6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Størrelse: px
Begynne med side:

Download "6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE"

Transkript

1 6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE 6.1. Prezentarea ionosferei. Structura ionosferei reale Prin ionosferă se înţelege acel domeniu ionizat al atmosferei care se află la înălţimi mai mari de 60 km faţă de suprafaţa Pământului. Fenomenul de ionizare constă în eliberarea unuia sau (mai rar) a mai multor electroni din pătura exterioară a atomului. Ca urmare, echilibrul electric se strică şi atomul capătă una sau mai multe sarcini elementare, devenind ioni pozitivi. Extragerea unui electron din pătura exterioară a atomului se face prin consum energetic, efectuându-se un lucru mecanic, numit lucru mecanic de ionizare (W) sau lucru mecanic de ieşire. Metodele de ionizare cunoscute sunt fotoionizarea şi ionizarea prin şoc. Fotoionizarea se produce când cuanta de energie a radiaţiei care acţionează asupra gazului h γ > W, iar ionizarea prin şoc se face prin ciocnirea electronului cu o particulă, care posedă o cantitate suficientă de energie cinetică. La suprafaţa Pământului sosesc numai acele raze ultraviolete a căror lungime de undă depăşeşte 2900 Å. Razele ultraviolete, mai scurte, sunt în întregime absorbite în straturile superioare ale atmosferei. Puterea lor este consumată pentru ionizare, pentru disociere şi pentru formarea stratului de ozon. De asemenea, ionizarea atmosferei poate fi produsă numai de acele particule, cu masa egală cu masa electronului, a căror viteză depăşeşte 2100 km/s. Principala sursă de ionizare este soarele. Alte surse de ionizare sunt: stelele, meteoriţii, razele cosmice şi praful cosmic. Atmosfera reală nu este omogenă din punct de vedere al compoziţiei sale, temperatura atmosferei nu este constantă, iar ionizarea atmosferei nu se datorează numai unei radiaţii ultraviolete monocromatice, ci şi unor radiaţii dintr-o gamă largă de frecvenţe şi a unor fluxuri de particule elementare. Informaţiile obţinute cu staţiile ionosferice de sondaj vertical indică prezenţa a patru straturi ionizate distincte. Aceste straturi au primit denumirea de stratul D, E,F 1 şi F 2, în ordinea înălţimilor la care se găsesc. Ziua se disting patru domenii: D (60-90 Km); E ( Km), F 1 ( ), F 2 ( Km). Noaptea straturile D şi F 1 dispar, iar concentraţia electronică a straturilor E şi F 2 se micşorează într-o oarecare măsură. Stratul F 1 apare numai în lunile de vară, la amiază. Straturile D, E şi F 1 sunt straturi foarte stabile, adică variaţia concentraţiei electronice şi a înălţimii la care apare maximul de ionizare, se repetă de la o zi la alta. În stratul F 2 apar foarte des perturbaţii ionosferice Propagarea undelor ionosferice 88

2 Propagarea undelor foarte lungi şi lungi Se numesc unde foarte lungi (UFL), undele care au lungimea de undă mai mare de 10 4 m, adică frecvenţa mai mică de 30 KHz. Se numesc unde lungi (UL), undele care au lungimea de undă cuprinsă în gama m, adică frecvenţa în gama KHz. Undele din aceste game se propagă sub forme de unde spaţiale, ca urmare a reflexiilor succesive care au loc între suprafaţa Pământului şi limita inferioară a stratului D în timpul zilei şi a stratului E noaptea. UFL şi UL se propagă într-un ghid de undă sferică, un perete al acestuia fiind format din suprafaţa Pământului, iar celălalt, din limita inferioară a ionosferei. Ca şi în ghidurile de undă metalice, undele reflectate de ionosferă şi suprafaţa Pământului interferează şi formează câmpul electromagnetic al undelor dirijate de ghidul de undă dat. Formele de propagare ionosferică a undelor lungi şi foarte lungi pot fi studiate prin rezolvarea problemei propagării undelor într-un ghid de undă sferic la care, suprafaţa interioară se comportă ca un conductor, iar cea superioară, ca un semiconductor. Problema poate fi rezolvată prin acceptarea a două ipoteze simplificatoare, şi anume: suprafeţele ghidului sunt perfect conductoare şi fluxul de putere a undelor poate fi considerat independent de altitudine la o distanţă destul de suficient de mare de antenă. Dacă se notează cu P Σ puterea radiată de o antenă nedirectă, situată în punctul A (fig.6.1) atunci în punctul B modulul vectorului densitate flux de putere, este dat de relaţia P = D W S, A 2 (6.1) m unde: D este coeficientul de directivitate al antenei; A este aria suprafeţei pe care se distribuie puterea undelor şi reprezintă aria laterală a conului de rotaţie, cu axa OA şi generatoarea OC, cuprinsă între sferele cu razele a şi a + h. Fig Determinarea fluxului de putere 89

3 Deoarece h << a, aria suprafeţei A poate fi determinată prin înmulţirea lungimii circumferinţei de rază medie DC cu înălţimea h, măsurată de-a h lungul generatoarei BC = : 2 h A 2 π DC h = 2 a + hsinθ [m 2 ]. (6.2) 2 Din (6.1) şi (6.2) rezultă: P D W S =,, h 2 m (6.3) 2π a hsinθ + 2 Pe de altă parte P D 2 W S = F,, 2 2 4πr m (6.4) unde r este distanţa la care se propagă undele, iar F este factorul de atenuare a intensităţii câmpului electric. Din (6.3) şi (6.4) rezultă: 2r F = (6.5) h 2 a + hsinθ P D mv Înlocuind în E ef = F, r m, rezultă: 245 P D mv E ef = F,, (6.6) h m a + hsinθ 2 unde P Σ este exprimat în KW, iar a şi h în km. Dacă se ţine cont de acţiunea absorbantă a atmosferei şi ionosferei, relaţia (6) devine α r 245 P D mv E ef = e 20, (6.7) h m a + hsinθ 2 unde α este constanta de absorbţie exprimată în db/km, iar r este lungimea medie drumului parcurs de unde este dată de relaţia r 112 θ [Km], unde θ se exprimă în grade. Reflectându-se în straturile stabile E şi D, UL şi UFL sunt caracterizate prin constanţa condiţiilor de propagare. Aceasta se manifestă prin aceea că, propagarea acestor unde nu este însoţită de variaţii bruşte şi mari ale 90

4 intensităţii câmpului electric de recepţie, nu apar întreruperi neaşteptate ale comunicaţiilor radio etc. Pentru calculul intensităţii câmpului electric se utilizează şi formula lui Austin, stabilită pe baza generalizării rezultatelor obişnuite prin măsurării. 0, P θ D r 0,6 = λ mv Eef e r sinθ m (6.8) unde: P Σ este exprimat în KW, iar r şi λ în Km. În cazurile în care se cunoaşte înălţimea efectivă a antenei, calculele se fac cu relaţia: 0, πh I θ r ef ef 0,6 = λ mv Eef e rλ sinθ m, (6.9) în care h ef şi λ de la numitor sunt exprimate în m, I ef în A, iar λ de la exponent şi r sunt exprimate în Km. Relaţiile (6.8) şi (6.9) permit determinarea intensităţii câmpului electric la propagarea undelor deasupra mării în timpul zilei, dar pot fi şi folosite şi în cazurile propagării undelor deasupra uscatului, începând însă de la distanţele de Km. În toate cazurile, relaţiile pot fi folosite până la distanţe ce nu depăşesc Km Propagarea undelor medii Se numesc unde medii (UM) undele având lungimea de undă cuprinsă între m, iar frecvenţa în gama 300 KHz şi 3 MHz. Refexia undelor medii se produce la nivelul statului E, unde concentraţia electronilor este mai mare. Undele medii, pe timpul propagării ionosferice, trec de două ori prin stratul D ziua şi reflectate de stratul E (fig.6.2). În ambele straturi are loc absorbţia undelor radio. Absorbţia undelor medii în straturile D şi E în timpul zilei, este mult mai mare în stratul E în timpul nopţii. Absorbţia în timpul zilei creşte pe măsura micşorării lungimii de undă. Fig. 6.2 Propagarea undelor medii 91

5 Altă particularitate a UM este apariţia fedingului. Dacă punctul de recepţie (B) se află în zona de acţiune a undei de suprafaţă, iar noaptea şi a undei ionosferice 2, atunci în acest punct are loc interferenţa celor două unde. Variind concentraţia electronică a stratului E, se modifică înălţimea la care are loc reflexia undelor şi viteza de propagare a fazei undei, ceea ce duce la un defazaj între cele două unde care interferează. Modificându-se concentraţia electronică a stratului E, se modifică şi constanta de absorbţie, ceea ce duce la modificarea amplitudinii câmpului rezultant. Fig.6.3. Fedingul în gama undelor medii Dacă variaţiile concentraţiei electronice sunt neaşteptate, necunoscute dinainte, atunci variaţia intensităţii câmpului electric în punctul de recepţie, se numeşte feding. Durata medie a fedingului în această gamă este de ordinul secundelor şi a zecilor de secunde. Când staţia de recepţie este în afara zonei de acţiune a undelor de suprafaţă, fedingul poate să apară în urma interferenţei a două unde ionosferice (fig.6.3 b). Fedingul este un fenomen nedorit, care perturbă condiţiile normale de recepţie. Efectele fedingului pot fi micşorate sau înlăturate prin metode pasive şi active. Variaţiile diurne ale intensităţii câmpului electric în punctul de recepţie sunt foarte importante în gama undelor medii. Noaptea, câmpul din punctul de recepţie este rezultatul interferenţei dintre unda de suprafaţă şi cea ionosferică. Calculul intensităţii câmpului electric al undelor medii se poate face cu ajutorul formulei empirice P 4 0,26 8,94 10 µ = D λ r V Eef e,, (6.10) r m unde P Σ se exprimă în KW, iar r şi λ în Km. Relaţia (6.10) poate fi utilizată pentru determinarea intensităţii medii a câmpului electric în timpul nopţii. Se observă că E ef scade cu scăderea lui λ. Pentru determinarea intensităţii câmpului electric s-au întocmit şi o serie de grafice şi nomograme. 92

6 Propagarea undelor scurte Se numesc unde scurte (US) undele a căror lungime de undă este cuprinsă intre 10m şi 100m, ceea ce corespunde unei game de frecvenţă de la 3 la 30 MHz. Ca şi undele lungi şi medii, undele scurte se propagă atât ca unde de suprafaţă, cât şi ca unde ionosferice. Din cauza absorbţiei ridicate a undelor scurte de către sol, undele de suprafaţă se propagă, în cazul puterilor obişnuite ale emiţătoarelor, la distanţe care nu depăşesc câteva zeci de Km. În cazul propagării ca unde ionosferice, US pot fi folosite pentru radiocomunicaţii la distanţe oricât de mari. Aceasta se datorează faptului că, propagându-se prin ionosferă, undele scurte suferă o absorbţie relativ mică, care se micşorează pe măsura creşterii frecvenţei. În condiţii normale de propagare ionosferică a US, fiecare dintre straturile ionosferei îndeplineşte o funcţie bine determinată. Straturile D şi E sunt straturi absorbante, iar F 2 este stratul reflectant (fig. 6.4). Fig. 6.4 Propagarea undelor US Absorbţia US în cazul reflexiei în F2 este mult mai mică decât absorbţia pe care o suferă US în cazul trecerii prin straturile D şi E pe drumul dus şi întors. Gradul de absorbţie al US este caracterizat de factorul de atenuare R Γ = exp α l)dl, ( (6.11) 0 unde: α(l)- constanta de atenuare; R lungimea porţiunii de traiectorie de-a lungul căreia are loc absorbţia. Dacă se ţine cont că în cazul US densitatea curenţilor de deplasare este mult mai mare decât a curenţilor de conducţie şi de faptul că permitivitatea mediului ionizat 93

7 ε ir 1 şi ω 2 >>γ 2, rezultă L 1, ν 1 ;, N2 f m (6.12) unde: ν reprezintă numărul de ciocniri pe secundă între electronii liberi şi moleculele neutre; ω pulsaţia oscilaţiilor; N concentraţia electronică. Relaţia (6.12) arată că constanta de atenuare variază invers proporţional cu pătratul frecvenţei, precum şi faptul că pentru o valoare dată a frecvenţei, gradul de absorbţie este determinat de produsul dintre concentraţia electronică şi numărul de ciocniri. Pentru stratul E, Nν=10-7, iar pentru F 2, Nν=10. În consecinţă, constanta de atenuare a undelor scurte în stratul E este de aproximativ 100 ori mai mare decât în stratul F 2. În general se poate neglija absorbţia undelor în stratul F 2 în comparaţie cu cea din stratul E. În condiţii reale de propagare a US acestea sunt absorbite nu numai în zona concentraţiei electronice maxime a stratului E, unde este valabilă relaţia (6.12), ci şi în celelalte domenii ale ionosferei. În aceste domenii numărul de ciocniri este comparabil cu pulsaţia, deci în relaţiile de calcul γ nu mai poate fi neglijat în raport cu ω, iar constanta de atenuare are altă dependenţă faţă de frecvenţa undelor. La realizarea unei linii de radiocomunicaţie pe unde scurte, trebuie să fie îndeplinite simultan două condiţii: frecvenţa undelor trebuie să fie mai mică decât valoarea maximă determinată pentru lungimea liniei de radiocomunicaţie dată şi pentru lungimea liniei de radiocomunicaţie dată şi pentru gradul de ionizare a stratului reflectat la momentul dat; absorbţia undelor nu trebuie să fie exclusiv de mare. Prima din aceste condiţii arată că, o anumită linie de radiocomunicaţie, în anotimpul şi ora propusă, se pot folosi undele a căror frecvenţă nu depăşeşte o anumită valoare maximă. Această condiţie limitează partea superioară a gamei de frecvenţă folosite. Cealaltă condiţie limitează partea inferioară a gamei, deoarece, cu cât este mai mică frecvenţa folosită, cu cât este mai mare absorbţia. Prima condiţie este foarte critică. Dacă această condiţie nu este îndeplinită, undele nu se vor mai reflecta de stratul F 2 şi, independent de puterea emiţătorului, nu vor ajunge în punctul de recepţie. A doua condiţie nu este critică. Se poate lucra cu putere mai mare şi cu antene mai directive. Distanţa la care poate să ajungă undele printr-o reflexie depinde de frecvenţa undelor şi de unghiul de înălţare sub care pleacă undele de la suprafaţa Pământului (fig.6.5). Undele cu frecvenţă mai mare se reflectă la înălţime mai mare deci şi distanţa la care ajung o să fie mai mare. Undele care 94

8 pleacă sub un unghi de înălţare mai mic se propagă la o distanţă mai mare. Dacă se aleg în mod corespunzător frecvenţa undelor şi unghiul de înălţare, atunci se poate realiza lungimea liniei de radiocomunicaţie dorită. Fig. 6.5 Distanţa la care se propagă undele printr-o reflexie Totul, însă, depinde de concentraţia electronică a stratului F 2 la momentul considerat. Undele din gama de la 10 la 100 m folosite pentru radiocomunicaţii la distanţe mari, se împart în trei subgame, şi anume: - undele de zi (10 λ 25 m); - undele de noapte (35 λ 100 m); - undele intermediare (25 λ 100 m). O astfel de împărţire este însă convenţională, iar limitele dintre aceste subgame depind foarte mult de anotimp, de faza perioadei activităţii solare, precum şi de poziţia geografică a liniei de radiocomunicaţie. În figura 6.6 se prezintă posibilităţile de propagare a modelelor din aceste subgame. Fig. 6.6 Traiectoriile posibile ale undelor scurte 95

9 Undele de zi ziua, undele de noapte noaptea şi undele intermediare şi ziua şi noaptea au traiectoria notată cu 1. Undele de zi noaptea pot avea traiectoria 2, adică aceste unde s-ar putea să fie reflectate datorită concentraţiei electronice insuficient de mare. Undele de noapte ziua pot urma traiectoria 3. În ceea ce priveşte propagarea undelor US, aceasta nu are condiţii constante, aşa cum are cea a undelor lungi şi medii. Aceasta se explică prin faptul că stratul F 2 nu are o structură constantă ca şi straturile D, E. şi F. Caracterul variabil al structurii stratului F 2 influenţează în mod deosebit propagarea undelor scurte. Variaţia structurii ionosferei de la o zi la alta, de la o oră la alta, precum şi faptul că stratul F 2 este supus influenţei perturbaţiilor ionosferice, duc la apariţia unor variaţii mari ale nivelului semnalului. Fig. 6.7 Fedingul de interferenţă La recepţionarea semnalelor în gama undelor scurte, fedingul se manifestă printr-o variaţie dezordonată, aleatoare a nivelului semnalului. Amplitudinea câmpului electric variază în limite largi. Perioada fedingului (intervalul de timp între două minime sau maxime succesive) variază de la câteva zeci de secunde, până la zecimi de secundă. În cazul US fedingul este rezultatul interferenţei mai multor unde ajunse în punctul de recepţie în urma reflexiei din ionosferă. Se deosebesc două tipuri de feding: prin interferenţă (fig. 6.7); prin polarizare. În fig 6.7 este reprezentat cazul în care în punctul B sosesc două unde pe drumuri diferite. În cele trei domenii în care au loc reflexiile, concentraţia electronică variază aleator şi în mod diferit, ceea ce duce la modificarea înălţimilor la care au loc reflexiile (deci modificarea traiectoriilor), a vitezei de propagare şi a constantei de atenuare. Datorită acestora variază faza şi amplitudinea câmpurilor care interferează, deci variază şi amplitudinea câmpului rezultat. În figura 6.7 b s-a considerat că fedingul apare datorită interferenţei în punctul B a undei obişnuite (ordinare) cu cea obişnuită (extraordinare) de la o altă rază. 96

10 Un asemenea tip de feding este mai pronunţat, deoarece cele două unde se propagă cu viteze diferite şi sunt absorbite în ionosferă în mod diferit. Unda obişnuită şi cea neobişnuită apar datorită comportării ionosferei ca un mediu anizotrop. În fig.6.7 c s-a ţinut cont de faptul că, neomogenităţile locale din ionosferă duc la reflexii parţial difuze, în locul reflexiei pure a undelor. După trecerea prin ionosferă unda apare ca un fascicul de unde care conţine o mulţime de unde (raze) elementare. În acest mod în punctul de recepţie B, ajung mai multe unde elementare, care fac parte din diferite fascicule. Pe lângă fedingul de interferenţă apare şi fenomenul de feding de polarizare, datorită schimbării polarizării undelor la trecerea prin ionosferă. Acţiunea celor două tipuri de fedinguri duce la un feding total (fig. 6.8). Fig.6.8 Fedingul general (total) Propagarea US se caracterizează printr-o particularitate nemaiîntâlnită la alt tip de unde şi anume, prezenţa aşa numitei zone de tăcere, prin care se inţelege o zonă inelară, care înconjoară emiţătorul şi în care recepţia semnalului este imposibilă (fig.6.9). Fig. 6.9 Zona de tăcere 97

11 Existenţa zonei de tăcere la propagarea US este condiţionată de faptul că undele de suprafaţă, suferind o absorbţie puternică, nu ating limitele exterioare ale zonei de trecere. Pe de altă parte, undele ionosferice ajung numai în puncte situate în afara limitelor zonei de tăcere datorită unghiului de înălţime mare. Absorbţia relativ redusă, suferită de undele radio în cazul propagării lor la distanţe mari, face posibilă înconjurarea globului pământesc de către acestea. În condiţii favorabile se observă cazuri de propagare multiplă a undelor în jurul Pământului ceea ce duce la fenomenul de ecou. Ecranul se poate datora atât undei directe (1 în fig.6.10) cât şi undei inverse (2 în fig. 6.10). Atât ecoul direct, cât şi cel invers poate fi multiplu. Fig Ecoul în gama undelor scurte Ţinând seama de faptul că pentru propagarea undelor în jurul Pământului la ecuator sunt necesare 0,13 s, rezultă că diferenţa de timp între sosirea semnalelor care înconjoară de un număr diferit de ori globul Pământesc, va fi un multiplu de 0,13 secunde. Această întârziere relativ mare a semnalelor ecou este sesizată de urechea omenească. Pentru ca să apară ecoul este necesar ca ionosfera să se găsească în acelaşi regim de ionizare pe toată traiectoria undelor. Această condiţie poate fi îndeplinită numai în zona de semiiluminare a Pământului, care reprezintă o fâşie relativ îngustă şi care se mută pe suprafaţa Pământului odată cu rotirea acestuia Propagarea undelor metrice (unde ultrascurte) Sunt undele cu lungimea de undă cuprinsă între 1 m şi 10 m, iar frecvenţa între 30 MHz şi 300 MHz. În anii în care activitatea solară este maximă undele metrice pot fi utilizate pentru legături radio la distanţe foarte mari. Undele metrice se pot propaga la distanţă mare şi datorită fenomenului de dispersie în ionosferă. Se remarcă faptul că undele metrice sunt singurele care se propagă atât ca unde ionosferice, troposferice, cât şi ca unde de suprafaţă. 98

12 De asemenea, pot trece prin ionosferă, deci pot fi utilizate pentru legături cosmice Propagarea undelor foarte scurte (microunde) Sub numele de unde foarte scurte se înţeleg undele: decimetrice, centimetrice şi milimetrice. Pentru: - undele decimetrice:-10-1 < λ < 1 m, (300 MHz < f < GHz); - undele centimetrice < λ < m, (3 GHz < f < GHz); - undele milimetrice 10-3 <λ<10-2 m, (30 GHz < f < 300 GHz). Undele decimetrice şi centrimetrice nu se reflectă în ionosferă, deci nu pot fi folosite ca unde ionosferice. Undele din aceste game se propagă la distanţe mici ca unde de suprafaţă şi la distanţe mari ca unde troposferice. Aceste unde trec uşor prin ionosferă şi pot fi utilizate la realizarea legăturilor cosmice. Undele milimetrice nu sunt influenţate de ionosferă. 99

METODA REDUCERII LA UNITATE

METODA REDUCERII LA UNITATE METODA REDUCERII LA UNITATE Metoda reducerii la unitate constă în compararea mărimilor date în problemă, cu aceeaşi mărime, luată ca unitate. Această metodă prezintă avantajul că este foarte accesibilă

Detaljer

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE EL-nesss.r.l. Domeniul de utilizare si tehnologia folosita : Condensatoarele sunt folosite pentru imbunatatirea factorului

Detaljer

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper MATEMATIKK Ord og begreper Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Få Obține Mange Mulți Venstre Stânga Høyre Dreapta Øverst Sus/în top/peste Nederst Inferior/Jos Lite Puţin Mye Mult Flest Cel mai mult/cele

Detaljer

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat Îndrumar de laborator la fizică Chişinău

Detaljer

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE Modulul Consideratii generale privind procesul de masurare CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESL DE MASRARE Subiecte.. Definirea notiunii de masurare.. Marimi si unitati de masura.3. Mijloace si metode

Detaljer

23. Coordonate stelare şi planetare

23. Coordonate stelare şi planetare 23. Coordonate stelare şi planetare 23.1. Coordonate stelare Nu de multe ori, poate, v-aţi întrebat dacă stelele pe care le priviţi noaptea sunt situate toate la aceeaşi distanţă sau, dimpotrivă, sunt

Detaljer

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor 2.1.

Detaljer

ROBOŢII SCARA Seria THL.

ROBOŢII SCARA Seria THL. ROBOŢII SCARA Seria THL NOILE MODELE LITE ALE SERIEI THL Performanta la preturi accesibile! Mai usor cu pana la 50% fata de modelele anterioare! Impact redus asupra mediului inconjurator. Reducere de pana

Detaljer

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate.

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Grâul se numără printre cele mai vechi plante cultivate, fiind folosit ca pâinea cea de toate zilele de peste jumătate din

Detaljer

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen. Perfection in heating

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen.  Perfection in heating ARMATUREN Robineti termostatici Jürgen Schlösser Armaturen www.juergen-schloesser-armaturen.de Perfection in heating Descriere tehnică: Robineții termostatici produși de Jürgen Schlösser Armaturen România

Detaljer

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh.

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh. Culegere Online Evaluare Naţionalăă la Matematică 010 011 o.ro 90 de e variante realizate după upă mode elului lului elabo orat de M.E.C.I..C.I. Andrei Octavian Dobre (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu

Detaljer

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1. Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza

Detaljer

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE PLANIMETRIA Partea din topografie care se ocupă cu studiul instrumentelor și metodelor necesare determinării poziției în plan a punctelor topografice de pe teren, în scopul transpunerii lor pe plan sau

Detaljer

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici.

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici. Viktige uttrykk Expresii importante Hei! God morgen! God dag! God kveld! God natt! Ha det bra! Ha det! Vi sees! Velkommen! Hvordan har du det? Bra, takk., vær så snill! Vær så god! Takk! Tusen takk! Kunne

Detaljer

Ordliste for TRINN 1

Ordliste for TRINN 1 Ordliste for TRINN 1 utviklende matematikk-oppgavehefter 1A, 1B,2A, 2B, 3A og 3B, - refleksjonsord som kan hjelpe å forstå oppgaver. Bok og side Ord på norsk I oppgavetekstene står ofte verb i imperativ

Detaljer

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3)

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3) tarifelor pentru lucrări executate şi servicii prestate, de catre Filialele de Distributie si de Furnizare a Energiei Electrice, catre terţi (Avizarea documentatiilor tehnicoeconomice elaborate de agenti

Detaljer

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC RO5094 Manual de utilizare pentru notebook PC Decembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului... 7 Părţile de bază

Detaljer

CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS CUPRINS 1. Definiţii 2. Aplicaţii GIS 3. Harta 4. Modelul de date geo-relaţional 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS 6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS 7. Open

Detaljer

Manual de utilizare pentru notebook PC

Manual de utilizare pentru notebook PC ANT. 1394 E-SATA HDMI RO4878 Manual de utilizare pentru notebook PC Septembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului...

Detaljer

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL,

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, Introducere Prezenta documentaţie a fost realizată în baza O.M.nr.135/76/84/1.284/2010 1, respectându-se normativul de conţinut prezentat în Anexa nr. 5, privind Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare,

Detaljer

Inregistrati-va produsul pentru a primi suport pe www.philips.com/welcome Manual de utilizare AZ1137 2 2009 Koninklijke Philips Electronics N.V. Toate drepturile rezervate a b c d e g i j k l f h m n o

Detaljer

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă Manual RO Anexă MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) 24 5000 120-100 230/240V 48 5000 70-100 230/240V 2 1. INSTRUCȚIUNI DE SIGURANȚĂ Generale Vă rugăm să citiți mai întâi documentația livrată împreună

Detaljer

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012 Nanomateriale oxidice cu proprietăţi fotocatalitice aplicate în degradarea avansată a compuşilor xenobiotici din apă NATIXEN-. PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-0031 Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare

Detaljer

REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE

REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE MARIA ELENA UDREA REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE SUPORT DE CURS PENTRU MODULUL TERMODINAMICĂ ŞI CINETICA CHIMICĂ CLASA A XII-a Calificarea Tehnician în chimie industrială Editura Universul Școlii,

Detaljer

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation Sumar 1. Unde și când vor avea loc jocurile?... 5 2. Câte bilete sunt disponibile pentru UEFA EURO 2016?... 5 3. Ce tipuri de bilete sunt

Detaljer

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac INFORMATICĂ şi TIC ISBN 978-606-727-233-8 INFORMATICĂ şi TIC Manual pentru clasa a V-a Manual pentru clasa a V-a V Acest manual

Detaljer

Determinarea analitică preliminară a capabilităţii unui convertor de a produce cuplu electromagnetic

Determinarea analitică preliminară a capabilităţii unui convertor de a produce cuplu electromagnetic SIMPOZIONU DE MAŞINI EECTRICE SME 10, 7-8 Octombri 2010 Dtrminara analitică prliminară a capabilităţii unui convrtor d a produc cuplu lctromagntic Mirca COVRIG, Stfan GHEORGHE, Cristina GHEORGHE, Stliana

Detaljer

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL Societatea Comercială WEST SUPER TOUR este o AGENŢIE DE TURISM care are în obiectul de activitate

Detaljer

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE.

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. 2014 POȚI SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE ÎN DOAR 9 ZILE? DA. Programul CLEAN 9 te poate ajuta la lansarea călătoriei tale pentru a deveni mai suplu

Detaljer

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE 2 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE ORDIN pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale

Detaljer

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII A. INTRODUCERE 1. Scop Union des associations européennes de football (UEFA), organismul european

Detaljer

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig?

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? 2017 Author Translator Publisher ISBN Type set Illustration

Detaljer

Actuatoare termostatice

Actuatoare termostatice 2 111 EN 215-1 cu senzor la distanţă cu reglaj la distanţă Actuatoare termostatice pentru ventile de calorifer VDN.., VEN.., VUN.., VPD.. şi VPE.. Acţionare autonomă, fără alimentare din exterior Senzor

Detaljer

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA 2016-2020 Elaborator: OTP CONSULTING ROMANIA SRL Nr. 231/11.04.2016. 1 Cuprins 1 Introducere... 4 1.1 Rolul Strategiei

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2 ELECTRICA - S.A. Anexa nr. (Avizarea documentatiilor tehnico-economice elaborate de agenti economici atestati) crt. masura fara TVA (9 % din (col. +col.) col. ) 0 DE AGENTII ECONOMICI ATESTATI DE ANRE,

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014 Nr. Nesecret Către: Instituţia Prefectului Judeţul Olt Mun. Slatina, Bd. A.I. Cuza, nr. 12A, 230025, jud. Olt Ref: Primirea și distribuirea biletelor de tratament balnear în anul 2014 PRIMIREA SI DISTRIBUIREA

Detaljer

Pagina 1 din 101 Redactarea 2

Pagina 1 din 101 Redactarea 2 Pagina 1 din 101 Redactarea 2 CUPRINS CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE... 5 SECIUNEA 1 Obiect i domeniu de aplicare... 5 SECIUNEA a 2-a Prevederi generale... 5 SECIUNEA a 3-a Definiii - terminologie... 6

Detaljer

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Lago di Garda, Lago Maggiore & Lago Como hoteluri / Sirmione, Locarno (Elvetia), Portofino, Cinque Terre; BONUS: asigurare medicala si storno Durata: 14 zile I Plecari:

Detaljer

lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare

lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare Lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare Lag rele de alunecare sunt elemente de ma ini care transmit for ele între elementele ma inii, care se mi în rela ie unul cu cel lalt. Se face o distinc

Detaljer

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri Bansko Statiunea - Descriere hoteluri BANSKO - hotelurile, statiunea si partiile de schi - Cea mai usoara descriere a statiunii este in comparare cu statiunile din Romania. Un prim lucru important este

Detaljer

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNĂRII FLUVIALE S.A. - GIURGIU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T - PORT CORABIA RAPORT PRIVIND IMPACTUL

Detaljer

MIC DICŢIONAR BIO-MEDICAL

MIC DICŢIONAR BIO-MEDICAL P P PAB, PARA PACCHIONI (CORPUSCULII) PACEMAKER PACHI... PACHIDERMIE PACHIMENINGITĂ PACHIPLEURITĂ PACIENT PACKING P.A.F. PAGET (SINDROMUL) PAGET (MALADIA) PAGURI P.A.H. PAHIBLEFAROZĂ PAHICEFALIE PAHIDACTILIE

Detaljer

Bucureşti de transformare aeriene - PTA

Bucureşti de transformare aeriene - PTA Societatea Comercială SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 37 Rev. 0 1 2 ELECTRICA S.A. Confecţii metalice pentru posturi Data 2010 Bucureşti de transformare aeriene - PTA Nr.pag : 23 CUPRINS 1. GENERALITĂŢI...

Detaljer

Australia & Noua Zeelanda

Australia & Noua Zeelanda Australia & Noua Zeelanda hoteluri si ; excursie cu catamaranul la Marea Bariera de Corali. Durata: 25 zile I Plecari: 07.03.2017 Australia are multe de oferit, de la plaje superbe, peisaje desertice salbatice,

Detaljer

74 VELKOMMEN! La cafenea

74 VELKOMMEN! La cafenea 74 VELKOMMEN! La cafenea Ana împlineşte 21 de ani, iar Petter o invită să ia prânzul în oraş. Se întâlnesc la ora 12.00 la Blindern. Petter îi dă Anei o îmbrăţişare mare şi un trandafir. Ana este foarte

Detaljer

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Facultatea INGINERIE ELECTRICĂ PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Electrotehnica [Inginerie electrica] Masini, Materiale si Actionari Electrice [Inginerie electrica] nr 48 As. 17.10.2016 / 10.00 / EB-210

Detaljer

HANDELSHØGSKOLEN I TROMSØ SENTRUM OG PERIFERI. Dixit-Stiglitz-Krugman modellen. Åge Haugslett. Vedlegg til Masteroppgave i - Samfunnsøkonomi (30 stp)

HANDELSHØGSKOLEN I TROMSØ SENTRUM OG PERIFERI. Dixit-Stiglitz-Krugman modellen. Åge Haugslett. Vedlegg til Masteroppgave i - Samfunnsøkonomi (30 stp) HANDELSHØGSKOLEN I TROMSØ SENTRUM OG PERIFERI Dixit-Stiglitz-Krugman modellen Åge Haugslett Vedlegg til Masteroppgave i - Samfunnsøkonomi ( stp) Vedlegg kap,.. VEDLEGG KAPITTEL KapModATilf.mcd. Den enklestet

Detaljer

Program Senior Voyage

Program Senior Voyage Program Senior Voyage EMIRATELE ARABE UNITE: SENIOR VOYAGE DUBAI cu plecare din BUCURESTI SENIOR VOYAGE este conceptul gratie caruia cetatenii europeni de peste 55 ani (si nu numai) implicit si romanii

Detaljer

Løsningsforslag til eksamen i FY8306 KVANTEFELTTEORI Fredag 9. juni 2006

Løsningsforslag til eksamen i FY8306 KVANTEFELTTEORI Fredag 9. juni 2006 NTNU Side av 3 Institutt for fysikk Fakultet for fysikk, informatikk og matematikk Løsningsforslag til eksamen i FY836 KVANTEFELTTEORI Fredag 9. juni 6 Dette løsningsforslaget er på 3 sider, pluss et vedlegg

Detaljer

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale ROMÂNIA Buletin informativ An. 13, Nr. I (49), trim. I 2011 Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Ordine ale Ministrului Sănătăţii Hotărâri ale Consiliului ştiinţific al ANMDM

Detaljer

Litt GRUPPETEORI for Fys4170

Litt GRUPPETEORI for Fys4170 Litt GRUPPETEORI for Fys4170 GRUPPER: Ei gruppe G = {g i } er ei samling element med disse egenskapene: * multiplikasjon slik at g i g j G ; * et enhetselement g 0 = 1 slik at g i g 0 = g 0 g i = g i ;

Detaljer

LØSNINGSFORSLAG TIL EKSAMEN I FY1002 BØLGEFYSIKK Mandag 10. desember 2007 kl

LØSNINGSFORSLAG TIL EKSAMEN I FY1002 BØLGEFYSIKK Mandag 10. desember 2007 kl NORGES TEKNISK- NATURVITENSKAPELIGE UNIVERSITET INSTITUTT FOR FYSIKK Faglig kontakt under eksamen: Jon Andreas Støvneng Telefon: 73 59 36 63 / 45 45 55 33 LØSNINGSFORSLAG TIL EKSAMEN I FY1002 BØLGEFYSIKK

Detaljer

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate Instrucţiuni de montaj şi service pentru personalul de specialitate VIESMANN Vitopend 100 Tip WH1B Cazan mural pentru încălzire şi cazan pentru încălzire şi preparare de apă Datum: caldă menajeră pe combustibil

Detaljer

UNIVERSITETET I OSLO Det matematisk naturvitenskapelige fakultet

UNIVERSITETET I OSLO Det matematisk naturvitenskapelige fakultet UNIVERSITETET I OSLO Det matematisk naturvitenskapelige fakultet Eksamen i AST5220/9420 Kosmologi II Eksamensdag: Fredag 11. juni 2010 Tid for eksamen: 09.00 12.00 Oppgavesettet er på 4 sider. Vedlegg:

Detaljer

Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42

Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42 Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42 REDACŢIA g, ABONAMENTUL! Pe an an.28 Cor, Pe un jum.. 14 «Pe o luni. 2-40 * Nru! de zl pentru Rooiiiia şi străinătate pe an 40 franci. Telefon

Detaljer

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE 2013 Manager Maria Adriana Hausvater Anul 2013 reprezintă pentru Teatrul Național o perioadă de consolidare a poziției sale în plan local,

Detaljer

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN 1 Nituri din otel, cu cap semirotund ~124/660 797 /1051 134/748 2 Nituri din otel, cu cap tronconic 801 3 Nituri din otel, cu cap semiinecat ~302 802 4 Surub cu cap

Detaljer

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 22 septembrie 2012 Ediţia specială 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 20 Proiectul cultural Integrală a Manuscriselor Cantemir CuPrins Stimată conducere

Detaljer

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in:

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: a. Probleme oficiale i. Politia Politi In Norvegia, Politia nationala se ocupa de multe lucruri chiar si de lucruri care nu

Detaljer

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Aplicaţie de raportare pentru laboratoare Versiune document: 3.7 RELEASED Creat: 26.06.2006 Ultima actualizare: 24.10.2014 Acest

Detaljer

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A.

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A. Pagina: 1 29 Specificaţie Tehnică Anvelopa Posturilor de Transformare în Anvelopă de Beton (24 kv) Prezenta specificaţie tehnică s-a întocmit de către: Departamentul Managementul Reţelei Serviciul Inginerie

Detaljer

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest Titlul Programului: PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Titlul Proiectului: Dezvoltare rurală durabilă prin revitalizarea meșteșugurilor Editat de: ODYSSEY EDGE TECHNOLOGIES

Detaljer

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de ŞtiinŃa şi Ingineria Mediului TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE SUPORT DE CURS SI LUCRARI PRACTICE pentru Specializarea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Detaljer

SISTEMAS ELÉCTRICOS DE POTENCIA PRÁCTICA 4: MEDICIÓN DE FACTOR DE POTENCIA LIRA MARTÍNEZ MANUEL ALEJANDRO DOCENTE: BRICEÑO CHAN DIDIER

SISTEMAS ELÉCTRICOS DE POTENCIA PRÁCTICA 4: MEDICIÓN DE FACTOR DE POTENCIA LIRA MARTÍNEZ MANUEL ALEJANDRO DOCENTE: BRICEÑO CHAN DIDIER SISTEMAS ELÉCTRICOS DE POTENCIA PRÁCTICA 4: MEDICIÓN DE FACTOR DE POTENCIA LIRA MARTÍNEZ MANUEL ALEJANDRO DOCENTE: BRICEÑO CHAN DIDIER ENTREGA: 25/11/2010 1 INTRODUCCIÓN El factor de potencia es un valor

Detaljer

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE ROMANESTE Televizor Televizor cu LCD plasm MANUALUL UTILIZATORULUI Modele de televizoare LCD 6LC* 6LC5* LC* LC5* 7LC* 7LC5* LC* LC5* 6LC* Modele de televizoare cu plasm PC5* PC5RV* 50PC5* V rug m s citi

Detaljer

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2.1.1 DESCRIEREA JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1.1.1 Caracteristici fizice şi geografice Situat în nordul României,

Detaljer

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI 0 CUPRINS 1. PROFIL DE JUDET 1.1. Date geografice...4 1.1.1. Relieful si geologia

Detaljer

2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013

2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013 2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013 Telefon inteligent Acer Liquid E2 Duo Număr model: Număr de serie: Data achiziţiei: Locul achiziţiei:

Detaljer

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Versiune document: 3.7 RELEASED Creat: 14.09.2007 Ultima actualizare: 24.10.2014 Acest document a fost realizat si avizat de: Nume

Detaljer

Eksamen i fag RELATIVISTISK KVANTEMEKANIKK Fredag 26. mai 2000 Tid: 09:00 14:00

Eksamen i fag RELATIVISTISK KVANTEMEKANIKK Fredag 26. mai 2000 Tid: 09:00 14:00 Side 1 av 3 NORGES TEKNISK-NATURVITENSKAPELIGE UNIVERSITET INSTITUTT FOR FYSIKK Faglig kontakt under eksamen: Navn: Kåre Olaussen Telefon: 9 36 52 Eksamen i fag 74327 RELATIVISTISK KVANTEMEKANIKK Fredag

Detaljer

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE 1.1 Municipiului Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, B-dul Republicii

Detaljer

Wilo-Yonos PICO. Pioneering for You

Wilo-Yonos PICO. Pioneering for You Pioneering for You Wilo-Yonos PICO en Installation and operating instructions pl Instrukcja montażu i obsługi cs Návod k montáži a obsluze hu Beépítési és üzemeltetési utasítás ru Инструкция по монтажу

Detaljer

Stimate client, Echipa

Stimate client, Echipa SKIN CARE SYSTEM Stimate client, In acest an putem privi inapoi inspre aprope 3 decenii de succes, timp in care CNC a fost intr-o continua dezvoltare. Cu motivatie constanta si pasiune nelimitata mentinem

Detaljer

UNIVERSITETET I OSLO

UNIVERSITETET I OSLO UNIVERSITETET I OSLO Side Det matematisk-naturvitenskapelige fakultet Eksamen i: FYS240 Kvantefysikk Eksamensdag: 3. juni 206 Tid for eksamen: 09.00 4 timer) Oppgavesettet er på fem 5) sider Vedlegg: Ingen

Detaljer

Huomautus Kanavien piilotus- ja esiintuontitoiminto ei ole käytettävissä televisioissa, jotka on toimitettu helmikuun 2012 jälkeen.

Huomautus Kanavien piilotus- ja esiintuontitoiminto ei ole käytettävissä televisioissa, jotka on toimitettu helmikuun 2012 jälkeen. EN BG CS DA DE EL ES ET Note The feature to hide and unhide channels is not available in TVs shipped after February 2012. Забележка Функцията за скриване и показване на канали не е налична при телевизори,

Detaljer

Duodenopancreatectomia cefalică Scopul operaţiei Pregătirea Mijloacele de fixare Variante anatomice Laparotomia. Inspecţia cavităţii peritoneale Timpii principali ai rezecției Manevra Cattell-Braash Manevra

Detaljer

Fasit eksamen Fys1000 vår 2009

Fasit eksamen Fys1000 vår 2009 Fasit eksamen Fys1000 vår 2009 Oppgave 1 a) Klossen A er påvirka av tre krefter: 1) Tyngda m A g som peker loddrett nedover. Denne er det lurt å dekomponere i en komponent m A g sinθ langs skråplanet nedover

Detaljer

EKSAMEN FY1003 ELEKTRISITET OG MAGNETISME I Mandag 5. desember 2005 kl

EKSAMEN FY1003 ELEKTRISITET OG MAGNETISME I Mandag 5. desember 2005 kl NORGES TEKNISK- NATURVITENSKAPELIGE UNIVERSITET INSTITUTT FOR FYSIKK Side 1 av 6 Kontakt under eksamen: Jon Andreas Støvneng Telefon: 73 59 36 63 / 41 43 39 30 EKSAMEN FY1003 ELEKTRISITET OG MAGNETISME

Detaljer

LØSNINGSFORSLAG TIL KONTINUASJONSEKSAMEN I TFY4155 ELEKTROMAGNETISME Onsdag 17. august 2005 kl

LØSNINGSFORSLAG TIL KONTINUASJONSEKSAMEN I TFY4155 ELEKTROMAGNETISME Onsdag 17. august 2005 kl NORGES TEKNISK- NATURVITENSKAPELIGE UNIVERSITET INSTITUTT FOR FYSIKK Faglig kontakt under eksamen: Jon Andreas Støvneng Telefon: 73 59 36 63 / 41 43 39 30 LØSNINGSFORSLAG TIL KONTINUASJONSEKSAMEN I TFY4155

Detaljer

Manual de utilizare. Oricând aici pentru a vă ajuta HTB3510 HTB3540 HTB3570. Întrebare? Contactați Philips

Manual de utilizare. Oricând aici pentru a vă ajuta HTB3510 HTB3540 HTB3570. Întrebare? Contactați Philips Oricând aici pentru a vă ajuta Înregistraţi-vă produsul şi obţineţi asistenţă la www.philips.com/support Întrebare? Contactați Philips HTB3510 HTB3540 HTB3570 Manual de utilizare Cuprins 1 Important 2

Detaljer

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag.

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag. Camera Notarilor Publici Bucuresti STUDIU DE PIATA pentru anul 2017 privind valorile minime imobiliare Judetele: CALARASI GIURGIU IALOMITA TELEORMAN - 2017 - C U P R I N S pag. 1. Județul CĂLĂRAȘI...

Detaljer

Formelsamling Bølgefysikk Desember 2006

Formelsamling Bølgefysikk Desember 2006 Vedlegg 1 av 9 Formelsamling Bølgefysikk Desember 2006 Fete symboler angir vektorer. Symboler med hatt over angir enhetsvektorer. Formlenes gyldighet og symbolenes betydning antas å være kjent. Harmonisk

Detaljer

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk Allmennyttige midler fra Ghidul a fost întocmit de către (Hvem har utarbeidet veilederen) Bergen Uavhengige Sosialrådgivning (BUS), Feltteamet, Høgskolen i Bergen (Serviciul gratuit

Detaljer

1. Intégrales définies et indéfinies I. (a) Soit b > 0. Montrer que pour tout x > 0 la fonction. 2 b. F (x) = arctan bx. 1 (1 + bx) x. f(x) = x t dt.

1. Intégrales définies et indéfinies I. (a) Soit b > 0. Montrer que pour tout x > 0 la fonction. 2 b. F (x) = arctan bx. 1 (1 + bx) x. f(x) = x t dt. Chpitre 6 Clcul intégrl 6. Eercices. Intégrles définies et indéfinies I. () Soit b >. Montrer que pour tout > l fonction F () = b rctn b est une primitive de f() = ( + b). (b) Pour R clculer (c) Pour R

Detaljer

REFLEX C MANUAL DE INSTALARE. aparate de aer condi\ionat. Mod

REFLEX C MANUAL DE INSTALARE. aparate de aer condi\ionat. Mod aparate de aer condi\ionat Mod. 12000 MANUAL DE INSTALARE Stimate client, V[ mul\umim c[ a\i ales s[ cump[ra\i un aparat de aer condi\ionat FERROLI. Acest aparat este fructul unei experien\e de mai mul\i

Detaljer

TMA4210 Numerisk løsning av part. diff.lign. med differansemetoder Vår 2005

TMA4210 Numerisk løsning av part. diff.lign. med differansemetoder Vår 2005 Norges teknisk naturvitenskapelige universitet Institutt for matematiske fag TMA40 Numerisk løsning av part. diff.lign. med differansemetoder Vår 005 Løsningsforslag Øving 5 a) Vi skal undersøke stabilitet

Detaljer

Statistisk inferens: 9.14: Sannsynlighetsmaksimeringsestimatoren 8.5: Fordeling til gjennomsnittet 9.4: Konfidensintervall for µ (σ kjent)

Statistisk inferens: 9.14: Sannsynlighetsmaksimeringsestimatoren 8.5: Fordeling til gjennomsnittet 9.4: Konfidensintervall for µ (σ kjent) TMA440 Statistikk H010 Statistisk inferens: 9.14: Sannsynlighetsmaksimeringsestimatoren 8.5: Fordeling til gjennomsnittet 9.4: Konfidensintervall for µ (σ kjent) Mette Langaas Foreleses mandag 11.oktober,

Detaljer

Matematik, LTH Kontinuerliga system vt Formelsamling. q t. + j = k. u t. (Allmännare ρ 2 u. t2 Svängningar i gaser (ljud) t 2 c2 2 u

Matematik, LTH Kontinuerliga system vt Formelsamling. q t. + j = k. u t. (Allmännare ρ 2 u. t2 Svängningar i gaser (ljud) t 2 c2 2 u Matematik, LH Kontinuerliga system vt 7 Formelsamling Formelsamligen utgör bara ett stöd för minnet. Beteckningar förklaras sålunda ej. Ej heller anges förutsättningar för formlernas giltighet. Fysikaliska

Detaljer

a) Matrisen I uv T har egenverdier 1, med multiplisitet n 1 og 1 v T u, med multiplisitet 1. Derfor er matrisen inverterbar når v T u 1.

a) Matrisen I uv T har egenverdier 1, med multiplisitet n 1 og 1 v T u, med multiplisitet 1. Derfor er matrisen inverterbar når v T u 1. Norges teknisknaturvitenskapelige universitet Institutt for matematiske fag Side 1 av 5 Oppgave 1 a) Matrisen I uv T har egenverdier 1, med multiplisitet n 1 og 1 v T u, med multiplisitet 1. Derfor er

Detaljer

Eksamen i FY3403/TFY4290 PARTIKKELFYSIKK Mandag 12. desember :00 13:00

Eksamen i FY3403/TFY4290 PARTIKKELFYSIKK Mandag 12. desember :00 13:00 NTNU Side 1 av 6 Institutt for fysikk Faglig kontakt under eksamen: Professor Kåre Olaussen Telefon: 9 36 5 eller 45 43 71 70 Eksamen i FY3403/TFY490 PARTIKKELFYSIKK Mandag 1. desember 005 09:00 13:00

Detaljer

Løsningsforslag nr.1 - GEF2200

Løsningsforslag nr.1 - GEF2200 Løsningsforslag nr.1 - GEF2200 i.h.h.karset@geo.uio.no Oppgave 1: Bølgelengder og bølgetall a) Jo større bølgelengde, jo lavere bølgetall. b) ν = 1 λ Tabell 1: Oversikt over hvor skillene går mellom ulike

Detaljer

KONTINUASJONSEKSAMEN TFY4155 ELEKTROMAGNETISME Onsdag 17. august 2005 kl

KONTINUASJONSEKSAMEN TFY4155 ELEKTROMAGNETISME Onsdag 17. august 2005 kl NORGES TEKNISK- NATURVITENSKAPELIGE UNIVERSITET INSTITUTT FOR FYSIKK Side 1 av 6 Kontakt under eksamen: Jon Andreas Støvneng Telefon: 73 59 36 63 / 41 43 39 30 KONTINUASJONSEKSAMEN TFY4155 ELEKTROMAGNETISME

Detaljer

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI Materialul este conceput cu sprijinul informa iilor prezentate în Ghidul na ional de biosiguran pentru laboratoarele medicale (traducerea i adaptarea în limba

Detaljer

Second Order ODE's (2P) Young Won Lim 7/1/14

Second Order ODE's (2P) Young Won Lim 7/1/14 Second Order ODE's (2P) Copyright (c) 2011-2014 Young W. Lim. Permission is granted to copy, distribute and/or modify this document under the terms of the GNU Free Documentation License, Version 1.2 or

Detaljer

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6 Dobbel kokeplate I/B Version 100408 TEAM DKP 10 230V~ 50Hz 2250W Front cover page (first page) Assembly page 1/6 N Bruksanvisning VIKTIGE SIKKERHETSINSTRUKSJONER Vennligst les gjennom denne bruksanvisning

Detaljer

Løsningsforslag til eksamen i TFY4170 Fysikk august 2004

Løsningsforslag til eksamen i TFY4170 Fysikk august 2004 NTNU Side 1av7 Institutt for fysikk Fakultet for naturvitenskap og teknologi Dette løsningsforslaget er på 7 sider. Løsningsforslag til eksamen i TFY4170 Fysikk 1. august 004 Oppgave 1. Interferens a)

Detaljer

Øving 11. Oppgave 1. E t0 = 2. Her er

Øving 11. Oppgave 1. E t0 = 2. Her er FY00/TFY460 Bølgefysi. Institutt for fysi, NTNU. Høsten 0. Veiledning: Mandag 5. og tirsdag 6. november. Innleveringsfrist: Mandag. november l :00. Øving Tema: Dipol-Ståling, reflesjon og transmisjon av

Detaljer