Cod deseu (tone)

Transkript

1 7. DEŞEURI, SUBSTANłE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE Vasta problematică a protecńiei mediului în contextul dezvoltării durabile se concentreză pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activităńi umane în stadiul actual, prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea şi aplicarea cerinńelor de mediu pentru integrarea în Uniunea Europeană, realizarea unor proiecte internańionale comune pentru protejarea biodiversităńii şi a zonelor umede, monitorizarea calităńii apelor şi a stării pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergură globală, soluńionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi valorificării deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor umane în localităńi durabile. 7.1 Deşeuri municipale şi asimilabile Deşeuri biodegradabile Deşeurile biodegradabile sunt definite ca fiind deşeurile care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul. SituaŃia deşeurilor urbane, care includ şi deşeurile biodegradabile, în perioada , în judeńul Maramureş, este prezentată succint în tabelele următoare: Tipuri principale de deşeuri Cod deseu 2000 (tone) 2001 (tone) 2002 (tone) 2003 (tone) 2004 (tone) Deşeuri municipale şi asimilabile din comerń, industrie, instituńii, din care: Deşeuri menajere colectate în amestec de la populańie Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerń, industrie, instituńii Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat , , , ,0 0,0 0, Deşeuri voluminoase ,0 0,0 0, Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieńe Deşeuri stradale Deşeuri din construcńii şi demolări, din care: Deşeuri în amestec TOTAL deşeuri generate Tabel EvoluŃia cantităńilor de deşeuri generate în perioada

2 An Deşeuri municipale şi asimilabile (kg/loc.an) Indicatori de generare deşeuri Nămoluri de la stańii de epurare orăşeneşti (kg/loc.an) Deşeuri din construcńii şi demolări (kg/loc.an) Total deşeuri (kg/loc.an) ,15 11,051 40, , ,94 7,282 30, , ,95 11,365 14, , ,74 11,382 31, , ,5 11,856 36,44 440,86 Tabel Indicatori de generare a deşeurilor Cantitate deseuri tone Ani Colectate de la populatie Colectate de la agenti economici, institutii Din servicii municipale Fig EvoluŃia cantităńilor de deşeurilor municipale şi asimilabile în perioada , pe tipuri de provenienńă CompoziŃia medie a deşeurilor menajere este: ProvenienŃă Tabel CompoziŃia medie a deşeurilor menajere (%) Hârtie, carton % Sticlă Metale Plastic Textile Materiale organice % Altele Total % % % % % Mediul urban Mediul rural

3 În localităńile Baia Mare, Baia Sprie, TăuŃii de Sus, activitatea de salubrizare a fost concesionată de către societatea comercială SC Drusal SA Baia Mare, firmă care asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere de la populańie şi agenńi economici. În localităńile Sighetu MarmaŃiei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Moisei, activitatea privind serviciul public de salubrizare a fost concesionată de către firma SC Herodot Grup SRL Sighetu MarmaŃiei Vişeu de Sus, iar în Borşa şi Baia Borşa de către firma SC Herodot SRL Borşa. SC Truck Sped SRL realizează colectarea şi transportul deşeurilor municipale din localităńile Fărcaşa, Sârbi, Tămaia şi Buzeşti. Din anul 2004 deńine autorizańie de mediu şi firma SC Romsalserv SA Baia Mare, care asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere de la populańie şi agenńi economici pentru TăuŃii Măgherăuş, Coltău, Coaş, Săcălăşeni, Recea, Satulung, Copalnic Mănăştur. În prezent pe teritoriul judeńului Maramureş nu se realizează o precolectare selectivă, la sursă, a deşeurilor menajere de la populańie, astfel nici a celor biodegradabile provenite de la populańie. Nu există încă implementat un sistem fezabil şi eficient, lanńuri de colectare diferenńiată şi deci posibilitatea de valorificare a deşeurilor recuperabile şi refolosibile. Operatorii serviciilor publice de salubritate întreprind demersurile necesare pentru implementarea unui sistem de colectare diferenńiată a deşeurilor de hârtie, carton, mase plastice, sticlă şi PET-uri de la populańie. Fiecare centru urban, respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru colectarea deşeurilor menajere de la populańie şi agenńi economici. Un aspect important, care trebuie semnalat, îl reprezintă faptul că încă nu există la nivelul fiecărui centru urban puncte de colectare selectivă a deşeurilor industriale reciclabile. La sfârşitul anului 2005 deńineau autorizańie de mediu 36 de agenńi aconomici care realizează activitate de colectare şi/sau valorificare de deşeuri industriale reciclabile. Oraşele unde funcńionează astfel de centre de colectare a deşeurilor reciclabile, atât de la populańie cât şi de la agenńi economici, sunt: Baia Mare, Sighetu MarmaŃiei, Seini, Baia Sprie, Vişeu de Sus, Borşa, Tg. Lăpuş. Se realizează astfel colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie şi carton, mase plastice, baterii şi acumulatori auto, uleiuri uzate, metalice. In judeńul Maramureş, este organizată şi activitatea de colectare şi de transport centralizat a deşeurilor menajere dar, încă într-un număr restrâns de localităńi din mediul rural. Fig Aspecte negative privind depozitarea deşeurilor în mediul rural 59

4 AdministraŃia publică locală, deşi are prin lege stabilite responsabilităńi în ceea ce priveşte salubrizarea localităńilor, amenajarea de puncte pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, a elaborat doar în mică măsură strategiile şi planurile de management prevăzute de legislańie. Se practică încă destul de des eliminarea deşeurilor, în principal mase plastice, fier vechi, anvelope uzate, prin aruncarea acestora în albia râurilor sau la marginea satului. FrecvenŃa colectării deşeurilor de la populańie se realizează diferenńiat de la un oraş la altul, respectând prevederile contractuale încheiate între asociańiile de locatari şi operatorii serviciilor de salubritate. În cazul gospodăriilor individuale, colectarea se realizează săptămânal, planificarea fiind realizată pe cartiere şi străzi, iar în cazul blocurilor de locuinńe de 2-3/săptămână, în funcńie de capacitatea pubelelor, containerelor amplasate de operatori. De la agenńii economici colectarea se realizează în baza frecvenńei menńionate în prevederile contractuale încheiate sau la solicitare. Implementarea actelor normative privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, impun o serie de responsabilităńi agenńilor economici, primăriilor şi consiliilor locale şi consumatorilor. În vederea îndeplinirii obiectivelor nańionale privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje ce trebuie atinse până la 31 decembrie 2006, se realizează, analiza statistică anuală privind modalitatea de gestiune a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către producători de ambalaje, importatori de ambalaje, producători de produse ambalate, importatori de produse ambalate, consilii locale, agenńi economici autorizańi să desfăşoare activităńi de colectare/valorificare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje Valorificarea deşeurilor municipale În judeńul Maramureş depozitele de deşeuri municipale nu sunt prevăzute cu instalańii de compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în prezent stańii de transfer, stańii de tratare mecano-biologică si nici stańii de sortare a deşeurilor Tratarea deşeurilor municipale JudeŃul Maramureş nu dispune de instalańii de tratare termică a deşeurilor municipale Incinerarea deşeurilor municipale În judeńul Maramureş nu se realizează eliminarea deşeurilor municipale în instalańii de incinerare. 60

5 7.2 Deşeuri de producńie Deşeuri periculoase Din activităńile industriale şi de prestări servicii desfăşurate în judeńul Maramureş, rezultă o gamă largă de deşeuri, care se încadrează atât în categoria deşeurilor valorificabile (deşeuri de metale feroase şi neferoase, baterii uzate, sticlă, hârtie etc.), cât şi din categoria deşeurilor depozitabile (nisipuri de turnătorie, şlamuri minerale sau organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele şi uleiuri). Cele kg pesticide (substanńe biocide) degradate sau cu termen de valabilitate depăşit, inventariate existente în judeńul Maramureş, precum şi ambalajele în care au fost ambalate aceste deşeuri degradate în cantitate de 3396 kg (din această cantitate totală, 2560 l sub formă lichidă şi kg sub formă solidă), au fost transferate prin transporturi speciale la depozitul zonal Oradea SC PROTPLANT SA, în perioada 7-13 septembrie 2005 în cadrul proiectului PHARE RO 2002/ Reambalarea, colectarea şi eliminarea deşeurilor de pesticide, urmând a fi trimise în Germania pentru neutralizare. În vederea implementării prevederilor legale pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurańi şi ale altor compuşi similari, SC Electrica SA Sucursala Baia Mare, CNMPN Remin SA Baia Mare, SC Mecanica Sighetu SA Sighetu Marmatiei, SC Sigstrat SA Sighetu MarmaŃiei au elaborat Planurile de eliminare a echipamentelor cu conńinut de PCB-uri pe care le au în dotare, aceste planuri fiind depuse la autoritatea teritorială pentru protecńia mediului. Echipamentele cu conńinut de PCB deńinute de SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Cluj la obiectivele aflate pe teritoriul judeńului Maramureş, au fost transportate de firma SC Pro Air Clean SA Timişoara pentru eliminare prin incinerare la incineratorul deńinut de firma transportatoare. Au fost astfel eliminate 28 bucăńi de condensatori şi transformatori, cantitatea incinerată fiind de 820 kg. Inventarul echipamentelor cu conńinut de PCB este actualizat trimestrial. Cantitatea totală inventariată în anul 2005 este de cca 30 tone, conńinute în 969 bucăńi condensatori. Tipurile de deşeuri periculoase generate şi gestionate în anul 2004, respectiv agenńii economici unde s-au generat aceste cantităńi de deşeuri (exprimate în tone), sunt prezentate în tabelul alăturat: Firma SC AC Helcor SRL SC Drusal SA SC Mecanica Sighet SA Denumire deşeu Chimicale (amestec solventi) Acumulatori auto Uleiuri auto arse Acizi de decapare Baze de decapare Namoluri cu continut de fosfati Namoluri cu continut de substante periculoase Lichide apoase de clatire cu continut de substante Cod Cantit. Cantit. Cantit. Stoc la deşeu generată valorific. eliminată ,171 0,146 0, ,5 2 1, ,5 1,

6 SC Vital SA SC Recomat SRL SC Transgold SA SC Cuart SA SC Romplumb SA C.N.M.P.N REMINSA BAIA MARE E.M AURUM periculoase Namoluri din separatoare apa/ulei Ape uleioase de la separatoare ulei/ape Baterii si acumulatori Deseuri de degresare cu continut de substante periculoase Grasimi, uleiuri de la epurarea apelor uzate , ,7 2, Deseuri de acumulatori ,5 Steril cianurat Baterii si acumulatori uzati Uleiuri uzate Uleiuri uzate Alte uleiuri de motor de transmisie si de ungere Baterii si acumulatori Placute de frana Zgura metalurgica Praf volatil Ulei de motor, de transmisie si de ungere Ulei de la separatoarele ulei/apa Ulei hidraulic ,12 0,050 0,6 0,7 0,4 0, , ,67 39,377 2,68 0,12 0,6 0,7 0,4 0, , ,67 39,377 2, ,050 0,7 2431, E.M BAIA SPRIE E.M BAIUT E.M BORSA E.M CAVNIC Ulei de transmisie,de motoare si de ungere Uleiuri uzate Deseuri de ambalaje(butoaie metalice contaminate) Steril de flotatie Ulei uzat Steril de flotatie Steril de flotatie ,833 0,7 11,318 0, , ,833 0,7 11,318 0,250 50, E.M SUIOR Uleiuri uzate de motor ,2 1,2 UP Flotatia Centrala Uleiuri sintetice de motor de motor,de transmisie, de ungere Steril de flotatie , , Tabelul Deşeurile periculoase generate şi gestionate în anul 2004 (în tone) 62

7 Referitor la uleiurile şi acumulatorii uzaşi, în anul 2005 au fost colectate în judeń următoarele cantităńi de deşeuri: 38,872 tone uleiuri uzate de la agenńi economici şi de la service-uri auto din care s-au valorificat 45,331 tone (inclusiv existent în stoc la finele anului anterior); 291,09 tone acumulatori uzańi din care 346,8 tone valorificate (inclusiv existent în stoc la finele anului anterior). Uleiurile uzate colectate de distribuitorii de carburanńi şi la service-urile auto precum şi cele rezultate de la agenńi economici sunt predate la Zona Petrom SA Maramureş, fiind ulterior predate spre valorificare la SC Oil Reg Râmnicu Sărat. În judeńul Maramureş deńin autorizańie de mediu pentru colectare de baterii şi acumulatori uzańi următoarele societăńi comerciale din Baia Mare: SC Remat SA, SC Re-Conf-Met SRL, SC Coreserv SRL, SC Tenet SRL, SC Serad SRL. Bateriile sunt transportate şi predate spre valorificare către SC Rombat SA BistriŃa. 7.3 Deşeuri generate din activităńi medicale Deşeuri medicale periculoase Deşeurile spitaliceşti se constituie într-o categorie aparte de deşeuri toxice şi periculoase, pentru care la nivelul judeńului, nu există deocamdată un sistem corespunzător de gestionare separată. Deşeurile spitaliceşti de la cabinete medicale (medicină generală, stomatologice), laboratoare de analize medicale, sunt preluate, transportate şi predate de firmele AF Dragoş Stana Baia Mare şi SC BIO-PAK SRL Baia Mare pentru incinerare, pe bază de contract, unităńilor spitaliceşti din judeń care desfăşoară încă o astfel de activitate. Incinerarea deşeurilor colectate de firma AF Dragoş Stana se realizează, o parte la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare, iar o altă parte în instalańia de neutralizare deńinută, aflată în prezent în curs de autorizare. Deşeurile colectate de firma SC BIO PACK SRL sunt eliminate prin incinecare la incineratorul SC IF Tehnology din Cluj Napoca, firmă ce deńine autorizańie de mediu din anul Eliminarea deşeurilor provenite din activitatea medicală se realizează prin incinerare în instalańii de ardere amplasate la: o Spitalul de UrgenŃă Baia Mare, care dispune de un crematoriu pentru eliminarea deşeurilor constituite din fragmente şi organe umane şi de un incinerator neechipat utilizat pentru eliminarea celorlalte tipuri de deşeuri spitaliceşti o Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare În anul anul 2005 a rezultat o cantitate de aproximativ 100 tone deşeuri spitaliceşti. Deşeurile a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecńiilor (îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, scutece, îmbrăcăminte disponibilă), sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe rampele de deşeuri municipale ce deservesc oraşele unde funcńionează aceste unităńi spitaliceşti. Este în curs de derulare realizarea obiectivului «Sterilizator pentru deşeuri contaminate» care urmează să deservească judeńele Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi 63

8 BistriŃa-Năsăud, echipamentul urmând să neutralizeze deşeurilor contaminate rezultate din activitatea medicală umană şi veterinară. Studiul de fezabilitate a fost finanńat de guvernul Regatului Belgian, iar achizińionarea instalańiei se va realiza din fonduri alocate de Consiliul Local Baia Mare, Consiliul JudeŃean Maramureş şi Guvernul Regatului Belgiei. În decursul anului 2005, unităńile spitaliceşti ale căror crematorii trebuiau închise, conform Angajamentelor asumate de România în urma negocierilor la Capitolului 22 Mediu, respectiv Spitalul municipal Sighetu MarmaŃiei, Spitalul orăşenesc Vişeu de Sus, Spitalul orăşenesc Târgu Lăpuş şi Spitalul de boli infecńioase Baia Mare, au încheiat contracte de preluare a deşeurilor medicale periculoase cu unul din cele două firme autorizate în judeń. 7.4 Nămoluri Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti In judeńul Maramureş funcńionează 6 agenńi economici care deńin stańii de epurare orăşeneşti respectiv 9 agenńi economici care deńin stańii de epurare pentru ape reziduale. InformaŃiile furnizate au generat o imagine de ansamblu asupra cantităńilor de nămoluri care rezultă anual la nivelul stańiilor de epurare, nămoluri provenite atât de la epurarea apelor uzate municipale cât şi de la epurarea apelor uzate industriale. Utilizarea nămolurilor trebuie să ia în considerare toate aspectele privind prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetańiei şi omului Nămoluri generate de apele uzate industriale Tipurile şi cantităńile de nămoluri generate din desfăşurarea diferitelor procese tehnologice sunt prezentate în tabelul Tip deşeu Cod deşeu Stoc tone Cantitate produsa, tone Cantitate valorificata, tone Cantitate depozitată, tone Stoc tone Nămoluri de la epurarea efluenńilor proprii , , Nămoluri cu conńinut de fosfańi ,4 0 1,4 0,0 Nămoluri şi turte de filtrare cu conńinut de substanńe , periculoase Nămoluri si turte de filtrare Nămoluri din separatoare ulei/apa ,6 1,5 0 2,1 0,0 Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ,0 Tabelul Tipurile şi cantităńile de nămoluri generate din desfăşurarea diferitelor procese tehnologice 64

9 Fig StaŃia de epurare ape de mină Nistru Câmpurele 7.5 Depozite de deşeuri Depozite de deşeuri municipale In judeńul Maramureş există un număr de 8 depozite de deşeuri menajere care deservesc locuitorii centrelor urbane şi localităńile limitrofe acestora. Din informańiile transmise de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru cercetarea statistică privind gestiunea deşeurilor generate în anul 2004, suprafańa proiectată pentru depozitele de deşeuri municipale este de 31,8 ha, iar suprafańa ocupată este de aproximativ 27 ha. Gropile de gunoi unde se realizează eliminarea deşeurilor rezultate din mediul rural ocupă o suprafańă de aproximativ 18 ha. Depozitele de deşeuri din mediul rural ocupă suprafeńe de teren reduse, sub 1 ha fiecare. Datele generale privind cele 8 depozite de deşeuri menjare sunt prezentate în continuare: Tabel Date generale privind depozitele de deşeuri menajere (anul 2004) Proprietar Consiliul Local Baia Mare Consiliul Local Sighetu MarmaŃiei Consiliul Local Vişeu de Sus Operator SC Drusal SA SC Herodot Grup SC Herodot Grup Localizare Satu Nou TepliŃa Vişeu de Sus Zona deservită Baia Mare Baia Sprie Sighetu MarmaŃiei Viseu de Sus Vişeu de Jos, Moisei DistanŃa fata de ape / distanńa faşă de zona locuită (km) 0.65 / / / >0.2 65

10 Tip/ Amenajări* B / CG B / I B / I+CG An 1970 / / / 2014 deschidere/închidere SuprafaŃa proiectată (ha) Capacit.proiectată (mc) Proprietar Consiliul Local Borşa Consiliul Local Tg.Lăpuş Consiliul Local Cavnic Operator SC Herodot Serviciul Tehnic S.P.G.C Cavnic. Târgu Lăpuş Localizare Borşa - Arinieş Dealul Rohiei Cavnic Zona deservita Borşa + Baia Târgu Lăpuş Cavnic Borşa DistanŃa fańă de ape / 0.25 / > / / 5 distanńa fańă de zona locuită (km) Tip/ Amenajări* B / N B / I B / I An 1982 / / / 2011 deschidere/închidere SuprafaŃa proiectată 2,5 1,3 1,2 (ha) Capacit. proiectată (m 3 ) Proprietar Consiliul Local Seini Consiliul Local Baia Sprie Operator Serviciul Public Seini SC Salspria SA Localizare Seini, Nord-Vest Stadion Baia Sprie Zona deservită DistanŃa fańă de ape / distanńa fańă de zona locuită (km) Seini, Viile Apei, Săbişa 0,1 / 0,35 1,0 / 1,0 Tip/ Amenajări* B / N B / N An deschidere/închidere 1992 / / 2008 SuprafaŃa proiectată (ha) 2,5 0,48 Capacitate proiectată (mc)

11 Fig Rampa de deşeuri - Satu Nou de Jos (Baia Mare) Tabel EvoluŃia cantităńii de deşeuri menajere depozitate Denumire depozit Cantitate de deşeuri depozitate, tone/an Satu Nou de Jos Baia Mare Vişeu de Sus Arinieş-Borşa Valea Tisei-Cavnic Nord Stadion -Seini TepliŃa-Sighet Rohia- Tg. Lăpu La Mireş- Baia Sprie depozitare sistată Total Depozite de deşeuri industriale Pe raza judeńului au fost inventariate depozite de deşeuri nepericuloase, depozite de deşeuri inerte, depozite de deşeuri periculoase, astfel: 16 iazuri de decantare, din care 7 sunt în funcńiune, 9 se află în conservare; iazul de decantare TăuŃi al U.P. FlotaŃia Centrală a fost preluat de SC Transgold SA Baia Mare care deńine licenńă de exploatare pentru valorificarea materialului depus în acest iaz; 297 halde de steril minier, din care 19 active şi 273 inactive; 1 depozit de deşeuri industriale în amestec; 2 halde de zgură şi cenuşă; 67

12 17 paturi de uscare. Pe teritoriul judeńului Maramureş există inventariate 297 halde de steril de mina aparńinând următorilor agenńi economici : 115 C.N. REMIN S.A. Baia Mare; 162 S.C. CUART S.A.; 16 predate la R.A. ROMSILVA. 3 aparńinând C.N. Uraniului. SuprafaŃa totală ocupată de haldele de steril de mină pentru care se cunosc date statistice, este de 93,45 ha. (30,33 ha ocupate de haldele aparńinând S.C. CUART S.A., 55,8 ha ocupate de haldele de steril ale C.N. REMIN şi 6,92 ha ocupate de haldele predate la R.A. ROMSILVA şi 0,4 ha ocupate de halde de steril aparńinând de Compania NaŃională a Uraniului). Numărul de halde de steril minier ecologizate de către Grupul Central de Inchideri Miniere, aparńinând anterior C.N. Remin S.A. Baia Mare este de 74 (7 Toroioaga; 9 9 Mai 11 Iunie; 1 Anton II BăiŃa; 4 łibleş Tomnatec; 4 Valea Băii Nord; 4 NucuŃ; 3 Aluniş Fata Mare Valea Colbului; 1 Tyuzoşa; 9 Venera Firizan Valea Roşie; 5 NovăŃ Novicior; 7 Catarama Ivăşcoaia; 5 Măgura II; 9 Burloaia; 4 Dealul BucăŃii; 2 Arinieş). Fig Iazul de decantare Plopiş-RăchiŃele (E.M. Cavnic) SituaŃia centralizată a haldelor de steril de mină din punct de vedere al localizării, suprafeńelor ocupate şi a stadiului lor (active/inactive), este: Nr. Localizarea haldei de steril crt. 1 ZONA ILBA CICÂRLĂU 55 halde de steril 2 ZONA NISTRU BĂIłA 29 halde de steril 3 ZONA SĂSAR 18 halde de steril 4 ZONA HERJA 7 halde de steril 5 ZONA BAIA SPRIE 3 halde de steril SuprafaŃa, ha 10,06 (pentru 29 halde) 11,18 (pentru 23 halde) 7,72 2,26 SituaŃia haldei în momentul inventarierii 6 active 49 inactive 4 active 25 inactive 3 active 15 inactive 1 activă 6 inactive 2,32 3 inactive 68

13 6 ZONA ŞUIOR 9 halde de steril 7 ZONA CAVNIC 17 halde de steril 8 ZONA BĂIUł 30 halde de steril 9 ZONA BORŞA 88 halde de steril 10 ZONA REPEDEA 3 halde de steril 11 ZONA STEJERA 7 halde de steril 12 ZONA MĂGURENI 6 halde de steril 13 ZONA RĂZOARE 9 halde de steril 14 ZONA łibleş 16 halde de steril Tabelul ,04 5,66 10,63 (pentru 25 halde) 27,02 (pentru 37 halde) 2 active 7 inactive 1 activă 16 inactive 30 inactive 1 activă 87 inactive 0,4 3 inactive 5,04 (pentru 5 halde) 0,11 (pentru 4 halde 3,8 (pentru 5 halde) 5,32 7 inactive 6 inactive 1 activă 8 inactive 5 active 11 inactive SituaŃia centralizată a haldelor de steril de mină În municipiul Baia Mare există 1 depozit de deşeuri industriale (rampa SASAR), situat în zona vest, limitrof la drumul de centură şi drumul nańional Satu Mare Baia Mare, la aproximativ 1,5 km de zona locuită, fiind în administrarea societăńii S.C.Drusal S.A. Baia Mare. Rampa este supraterană şi dispune de o suprafańă de 3 ha cu o capacitate totală de mc, capacitatea ocupată fiind de aproximativ mc. Există 2 halde de zgură aparńinând societăńilor comerciale: U.P. FLOTATIA CENTRALĂ 2 ha, S.C. ROMPLUMB S.A. 1,2 ha, ambele fiind amplasate în incintele societăńilor respective. În cadrul Uzineo de preparare FlotaŃia Centrală se realizează o depozitare intermediară de deşeuri ce constituie materie primă secundară. Paturile de uscare sunt deşinute de ferme zootehnice de pe teritoriul judeńului Maramureş, astfel: Tabel SituaŃia paturilor de uscare din fermele zootehnice Nr. crt Denumire combinat (fermă zootehnică) SituaŃia privind dotarea cu platforme de dejecńii animaliere 1 SC AVIMAR Seini SA paturi betonate, suprafańa 0,06 ha 2 SC AGROZOOTEHNICA SA Seini platformă de depozitare 0,5 ha 3 SC COMBIMAR SA Baia Mare platformă betonată 4 SC DANAMARI SRL Seini 2 platforme betonate 5 SC AGROINDUSTRIALA SA Baia Mare platforme betonate 0,096 ha 6 SC SEMTEST GENETICA SA Baia Mare platforme betonate 0,16 ha 7 SCPCB Sighetu MarmaŃiei bazine de stocare de 400, 600 mc 8 SC LIMIT SRL Săcălăşeni 2 platforme betonate (2x0,24 ha) 9 SC PREDILECT SRL Băseşti 2 platforme betonate 69

14 Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte: scoaterea unor mari suprafeńe de teren din activitatea sectorului agro-silvic distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeńele ocupate pericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităńii haldelor, pericol de a provoca alunecări de teren distrugerea suprafeńelor scufundate, inclusiv a construcńiilor şi lucrărilor de artă pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetańia având urmări nefavorabile datorate compozińiei lor chimice sau reacńiilor la care dau naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenńează negativ posibilităńile de recreere şi turismul. Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă o regenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale. Reziduurile minerale şi substanńele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puńin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil. ExfiltraŃiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului. Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri menajere pot constitui vectori importanńi în răspândirea infecńiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conńin o gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenńi patogeni. În condińii prielnice, agenńii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă de suprafańă, pânză freatică, putând provoca astfel infecńii şi prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor condińii favorabile pentru înmulńirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind cunoscute ca purtătoare de boli infecńioase. Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de precipitańii, se împrăştie şi pătrund în sol. Se poate polua astfel suprafańa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii poluante, prin apele din precipitańii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafańă din apropiere. Reziduurile provenite din procesele de curăńare şi spălare din gospodăriile individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulańia schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu conńinut de substanńe organice este însońită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) Vântul şi mişcările de aer antrenează praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera. Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a 70

15 reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al depozitelor de deşeuri. Depozitele de deşeuri menajere existente în judeń nu dispun de amenajări şi dotări precum: folie geosintetică de etanşare, folie de etanşare din polietilenă cu densitate mare, sisteme de captare şi monitorizare a levigatului, sistem de captare şi pompare a biogazului Initiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele de mină şi o epurare chimică. Pentru funcńionarea acestora în condińii de siguranńă au fost identificate o serie de soluńii de către Compania NaŃională «REMIN» SA Baia Mare. Conductele care compun sistemele de transport hidraulic, ca şi stańiile de pompare, având diferite grade de uzură, reprezintă o sursă potenńială de poluare a diferińilor factori de mediu. Au fost stabilite o serie de soluńii pentru a se asigura funcńionarea acestor sisteme de transport în condińii de siguranńă. Un număr de 74 halde de steril minier au fost ecologizate de către Grupul Central de Inchideri Miniere, aparńinând anterior C.N. Remin S.A. Baia Mare. La haldele de steril minier au fost executate lucrări de stabilizare; iazurile de decantare au programe de înierbare, stabilizare taluze, fiind realizate lucrările planificate. Fig ReconstrucŃia ecologică a haldei de steril de mină - Anton II - BăiŃa Cererile de finanńare rambursabile, respectiv nerambursabile din Fondul de mediu, depuse de diferińi agenńi economici şi autorităńi locale din judeń s-au dorit a fi paşi semnificativi în vederea reducerii impactului generat de deşeuri asupra mediului. 71

16 LOCALITATEA/ Denumirea proiectului Sistem de management al deseurilor in judetul Maramures Valorificarea deseurilor de cupru provenite din sectiile de electrorafinare - CUPROM S.A. Bucuresti-Sucursala Baia Mare, IPRONEF Bucuresti Reabilitarea haldelor interioare prin lucrari de ecologizare, cu monitorizarea freaticului - CUPROM S.A.Bucuresti Sucursala Baia Mare Fărcaşa Canalizare menajeră şi stańie de epurare a apelor uzate menajere în comuna Fărcaşa judeńul Maramureş (program SAPARD) - Consiliul Local Fărcaşa, judeńul Maramureş Săcălăşeni ReŃea de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere comuna Săcălăşeni (program SAPARD) - Consiliul Local Săcălăşeni, judeńul Maramureş Sălsig Canalizare menajeră şi stańie de epurare în comuna Sălsig, sat Sălig şi Gîrdani, judeńul Maramureş (program SAPARD) - Consiliul Local Sălsig, judeńul Maramureş Ulmeni ReŃea de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere comuna Ulmeni, judeńul Maramureş (program SAPARD) - Consiliul Local Ulmeni, judeńul Maramureş Perioada de derulare a proiectului (data inceperii/data finalizarii) Valoare proiect in EURO Stadiul de derulare Stadiu de pregătire a aplicańiei ISPA Etapa IV Dezvoltare tehnologica prin elaborarea documentatiei tehnice de realizare a tehnologiei In derulare ,01 LicitaŃia în ianuarie Licitatie în februarie ,75 Licitatie execuńie lucrări - februarie LicitaŃia lucrări în ianuarie

17 SEINI Statie de preepurare mecanică a apelor uzate menajere în oraşul Seini - Primaria oraşului Seini BAIA MARE StaŃie de epurare FAIMAR SA Baia Mare BAIA MARE Lucrări din programul de conformare SC TRANSGOLD SA Baia Mare BAIA MARE Reabilitarea StaŃiei de epurare la SC AVIMAR SA Baia Mare (ferma Seini) BAIA MARE Modernizare depozit produse petroliere Baia Mare Zona PETROM Maramureş BAIA MARE Canal colector Calinişa - StaŃie de epurare Baia Mare - Primăria Municipiului Baia Mare AcŃiuni premergătoare încheierii protocolului între Primăria Seini şi SC SEINEANA SA Seini Studiu de fezabilitate Stadiu de execuńie Elaborare proiect de execuńie Stadiu de proiect ,25 Stadiu de execuńie Tabel Proiecte în curs de derulare în domeniul gestiunii deşeurilor 7.6. TendinŃe privind generarea deşeurilor Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Amenajarea unor puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, introducerea colectării selective a unor categorii de deşeuri (ex. Mase plastice, hârtie, carton, PET-uri, deşeuri metalice) care ocupă volume considerabile, determină implicit volume reduse ocupate pe rampe de deşeuri. Elaborarea şi implementarea unor programe cu referire la managementul integrat al deşeurilor, reducerea cantităńilor de deşeuri ce urmează a fi depozitate în depozite necontrolate, elaborarea documentańiilor, a bilanńurilor de mediu nivel II pentru autorizarea depozitelor existente, deschiderea celor două depozite zonale de deşeuri, deservite de 2-3 stańii de transfer, extinderea sistemului de precolectare selectivă, transport, acńiuni ferme şi concrete de educare a populańiei, implicarea mass-mediei, constituie pârghii de care autorităńile administrańiei publice locale ar trebui să se folosească în scopul realizării prevederilor şi obligańiilor care le revin în domeniul gestionării deşeurilor Prognoza privind generarea deşeurilor de producńie 73

18 ActivităŃile economice desfăşurate în judeń determină generarea unor tipuri de deşeuri specifice, în care predomină sterilele de mină şi de flotańie, deşeurile urbane şi deşeurile de materiale lemnoase. Reducerea continuă a activităńilor din sectorul explorării şi exploatării miniere a însemnat şi scăderea semnificativă a cantităńilor de deşeuri generate. Conform angajamentelor asumate de România la Capitolul 22 Mediu şi a cerinńelor BAT în activităńile economice generatoare de deşeuri, tendinńa este de evitare a producerii deşeurilor, iar dacă acest lucru nu este posibil, de minimizare continuă. Se vor căuta în permanenńă soluńii de reciclare şi valorificare a deşeurilor generate. De asemenea, există anumite tipuri de deşeuri care nu se mai regăsesc pe lista celor generate de la un an la altul ca urmare a încetării activităńii unor secńii de producńie de la anumińi agenńi economici. Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor industriale reciclabile, extinderea în aproape toate centrele urbane a punctelor de colectare a deşeurilor, cu precădere pentru colectarea anumitor categorii de deşeuri (ex. deşeuri metalice, hârtie - carton, baterii şi acumulatori uzańi, uleiuri uzate) care ocupă volume considerabile, determină implicit scăderea cantităńilor de deşeuri ce ajung să fie eliminate pe rampele de deşeuri ÎmbunătăŃirea calităńii managementului deşeurilor La sfârşitul anului 2005 deńineau autorizańie de mediu 36 firme, pentru activitatea de colectare şi/sau valorificare deşeuri industriale reciclabile. In prezent există puncte de colectare a deşeurilor industriale reciclabile şi în localităńi precum Seini, Tg.Lăpuş, Borşa, Vişeu de Sus, Baia Sprie. În anul 2005 au fost colectate 27,017 tone deşeuri de PET şi au fost predate spre valorificare firmei SC Green Tech SA Buzău 31,932 tone. De asemenea, au fost colectate 202,265 tone ambalaje mase plastice, altele decât PET-uri din care au fost valorificate 184,104 tone. Au fost colectate 3941,7 tone hârtie şi carton, din care au fost valorificate 3987,2 tone. Din această cantitate cca tone reprezintă deşeuri de ambalaje din hârtie şi carton. Există în judeń firme care au ca profil de activitate colectarea şi/sau valorificarea deşeurilor de ambalaje din hârtie-carton, mase plastice, PET-uri, lemn, metal. Astfel, SC Calex SRL; SC Remat SA, SC Petcolect SRL, toate din Baia Mare, realizează colectare de deşeuri din mase plastice şi PET-uri. 74

19 Fig Colectarea deşeurilor de hârtie-carton la SC Remat Maramureş SocietăŃile comerciale SC Serad SRL Baia Mare, SC Tenet SRL Baia Mare, SC Remat SA Baia Mare, SC Coreserv SRL Baia Mare, realizează colectare de baterii şi acumulatori uzańi pentru vehicule, în anul 2005 fiind colectate 291,09 tone şi predate spre valorificare la SC Rombat SA BistriŃa 346,8 tone. O cantitate considerabilă din deşeurile lemnoase rezultate din activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului a fost valorificată prin utilizarea ca material combustibil, în instalańiile proprii sau prin vânzare către populańie, respectiv obńinere de tocătură care se livrează la societăńi producătoare de PAL. O parte din rumeguşul rezultat din activitatea de prelucrare a lemnului este brichetat în instalańii de brichetare, utilizat ulterior în centrale termice care funcńionează pe rumeguş. Cele mai importante firme care deńin instalańii de brichetare a rumeguşului sunt: SC Sitel SA Sighetu Marmatiei, SC Plimob SA Sighetu MarmaŃiei, SC ALG ROMANIA SRL Vişeu de Sus, SC DENERIS INTERNATIONAL SRL Vişeu de Sus, SC LEIDEDREAM SRL Sighetu MarmaŃiei, SC A.T. GALA PROD SRL Baia Mare, SC BAMGARDEN SRL Somcuta Mare, SC Sigstrat SA Sighetu Marmatiei, SC AVIVA SRL Sighetu Marmatiei, SC LIGHTRONIC PROD COM SRL Baia Mare. Principalii agenńi economici care au utilizat în procesul de producńie materii prime secundare constituite din deşeuri sunt: SC Cuprom SA Baia Mare, SC Remat Maramures SA Baia Mare, SC Chimsulfat SRL Baia Mare, SC Metran SRL Baia Mare, SC Cozmircom SA Baia Mare, SC Filbac SA Târgu Lăpuş, SC Brânduşa SRL Baia Mare, SC Romplumb SA Baia Mare. 75

20 Fig Tocător de deşeuri lemnoase SC Italsofa SA Baia Mare Proiectele depuse spre finanńare din Fondul de mediu în domeniul gestiunii deşeurilor sunt prezentate în tabelul alăturat: Tabel Proiectele depuse spre finanńare din Fondul de mediu Nr. crt. Nume solicitant Titlul proiectului 1 SC SIGSTRAT SA Sighetu MarmaŃiei Controlul şi reducerea poluării aerului prin reńinerea totală a suspensiilor lemnoase 2 SC BAMGARDEN SRL Linie de brichetat rumeguş Şomcuta Mare 3 SC FILMAR SA Târgu Lăpuş Tehnologie ecologică pentru gestionarea şi reciclarea deşeurilor din lemn şi celulozice din zona Lăpuşului 4 SC FILBAC SA Târgu Lăpuş Sistem pentru gestionarea deşeurilor textile din Regiunea de dezvoltare Nord-Vest 5 SC EURO STERIL SISTEM S.C.A. Baia Mare Metodă alternativă de eliminare a poluării generate de activităńile medicale 6 SC CALEX SRL Baia Mare Regranularea deşeurilor din materiale plastice 7 SC M.C.H. INTERNATIONAL SRL Baia Mare Reducerea emisiilor de pulberi de lemn în spańiile de producńie şi în atmosferă 8 Consiliul Local Ulmeni O Românie curată 9 Consiliul Local Sălsig Ecologizarea zonei rurale 76

21 7.8. SubstanŃe şi preparate chimice periculoase SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) SubstanŃele chimice reglementate de protocolul de la Montreal fac parte din următoarele clase principale: - CFC-uri (clorofluorocarburi) utilizate ca agenńi frigorifici, solvenńi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenńi de expandare în tehnologia de producńie a spumelor de izolańie şi haloni substanńe folosite în stingătoare; - HCFC (hidrocarburi parńial halogenate hidroclorofluorocarburi) agenńi frigorifici, agenńi de expandare a spumelor de izolańie, solvenńi, aerosoli; - Bromura de metil, utilizată în dezinfecńia solului în sere, în dezinfecńia spańiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecńie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminńelor; - Alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic "alńi CFC" şi hidrocarburi parńial halogenate care conńin în moleculă, pe lângă atomi de fluor şi clor, atomi de brom, cu denumire tehnică - HBrFC. Problematica agenńilor frigorifici din clasa clorfluorocarburilor în judeńul Maramureş este prezentată la subcapitolul 2.2 "Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal". Pe teritoriul judeńului Maramureş nu au fost identificate instalańii automate de stins incendii încărcate cu haloni şi nici utilizări ale bromurii de metil în tratamente fitosanitare. De asemenea nu au fost identificańi agenńi economici producători de spume de izolańie, de aerosoli sau care să utilizeze solvenńi din categoria CFC sau HCFC-urilor. In judeńul Maramureş echipamentele specifice pentru recuperarea agentului frigorific sunt furnizate de către firma ICPIAF SA Cluj Napoca. Din cele 16 firme cu profil de service echipamente şi instalańii frigorifice identificate la nivelul judeńului 5 firme deńin aparate de recuperat agent frigorific. Acestea sunt: Arctic Sighetu MarmaŃiei, SC Ursulache Serv. Sighetu MarmaŃiei, SC Polu Nord SRL Baia Mare, Eurolat Baia Mare, SC Onedin Baia Mare. În anul 2005 nu au fost identificańi agenńi economici cu sediul în judeńul Maramureş care au importat substanńe încadrate la pozińiile prevăzute în anexa 2 a Ordinului Comun nr. 1610/1112/2002 emis de Ministerul Apelor şi ProtecŃiei Mediului/ Ministerul FinanŃelor publice privind nominalizarea birourilor vamale de frontieră pentru importul/exportul de substanńe care epuizeză stratul de ozon SituaŃia biocidelor La ora actuală sunt inventariate, privind plasarea pe piańă şi utilizarea, doar biocidele din grupa a III-a, respectiv pesticidele. În judeńul Maramureş există un număr de 25 de agenńi economici care au ca obiect de activitate comercializarea pesticidelor (substanńe biocide). Nu sunt înregistrańi importatori sau exportatori de pesticide şi nici agenńi economici producători de produse biocide. 77

22 În anul 2005, pe raza judeńului Maramureş s-au utilizat următoarele cantităńi de persticide (conform SituaŃiei privind executarea acńiunilor de protecńia plantelor la data de ): Insecticide 9,235 tone substanńă activă Fungicide 9,724 tone substanńă activă Erbicide 4,594 tone substanńă activă La ora actuală sunt inventariate, privind plasarea pe piańă şi utilizarea, doar biocidele din grupa a III-a pesticide. Un număr de 25 agenńii economici care desfăşoară activitate de comerń cu pesticide sunt autorizańi de DADR Unitatea Fitosanitară Maramureş pentru această activitate. La începutul anului 2005, în judeńul Maramureş au existat în stoc kg pesticide degradate sau cu termen de valabilitate depăşit. Ambalajele acestor deşeuri degradate au totalizat 3396 kg. Din această cantitate totală, 2560 l au fost sub formă lichidă şi kg sub formă solidă. În perioada 7-13 septembrie 2005 s-a derulat proiectul PHARE RO 2002/ Reambalarea, colectarea şi eliminarea deşeurilor de pesticide, potrivit căruia întreaga cantitate a fost transferată prin transporturi speciale la depozitul zonal Oradea SC PROTPLANT SA", urmând a fi trimisă în Germania pentru neutralizare Evaluarea riscului utilizării substanńelor chimice periculoase asupra sănătăńii umane şi a mediului In scopul cunoaşterii şi evaluării riscului substanńelor chimice periculoase asupra sănătăńii umane şi a mediului, APM Maramureş în colaborare cu Comisariatul JudeŃean Maramureş al Gărzii NaŃionale de Mediu şi alte instituńii cu atribuńii în domeniu (DADR Maramures - Unitatea Fitosanitară Maramureş, Vama Baia Mare) a realizat inventarele agenńilor economici ce desfăşoară activitate cu substanńe chimice periculoase, astfel: - lista agenńilor economici ce conńin echipamente sau materiale cu conńinut de PCB/PCT în vederea eliminării lor, conform listei din partea 2 şi 3 Anexa 1 a HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimńămant prealabil în cunoştinńă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanńe şi preparate chimice periculoase; - până în prezent au fost identificańi în judeń 25 agenńi economici care utilizează, comercializează şi produc substanńe chimice periculoase restricńionate; - inventarul agenńilor economici producători, importatori şi utilizatori de substanńe şi preparate chimice periculoase (capitol distinctiv pentru utilizatorii de agenńi frigorifici); - inventarul produselor, precum şi al agenńilor economici care deńin sau comercializează produse biocide; In privinńa aplicării prevederilor HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, în actele de autorizare emise de APM Maramureş se face referire la condińiile prezentate în acest act normativ, privind comercializarea, utilizarea şi eliminarea azbestului. APM Maramureş deńine o bază de date conńinând fişele tehnice de securitate pentru toate substanńele şi preparatele chimice periculoase utilizate de principalii agenńi economici. 78

23 7.9 Concluzii Problematica gestiunii deşeurilor şi substanńelor chimice periculoase prezintă încă multe aspecte care trebuie rezolvate, pe ansamblu însă putem aprecia rezultatele pozitive obńinute în efortul comun de reducere şi eliminare a impactului negativ asupra mediului datorat deşeuirlor şi chimicalelor. In contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană şi a calendarului asumat acńiunea prioritară a APM Maramureş constă în implementarea Directivelor armonizate prin legislańia română în domeniu, astfel încât în anul 2007, respectiv la sfârşitul perioadelor de tranzińie negociate cu Comisia Europeană, activităńile economice desfăşurate să îndeplinească cerinńele europene. 79