei poftiti la nunta Ziva de Marti din Saptamana Patimilor. 1. Uscarea zmochinului 2. Banul dajdiei Infrangerea saducheilor. 4. Cea mai mare porunca 5. Hristos hul lui David 6. Mustrarea impotriva fariseilor Banul vaduvei lisus vesteste ruina templului lisus prezice ruina lerusalimului si sfarsitul lumii , Pi Ida calor 10 fecioare Pi Ida talannlor Judecata de apoi In Mercurea Patimilor Sfanta Cina. Ziva de Joi Pregatirea Spalarea picioarelor Vanzarea lui luda Taina Sfintei Impartasiri luda descoperit din nou Apostolii poltitori de marire. 243

294 296 - rag. 93. Cuvantarea Domnului dup. SI. Cina , lisus vesteste plecarea sa. Porunca cea mare Domnul ves-este lepadarea lui Petru Unirea cu lisus prat credinla Unirea cu lisus prat dragoste Roadele unirii cu lisus , Taria in prigoniri Venirea Sfantului Dull Rugaciunea arhiereasca a lui lisus CAPITULUL VIII. Patima Domnului Nostra lisus firistos 94. In gradina Ghetsiumini. 254, 95. Prinderea lui lisus lisus inaintea arhiereilor. 259, 97. Lepadarea lui Petru.. 260, 98. Vinerea Patirnilor lisus inaintea Sfatului Evreilor luda se ucide lisus inaintea lui Phut lisus inaintea lui hod Evreii vor pe Varava Pe drumul Crucii Rastignirea Scoborarea de pe cruce. 273 # 99. &IMAM Patimilor 275 CAPITULUL IX. Invierea Domnului 100. In dimineata zilei de Dumineca. Mama Invierii 275, 101. Petru si loan la mormant lisus se arata Mariei Magdalinei lisus se arata Slintelor femel 279, 104. Necredinta apostotilor Vestea Invierii Ia Evrei lisus se arata la doi ucenici pe drumul spre Emaus lisus se arata tutwor uceniulor hsus se arata celor 11 si lui Toma , lisus se arata apostotilor la lacul etului Domnul aqua din nou pe Petru in vrednicia sa Cele din urma aratari ale lui lisus 286, 112. lisus se arata in lerusalim 287, 113. Inaltarea Domnului Oreseli de indrep at. 288.

295