RAPORT DE MEDIU PUZ : Construire complex de cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan comuna Nufaru, judet Tulcea

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Størrelse: px
Begynne med side:

Download "RAPORT DE MEDIU PUZ : Construire complex de cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan comuna Nufaru, judet Tulcea"

Transkript

1 RAPORT DE MEDIU PUZ : Construire complex de cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan comuna Nufaru, judet Tulcea Intocmit : BADEA D. GABRIELA PFA Beneficiari : SC IBIS SRL si ENE EUGEN PROPRIETATE INTELECTUALA ACEST MATERIAL NU POATE FI REPRODUS FARA ACORDUL SCRIS AL ELABORATORULUI Ianuarie 2012

2 CUPRINS 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea planului/programului Proiectantul lucrarii Beneficiarul lucrarii Elaboratorul lucrarii Colaboratori Evaluarea strategica de mediu EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.1. Continutul si obiectivele planului/programului Relatia cu alte planuri/programe ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS 3.1. Introducere Starea actuala a mediului Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 4.1. Mediul acvatic Mediul terestru Atmosfera Biodiveristatea Mediul socio-economic PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Obiective de protectie a mediului Flora si fauna salbatica

3 Specii si subspecii periclitate Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI Matricea de impact Efecte cumulate, sinergice POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW ) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE Introducere Prezentarea alternativelor DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Introducere Monitorizare PUZ REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU BIBLIOGRAFIE ANEXE

4 1.DATE GENERALE 1.1. Denumirea planului/programului : PLAN URBANISTIC ZONAL Construire complex cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan, comuna Nufaru, judet Tulcea 1.2. Proiectantul lucrarii : SC TEOD OR 18K SRL TULCEA 1.3. BeneficiarII lucrarii : SC IBIS SRL si ENE EUGEN 1.4. Elaborator : BADEA GABRIELA evaluator/auditor de mediu inscris in Registrul National al Elaboratorilor pentru Studii la pozitia nr. 293 pentru RM, RIM,RA,BM 1.5. Colaboratori : SC ECO GREEN CONSULTING SRL - societatate inscrisa in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la pozitia nr. 34 pentru RM, RIM, EA, RA, BM, RS BADEA GHEORGHE CONSULTANTA PFA persoana fizica inscrisa in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului pentru RM, RIM, BM, RA IFRIM ALEXANDRU ecolog - 4 -

5 1.6. Evaluarea strategica de mediu Este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor,conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evalurea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu. Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Aceasta,datorita momentului tarziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplica la cel mai inalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactului asupra mediului si nu pe rezolvarea simptomelor aparute in urma producerii impactului. Conform art. 20 alin.(4) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe «Pentru planurile şi programele dezvoltate la nivel local sau regional, care urmează să fie integrate în planuri ori programe regionale sau naţionale care au fost deja supuse evaluării demediu, raportul de mediu trebuie să ţină cont de rezultatul acestei evaluări, de stadiul planului oriprogramului în procesul decizional, precum şi măsura în care anumite probleme sunt mai bineevaluate la alte niveluri de decizie, pentru a evita duplicarea evaluării. In acest sens facem precizarea ca Planul Urbanistic Zonal supus reglementarii a mai fost studiat in cadrul Planului Urbanistic General ACTUALIZARE PUG COMUNA NUFARU, care prevede extinderea suprafetei intravilanului comunei Nufaru cu 46,58 ha ( cele doua terenuri apartinand SC IBIS SRL si ENE EUGEN fiind incluse in aceasta suprafata ) si care a obtinut Avizul de mediu nr. 3/ emis de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati si Avizul nr. 66/ emis de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

6 2.EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 2.1. Continutul si obiectivele planului/programului Continutul planului : Documentatia analizeaza implementarea intr-o zona de extravilan a localitatii Nufaru a unor functiuni turistice, localitatea avand un real potential de dezvoltare din acest punct de vedere. Este vorba despre doi initiatori, avand terenuri in proprietate particulara in aceeasi zona de extravilan, terenurile fiind despartite doar de un drum neamenajat. Beneficiarul terenului din vestul drumului, S.C. IBIS S.R.L. intentioneaza construirea pe un teren cu o suprafata de 5 001,70 mp din extravilanul localitatii Nufaru ( F 12 T 37 P 432 ) a unui complex turistic avand ca prima etapa construirea unei pensiuni turistice, cu un numar de 10 unitati de cazare ( 9 camere de cate doua paturi si un apartament ), avand zona de alimentatie publica si anexele acesteia la parter, iar intr-o etapa ulterioara a 3 vile cu regim de inaltime P+1 si a 5 casute tip bungalow. Pentru agrement vor fi prevazute : o piscina descoperita, un loc de joaca pentru copii, alei pietonale si spatii verzi amenajate. Pe terenul din est, cu o suprafata de 1 644,00 mp, apartinand proprietarului Ene Eugen, se propune construirea unui corp de cazare cu 6 camere de cate doua paturi avand la parter un living si un salon pentru mic-dejun, a doua spatii de cazare de cate 4 camere precum si a unei locuinte de tip traditional ( muzeu ). Conform Certificatului de urbanism nr. 35/2845/2011 emis de Primaria comunei Nufaru pentru SC IBIS SRL : 1. Regimul juridic : - amplasare : extravilan comuna Nufaru ; - tip proprietate : privata. 2. Regimul economic : - folosinta actuala : arabil ; - destinatie propusa : complex cazare, alimentatie publica si agrement. Conform Certificatului de urbanism nr. 3/1420/2010 emis de Primaria comunei Nufaru pentru ENE EUGEN : 1. Regimul juridic : - amplasare : extravilan comuna Nufaru ; - tip proprietate : privata. 2. Regimul economic : - folosinta actuala : arabil ; - destinatie propusa : pensiune + gard

7 fig.1 vedere satelitara amplasament Zona de amplasament este situata in extravilan, in vestul localitatii Nufaru. Terenul apartinand S.C. IBIS S.R.L. are urmatoarele vecinatati -la sud-est teren proprietate particulara most. Schimbeschi -la nord teren din domeniul public de interes local drum de exploatare pe dig -la nord-est teren din domeniul public de interes local propus Ds 263/1 -la sud-vest linie de parcelare. Terenul apartinand d-lui Ene Eugen, rezultat din alipirea a trei parcele, are urmatoarele vecinatati: -la nord teren proprietate particulara Efrim Maria -la sud teren proprietate particulara Toader Dima -la vest - teren din domeniul public de interes local Ds 8 -la est - teren din domeniul public de interes local propus Ds 263/

8 Obiectivul planului analizat il constituie schimbarea functiunii de teren agricol ( TAG ) cu functiunea turistica ( IS Institutii publice si sevicii de interes general, cu subzona turism ) pentru ambele amplasamente. In conformitate cu Planul Urbanistic General al comunei Nufaru, aprobat de catre Consiliul Local Nufaru prin HCL nr. 12 / , terenurile se afla in extravilan cu destinatia de terenuri agricole ; ca urmare, dorindu-se modificarea functiunii, terenurile sunt grevate de interdictia de construire, pana la elaborarea si aprobarea unei documentatii de urbanism P.U.Z.- si a unui Regulament de urbanism aferent acesteia, care sa stabileasca daca tipul de functiune propus poate fi implantat in zona si in ce conditii. Pentru functiunea respectiva s-au emis : Avizul de oportunitate nr.1943 din , aprobat prin Dispozitia Primarului nr. 193 din pentru terenul din vest apartinand S.C. IBIS S.R.L. si Avizul de oportunitate nr.7853 din , aprobat prin HCL nr.129 din pentru terenul din est apartinand d-lui Ene Eugen. Prin Planul Urbanistic Zonal propus spre analiza se va avea in vedere si urmatoarele aspecte : Asigurarea compatibilitatii functionale si a unor legaturi functionale cu celelalte zone ale localitatii Nufaru. Asigurarea accesului rutier, organizarea circulatiei pietonale la nivelul incintelor, a traficului local precum si a traficului de tranzit, in prezent si perspectiva ; Stabilirea cu exactitate a alinierilor si a regimului de inaltime aferent constructiilor. Realizarea unui ansamblu arhitectural coerent si omogen, prin impunerea unor reguli stricte de volumetrie,aspect general, finisare, cromatica,conform Regulamentului General de Urbanism al comunei Nufaru si a Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aprobat prin HG nr. 1516/2008. Constructiiile se vor ridica pe platforme, pana la cota stabilita prin avizul SGA nr. 3427/LC/2011, respectiv minim +4,20 m rmn Sulina. Pentru platformele finale, diferentele de nivel se vor prelua prin terase, introduse prin pachete de trepte, parapeti tratati rustic, taluze plantate cu vegetatie joasa. Constructiile se vor amplasa pe platforme situate peste limita de inundabilitate. Asezarea constructiilor in interiorul parcelei se va face respectandu-se limita edificabilului propusa prin documentatia de fata si tinandu-se seama atat de orientarea corecta a incaperilor fata de punctele cardinale, cat si de zona cu cel mai atractiv peisaj natural

9 BILANT TERITORIAL PROPUS BILANT TERITORIAL PROPUS S.C. IBIS S.R.L. NR. CRT ZONA SIMBOL SUPRAFATA (mp ) PROCENT% 1. INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL cu subzona turism 5 001, IS ( IS t ) TOTAL 5 001, BILANT TERITORIAL PROPUS PROP. ENE EUGEN NR. CRT ZONA SIMBOL SUPRAFATA (mp ) PROCENT% 1. INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL cu subzona turism 1 644, IS ( IS t ) TOTAL 1 644, Nota : Bilantul, atat cel existent cat si cel propus, se va raporta numai la suprafata care va fi afectata functiunii de turism, restul terenului fiind mentinut ca teren agricol. BILANT TERITORIAL PROPUS DEFALCAT S.C. IBIS S.R.L. CONSTRUCTII 609, 00 mp ALEI CAROSABILE, PLATFORME 295, 00 mp PLATFORME 914, 00 mp ALEI PIETONALE, TROTUARE,PAVAJE 521, 00 mp PISCINA 60, 00 mp DALAJE PISCINA 250, 00 mp PARCAJE 225, 00 mp LOC DE JOACA 80, 00 mp SPATII VERZI AMENAJATE 2 047, 70 mp TOTAL 5 001,70 mp POT propus = 12 % CUT propus = 0,

10 BILANT TERITORIAL PROPUS DEFALCAT ENE EUGEN CONSTRUCTII ALEI CAROSABILE PARCAJE PAVAJE,PLATFORME,ALEI SPATII VERZI AMENAJATE TOTAL 261, 00 mp 200, 00 mp 140, 00 mp 593, 00 mp 450, 00 mp 1 644, 00 mp POT propus = 15 % CUT propus = 0, 30 Principalii indici urbanistici POT si CUT se incadreaza in indicii maximi de ocupare a terenului stabiliti prin Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Regimul de aliniere a constructiilor : S.C. IBIS S.R.L - se propune un regim de aliniere de min. 9, 00 m de la limita de proprietate din nord( catre dig ) - se propune un regim de aliniere de min. 9, 00 m de la limita de proprietate din vest - se propune un regim de aliniere de min. 3,50 m de la limita de proprietate din est -se stabileste amplasarea constructiilor definitive la o distanta de minimum 4,50 m fata de limita amplasamentului din sud ENE EUGEN - se propune un regim de aliniere de min. 7, 00 m de la limita de proprietate din nord - se propune un regim de aliniere de min. 3,50 m de la limita de proprietate din vest - se propune un regim de aliniere de min. 8,00 m de la limita de proprietate din est -se stabileste amplasarea constructiilor definitive la o distanta de minimum 3,50 m fata de limita amplasamentului din sud Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei Echiparea cu energie electrica Situatia existenta : in prezent, pe amplasament nu exista retea de distributie a energiei electrice. Distanta pana in localitate este foarte mica practic terenul apartinand S.C. IBIS S.R.L. se afla la circa 90 de metri in vest fata de intravilan, iar terenul apartinand d-lui Ene Eugen este adiacent limitei de intravilan

11 Situatia propusa : alimentarea cu energie electrica a constructiilor se va realiza prin extinderea retelei existente, cu avizul detinatorului de retea - conform Avizului de amplasament favorabil nr /2011 ( emis de ENEL Distributie Dobrogea ). Executarea lucrarilor de extindere a retelei electrice in zona studiata se va realiza cu asistenta tehnica din partea ENEL Dobrogea-Sucursala Tulcea, cu respectarea normelor de protectia muncii specifice. Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe tot parcursul executiei lucrarilor. In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale, pamant excavat din sapaturi, echipamente etc. Fig.2 - Retea electrica existenta in vecinatatea amplasamentului lui Ene Eugen Fig.3 - Retea electrica existenta in vecinatatea amplasamentului SC Ibis SRL

12 Alimentarea cu apa pe amplasamentul studiat nu exista retea de distributie apa (potabila sau menajera ). Situatia propusa : alimentarea cu apa potabila se va realiza din reteaua de alimentare cu apa a localitatii Nufaru. Evacuarea apelor uzate : in prezent nu exista in zona studiata retea de canalizare. Sistemul de canalizare din localitatea Nufaru este in curs de executie urmand a se executa urmatoarele lucrari: -retea canalizare menajera in localitatea, realizata din conducte PVC,L= ml -statii pompare 8 bucati ; -statie epurare, mecano - biologica, containerizata, Qzi maxim = 120 mc Pana la darea in functiune a sistemului de canalizare, canalizarea pentru obiectivele propuse se va realiza in sistem individual ; este insa de presupus ca pana la darea in folosinta a obiectivelor propuse si sistemul de canalizare sa fie functional. Situatia propusa : dupa ce obiectivul va fi pus in functiune, apele uzate vor putea fi clasificate astfel : - ape uzate menajere ; - ape provenite din golirea piscinei - ape pluviale. Apele uzate menajere vor fi colectate printr-o retea de canalizare interna conectata la reteaua de canalizare a comunei Nufaru. Pentru a fi incadrate in NTPA 002/2002 apele uzate vor trece printr-un separator de grasimi. In cazul in care, pana la punerea in functiune a obiectivelor reteaua de canalizare a comunei Nufaru nu va fi functionala, evacuarea apelor uzate se va realiza in sistem conventional, prin construirea unor bazine betonate vidanjabile. Pentru S.C. IBIS S.R.L. canalizarea obiectivului, in situatia nefinalizarii retelei centralizate pana la darea in functiune a complexului,se va asigura prin executia colectoarelor interioare de canalizare si dirijarea acestora catre un bazin vidanjabil cu o capacitate de 30 mc, cu trei compartimente. Apele epurate vor fi stocate in al treilea bazin al statiei si vor fi utilizate pentru intretinere spatii verzi sau evacuate ca ape conventional curate. Pe iesirea apelor uzate de la bucatarie se va intercala separator de grasimi. Vidanjarea se va face periodic, cu transportul materialului vidanjat in zonele indicate de catre Primarie. Bazinul vidanjabil va avea dimensiunile de 4 x 2,5 x 3,5 m ( 3,00 m fiind limita de incarcare a bazinului ). Fosa va avea trei compartimente, descrise mai jos

13 Prima camera va avea dimensiunile de 2,00 m x 2,50 m ;apa intra in prima camera a fosei printr-un teu, sub crusta de materii plutitoare ridicate odata cu gazele rezultate din fermentare. Inainte de punerea in functiune a fosei in acest prim compartiment se asigura minimum 150 kg de namol. Trecerea in camera a doua si a treia se va face prin cate 4 orificii de 30 x 20 cm, amplasate in peretii despartitori. Tot printr-un teu iese si lichidul din fosa, depunerile din interior urmand a fi inlaturate dupa ce fermenteaza. Evacuarea depunerilor fermentate se va face ritmic, ramanand in decantor in permanenta circa 25% din volumul de namol. Cuva va avea peretii, radierul general si planseul din beton armat monolit. Grosimea peretilor va fi de 30 cm la exterior si de 25 cm la interior cu grosimea radierului de 30 cm si cu grosimea planseului de 15 cm. Betonul folosit va fi C 12 / 15 B200 si va avea dozajul marit la 400kg/mc pentru a se impermeabiliza betonul din pereti si radier.planseul va fi prevazut cu capace duble de acces care sa permita si vidanjarea camerelor ;de asemenea sunt prevazute tuburi ceramice de aerisire pentru prima si ultima camera. Separatorul de grasimi va fi de tip monobloc, din polietilena. Conductele de canalizare vor fi din polipropilena pentru canalizari sau PVC-mediu cu diametrul de 110 si 125 mm; se vor adopta pante de scurgere pentru incadrarea vitezelor in domeniul vitezelor de autocuratire. Prin proiectul de organizare al investitiei, in mod obligatoriu, vor fi create conditii de acces pentru autospecialele societatii care presteaza activitate de vidanjare. Descarcarea acestor ape se va face in locuri specificate de autoritatea locala si/sau autoritatile de mediu. Pentru terenul detinut de catre Ene Eugen, rezolvarea canalizarii in sistem individual se va face in acelasi mod, dar cu un bazin vidanjabil cu capacitate mai mica ( 21 mc dimensiunile bazinului 3,5 x 2 x 3,5 cu 3,00 m limita de incarcare a bazinului). Apele uzate vidanjate vor fi preluate de societati autorizate si transportate intr-o statie de epurare. Apele pluviale vor fi eliminate prin curgere naturala ( prin crearea unor pante de scurgere). Alimentarea cu energie termica : actualmente pe amplasamente nu exista surse de producere a agentului termic. Situatia propusa : incalzirea se va realiza prin centrale proprii care va folosi combustibil solid -peleti, module de panouri solare pentru apa calda menajera, pompa de caldura. Gestiunea deseurilor pe amplasament nu se desfasoara activitati generatoare de deseuri

14 Situatia propusa : dupa obtinerea Autorizatiei de constructie, pe amplasament vor fi generate deseuri atat in faza de constructie, cat si in faza de functionare. In conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, art.3, alin.(7): spatiile de depozitare din zona rurala se reabiliteaza pana la data de 16 iulie 2009, prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere agentii economici sunt obligate sa incheie contracte de preluare a deseurilor cu societati de salubrizare autorizate. Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului ( cele inerte fara continut de substante periculoase ), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat. Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate in zone special amenajate. Eliminarea deseurilor recuperabile ( hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate

15 2.2. Relatia cu alte planuri/programe : Certificatele de Urbanism nr. 35/2845/2011 si nr. 3/1420/2010 emise de Primaria comunei Nufaru ( vezi anexa ) mentioneaza ca in conformitate cu Planul Urbanistic General, amplasamentul este situat in extravilan, pe un teren avand categoria de folosinta teren arabil, conform incadrarii cadastrale, terenul fiind situat intr-o zona expusa la riscuri naturale ( inundabil ). Potrivit art. 91 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, amplasarea noilor constructii trebuie facuta in intravilan.prin exceptie, unele constructii care prin natura lor pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate in extravilan. In acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate privind protectia mediului inconjurator. Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri situate in extravilan se va face cu respectarea conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991, corelata cu prevederile Legii nr. 50/1991,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Nu se recomanda realizarea unor trupuri izolate, distantate fata de localitate, asigurarea utilitatilor facandu-se in acest caz prin surse proprii. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri agricole din extravilan este permisa pentru functiunile stabilite prin lege. Sunt interzise constructii pe terenuri agricole avand clasa de calitate I si II, pe terenuri amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare.se interzic constructii pe terenuri inundabile. Conform prevederilor art.32 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul in care se solicita o derogare de la prevederile documentatiei de urbanism aprobate se poate elabora o alta documentatie de urbanism ( Plan Urbanistic Zonal ), prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Intocmirea documentatiei este conditionata de obtinerea avizului favorabil de la Sistemul de Gospodarire a Apelor, legat de inundabilitatea amplasamentului si de posibilitatea executarii unor masuri tehnice care sa elimine riscul inundabilitatii, conform prevederilor acestui aviz. Planul Urbanistic Zonal intocmit pe ridicarea topografica a amplasamentului si a vecinatatilor, va fi receptionat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea si va contine material fotografic. Planul Urbanistic Zonal va detalia problema inundabilitatii terenului si a masurilor de contracarare a riscului, conditiile de amplasare, regimul de inaltime, accesul, modul de asigurare cu utilitati, incadrarea in arhitectura deltaica.avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona cu risc la inundatii, lucrarile sunt posibile doar in cazul in care, prin Planul Urbanistic Zonal si proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire se va demonstra ca se elimina orice risc

16 Conform HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,la Capitolul III Utilizari functionale : Art. 7 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt admise urmatoarele functiuni: a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta, cazare turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200 m2; b) institutii, servicii, dotari publice; c) spatii verzi pentru agrement, sport; d) gospodarie comunala; e) amenajari piscicole; f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport; g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente; h) edificii de cult, cu constructii anexe. Art. 8 Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni: a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatii tehnicosanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistica; b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile de configurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la forma, materiale de constructie si finisaj; c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionari referitoare la forma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatia specifica, cu prevederile prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexe ale exploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice; e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admise cu conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu respectarea normelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj din prezentul regulament; f) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 m2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 m2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice; i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulatiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelor sanitare si neproducerii de noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile;

17 k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 m2, cu conditia asigurarii locurilor de parcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului. Art. 9 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt interzise urmatoarele utilizari: a) structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cu mai mult de 20 de camere se vor dispune in sistem pavilionar; b) in intravilan: structuri si anexe pentru cresterea si folosirea animalelor domestice pentru agrement (herghelii, hipodrom); depozitare angro, cu suprafata construita mai mare de 100 m2 si depozitare in aer liber cu suprafata mai mare de 150 m2; c) activitati productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; d) depozitarea substantelor inflamabile sau toxice. In Planul Strategic pentru Turismul Durabil in Delta Dunarii se mentioneaza ca dezvoltarea activitatilor de turism pe raza Deltei Dunarii si judetului Tulcea trebuie sa tina seama de principiile durabilitatii turismului, printre care : Minimizarea impactului activitatilor turistice asupra mediului natural, in vederea obtinerii durabilitatii ecologice, contribuind astfel la conservarea si pastrarea elementelor naturale,cu intoarcerea unei parti a veniturilor obtinute prin turism in aria protejata ; Minimizarea impactului negativ al activitatilor turistice necontrolate asupra comunitatilor locale si membrilor ei, in vederea obtinerii durabilitatii sociale; dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturba viata de zi cu zi a populatiei destinatiei turistice ; evitarea aparitiei situatiilor conflictuale in relatia cu comunitatea locala ; Minimizarea impactului negativ al activitatii turistice asupra culturii, traditiilor,obiceiurilor locale, in vederea obtinerii durabilitatii culturale; dezvoltarea unui turism capabil sa determine mentinerea autenticitatii si individualitatii culturilor locale si evitarea saturarii acestor culturi cu influente externe ; Maximizarea beneficiilor economice, aduse prin dezvoltarea turismului la nivelul localnicilor, in vederea obtinerii durabilitatii economice a comunitatilor; Educatia, pregatirea, informarea, ca procese ce stau la baza dezvoltarii turismului ; educarea turistului in scopul intelegerii si aprecierii impactului provocat de acesta, in vederea imbunatatirii atitudinii personale in ceea ce priveste protectia mediului si reducerea impactului ; dezvoltarea unei componente ecologic-educative pentru vizitatori, localnici, administratia locala, populatia mediului rural si urban,etc. ; Coordonarea locala; participarea comunitatii locale si consultarea acesteia referitor la dezvoltarea turistica durabila, populatia constituind un factor de decizie activ. In Planul Local de Dezvoltare Durabila a judetului Tulcea Agenda 21 se mentioneaza :

18 «Turismul, desi reprezintă numai circa 7% din PIB-ul local, are un potential deosebit, valorificat în prezent doar într-o foarte mică măsură. Datorită specificităńii naturale locale, care are ca principală trăsătură existenńa într-un spańiu relativ restrâns a majorităńii formelor de relief si implicit a unei varietăńi de ecosisteme, aproape de neegalat la nivelul unei regiuni, corelată cu existenńa urmelor civilizańiilor greacă, romană si otomană, turismul poate deveni în viitorul apropiat singura alternativă viabilă pentru forńa de muncă disponibilizată din industrie si agricultură. Centrul atenńiei turistice este, bineînńeles, Delta Dunării, devenită Rezervatie a Biosferei in patrimoniul mondial al UNESCO si zonă umedă de importantă deosebită, ca habitat al pasărilor acvatice, în cadrul ConvenŃiei RAMSAR. În judet se practică un număr diversificat de tipuri de turism: turism peisagistic, bird watching, vânătoare si pescuit sportiv, plajă marină si sporturi nautice, turism stiinńific, turism cultural si religios, turism de croazieră si, mai ales, turism rural si ecoturism, cu un număr total de peste locuri de cazare în locatii omologate din punct de vedere turistic. Nu este de neglijat interesul turistilor fată de urmele civilizatiilor greacă si romană în Dobrogea cetătile Enisala, Halmyris, Dinogetia etc., triunghiul mănăstirilor ortodoxe tulcene - Celic-Dere, Saon si Cocos, basilica paleo-crestină de la Niculitel, una dintre cele mai vechi de acest fel din Europa, plajele însorite si sălbatice, cu nisipuri extrem de fine de la Sulina, Sfântu Gheorghe si Portita, Parcul National Muntii Măcinului, cu elemente faunistice si floristice specifice stepei si ecosistemelor din arealul celor mai vechi munńi ai Europei Muntii Dobrogei. Este de luat în seamă posibilitatea unor circuite complexe de croazieră pe Dunăre si Marea Neagră, care să includă cele mai importante obiective turistice din traseu. La toate acestea, se adaugă o splendidă gastronomie locală, având ca element central produsele pescăresti, precum si vinurile din podgoriile Sarica Niculitel si Babadag, care fac din fiecare masă o sarbătoare. Din păcate, datele statistice nu reflectă numărul real total al turistilor sositi în judetul Tulcea, datorită faptului că un număr important al acestora utilizează pe durată sejurului servicii turistice în locatii neclasificate. Estimările specialistilor indică, în fapt, un număr aproape triplu de turisti. Motivele pentru care turismul în zonă nu a cunoscut încă o dezvoltare corespunzătoare este datorat caracterului periferic al regiunii, condińiilor precare ale infrastructurii de transport si, în special, inexistenńei unor curse regulate interne si internańionale de pe Aeroportul Delta Dunării. În ultimii ani se constată o crestere substantială a numărului de locatii turistice construite în mediul rural, multe dintre ele apărute si datorită derulării unor proiecte cu finantare europeană, în cadrul programelor PHARE si SAPARD. Se manifestă, în continuare, o calitate scăzută a serviciilor turistice, datorită, în special,slabei pregătiri profesionale a personalului angajat în cadrul sectorului. De asemenea, nu se poate vorbi despre o campanie de promovare turistică unitară si profesionistă si nici despre creearea unui brand recunoscut la nivel european. Inexistenta în zonă a marilor tour-operatori determină ca piata turistică locală să reprezinte doar o destinatie întâmplătoare pentru turistii individuali si mai putin pentru grupuri organizate «. Planul Urbanistic Zonal integreaza prevederi punctuale referitoare la comuna Nufaru cu alte planuri si programe, dupa cum urmeaza :

19 o Planul Urbanistic General al comunei Nufaru, care a fost avizat de ARPM Galati ( Aviz nr. 3/ ) si ARBDD Tulcea ( Aviz nr. 66/ ) ; o Modernizarea si extinderea sistemului public de alimentare cu apa comuna Nufaru ; o Sistem de canalizare si statie de epurare comuna Nufaru ; o Strategia de dezvoltare a comunei Nufaru 2007 care mentioneaza ca obiectiv strategic pentru comuna dezvoltarea turismului in zona ; o Suprainaltare dig comuna Nufaru ; o Studiu istorico-arheologic iulie 2009 ; o Plan de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor comuna Nufaru ; o Master Plan Dezvoltarea durabila in Delta Dunarii

20 3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS 3.1. Introducere Delta Dunarii este teritoriul cel mai recent al tarii, format in decursul pleistocenului si, mai ales al Holocenului si in curs de formare si astazi. Este o creatie a Dunarii, dar si a Marii Negre, depinzand genetic si hidrologic de aceste doua elemente. Delta este un teritoriu amfibiu, igemanare de uscat, mlastini si luciu de apa, in continua modificare procentuala in functie de nivelul Dunarii. Limitele Deltei sunt date de terenurile ferme, vechi, intre care se desfasoara: la sud Podisul Dobrogei, respectiv Dealurile Tulcei pana la Promontoriul Mahmudia, iar la nord marginea podisului Bugeag, iar la vest nu se pune problema limitei, Delta Dunarii avand forma clasica a deltelor (litera greceasca delta), adica triunghiulara, de unde si denumirea. O problema de limita o constituie situatia din sud-est deoarece, dincolo de promontoriul Mahmudia,Delta se margineste la sud tot cu terenuri amfibii pana la complexul lagunar Razelm Sinoe. Exista astfel posibilitatea de a limita Delta la bratul Sf. Gheorghe sau de a include si intreaga zona de balti, grinduri si lacuri pana la Razelm Sinoe. Avand in vedere unitatea de peisaj si de functionalitate fizicogeografica, a doua solutie este probabil cea corecta. In limitele astfel definite, Delta are o lungime vest est de 75 Km si o latime maxima nord sud de aproxomativ tot 75 Km, prezentand o forma triunghiulara. Suprafata este de ha (inclusiv complexul lacustru Razelm), dintre care ha apartin Romaniei si ha Ucrainei (Bleahu, M Arca lui Noe in secolul XXI Ariile protejate si protectia naturii. Edit. National, Bucuresti). Avand mai mult de Km pe teritoriul Romaniei, Dunarea, impreuna cu Lunca inundabila si Delta au reprezentat intotdeauna o parte importanta a capitalului nostru natural. In urma activitatilor antropice desfasurate in amonte si pe teritoriul tarii noastre (aflata in proportie de 97,8% in bazinul Dunarii), au survenit modificari atat in regimul hidrologic cat si in privinta calitatii apei fluviului, cu influente negative asupra ecosistemelor deltaice si a celor din vestul Marii Negre. Lucrarile de indiguire executate in anii 60, pe o distanta de aproximativ 800 Km de-a lungul malului romanesc in scopul obtinerii de terenuri arabile, au dus practic la disparitia luncii inundabile. Efectele acestei actiuni, tipic sistemelor mari, au aparut mult mai tarziu si s-au manifestat prin:

21 - eutrofizarea apelor din Delta Dunarii, si partial, din nord-vestul Marii Negre datorita eliminarii efectului de filtrare a nutrientilor proveniti din practicarea agriculturii intensive si deversarii neepurate ale oraselor riverane, posibil numai prin existenta unei lunci inundabile; - schimbarea spectrului specific piscicol si scaderea dramatica a populatiilor de pesti cu valoare economica ridicata (in special a crapului) datorita disparitiei zonelor cu apa putin adanca din lunca inundabila, propice depunerii icrelor si hranirii puietului. O alta actiune ale carei efecte nu au fost luate in seama a constat in construirea barajelor si formarea lacurilor de acumulare necesare obtinerii energiei electrice. Aparitia acestora a dus la modificarea regimului inundatiilor si la scaderea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare, datorita decantarii apelor, avand ca efect modificari majore in dinamica litoralului romanesc. Un alt efect al barajelor construite il constituie intreruperea cailor de migratie pentru reproducere a unor specii de sturioni cu mare valoare economica. Delta Dunarii este cea mai mare zona umeda din Europa. Structura foarte diversa a ecosistemelor naturale, in cea mai mare parte neafecata de activitatile antropice, a facut ca Delta Dunarii impreuna cu complexul lagunar Razelm Sinoe sa fie declarata Rezervatie a Biosferei si, de asemenea, sa fie inscrisa in Conventia de la Ramsar si pe lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural. Ca urmare a eliminarii luncii inundabile, capacitatea Deltei Dunarii de a retine nutrientii a fost depasita incepand cu anii 80, si actual este afectata de o puternica eutrofizare, care a dus la reducerea sau pierderea macrofitelor submerse, schimbarea spectrului specific algal, perifitic si epifitic si la proliferarea speciilor competitive in conditii de exces de nutrienti (cyanofitele). In afara pierderilor cauzate de eutrofizare, diversitatea biologica a Deltei a fost, si este inca, afectata de modificarea sau de distrugerea unor habitate prin modoficarea regimului hidrologic datorat deschiderii unor canale artificiale sau taierii meandrelor (bratul Sf. Gheorghe), prin transformarea unor mari suprafete in zone agricole (Pardina) sau piscicole (Holbina, Ceamurlia Popina), sau prin schimbarea calitatii apei (cum ar fi transformarea lagunei salmastre Razelm in lac cu apa dulce) (*** Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila)

22 3.2. Starea actuala a mediului Factorul de mediu : apa Ape de suprafata in vecinatatea amplasamentelor Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentelor sunt reprezentate de fluviul Dunarea bratul Sfantu Gheorghe. Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata din RBDD in clase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este specifica tuturor apelor fluviale si deltaice. In RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant in poluarea apelor. Sursele majore de poluare a apelor din teritoriul rezervatiei sunt reprezentate de agentii economici situati in zona limitrofa a RBDD si de activitatea de transport naval desfasurata pe caile navigabile atat de ambarcatiunile mici cat si de navele maritime si fluviale aflate in tranzit. De asemenea, localitatile aflate pe teritoriul RBDD nu au sisteme de canalizare centralizate care sa colecteze apele reziduale la nivelul intregii localitati. Statiile de epurare existente au fost concepute pentru a realize numai preepurarea mecanica a apelor menajere. In prezent este in curs de realizare sistemul centralizat de alimentare cu apa si evacuare ape uzate a localitatii Nufaru. Ape subterane pe amplasament Conform studiului geotehnic efectuat de SC GEOTEHNIC SRL Tulcea, in luna mai 2010 s-a constatat ca nivelul apei subterane s-a interceptat la adancimi de 2,20-2,85 m. Se face mentiunea ca nivelul apei subterane este fluctuant fiind direct influentat de variatia nivelului apei din Dunare.Fluctuatiile apei subterane in perioade de nivel maxim, pot modifica umiditatea pamantului cu repercursiuni asupra plasticitatii terenului din suprafata ( treceri spre plastic consistent plastic moale ). Factorul de mediu : aer Clima Deltei Dunarii se incadreaza in climatul temperat-continental cu influente pontice. Regimul termic ( temperatura aerului ) are valori moderate cu o usoara crestere de la vest spre est. Cantitatea mare de caldura este data de durata medie anuala de stralucire a soarelui care este de cca ore, radiatia solara globala insumand anual kcal/cm 2, fiind printre cele mai mari din tara

23 Aerul este factorul de mediu cel mai important deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator.substantele emise in mediul atmosferic contribuie la schimbari climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea aerului, formarea smogului fotochimic si deteriorarea calitatii aerului.sursele principale emitente de poluanti in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt surse mobile reprezentate in principal de traficul naval si secundar traficul rutier. Factorul de mediu : sol Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în limitele stabilite prin Legea nr. 82/1993, cuprinde o suprafaţă de ha, structurată în ce priveşte destinaţia în trei categorii: Zone cu regim de protecţie integrală ha Zone tampon ha din care: - Zone tampon deltaice ha - Zonă tampon marină ha Zone economice ha din care: - Zone de reconstrucţie ecologică ha - Suprafaţă amenajată agricol ha - Suprafaţă amenajată piscicol ha - Suprafaţă amenajată silvic ha Categoriile de soluri din RBDD Conform lucrării Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată de I. Munteanu şi colab., în 1996, principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt: Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din partea fluvială (vestică) a deltei, care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aceste grinduri sunt suficient de înalte (2-5mrMN) pentru a fi moderat drenate şi aerate, cel puţin în partea superioară a profilului de sol (după inundări, apa freatică coboară la adâncimi de 2-3m). Aproximativ ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi cultivate. În condiţiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gamă largă de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza climei uscate fără irigaţii, producţiile sunt mici şi foarte mici. Orzul, lucerna şi floarea soarelui şi în mai mică măsură grâul de toamnă, sunt cele mai potrivite culturi. În ecosistemele naturale, solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetaţie, aceasta constând în principal din pajişti mezo-xerofile pe grindurile înalte, sau pajişti mezofile şi sălcete pe grindurile umede. Aceste soluri, însă, sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop. Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele

24 Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul masei de apă şi sedimentelor. Biofuncţiile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor acvatice sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre, având rol de: mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică; habitat pentru fauna bentonică; stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului; filtru, ajutând la protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării chimice, dar cu efect asupra apei din lacuri, prin producerea carbonului organic volatil (CH4 - CO2) şi emisii de H2S. Gleisolurile, reprezintă principalul component al învelişului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0,0 şi 0,5mrMN. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale, dar câteva dintre ele s-au format şi pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). Dacă nu sunt drenate şi cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufărişuri, păpurişuri şi rogozuri. Pe grindurile fluviale acestea se găsesc sub păduri de Salix alba, Salix fragilis şi pajişti cu Agrostis stolonifera şi Carex sp. Psamosolurile şi nisipurile, sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoie. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte scăzut. Sunt folosite în special pentru păşuni şi plantaţii de plop. Numai pe porţiuni de teren foarte mici, în curţile caselor şi pe lângă sate, sunt cultivate cu porumb, cartofi, secară, orz. Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioară a orizontului salic în primii 20cm de la suprafaţa solului. Solonceacurile suportă un covor vegetal sărac, care constă din pajişti halofile de calitate foarte scăzută pentru vite. Prin natura lor, acestea au o biodiversitate scăzută. Pentru agricultură (exceptând păşunatul extensiv) este imposibil a fi folosite fără un drenaj artificial şi spălarea sărurilor. O problemă specială a solonceacurilor nisipoase, care au fost odată drenate, este faptul că prezintă un risc ridicat de eroziune eoliană. Soluri bălane sunt caracteristice, prin definiţie, stepelor cu climat continental uscat,sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. Cea mai mare parte a solurilor bălane este folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. Cele alcalizate sunt folosite ca păşuni. Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole. Cu toate că solurile bălane sunt bune din punct de vedere fizic, ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza conţinutului relativ redus de materie organică, N şi P. Dar principala cauză a obţinerii de recolte scăzute este lipsa umidităţii din sol. De aceea,irigarea este întotdeauna necesară pentru obţinerea unor recolte satisfăcătoare de pe terenurile arabile. Cernoziomurile sunt soluri puţin răspândite în partea de sud a zonei Chilia, unde se sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de vedere ecologic există pericolul creşterii salinităţii solului datorită creşterii nivelului apei freatice, toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au înrăutăţit drenajul natural al zonei

25 Histosolurile constituie principala componentă nivelului pedologic al RBDD Conform SRCS, solurile clasificate cu acest nume conţin un orizont organic de peste 50cm grosime, cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului. Modul de utilizare. În stare naturală, histosolurile sunt suport de bază pentru ecosistemele umede: stufărişuri, vegetaţia acvatică, submersă. Suprafeţe mari sunt utilizate pentru agricultură în incinte amenajate. Antroposolurile şi non-solurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane. Sunt în principal reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea de canale, pentru desecare în incintele agricole, pentru deschiderea unor căi navigabile (ex. Caraorman şi Mila 23) şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile mai izolate ale deltei. Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale, uneori amestecate cu materii organice. Suprafeţe mici - circa 500 ha - sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor, pepeni şi alte culturi de subzistenţă. Suprafeţe mai mari ce s-au înierbat natural sunt folosite ca păşune. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse: Agricolă, total: ha din care, în amenajări îndiguite ha Ape, stuf, total: ha din care, în amenajări piscicole: ha Ape marine: ha Forestieră, total: ha din care, în amenajări silvice îndiguite ha Curţi, construcţii, diguri, drumuri ha Neproductiv ha Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, se găsesc în teritoriul administrativ al judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind în teritoriul judeţului Constanţa 6,3% şi în teritoriul judeţului Galaţi, 0,1%). Suprafeţele de teren ce se valorifică economic, în special cele amenajate, se găsesc de regulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice favorabile. Evidenţa cadastrală nu reflectă fidel folosinţele terenurilor în anul 2006, an în care o parte relativ mică de suprafeţe de teren din cadrul folosinţelor susmenţionate au fost utilizate pentru alte folosinţe, respectiv: - Suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria arabil, au fost utilizate pentru păşunat. - Suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii iniţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt utilizate de către locuitorii ce nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume,cartofi şi fasole, produsele obţinute fiind pentru autoconsum

26 - Suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni. - Suprafeţe cu folosinţă stuf sau forestieră au fost utilizate ca păşune. Conform Studiului Geotehnic elaborat de SC GEOTEHNIC SRL Tulcea pe amplasamentul studiat s-a efectuat un foraj geotehnic manual la 6,00 m adancime, tubat cu tuburi PVC. Pe amplasamentul propus se remarca, in cadrul zonei active, prezenta unui larg orizont aluvionar reprezentat de prafuri argiloase si argile prafoase, aluvionare, cenusii la cafenii cu rare intercalatii nisipoase galbui cenusii, umede la saturate, plastic moi in suprafata la plastic vartoase spre baza forajelor. Avandu-se in vedere caracterul aluvionar din suprafata, caracterizarea terenului conform normativului NP impune reliefarea existentei unui teren dificil la mediu de fundare

27 Biodiversitatea Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor. De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem. Zona in care se doreste amplasarea celor doua investitii este inclusa in ROSCI 0065 Delta Dunării şi ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe IBA.De asemenea, zona este inclusa partial in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Fig.4 - Amplasarea celor doua investitii fata de zonele protejate ( siturile Natura 2000 si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii )

28 Tipurile de habitate si speciile de interes comunitar pentru care Delta Dunării a fost declarat sit de importanta comunitara ( prevazute in Anexa nr.4 a Ordinului MMDD nr. 1964/2007) sunt urmatoarele : Tipuri de habitate: Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare; 1150* - Lagune costiere; Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului; Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase; Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; Dune mobile embrionare (în formare); 2130* - Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri); Dune cu Hippophae rhamnoides; Depresiuni umede intradunale; Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara; Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri distrofice şi iazuri; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion; Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii; Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 7210* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus ; 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) Specii de mamifere : Lutra lutra (Vidră, Lutră); Mustela eversmannii (Dihor de stepă);

29 1356* - Mustela lutreola (Noriţă, Nurcă); Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă); Vormela peregusna (Dihor pătat) Specii de amfibieni şi reptile: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă); Testudo graeca (Ţestoasă de uscat dobrogeană); Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean); Vipera ursinii (Viperă de stepă) Specii de peşti: Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre); Alosa tanaica (Rezeafcă de Dunăre); Aspius aspius (Avat); Cobitis taenia (Zvârlugă); Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu); Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); Misgurnus fossilis (Ţipar); Pelecus cultratus (Sabiţă); Rhodeus sericeus amarus (Boare); Sabanejewia aurata (Dunariţă); Umbra krameri (Ţigănuş); Zingel streber (Fusar); 1159 Zingel zingel (Pietrar) Specii de nevertebrate: Arytrura musculus; Catopta thrips; Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă); Colias myrmidone; Lycaena dispar; Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita (Cărăbuş); Theodoxus transversalis (Melc) Specii de plante : Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel); Centaurea jankae (Vineţele, Dioc, Zglăvoc); Centaurea pontica (Vineţele, Dioc, Zglăvoc); Echium russicum (Capul şarpelui); Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)

30 In Romania, Ariile de Importanta Avifaunistica ( IBA-urile ) au fost selectate de catre Societatea Ornitologica Romana si Asociatia Grupul Milvus in concordanta cu criteriile C (criteriile Uniunii Europene ). Astfel au fost aplicate urmatoarele criterii : C1- Specii periclitate la nivel global C2- Concentratii de specii amenintate la nivelul Uniunii Europene C3- Specii migratoare ne-amenintate la nivelul Uniunii Europene C4- Concentrari mari C5- Concentrari mari-zone inguste de pasaj C6- Specii amenintate la nivelul Uniunii Europene Speciile de pasari calificative pentru Delta Dunarii RO031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe : Tabelul nr. 1 : Specii de pasari Nr. Crt. Specia Criteriu 1 Acrocephalus C6 melanopogon 2 Alcedo attis C6 3 Anas clypeata C3 4 Anas crecca C3 5 Anas penelope C3 6 Anas platyrhynchos C3 7 Anas strepera C3 8 Anser albifrons C3 9 Anser anser C3 10 Anser erythropus C1,C6 11 Aquila clanga C1,C6 12 Ardea purpurea C2,C6 13 Ardeola ralloides C2,C6 14 Asio flammeus C6 15 Aythya ferina C3 16 Aythya fuligula C3 17 Aythya nyroca C1,C2,C 6 18 Botaurus stellaris C2,C6 19 Branta ruficollis C1,C2,C 6 20 Bucephala C3 clangula 21 Burhinus C6 oedicnemus 22 Calidris alpina C3 23 Calidris ferruginea C3 24 Calidris minuta C3 25 Charadrius C2,C6 alexandrinus 26 Charadrius C6 morinellus 27 Chlidonias hybridus C2,C6-30 -

31 28 Chlidonias niger C6 29 Ciconia ciconia C6 30 Circus aeruginosus C6 31 Circus pygargus C6 32 Coracias garrulus C1,C6 33 Cygnus cygnus C2,C6 34 Cygnus olor C3 35 Egretta alba C2,C6 36 Egretta garzetta C2,C6 37 Falco cherrug C1,C6 38 Falco columbarius C6 39 Falco naumanni C6 40 Falco vespertinus C1,C2,C 6 41 Fulica atra C3 42 Gallinago media C6 43 Gelochelidon C2,C6 nilotica 44 Glareola pratincola C2,C6 45 Haliaeetus albicilla C2,C6 46 Himantopus C2,C6 himantopus 47 Ixobrychus minutus C2,C6 48 Larus canus C3 49 Larus genei C6 50 Larus C2,C6 melanocephalus 51 Larus minutus C2,C6 52 Larus ridibundus C3 53 Limicola falcinellus C3 54 Limosa limosa C1,C3 55 Mergus albellus C2,C6 56 Mergus merganser C3 57 Pasari de apa C4 58 Milvus migrans C6 59 Netta rufina C3 60 Numenius arquata C3 61 Numenius C1 tenuistris 62 Nycticorax C2,C6 nycticoras 63 Oenanthe C6 pleschanka 64 Pelecanus crispus C1,C2,C 6 65 Pelecanus C2,C6 onocratalus 66 Phalacrocorax C3 carbo 67 Phalacracorax pygmeus C2,C6-31 -

32 68 Phalaropus lobatus C6 69 Philomachus C6 pugnas 70 Platalea leucorodia C2,C6 71 Plegadis falcinellus C2,C6 72 Pluvialis apricaria C6 73 Porzana parva C2,C6 74 Porzana porzana C2, C6 75 Puffinus yelkouan C2,C6 76 Recurvirostra C2,C6 avosetta 77 Sterna albifrons C2,C6 78 Sterna caspia C2,C6 79 Sterna hirundo C2,C6 80 Sterna C2,C6 sandvicensis 81 Tadorna tadorna C3 82 Tringa erythropus C3 83 Tringa stagnatilis C3 84 Tringa totanus C3 Clima Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică, altitudine redusă (0-12 m) şi diversitatea peisajului, cu predominarea mediului amfibiu, clima este temperat continentală cu influenţe pontice. Valorile principalilor parametri climatici sunt: - radiaţia solară globală, ca principal factor al climei, atinge pe teritoriul RBDD,cele mai mari valor medii anuale din România, ce cresc de la Vest (cca 130kcal.cm2) la Est (peste 135 kcal.cm2) sub influenţa Mării Negre; aceste valori depind de nebulozitatea toatală şi de durata de strălucire a Soarelui; - temperatura medie anuală creşte de la Vest la Est, concomitent cu reducerea influenţei uscatului şi creşterea influenţei mării şi variază între 11 o C Tulcea şi Jurilovca şi 11,4 º C Gura Portiţei - nebulozitatea totală are o medie anuală care se reduce trepata de la Vest (> 5.6 zecimi) spre Est (< 5,2 zecimi) ; - numărul mediu anual al zilelor cu cer senin creşte de la Vest la Est (Tulcea 66 zile, Jurilovca, 69,4 zile, Sfântu Gheorghe 80,1 zile ); - durata medie anuală de strălucire a Soarelui este de 2500 ore/an; - precipitaţiile între mm/an

33 Patrimoniul cultural ( inclusiv cel arhitectonic si arheologic ) Satul Nufaru, sat resedinta de comuna este asezat pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, a intrat in circuitul lucrarilor arheologice, ca urmare a substratului arheologic deosebit de important, reprezentat de Cetatea Bizantina. Cele mai vechi urme arata ca asezarea exista inca dinaintea anului 1000 en. Au fost descoperite urme din epoca fierului, urmate in timp de vestigii ale epocii romane si romano-bizantine, descoperiri concentrate in capatul nordic al promotorului nufarean. Din aceasta ultima perioada se remarca 2 turnuri de supraveghere a liniei Dunarii. Denumirea istorica a satului Nufaru PRISLAVA. Amplasamentul studiat nu contine elemente de patrimoniu arhitectonic si arheologic. Pentru cele doua obiective de investitii Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniul National Tulcea a emis Avizul nr. 109/U/CZMI 3 din ( anexat ). Starea mediului pe amplasamentul studiat Zona in studiu este amplasata in nord-vestul comunei Nufaru, pe malul bratului Sfantu Gheorghe. Legatura cu intravilanul se realizeaza prin intermediul drumurilor existente ( Ds8, viitor Ds263/1 ), care debuseaza spre sud in DJ222C drum judetean care strabate de la vest la est localitatea Nufaru. Fig.5 - Amplasare loturi pe ortofotoplan

34 SC IBIS SRL si ENE EUGEN Zona este alcatuita din terenuri care au facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, a parcelarii, vanzarii prin licitatie sau concesionarii de catre Consiliul Local al comunei Nufaru, intrand astfel in mare parte in circuitul civil. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta cu un relief plat cu un potential de inundabilitate si probabilitate de baltire a apelor la suprafata destul de mare. Aspectul general al habitatelor de pe amplasament este unul caracteristic zonelor ruderalizate din apropierea localităţilor. Nu există în zonă habitate incluse în cadrul celor protejate prin lege. fig. 6 - vedere spre Vest - pe latura de est este limita cu intravilanul localitatii Nufaru ( precizata prin PUG-ul din 1999 neactualizat ) : fig.7 - Vedere spre Est - pe latura de sud a amplasamentului sunt terenuri agricole :

35 fig.8 - vedere spre Sud - pe latura de nord a amplasamentului exista digul de aparare impotriva inundatiilor si fluviul Dunarea. fig. 9 - vedere spre Nord Fig.10 panou ANIF

36 3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului ( VARIANTA ZERO ) In cazul neimplementarii planului/programului terenul isi va pastra folosinta actuala de teren arabil, conform incadrarii cadastrale.astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor inundatii si/sau practicarii unei agriculturi excesive ( nu se realizeaza rotatia culturilor, utilizarea de pesticide in exces etc. ). Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate,ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste. In cazul neimplementarii planului propus prin Planul Urbanistic Zonal nu va fi valorificat potentialul turistic al zonei si infrastructura nu va fi modernizata ( drumuri de acces, apa potabila, energie electrica ). De asemenea nu se vor dezvolta serviciile in turism. 4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV 4.1.MEDIU ACVATIC Descrierea impactului : prin implementarea prezentului PUZ nu se va modifica compozitia chimica a resursei de apa prin aportul de apa evacuata de pe amplasament, deoarece aceasta va fi evacuata in statia de epurare a comunei Nufaru, care va asigura calitatea ceruta de NTPA 001/2002. Gradul de afectare : lucrarile propuse de PUZ nu va afecta biodiversitatea locala. Prin realizarea acestora,speciile de flora si fauna acvatice nu vor fi afectate MEDIU TERESTRU Descrierea impactului : - se va modifica planimetria terenului si structura solului datorita sistematizarii pe verticala ( prin adaugarea unui strat de pamant in vederea ridicarii cotei terenului ) si compactarea solului pentru realizarea fundatiilor constructiilor. Gradul de afectare : - pe durata realizarii lucrarilor de constructie impactul asupra solului va fi unul negativ. Pe parcursul desfasurarii activitatii insa acest impact se va elimina, ajungandu-se la un echilibru. - Panta terenului trebuie sa directioneze apele pluviale astfel incat sa se elimine stagnarea lor

37 4.3 ATMOSFERA Descrierea impactului : - Principala sursa de poluare a atmosferei o va constitui traficul rutier si naval care se va intensifica. - Sistemul de incalzire adoptat ( centrala termica pe combustibil solid si surse de energie neconventionale) nu va determina emisii de noxe in atmosfera care sa depaseasca CMA. Gradul de afectare : Proiectul analizat nu va afecta semnificativ calitatea aerului BIODIVERSITATE Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia elementelor faunistice precum şi delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcţie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponiobilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaţia acestor factori. Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau mai puţin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul animal există o delimitare a speciilor funcţie de gradul acestora de adaptabilitate la condiţiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie în parte. Nivelul de specializare este dat de preferinţa pentru anumite habitate pentru cuibărit, preferinţa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite condiţii de mediu (tip de habitat, particularităţi geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăţi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaţii restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaţiilor local şi într-un final riscului de dispariţie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puţin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaţii semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distribuţie uniformă şi populaţii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuţa (Corvus monedula), coţofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt

38 specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemănătoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suportă învecinarea cu habitatele antropizate şi activităţile antropice aşa că, chiar dacă habitatul lor nu a fost distrus, datorită deranjului, acestea vor abandona acest areal. O altă cauză care afectează speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forţează aceste specii să caute un microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scăzută. Perimetrul de amplasare al investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate atât din punct de vedere floristic cât şi faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea Dunarii - bratul Sfantu Gheorghe, pe terenuri care nu prezintă nici o importanţă din punct de vedere avifaunistic ( terenurile sunt inundabile in anii in care cotele Dunarii sunt crescute ). În vederea obţinerii unui tablou avifaunistic complet s-a întocmit un program de monitorizare a amplasamentului. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor. Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg amplasamentul precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate. Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este situat in ROSCI0065 Delta Dunarii si se învecinează cu situl Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezenţa / absenţa speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura În plus, s-au efectuat monitorizări ale populaţiilor de păsări cuibăritoare, ale migraţiei precum şi a speciilor de păsări care iernează în zona de studiu. În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu. Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes. Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 14 de specii de păsări în zona de studiu (perimetrul pensiunii + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din România (a se vedea Tabelul Nr. 2 Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu)

39 În ceea ce privesc speciile de păsări cuibăritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, acestea sunt specii adaptate ecosistemelor acvatice sau a ecosistemelor forestiere tipice deltei reprezentate de galerii de salcii situate pe malurile canalelor şi lacurilor. Dintre toate cele 29 de specii cuibăritoare menţionate ca fiind de o importanţă deosebită pentru situl Natura 2000, singura specie identificată a fost eretele de stuf (Circus aeruginosus), care însă a fost observat în vecinătatea amplasamentului.. Această specie este foarte bine reprezentată pe teritoriul Dobrogei, în zonele umede, unde sunt prezente întinderi de stuf, necesare cuibăritului. Deoarece în cadrul amplasamentului precum şi în zonele învecinate acestuia nu sunt astfel de întinderi de stuf, zona nu este propice cuibăritului acestei specii, motivul prezenţei acesteia fiind strict legat de tranzitare în căutarea hranei. Pe lângă eretele de stuf (Circus aeruginosus), în cadrul zonei de studiu, deşi nu a fost identificată prezenţa lor, este posibil să fie şi observate şi alte specii cuibăritoare prezente în Delta Dunării însă prezenţa acestora este pur accidentală şi datorată cel mult tranzitării amplasamentului în căutarea hranei sau pe parcursul migraţiei. Cea de-a două categorie ţintă de păsări pentru zona de studiu este cea a păsărilor de pasaj care pot tranzita zona în diferite scopuri: păsări care se deplasează de la locurile de hrănire spre locurile de odihnă sau cuibărit şi invers, păsări care se află în migraţie precum şi păsări care utilizează uneori zona studiată ca un potenţial loc de hrănire şi/sau odihnă (cum ar fi majoritatea reprezentanţilor Familiei Corvidae sau a păsărilor răpitoare). Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice). Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea

40 speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice. Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata obstacolele naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de palnie. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii. Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare. Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania. Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea

41 radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare: Fig.11 - Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraţie europene sunt următoarele: Ruta Scandinaviei de Sud Ruta Baltică Ruta Trans Iberică Ruta Central Mediterană Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) Ruta Trans Caucaziană Ruta de migraţie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre cele mai semnificative rute de migraţie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraţie Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaţa Europei folosesc această rută de migraţie. Studiile efectuate asupra migraţiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaţia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile âipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de

42 şoimuleţi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraţie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraţiei. Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari. Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana. Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste. Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice). Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se

43 apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ): 1. Toamna - Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier. Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume : drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocori zboara usor peste intinderi mari de ape (mari), munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita. 2. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman

44 oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara. Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale: - Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv. Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasil ucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale. În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere toată lăţimea zonei de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu. Datele obţinute în urma monitorizării tendinţelor de migraţie au relevat faptul că zona de studiu nu traversată de nicio cale de migraţie, ea fiind tranzitată doar de unele specii de păsări deviate de la traseele de migraţie, sau de acele păsări care cuibăresc în zone învecinate şi care, în căutarea hranei, pot tranzita zona de studiu. Astfel, numărul păsărilor care tranzitează zona de studiu fie pe durata migraţiei, fie în căutarea hranei, este nesemnificativ, fiind reprezentat de mai puţin de 20 de exemplare zilnic. De asemenea diversitatea speciilor ce tranzitează zona este foarte slabă, fiind reprezentată de mai puţin de 15 specii de păsări

45 Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările care iernează pe teritoriul Dobrogei. Dintre aceste specii cea mai mare importanţă o prezintă populaţiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei. În vederea identificării populaţiilor de gâşte precum şi a locurilor preferate de hrănire şi odihnă s-a folosit în cadrul programului de monitorizare metoda transectelor liniare. În acest sens s-au stabilit transecte care să traverseze întreaga zonă de studiu. Datorită slabei reprezentativităţi a vegetaţiei din cadrul amplasamentului, precum şi datorită amplasamentului terenurilor agricole învecinate foarte aproape de aşezările umane şi activităţile antropice, zona de studiu nu prezintă deloc importanţă pentru efectivele de gâşte ce iernează în Dobrogea, care preferă să evite zonele populate sau cu activităţi antropice. În urma studiilor de teren nu s-au observat populaţii de gâşte în zona de studiu, acestea fiind uneori observate însă la distanţe considerabile, mai mari de 5 km de zona de studiu, deasupra complexului lagunar Razim Sinoe. Este posibil totuşi ca unele stoluri de gâşte să treacă în zbor pe deasupra zonei de studiu însă numărul acestora precum şi posibilitatea de a utiliza mai des acest traseu sunt minime. În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu (perimetru parc + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanţa populaţiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte conform cu Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / TABEL NR. 2 - LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU SPECIA POPULAŢIA (i=indivizi) Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Populaţia Conservare Izolare Global Phalacrocorax carbo i 5-10i D A C C Anas platyrhynchos 0-2i D A C C Circus aeruginosus 0-2i D A C C Larus cachinnans 5-10i D A C C Larus ridibundus 0-15i D A C C Streptopelia decaocto 0-5i D A C C Galerida cristata 0-3i D A C C Hirundo rustica - 0-5i - - D A C C Motacilla alba - 0-5i - - D A C C Parus major 0-10i D A C C Corvus frugilegus 10-20i D A C C Corvus cornix 0-5i D A C C Sturnus vulgaris 10-20i D A C C Passer domesticus 0-10i D A C C

46 4.5. MEDIU SOCIO-ECONOMIC Descrierea impactului : - Pe cele doua amplasamente nu au fost identificate monumente istorice/culturale. - Vor fi introduse elemente peisagistice noi, constructiile realizate respectand specificul zonei. - Infiintarea complexului turistic si a pensiunii va conduce la aparitia unor noi locuri de munca. Gradul de afectare : - aspectul general al peisajului se va imbunatati semnificativ ; - proiectul va contribui la dezvoltarea economica a zonei

47 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM Amplasamentul pe care se doreste realizarea investitiilor se afla in ROSCI0065 Delta Dunării şi in vecinatatea ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe IBA. In prezent zona aflandu-se la limita cu intravilanul localitatii Nufaru se confrunta cu mai multe agresiuni antropice : - apar depozitari necontrolate de deseuri menajere. Acestea de cele mai multe ori sunt incinerate de persoane neidentificate. Fig Depozitari de deseuri care au fost incinerate - pe malul fluviului Dunarea sunt ancorate diverse ambarcatiuni, bacuri si pontoane. In jurul acestora, in zona mal-dig sunt improvizate mai multe gospodarii ( se cresc pasari si animale. Sunt multi caini fara stapan )

48 Fig constructii in zona dig-mal

49 - exista amenajata o platforma pe care sunt depozitate si comercializate lemne pentru foc ; Fig.17 - platforma depozit lemne - coaja de pe tulpinele exemplarelor de Salix alba prezente in zona de vest a zonei studiate este mancata de capre : Fig Tulpine de Salix alba mancate de capre

50 Fig.19 - turma de capre care pasc pe amplasament - in zona necultivata ( parloaga ) pasc animale Fig Turma de bovine care pasc pe amplasament

51 6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI De mai bine de trei decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de dezvoltare durabila, lansat in raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat Viitorul nostru comun, cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din In cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, a fost statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, avand obiective complementare. Prin acordul international exprimat in Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabila s-a constituit in optiune strategica globala pentru secolul urmator. Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii umane, sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si a conservarii starii mediului, ca singura cale pentru cresterea calitatii vietii. In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. Potrivit acestei definitii, echitatea apare ca un principiu fundamental al dezvoltarii durabile. Este vorba atat despre echitatea in cadrul aceleiasi generatii, respective motivatia distribuirii prosperitatii in cadrul societatii, cat si despre echitatea intre generatii. Dezvoltarea economica este avuta in vedere de societate nu numai pentru satisfacerea cerintelor materiale de baza ci si pentru a asigura resurse in scopul de imbunatati calitatea vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii, educatie, dezvoltare sociala si un mediu inconjurator mai bun. Toate formele dezvoltarii economice au un impact asupra mediului; ele folosesc resursele naturale care sunt in cantitate limitata si genereaza produse secundare, desuri reziduuri si poluare. Exista multe cai, prin acere activitatile conomice, in context durabil pot proteja mediul. Acestea include masurile eficiente privind energia, tehnologiile si tehnicile de management preventive, mai buna proiectare si marketingul produselor, reducerea la minimum a desurilor nereciclabile, practicile agricole concordante cu protectia mediului, utilizarea mai buna a terenului si constructiilor, eficienta sporita a transportului, etc

52 O alta preocupare este utilizarea rationala a resurselor naturale cu valoare economica si potential limitat in timp. Acestea include terenul, vegetatia, stocul de pesti din mari si oceane si diversitatea speciilor, care ofera oportunitatip entru dezvoltare. Chiar daca nu este implicate nici o tranzactie de piata, oamenii evalueaza unele especte ale mediului peisajul, flora si fauna naturala, parte din mostenirea construita din perspective placerii estetice pe care acestea le produc si din dorinta de a le trece nealterate generatiilor viitoare. Bogatia umana nu poate fi masurata numai prin capitalul realizat de om, ci trebuie sa tina seama si de capitalul natural, constituit atat din resursele regenerabile cat si neregenerabile. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere a bogatiti totale, concomitant cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale commune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm care sa tina seama de nevoile generatiilor viitoare. Este necesara o viziune clara asupra ponderii care se acorda acestor factori. Uneori, anumite efecte negative asupra mediului urmeaza sa fie acceptate ca pret al dezvoltarii economice, dar, in alte ocazii, un ecosystem ori un anumit aspect al mediului inconjurator trebuie sa fie protejat impotriva exploatarii (*** Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila) Obiective de protectie a mediului Habitate naturale România este singura ţară pe teritoriul căreia se află cinci tipuri de regiuni biogeografice, dintre care cea stepică şi panonică reprezintă elemente noi pentru capitalul natural al Uniunii Europene. Reţeaua europeană de arii natural protejate Natura 2000 creată în baza DirectiveiPăsări şi a Directivei Habitate, este compusă din: Arii Speciale de Conservare - Special Areas for Conservation (SAC-uri) desemnate pentru: habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate) specii (peste 800 listate în Directiva Habitate) Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică - Special Protection Areas (SPA-uri) 200 specii de păsări listate în Directiva Păsări În Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, habitatele lacustre şi cele caracteristice grindurilor constituie suportul existenţei unei faune de vertebrate extrem de diverse, cu numeroase specii ocrotite la nivel naţional şi internaţional. Delta Dunării, partea de avant-deltă din dreptul localităţii Grindu şi pâna la Tulcea, cu tot complexul de lacuri Crapina Parches Somova, complexul de lacuri Razim Sinoie, inclusiv Grindul

53 Chituc, gãzduieste efective importante ale unor specii de pãsãri protejate - 95 specii listate în Anexa I a Directivei Pãsãri. Acesta este s i motivul pentru care RBDD a fost propusã în întregime pentru a intra în reþea europeanã de arii naturale protejate Natura Situl este important pentru: - populaţiile speciilor cuibăritoare (Pelecanus crispus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Plegadis falcinellus,egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Pelecanus onocrotalus,platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus,circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Asio flammeus, Coracias garrulus, Alcedo atthis). - populaţiile speciilor migratoare (Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax,recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata,calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo,tringa totanus, Phalaropus fulicarius, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus,gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus,lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus). - populaţiile speciilor care iernează (Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser, Anas strepera). În perioada de migraţie situl gazduieşte mai mult de de exemplare de păsări de baltă, fiind zonă Ramsar. Zona Mării Negre, aferentă Deltei Dunării şi Complexului Razim-Sinoie, constituie un culoar important de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele marine de-a lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj. În categoria Ariilor Speciale de Conservare (Special Areas for Conservation SAC) au fost incluse Delta Dunării şi Zona marină a Deltei Dunării. Delta Dunării are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunării şi a aluviunilor depuse de acestea, aici existând habitate sedimentare unice în zona litoralului românesc. Este de remarcat frumuseţea şi bogăţia zonei, cu o varietate de biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci şi în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii protejate, dar în mod deosebit, tipuri speciale de habitate

54 Flora şi fauna sălbatică Începând cu anul 1991, s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD,acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. S-au inventariat calitativ şi cantitativ, în 300 de puncte de observaţie situate în cele 30 de tipuri ecosisteme din rezervaţie, speciile de floră şi faună, după cum urmează: Număr total specii de floră şi faună: 5.380, din care : FLORA: total specii , din care: Alge planctonice: 678 Licheni : Macromicete :. 38 Plante vasculare : FAUNA: total specii , din care: Nevertebrate 3061 specii, din care: Rotifere : 182 Viermi : Moluşte : 91 Crustacee : 115 Arahnide :. 168 Diplopode : 8 Insecte : Vertebrate 480 specii, din care: Peşti : 86 Amfibieni : 10 Reptile :. 11 Păsări : Mamifere :. 42 Dintre acestea, au fost inventariate următoarele specii şi subspecii noi, pentru: FLORĂ FAUNĂ RBDD România ştiinţă

55 6.1.2.Specii şi subspecii periclitate Pe baza inventarului calitativ şi cantitativ al speciilor din teritoriul RBDD s-a putut aprecia gradul de periclitare al acestora. Criteriile de încadrare în diferitele grade de periclitare s-au elaborat după recomandările IUCN. În Lista Roşie au fost incluse şi speciile ce nu sunt deocamdată ameninţate în teritoriul RBDD, dar sunt protejate pe plan european şi chiar mondial, prin convenţii la care România a aderat (Berna, Bonn),figurând în situaţia noastră în categoria nt (nepericlitat). În urma analizării detaliate a tuturor speciilor de plante inventariate din anul 1991 şi până în prezent, în teritiriul RBDD, coroborat cu datele inventarierilor anterioare, cu prevederile şi listele de specii din Anexa I (plante) ale Convenţiei de la Berna, s-au selectat şi propus pentru includerea în această convenţie a unui număr de opt taxoni de plante vasculare. Natura 2000 desemnează o reţea de zone de pe teritoriul Uniunii Europene, în cadrulcăreia speciile rare sau vulnerabile de plante şi animale, precum şi habitatele acestora sunt protejate. Scopurile programului sunt păstrarea naturii în toată diversitatea ei actuală şi promovarea activităţilor economice care nu dăunează biodiversităţii. Zone cu valoare ridicată a diversităţii biologice În aprecierea valorii diversităţii biologice a zonelor din teritoriul RBDD s-a avut în vedere popularea acestora cu specii de interes ecologic deosebit (sau specii notabile),înţelegând prin aceasta în primul rând endemitele şi cele periclitate critic, apoi cele vulnerabile şi rare şi, nu în ultimul rând, cele cu valoare estetică deosebită. Teritoriile investigate au fost punctate în funcţie de numărul şi cantitatea acestor specii, putânduse face astfel o departajare. Astfel s-au obţinut de la 1 la 400 de puncte. Se constată o valoare ridicată a biodiversităţii (floră vasculară, nevertebrate şi vertebrate, exclusiv ornitofauna) în mai multe zone de protecţie integrală, precum Letea, Caraorman, insula Popina, Portiţa, grindurile Chituc, Lupilor, Săele, Sacalin-Zătoane,dar şi în unele zone neintegrate în această categorie, precum nordul localităţii Sfântu Gheorghe, grindul Perişor (propus să devină zonă de protecţie integrală) etc. În iarna , temperaturile au coborât rar sub 00C, totuşi numărul de gâşte cu gât roşu şi de gârliţe a rămas sub nivelul anilor precedenţi. Cauzele împuţinării stolurilor ar putea fi schimbările în agropolitica fostei Uniuni Sovietice, care face posibilă recucerirea unor cartiere de iernare în jurul Mării Caspice, unde s-au îmbunătăţit condiţiile necesare unei iernări mai facile şi de ce nu, schimbările generate de climă. Unul din locurile tradiţionale de înnoptare este zona din nordul Lacului Razim, situat între insula Popina şi marginea golfului Fundea. Suprafaţa cuprinsă între localităţile Tulcea- Murighiol-Dunăvăţul de Jos-Sarinasuf-Agighiol, constituie de asemeni cartier de înnoptare, alături de zona situată în stufărişurile în formă de evantai din apropierea lacului Edighiol, din sud-estul lacului Sinoie. Condiţiile meteo-hidrologice specifice anului 2007(nivele relativ joase ale apelor) au influienţat dinamica unor ecosisteme acvatice, respectiv lacul Alb, lacul Meşter, lacul Nebunu, lacul Purcelu, lacul Obretinul Mic etc. Unele şi-au micşorat nivelurile ori au secat

56 (Sărăturile Murighiol Plopu) total sau parţial, fiind părăsite treptat de speciile acavtice, care s-au aglomerat pe luciile rămase sau în zonele limitrofe. Astfel s-au creat condiţiile optime de hrană şi înnoptare în lacul Fortuna, lacul Isacova, lacul Uzlina. În perioada hibernală s-a putut constata prezenţa unor specii rare, periclitate critic la nivel european şi global, cum sunt pelicanul comun şi creţ, cormoranul mic, egreta mare şi mică, stârcul de noapte şi avoseta, care în mod obişnuit lipsesc. S-au înregistrat nu numai exmplare solitare ale acestor specii ci chiar grupuri şi stoluri. În perioada hibernală, o parte din păsări s-au retras în zona lagunelor, unde nivelele apelor au avut scăderi atât de puternice. În acest sens remarcăm păsările din ordinul Charadriformes dar şi Pelecaniformes, Ciconiiformes, Anseriformes, zonele preferate fiind cele din partea sudică a lagunei Sinoie şi Razim nord, între gura canalului Dunăvăţ şi până la Bisericuţa, unde curenţii favorizează menţinerea apelor neîngheţate şi producerea concentraţiilor de peşte. De remarcat este menţinerea pelicanilor creţi în zona Sinoie, unde s-au observat exemplare izolate dar şi grupuri mici pe toată perioada hibernală, astfel că în luna ianuarie, pe insula Ceaplace erau aglomerate efective de până la 60 exemplare. FLORA : Identificare, evaluare fitocenoze in perimetrul destinat constructiilor FACEM PRECIZAREA CA TERENURILE DESI AU INCADRAREA CADASTRALA TERENURI AGRICOLE NU AU FOST CULTIVATE IN TOTALITATE DATORITA RISCULUI DE INUNDARE. DE ACCEA, EXISTA ZONE CARE S-AU RENATURAT IN ULTIMII DOI ANI SI PE CARE S-AU IDENTIFICAT : 1. Agrostis stolonifera 2 frecv. Z.step. e.f.; paj. umede, adesea inmlastinite, lunci, Sp. mezohigr.-higr.; 2. Artemisia santonica +,frecv. Z.step. z.pad.stej.(e.g);loc.saraturate, Sp.xeromez.-mez., hal.; 3. Cichorium intybus r, foarte frecv. Z.step. e.f.; paj., loc. rud. si cult., Sp. eurif., N 3 ; 4. Cynodon dactiylon +, foarte frecv. Z. step. e.g.; paj., loc. Rud. Si cult., pe sol cu textura usoara, uneori slab saraturate, Sp.xeromez., subterm., hal.fac.; 5. Juncus effusus 1, frecv. Z.step. e.b.; paj. inmlastinate, santuri, Sp.mezohigr.; 6. Mentha aquatica +, frecv. Z.step. e.f.; paj. Inmlastinite, zav., Sp.higr.; 7. Ononis arvensis r, frecv. Z.pad.stej. e.f.; paj., adesea in lunci, Sp.mez.- mezohigr.; 8. Onopordum acanthium r, frecv. Z.step. e.f.; loc. rud., Sp.xeromez., N 4-5 ; 9. Xanthium strumarium +, frecv. Z.step. e.g.;loc.cult. si rud., ±umede, Sp. mez.- mezohigr., N 3-4 ; 10. Scorzonera parviflora r, Sporadic in zona padurilor de stejar - pana in subetajul gorunului, pajisti umede si saraturate, mezohigrohalofita

57 11. Salix L. +, frecvent in emisfera nordica, fiind intalnita in principal pe solurile umede, marginile raurilor, iazurilor si lacurilor in zonele mai racoroase. 12. Aster tripolium r, Frecventa in zona de stepa pana in subetajul gorunului, pajisti umede si saraturate, mezohigrohalofita- higrohalofita. 13. Stachis palustris r, Frecventa zona padurilor de stejar pana in etajul subfagului, pajisti inmlastinate, pe malul apelor, locuri cultivate, pe soluri aluviale, higrofita. 14. Ranunculus repens r, Foarte freventa din zona de stepa pana in subetajul gorunului, locuri umede. Eutrofa, mezohigrofita. 15. Alopecurus pratensis 1, Frecventa in zona padurilor de stejar subetajul fagului si chiar in etajul boreal, pajisti umede, mezohigrofita, halofita facultativ. 16. Potentila reptans +,Frecventa in zona de stepa pana in subetajul fagului, pajisti umede adesea inundabile si ruderalizate. Este o specie pionera, mezotrofa, mezohigrofila. 17. Trifolium fragiferum +, Frecventa in zona de stepa, pana in subetajul fagului, pajisti uneori umede,pe malul apelor, adesea in locuri mai usor saraturate. Este o specie pionera, eutrofa, mezohigrofila. 18. Daucus carota r, Frecventa in zona de stepa pana in subetajul gorunului in tufarisuri, locuri ruderale. Eurifita, euriterma, N Juncus gerardi +, Frecventa in zona de stepa pana in subetajul gorunului, in pajisti umede si salinizate, de pe soluri nisipoase, mezohigrohalofita. 20. Veronica hederifolia r, Frecventa in zona de stepa pana in etajul subgorunului, locuri cultivate si ruderale, tufarisuri. Mezofita, N 3. Faptul ca terenul a fost utilizat in agricultura este si prezenta celor 3 palcuri de Cydonia oblonga ( gutui ), in partea de Vest a terenului apartinand SC Ibis SRL. Fig Exemplare de Cydonia oblonga

58 Observatii asupra fitocenozelor in care s-au realizat determinarile si evaluarile Au fost identificati taxoni care sunt caracteristici atat pentru solurile aluvionare nisipoase mai afanate cat si pentru solurile mai compacte cu grade diferite de umiditate ( de la uscat revene Onopordum acanthium, Salsola kali pana la umed ude : Carex elata sau Stachis palustris) Perimetrul in care se va realiza investitia este temporar inundabil, prin aportul freatic atunci cand nivelul apei din Dunare este mare. Nivelul de umiditate al solului trece de la atingerea capacitatii de saturatie sau chiar inundare in general primavara ( de scurta durata ) la un bilant hidric deficitar in perioada de vara cand urmare a proceselor de evapotranspiratie si scurgerilor subterane sau superficiale au loc concentrari de minerale care duc la salinizarea solului in intervalul edafic in care plantele descrise in debutul raportului isi dezvolta sistemul radicelar. De aceea si ecologia plantelor descrisa pe scurt pe langa indicii de abundenta dominanta ai celor 20 de specii ne indica prezenta in perimetrul in care s-au efectuat inventarierile floristice, unui grad de salinizare variabil, fara a fi insa continuu pe intreaga suprafata. Caracteristicile stationale in care se dezvolta covorul vegetal difera pe distante mici si datorita conditiilor existente la stabilizarea naturala a aluviunilor( succesiuni de strate aluvionare ) sau a actiunilor de sedimentare eoliana ce au existat in perioada de mobilitate edafica sau sunt determinate de influente ale activitatilor antropice anterioare inventarierii : digul de aparare impotriva inundatiei, activitatile agricole. Asociatiile identificate in perimetrul construibil si imediata vecinatate ( zona ce poate suporta presiuni in perioada de executie a constructiilor drumuri pentru transport materiale, spatiu de manevra utilaje ) sunt : 1. Agrostetum stoloniferae ( Usvarosi 1941) Burduja et al Aeluropetum littoralis ( Prodan 1939 ) Serbanescu 1965 Prima asociatie vegetala se dezvolta pe terenurile mai joase din partea de nordvest a perimetrului in care se vor realiza constructiile. Dezvoltarea ei se realizeaza in conditiile existentei de inundatii periodice asa cum am mai mentionat, in special in sezonul vernal. Chiar si in conditiile in care nu exista alimentare de suprafata in ce priveste apa ( umiditatea), in zona in care a fost identificata asociatia nivelul piezometric ( freatic ) este situat la mica adancime astfel incat se observa in cadrul asociatiei prezenta unor elemente mezohigrofile : Potentila reptans, Alopecurus pratensis. Aceasta asociatie este relativ recent conturata : s-au intalnit doua specii pionere Trifolium fragiferum si Potentila reptans. Cea de-a doua asociatie are o acoperire mai mica in perimetrul inventariat si este situata in partea de sud est a perimetrului evaluat in zone usor mai ridicate dar in acelasi timp vizibil mai afectate de activitatile antropice : circulatia cu mijloace auto si hipo, pasunarea cu ovinele care stau la stabulatie. Acesti factori de zgomot impreuna cu evapotranspiratia ridicata duc la o acoperire mai mica a zonei, covorul vegetal fiind unul intrerupt, si pe alocuri degradat. Chiar daca este situata pe o cota mai ridicata, atunci cand inundatiile temporare afecteaza si aceasta zona, specia caracteristica Aeluropus

59 litoralis suporta bine baltirea si are o buna capacitate de regenerare dupa zvantarea terenului. De practicarea pasunatului in perimetrul evaluat este legata si prezenta speciilor indicatoare de continut ridicat in azot cum sunt : Xantium strumarium, Onopordum acanthium sau Daucus carota. Tot datorita pasunatului exemplarele de Salix identificate sunt afectate negativ deoarece animalele, in special caprele le mananca coaja de pe tulpini. Mentionez ca scara folosita in aprecierea ecologia acestor specii bioindicatori in ce priveste prezenta azotului a fost urmatoarea: N 1 specie indicatoare de soluri foarte slab aprovizionate N 2 - specie indicatoare de soluri slab aprovizionate N 3 specii indicatoare de soluri mijlociu aprovizionate N 4 - specii indicatoare de soluri bine aprovizionate N 5 - specii indicatoare de soluri foarte bine aprovizionate N 6 specii de larga amplitudine ecologica Metode de lucru Studiul cantitativ al caracteristicilor fitopopulatiei Abundenta se poate evalua prin scari cu limite destul de largi sau determina, in zone cu mare stabilitate stationala, exact prin numararea exemplarelor fiecarui taxon intalnit in suprafata de descriere. Evaluarea abundentei se face obisnuit cu ajutorul scarii Braun- Blanquet : 1 = exemplare foarte putine 2 = exemplare putine 3 = exemplare putin numeroase 4 = exemplare numeroase 5 = exemplare foarte numeroase Scara ce se bazeaza pe indicii de mai sus mai sus prezentata se sprijina pe distanta medie intre exemplarele fitopopulatiei astfel : Distanta medie intre plante (in cm) Numarul aproximativ de plante Indicii scarii Braun- Blanquet Peste Sub Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind diverse scari. In studiul de fata s-a utilizat scara Braun Blanquet cu urmatoarele trepte :

60 1 = acoperire foarte redusa 1 10 % 2 = acoperire intre 10 25% din suprafata 3 = acoperire intre 25 50% din suprafata 4 = acoperire intre % din suprafata 5 = acoperire % din suprafata Pentru a lucra cu cu o singura scara in aceasta lucrare s-a utilizat scara de abundenta dominanta ( combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza : r = 1-5 exemplare cu acoperire neglijabila + = putine exemplare, acoperire redusa, sub 1 % 1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 1-10% 2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de % din suprafata 3 = acoperire intre % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent 4 = acoperire intre % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent 5 = acoperire intre % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent FAUNA DIN LOCATIA VIITOARELOR INVESTITII Informaţii privind fauna locală Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate, datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere. Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecţie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice. Speciile de ihtiofaună de interes naţional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea; Oedalus decosrus Oedipoda caerulescens

61 - 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea. Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcţie de gradul de protecţie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică. Speciile de amfibieni de interes naţional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea; - 7 specii care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea; - 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea. Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeţului reprezintă aproximativ 70% din cea a ţării. Speciile de reptile de interes naţional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea; - 13 specii de reptile care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea. Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanţă conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziţiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate. Speciile de păsări de interes naţional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel: - 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

62 - 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; - 15 specii a căror comercializare este permisă în condiţii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea. Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaţi numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanţi ai Fam.Mustelidae. Speciile de mamifere de interes naţional se împart în două categorii: - 5 specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere; - specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii de animale care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; - 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere. Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr.3 în comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului viitorului parc eolian. Grupe de specii Nr. total de specii Specii vulnerabile Gradul de conservare a speciilor Specii rare Specii periclitate Specii endemice Specii stabile Specii observate pe amplasament Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere TOTAL Tabelul nr. 3 Diversitatea faunei dobrogene

63 Datorită particularităţilor de habitat, precum şi a prezenţei unui covor vegetal slab reprezentat atât din punct de vedere al speciilor cât şi al gradului de acoperire al solului, amplasamentul studiat nu prezintă nicio importanţă în ceea ce priveşte distribuţia speciilor de animale (peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere) neputând susţine populaţii ale acostora datorită incapacităţii asigurării unor potenţiale locuri de cuibărit sau hrană, prezenţa animalelor în cadrul amplasamentului putând fi doar pur accidentală. În cazul păsărilor însă, deoarece acestea prezintă un grad mai mare de mobilitate, au putut fi observate 14 specii dintre care 5 specii oaspeţi de vară şi 9 specii sedentare, aşa cum reiese şi din tabelul nr. 4 : Denumire în română Denumire ştiinţifică Cod Euring Statut de conservare Cormoran mare Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPEC Raţă mare Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPEC Erete de stuf Circus aeruginosus CIRAER NON-SPEC Pescăruş argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPEC E Pescăruş râzător Larus ridibundus LARRID NON-SPEC E Guguştiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC Ciocârlan Galerida cristata GALCRI SPEC 3 Rândunică Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3 Codobatură albă Motacilla alba MOTALB NON-SPEC Piţigoi mare Parus major PARMAJ NON-SPEC Cioară de semănătură Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC Cioară grivă Corvus cornix CORNIX NON-SPEC E Graur Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3 Vrabie de casă Passer domesticus PASDOM SPEC

64 Clasificarea speciilor de păsări de interes european (SPEC) Toate speciile de păsări din Europa Specii periclitate pe plan mondial Specii care nu sunt periclitate pe plan mondial Statut nefavorabil de conservare (E, V, R, D, L, Ins) Statut favorabil de conservare (S) Concentrată în Europa Ne-concentrată în Europa Concentrată în Europa Ne-concentrată în Europa SPEC 1 SPEC 2 SPEC 3 SPEC 4 Non-SPEC Statutul European de Periclitare: E Periclitată V Vulnerabilă R Rară D În declin L Localizată Ins Date insuficiente S Stabilă O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnată şi pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de această categorie în vederea clasificării SPEC. Tabelul nr. 5 : Lista criteriilor şi a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de păsări Criteriu: Dimensiunea/Trendul populaţiei europene < 250 perechi < 2,500 perechi < 10,000 perechi > 10,000 perechi Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dacă mai mult de 90% din populaţie se regăseşte doar în 10 locaţii sau mai puţine. Notă Criteriile pentru populaţiile din sezonul de iarnă folosesc niveluri ale populaţiilor de pasaj de mai puţin de 1,000, 10,000, şi 40,000 de exemplare ca şi echivalenţe pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 şi 10,000 folosite pentru speciile cuibăritoare Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de păsări, declinul populaţiilor de iarnă sunt luate în considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae şi Scolopacidae

65 Fig Amplasarea siturilor Natura 2000 in Dobrogea Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim- Sinoie se întinde pe o suprafaţă de ,6 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice pontice, cu o altitudine medie de 4 m (variind între 0 şi 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează: Tabelul nr. 5 : Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaţa sitului (%) Estuare, lagune N02 522, Râuri, lacuri N06 511, Râuri, lacuri N06 511, Mlaştini, turbării N07 411, Pajişti naturale, stepe N Culturi (teren arabil) N12 211, Păduri de foioase N Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:

66 a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151; c) număr de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Aythya nyroca Phalacrocorax pygmeus Plegadis falcinellus Nycticorax nycticorax Recurvirostra avosetta Sterna albifrons Haliaeetus albicilla Larus melanocephalus Glareola pratincola Platalea leucorodia Charadrius alexandrinus Circus aeruginosus Botaurus stellaris Coracias garrulus Falco vespertinus Gelochelidon nilotica Egretta garzetta Egretta alba Ardeola ralloides Porzana porzana Sterna hirundo Himantopus himantopus Pelecanus onocrotalus Ixobrychus minutus Chlidonias hybridus Ardea purpurea Asio flammeus Alcedo athis Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus Larus minutus Sterna sandvicensis Recurvirostra avosetta Charadrius alexandrinus Aquila pomarina Larus genei Tringa stagnatilis Limosa limosa Numenius arquata Anas clypeata Calidris ferruginea Tringa totanus Tringa nebularia Larus canus Calidris alba Calidris temminckii Chlidonias leucopterus Charadrius dubius Anas querquedula Gelochelidon nilotica Sterna caspia Philomachus pugnax Himantopus himantopus Puffinus yelkouan Phalaropus lobatus Pluvialis apricaria Tringa eryţropus Larus ridibundus Calidris minuta Calidris alpina Phalacrocorax carbo Phalaropus fulicarius Vanellus vanellus Gallinago gallinago Anas crecca Arenaria interpres Charadrius hiaticula Anser fabalis Tringa ochropus

67 Anas acuta Larus fuscus Mergus serrator Larus cachinnans Lymnocryptes minimus Limicola falcinellus Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus Branta ruficollis Cygnus cygnus Mergus albellus Netta rufina Ayţya fuligula Anas strepera Aquila clanga Phalacrocorax pygmeus Egretta alba Falco columbarius Ayţya ferina Anser anser În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea pot fi: - intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului seminatural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane; - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene; - înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor speciiadunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fâneţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire- amplasare de generatoare eoliene; - navigatie. În cadrul sitului sunt menţionate 97 de specii de păsări enumerate în Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE, care pot fi împărţite în 3 tipuri de populaţii după cum urmează: păsări cuibăritoare (54 specii), păsări oaspeţi de iarnă (13 specii) şi păsări de pasaj (30 specii). În cadrul amplasamentului precum şi în zonele adiacente a fost identificată doar o specie cuibăritoare din totalul de 54 şi nicio specie din rândul celor de pasaj sau care iernează. În cazul celorlalte specii cuibăritoare, acestea nu au fost observate în perimetrul studiat deoarece fie nu sunt habitate propice cuibăritului lor fie aceste habitate nu prezintă importanţă din punct de vedere al hrănirii păsărilor cuibăritoare. În ceea ce priveşte speciile de pasaj, varietatea acestora poate diferi extrem de mult de la un an la altul, ştiut fiind faptul că speciile migratoare prezintă o mare

68 variabilitate în ceea ce priveşte dinamica migraţională, funcţie de nenumăraţi factori (temperatură, umiditatea aerului, direcţia şi viteza vântului, particularităţile de relief etc.), motiv pentru care nu se pot identifica aceleaşi specii sau efective de păsări într-o singură zonă, cu ocazia fiecărei migraţii. De asemenea deşi în urma studiilor nu au fost identificate specii de pasaj, acestea pot tranzita în zbor zona amplasamentului, însă la altitudini considerabile. Aşadar, deşi amplasamentul se suprapune cu situl SPA, nu au fost identificate speciile de păsări importante pentru acest sit, iar motivul pentru care diversitatea speciilor de păsări prezente pe amplasament este relativ scăzută se datorează în principal particularităţilor de habitat. Fig Exemplare de Corvus frugilegus ( Cioara de semanatura )

69 6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului Concluzii şi recomandări : Deşi este amplasată în SCI-ul Delta Dunării şi în vecinatatea SPA-ul Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe IBA, în zona de interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici rarităţi floristice sau asociaţii vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor măsuri speciale de conservare a zonei. Din punct de vedere al includerii amplasamentelor in SCI Delta Dunarii este foarte important faptul ca intreg perimetrul concesionat este fixat de un covor vegetal care include specii ce dau ecosistemului o capacitate eficienta de autoreglare si rezistenta fata de factorii de zgomot externi si interni. In procesul de realizare a constructiei se vor utiliza caile de acces deja existente si anume cel paralel cu canalul drenor din partea de nord si cel care duce catre stana permanenta din partea de sud a perimetrului astfel incat decopertarea si diminuarea covorului vegetal va avea loc numai pe suprafata efectiv construita. In perimetrul de construire efectiva se pierd asociatii spontane de o redusa importanta functionala ( Xantium strumarium, Daucus carota, Artemisia santonica) si peisagistica, iar la executia lucrarilor de constructie, asociatiile vegetale din vecinatatea acestora vor putea fi protejate prin masuri de evitare a interventiilor cu utilaje grele in perioade ce implica riscuri de deterioarare a covorului vegetal ( pe timp de ploaie ). Intrucat nu exista specii sponatane care sa nu aiba importanta functionala intr-un ecosistem am investigat si constatat ca speciile care se pierd prin decopertare pe locul ridicarii constructiei au suficienti reprezentanti in vecinatatea suprafetei construibile, exercitandu-si asfel in continuare rolul functional in schimbul de materie si energie a ecosistemului de pajiste care va suporta presiunea lucrarilor. Apreciem ca exista suficient spatiu in cadrul bazinului de absorbtie in interiorul caruia populatiile speciilor identificate isi manifesta variabilele fata de factorii exogeni si endogeni asfel incat se poate asigura- conserva numarul minim( indivizi corespunzatori calitativ si cantitativ in fiecare populatie vegetala inventariata) caracteristic pentru perpetuarea speciilor spontane identificate si implicit autoreglarea ecosistemului in domeniul in care vor aparea presiuni la constructie. Stabilitatea ecosistemului in care s-au efectuat evaluarile este caracterizat prin : - rezilienta mare ( capacitate de revenire la echilibru dinamic dupa actiunea unui factor de comanda extern sau intern - persistenta buna - rezistenta buna la presiuni Datorită slabei reprezentativităţi a vegetaţiei din cadrul amplasamentului, precum şi datorită amplasamentului terenurilor agricole învecinate foarte aproape de aşezările umane şi activităţile antropice, zona de studiu nu prezintă deloc importanţă pentru efectivele de gâşte ce iernează în Dobrogea, care preferă să evite zonele populate sau cu activităţi antropice. Este posibil ca unele stoluri de gâşte să treacă în zbor pe deasupra

70 zonei de studiu însă numărul acestora precum şi posibilitatea de a utiliza mai des acest traseu sunt minime. În urma studiilor de teren efectuate în zona de interes considerăm că amplasarea constructiilor turistice nu va produce daune florei şi vegetaţiei locale. Aceasta cu condiţia să existe un plan de management al deşeurilor şi apele uzate sa fie eliminate conform celor inscrise in prezentul raport de mediu. Este de asemenea extrem de importantă igienizarea periodică a zonei, prin îndepărtarea reziduurilor lăsate de turiştii ocazionali. Plantarea unor noi specii de arbori şi arbuşti trebuie să se facă cu acordul specialiştilor, pentru a nu introduce în zona de luncă diverse specii lemnoase cu potenţial invaziv, care ar putea elimina în timp o parte din speciile autohtone

71 7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 7.1. Matricea de impact Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic Zonal Construire complex cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan comuna Nufaru, jud. Tulcea s-a intocmit o matrice de impact, in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte : apa, aer, sol/subsol, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj. S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -3 pana la +3, dupa cum urmeaza : - impact negativ : -3-1 ; - impact neutru : 0 ; - impact pozitiv : Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr.6 : ASPECTE STUDIATE Tipul si dimensiunea impactului pe termen CARACTERIZAREA IMPACTULUI scurt mediu lung APA - caliatatea apei de suprafata ( Dunarea ) in zona de implementare a proiectelor, nu va fi modificata din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice AER - pe perioada realizarii lucrarilor de contructie aerul va fi afectat de emisiile provenite de la functionarea utilajelor si autovehiculelor utilizate in constructii. Impactul va fi redus, deoarece lucrarile se vor desfasura pe o perioada scurta de timp ; - in timpul functionarii,impactul va fi determinat de intensificarea traficului rutier si naval in zona SOL/SUBSOL - se va suprainalta terenul ceea ce va micsora pericolul de inundatie - se va modifica permeabilitatea in

72 FACTORII CLIMATICI FLORA FAUNA SI zona de constructie si solul se va tasa datorita lucrarilor de compactare si a presiunii exercitate de constructii -prin realizarea proiectelor nu se vor modifica factorii climatici Datorită slabei reprezentativităţi a vegetaţiei din cadrul amplasamentului, precum şi datorită amplasamentului terenurilor agricole învecinate foarte aproape de aşezările umane şi activităţile antropice, zona de studiu nu prezintă deloc importanţă pentru speciile de pasari pentru care a fost declarat ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii PEISAJ - Imbunatatirea peisajului prin realizarea spatiilor verzi amenajate TURISM - prin intensificarea turismului in zona se va valorifica potentialul acesteia MEDIUL SOCIAL SI -se vor crea noi locuri de munca ECONOMIC -se vor suplimenta veniturile la bugetul local si cel de stat SANATATEA POPULATIE - construirea pensiunii nu va afecta sanatatea populatiei din zona studiata Efecte cumulate, sinergice : Efecte cumulative se vor produce datorita intensificarii traficului rutier si naval in zona. In acest sens, va avea loc o crestere a emisiilor rezultate din transport. Avand insa in vedere ca amplasamentul in care se va construi pensiunea are destinatia actuala de teren agricol, se doreste includerea sa in intravilanul localitatii Nufaru ( in acest sens a fost reactualizat PUG-ul comunei Nufaru ) destinatia propusa pentru zona este cea turistica, se poate deduce ca nu se va depasi capacitatea de suport pentru poluantii emisi

73 8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Planul analizat nu prezinta un impact de mediu in context transfrontiera. 9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului, determinat de efectuarea pernei de balast pe care se va realiza fundatia constructiilor. Terenul se va sistematiza corespunzator. Conform Avizului SGA nr. 3427/LC/2011 platformele de constructii vor fi proiectate la un grad de asigurare la inundaii de 5 %, iar cota superioara a platformelor vor fi la cota superioara a digului de aparare, cota ce nu va fi mai mica de + 4,2m rmn Sulina. Pentru a se elimina tasarile ulterioare se recomanda ca inaltarea sa se realizeze treptat, distributia incarcarii efectuandu-se in timp. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip, praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate ; - se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere ; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi ; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii obiectivelor : - amenajarea unei platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor ( PET, sticla, hartie, menajer ) ; -preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora ; - stationarea autoturismelor se va face numai in zona parcarilor amenajate ;

74 - interzicerea spalarii, efectuarii reparatiilor la mijloacele de transport auto si/sau navale ; - se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata Pentru evitarea poluarii apei fluviului Dunarea titularii proiectelor vor lua toate masurile pentru evitarea evacuarii apelor uzate neepurate. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - materialele de constructie nu vor fi depozitate pe dig, pentru a se impiedica o eventuala antrenare a lor in apele fluviului Dunarea ; - utilajele si autovehiculele utilizate in timpul constructiilor nu vor fi parcate in zona diguluii, pentru a se evita eventuale pierderi de produse petroliere pe sol, care la randul lor sa poata fi antrenate la o eventuala inundatie a zonei. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata, pe perioada functionarii obiectivelor : - exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare; - optimizarea consumului de apa ( producerea unei cantitati de apa uzata care sa nu depaseasca capacitatea retelei de canalizare ) - asigurarea masurarii debitelor apelor uzate care intra in reteaua de canalizare ; - in cazul in care se produce o poluare a emisarului se va anunta autoritatea de mediu pentru a dispune masuri in consecinta ; - se vor monta instalatiile si echipamentele de preepurare ape uzate ( separator de grasimi-pe reteaua de canalizare care deserveste bucataria ); - se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare, pentru a se verifica incadrarea lor in NTPA 002 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ). - In cazul in care se va desfasura si transport naval ( de agrement ), titularul activitatii va asigura aplicarea recomandarilor POLDANUBE-1986 ( impuse de ARBDD societatilor detinatoare de mijloace navale de transport naval ), referitoare la colectarea,stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi si tinerea evidentei acestora catre unitatile colectoare. - Pentru utilizarea rationala a apei se recomanda utilizarea metodelor de recirculare a apei. - Apele pluviale pot fi colectate intr-un rezervor si utilizate ulterior la irigarea spatiilor verzi, spalarea si igienizarea drumurilor de accessi a spatiilor publice

75 - Apa din piscina se va recircula si reutiliza Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se utilizeaza apa din subteran la alimentarea cu apa a obiectivelor.asa cum s-a mentionat anterior, alimentarea cu apa se va realiza din sistemul centralizat al localitatii Nufaru Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : - Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate.de asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia pensiunii, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii pensiunii : - Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiune turistica. - O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la autovehiculele care vor circula in zona si a ambarcatiunilor. Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate si de numarul locurilor de cazare Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii Activitatea care se va desfasura aici va fi una turistica, care credem ca se incadreaza in unul din obiectivele Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii : «gasirea modului de folosire a resurselor naturale spre bunastarea populatiei, fara degradarea mediului inconjurator». Aceasta inseamna un turism civilizat si modern, desigur! Deoarece cele 14 specii de păsări identificate pe amplasament sunt specii cu o mare reprezentativitate în tabloul avifaunistic din România, precum şi datorită faptului că

76 efectivele lor locale sunt nesemnificative faţă de totalul populaţiilor din România iar distribuţia lor este relativ uniformă pe întreg teritoriul ţării, nu se impun măsuri speciale de prevenire a impactului negativ deoarece acesta nu există, ştiut fiind faptul că aceste specii trăiesc în habitate antropizate sau chiar artificiale (parcuri, grădini, etc.). De asemenea, trebuie menţionat că modul de dispunere al obiectivelor nu influenţează nici distribuţia speciilor de păsări identificate nici gradul de reprezentativitate al acestora deoarece acestea nu sunt dependente în niciun fel de zona pe care se amplasează această pensiune. Trebuie menţionat că odată cu amplasarea obiectivelor este posibilă chiar o creştere a diversităţii specifice prin apariţia unor noi nişe ocupabile de către alte specii, iar amenajarea spaţiilor verzi va asigura un habitat mult mai bun de hrănire a speciilor de păsări comparativ cu cel actual (teren arid cu un covor sărac de vegetaţie) deoarece aceste spaţii verzi simulează covorul vegetal luxuriant prezent de-a lungul galeriilor de sălcii şi a canalelor de apă naturale. Astfel este foarte posibil ca odată cu finalizarea investiţiei diversitatea speciilor de păsări să sporească atrăgând şi alte specii în zonă. In apropiere nu se afla nici o colonie importanta de cuibarit a pasarilor acvatice, pentru care este faimoasa Delta Dunarii. Deşi este amplasată în SCI-ul Delta Dunării şi în vecinatatea SPA-ului Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe IBA, în zona de interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici rarităţi floristice sau asociaţii vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor măsuri speciale de conservare a zonei. În urma studiilor de teren efectuate în zona de interes considerăm că amplasarea obiectivelor turistice nu va produce daune florei şi vegetaţiei locale. Aceasta cu condiţia să existe un plan de management al deşeurilor şi al apelor uzate produse. Este de asemenea extrem de importantă igienizarea periodică a zonei, prin îndepărtarea reziduurilor aduse de apele Dunării sau lăsate de turiştii ocazionali în apropierea malurilor. Plantarea unor noi specii de arbori şi arbuşti trebuie să se facă cu acordul specialiştilor, pentru a nu introduce în zona de luncă diverse specii lemnoase cu potenţial invaziv, care ar putea elimina în timp o parte din speciile autohtone. Zonele verzi ce se vor amenaja vor trebui sa contina cat mai multe specii locale adaptate la mediul acesta specific. In locurile cele mai vizibile vor trebui afisate panouri si postere ce vor explica de ce aceasta zona este ocrotita si care sunt principalele specii de plante si animale protejate. Va fi infiintat un punct de informare asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aici se vor putea cumpara carti postale (vederi), pliante, carti, harti, insigne, tricouri, sepci, CD-uri cu documentare de mediu, etc. Va trebui sa existe un personal care sa poate sa explice cat mai multe despre locurile unde au ajuns turistii. Aici va fi inclusa si istoria asezarilor umane din zona, ocupatiile traditionale ale locuitorilor si date despre vestigiile arheologice prezente aici

77 Cladirile construite vor respecta HG nr. 1516/2008 vor fi construite din cat mai multe materiale traditionale, cum ar fi lemnul, piatra si stuful, aspectul exterior trebuie sa se incadreze in peisajul deltaic. Toate amenajarile din zona vor fi construite in cel mai scurt timp posibil si numai in perioadele cand efectivele de pasari sunt cele mai reduse. Dupa terminarea lucrarilor de constructie, vor fi indepartate toate deseurile si resturile ramase. Va fi igienizata zona. Grija pentru mediu va face obligatorie construirea de canalizari, grupuri sanitare, dusuri, cosuri de gunoi, realizarea unui serviciu bun de evacuare a deseurilor din zona. Evacuarea apelor uzate menajere se va face numai prin cele doua solutii mentionate ( bazine vidanjabile daca nu se da in functiune sistemul de canalizare al localitatii Nufaru). Aleile si drumurile de acces trebuie reduse la minim si construite tot din materiale traditionale (piatra, lemn, etc.). Consideram ca un bun management al activitatilor turistice ce se vor derula in aceste obiective va putea sa fie benefic atat pentru o activitate de recreere decenta, cat si pentru o educatie ecologica de ocrotire a naturii. Conform legislatiei, in siturile Natura 2000 sunt permise acele activitati antropice care nu afecteaza semnificativ speciile pentru care situl a fost desemnat. Astfel, sunt acceptate desfasurarea activitatilor traditionale si in plus, activitatile care nu afecteaza populatiile speciilor sau habitatelor tinta, pentru care situl a fost creat

78 10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW ) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE Introducere Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16, alin (1) se mentioneaza ca: titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului ( ). Alternativa zero reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin realizarea celor doua pensiuni propuse a se realize prin prezentul Plan Urbanistic Zonal. Alternativa zero a fost prezentata in capitolul 3, in care s-a mentionat evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUZ. Criteriile dupa care se analizeaza fiecare alternativa sunt : Criteriul de mediu : reducerea impactului asupra factorilor de mediu ; Criteriul financiar : costuri implicate/suportabilitate ; Criteriul social : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca, risc de accidente, acceptare de catre public ; Criteriul fezabilitatii : tehnice, practice, facilitate existente, flexibilitate Prezentarea alternativelor A. Amplasament alternativ : avand in vedere suprafata terenului, de 5001,70 mp SC Ibis SRL si 1644 mp Ene Eugen, dispunerea constructiilor s-a realizat tinand cont de particularitatile acestuia. Modul de dispunere al cladirilor nu influenţează nici distribuţia speciilor de păsări identificate nici gradul de reprezentativitate al acestora deoarece acestea nu sunt dependente în nici un fel de zona pe care se amplasează aceste constructii.trebuie menţionat că odată cu amplasarea constructiilor este posibilă chiar o creştere a diversităţii specifice prin apariţia unor noi nişe ocupabile de către alte specii, iar amenajarea spaţiilor verzi va asigura un habitat mult mai bun de hrănire a speciilor de păsări comparativ cu cel actual, deoarece aceste spaţii verzi simulează covorul vegetal

79 luxuriant prezent de-a lungul galeriilor de sălcii şi a canalelor de apă naturale. Astfel este foarte posibil ca odată cu finalizarea investiţiei diversitatea speciilor de păsări să sporească atrăgând şi alte specii în zonă.amplasamentul propus prin PUZ permite realizarea de observatii de catre iubitorii de ornitologie. Prin realizarea obiectivelor atractivitatea zonei va creste, datorita valorificarii peisajului actual dar si prin realizarea de noi zone de vegetatie. B. Solutii tehnice si tehnologice alternative : Nu este cazul. C. Solutii privind alimentarea cu apa : Avand in vedere ca in zona studiata nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa, solutiile propuse pentru furnizarea apei potabile sunt : VARIANTA 1 : fantana : VARIANTA 2 : foraj de adancime pentru captarea apei subterane ; VARIANTA 3 : captare apa de suprafata, din fluviul Dunarea ; VARIANTA 4 : extinderea retelei de alimentare cu apa a com. Nufaru. In urma analizarii celor patru variante s-a adoptat solutia extinderii retelei de alimentare cu apa din com. Nufaru. D. Solutii privind evacuarea apelor uzate : Avand in vedere faptul ca pe amplasament nu exista retea de canalizare, evacuarea apelor uzate s-ar putea realiza in urmatoarele variante : 1. bazin betonat vidanjabil 2. statie de epurare monobloc 3. extinderea retelei de canalizare a localitatii Nufaru Pentru amplasamentul studiat s-a adoptat varianta construirii unor bazine betonate vidanjabile pana la finalizarea retelei de canalizare a localitatii Nufaru. E. Solutii privind asigurarea agentului termic: Pentru asigurarea energiei termice ( caldura si apa calda ) sunt urmatoarele variante : 1. centrale electrice ; 2. centrale ce utilizeaza combustibil solid ( lemn, cocs, carbune); 3. centrale ce utilizeaza combustil lichid (motorina, benzina, CLU ); 4. centrale ce utilizeaza combustibil gazos ( GPL ) ; 5. surse neconventionale. Solutia adoptata de investitor este aceea de asigurarea agentului termic prin construirea unei centrale termice pe lemne (combustibil solid ),in paralel cu sisteme de incalzire solara ( panouri solare )

80 11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Introducere Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare Monitorizare PUZ Pentru PUZ-ul analizat : Construire complex cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan comuna Nufaru se recomanda monitorizarea apelor evacuate in reteaua de canalizare, a apelor din piscina,calitatea aerului, biodiversitatea precum si stabilitatea terenului, dupa cum este mentionat in tabelul nr.7. Calitatea epurate Calitatea din piscina apei apei Stabilitatea terenului, a digului de protectie impotriva inundatiilor, a malurilor Calitatea emisiilor de poluanti de la centralele termice Indicatori monitorizati Frecventa Interventie Observatii Cf. HG nr.352/2005 lunar La depasiri Pana la NTPA 001 : ph, MTS, ale CMA remedierea CBO5, CCOCr, defectiunilor se detergenti,grasimi va sista evacuarea apelor uzate in canalizare HG nr. 88/2004 : ph, Inainte de La depasiri Se va stabili Cl,substante evacuare/ ale CMA in functie de algicide, floculante, improspatare, indicatorul antitartru dupa caz depasit masurile de -indice de tasare -stare fizica generala -conform Ordinului 462/1993 CO, SOx, NOx, pulberi Biodiversitatea -avifauna de pe amplasament si imprejurimi anual La modificari semnificative a valorilor inregistrate remediere. anual La depasiri Pana la ale CMA remedierea defectiunilor se va sista focul in centrala termica - migratia de - - primavara, toamna si iarna

81 Titularul planului va prezenta anual un raport de monitorizare, intocmit de specialisti, inainte de sfarsitul primului trimestru al anului cuprins in raportul de monitorizare.rezultatele monitorizarii vor fi depuse la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati, APM Tulcea si ARBDD Compartimentul biodiversitate. 12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru Planul Urbanistic Zonal : Construire complex cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan, com. Nufaru au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu. Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantul ARPM Galati si pot fi consultate la sediul ARPM Galati, la titular, expert de mediu. Documentatia analizeaza implementarea intr-o zona de extravilan a localitatii Nufaru a unor functiuni turistice, localitatea avand un real potential de dezvoltare din acest punct de vedere. Este vorba despre doi initiatori, avand terenuri in proprietate particulara aceeasi zona de extravilan, terenurile fiind despartite doar de un drum neamenajat. Beneficiarul terenului din vestul drumului, S.C. IBIS S.R.L. intentioneaza construirea pe un teren cu o suprafata de 5 001,70 mp din extravilanul localitatii Nufaru ( F 12 T 37 P 432 ) a unui complex turistic avand ca prima etapa construirea unei pensiuni turistice, cu un numar de 10 unitati de cazare ( 9 camere de cate doua paturi si un apartament ), avand zona de alimentatie publica si anexele acesteia la parter, iar intr-o etapa ulterioara a 3 vile cu regim de inaltime P+1 si a 5 casute tip bungalow. Pentru agrement vor fi prevazute : o piscina descoperita, un loc de joaca pentru copii, alei pietonale si spatii verzi amenajate. Pe terenul din est, cu o suprafata de 1 644,00 mp, apartinand proprietarului Ene Eugen, se propune construirea unui corp de cazare cu 6 camere de cate doua paturi avand la parter un living si un salon pentru mic-dejun, a doua spatii de cazare de cate 4 camere precum si a unei locuinte de tip traditional ( muzeu ). Zona de amplasament este situata in extravilan, in vestul localitatii Nufaru. Terenul apartinand S.C. IBIS S.R.L. are urmatoarele vecinatati -la sud-est teren proprietate particulara most. Schimbeschi -la nord teren din domeniul public de interes local drum de exploatare pe dig -la nord-est teren din domeniul public de interes local propus Ds 263/1 in

82 -la sud-vest linie de parcelare Terenul apartinand d-lui Ene Eugen, rezultat din alipirea a trei parcele, are urmatoarele vecinatati: -la nord teren proprietate particulara Efrim Maria -la sud teren proprietate particulara Toader Dima -la vest - teren din domeniul public de interes local Ds 8 -la est - teren din domeniul public de interes local propus Ds 263/1 Zona de studiu este legata de intravilanul localitatii Nufaru prin intermediul drumurilor existente ( Ds 8, viitor Ds 263/1 ) care debuseaza spre sud in DJ 222 C drum judetean care strabate de la vest la est localitatea Nufaru. Distanta pana in localitate este foarte mica practic terenul apartinand S.C. IBIS S.R.L. se afla la circa 90 de metri in vest fata de intravilan iar terenul apartinand d-lui Ene Eugen este adiacent limitei de intravilan. Acest lucru inseamna bune posibilitati de racord atat la reteaua de alimentare cu energie electrica, cat si la reteaua de alimentare cu apa si la viitoarea retea de canalizare. Cu alte cuvinte zona, partial utilata, poate fi usor viabilizata si este probabila evolutia catre functiunea turistica si pentru alte terenuri din zona. Zona de studiu, aflata in imediata apropiere a limitei de intravilan, poate fi racordata la reteaua centralizata a localitatii, cu costuri destul de mici ; pentru terenul apartinand S.C. IBIS S.R.L., lungimea racordului este sub 200 ml, iar pentru terenul apartinand d-lui Ene Eugen, lungimea racordului este de circa 70 ml. Referitor la evacuarea apelor uzate de pe cele doua amplasamente, in cazul in care nu vor fi finalizate lucrarile la sistemul de canalizare si statia de epurare a localitatii Nufaru, pentru a se face racordarea si a obiectivelor mentionate in prezentul PUZ, temporar se va alege ca solutie constructia a doua bazine betonate vidanjabile. Pentru preluarea apelor vidanjate se vor incheia contracte cu societati autorizate. Zona de amplasament fiind in apropierea malului Dunarii, executarea constructiilor se va face numai in conformitate cu avizul SGA nr. 3427/LC/2011 care prevede : Platformele de constructii vor fi proiectate la un grad de asigurare la inundatii de 5%, iar cota superioara a platformelor vor fi la cota superioara a digului de aparare, cota ce nu va fi mai mica de + 4,20 m rmn Sulina. Energia electrica va fi furnizata de Enel Distributie Dobrogea, prin racord la reteaua existenta, conform Avizului de amplasament favorabil nr /2011. Incalzirea spatiilor se va realiza prin centrale proprii care va folosi combustibil solid -peleti, module de panouri solare pentru apa calda menajera, pompa de caldura. Perimetrul de amplasare al investitiilor este alcatuit din habitate slab reprezentate atât din punct de vedere floristic cât şi faunistic. Amplasamentul este situat în vecinătatea Dunarii - bratul Sfantu Gheorghe, pe terenuri care nu prezintă nici o importanţă din punct de vedere avifaunistic ( terenurile sunt inundabile in anii in care cotele Dunarii sunt crescute )

83 Caracteristicile stationale in care se dezvolta covorul vegetal difera pe distante mici si datorita conditiilor existente la stabilizarea naturala a aluviunilor( succesiuni de strate aluvionare ) sau a actiunilor de sedimentare eoliana ce au existat in perioada de mobilitate edafica sau sunt determinate de influente ale activitatilor antropice anterioare inventarierii : digul de aparare impotriva inundatiei, activitatile agricole. Asociatiile identificate in perimetrul construibil si imediata vecinatate ( zona ce poate suporta presiuni in perioada de executie a constructiilor drumuri pentru transport materiale, spatiu de manevra utilaje ) sunt : 3. Agrostetum stoloniferae ( Usvarosi 1941) Burduja et al Aeluropetum littoralis ( Prodan 1939 ) Serbanescu 1965 Prima asociatie vegetala se dezvolta pe terenurile mai joase din partea de nordvest a perimetrului in care se vor realiza constructiile. Dezvoltarea ei se realizeaza in conditiile existentei de inundatii periodice asa cum am mai mentionat, in special in sezonul vernal. Chiar si in conditiile in care nu exista alimentare de suprafata in ce priveste apa ( umiditatea), in zona in care a fost identificata asociatia nivelul piezometric ( freatic ) este situat la mica adancime astfel incat se observa in cadrul asociatiei prezenta unor elemente mezohigrofile : Potentila reptans, Alopecurus pratensis. Aceasta asociatie este relativ recent conturata : s-au intalnit doua specii pionere Trifolium fragiferum si Potentila reptans. Cea de-a doua asociatie are o acoperire mai mica in perimetrul inventariat si este situata in partea de sud est a perimetrului evaluat in zone usor mai ridicate dar in acelasi timp vizibil mai afectate de activitatile antropice : circulatia cu mijloace auto si hipo, pasunarea cu ovinele care stau la stabulatie. Acesti factori de zgomot impreuna cu evapotranspiratia ridicata duc la o acoperire mai mica a zonei, covorul vegetal fiind unul intrerupt, si pe alocuri degradat. Chiar daca este situata pe o cota mai ridicata, atunci cand inundatiile temporare afecteaza si aceasta zona, specia caracteristica Aeluropus litoralis suporta bine baltirea si are o buna capacitate de regenerare dupa zvantarea terenului. De practicarea pasunatului in perimetrul evaluat este legata si prezenta speciilor indicatoare de continut ridicat in azot cum sunt : Xantium strumarium, Onopordum acanthium sau Daucus carota. Tot datorita pasunatului exemplarele de Salix identificate sunt afectate negativ deoarece animalele, in special caprele le mananca coaja de pe tulpini. Datorită particularităţilor de habitat, precum şi a prezenţei unui covor vegetal slab reprezentat atât din punct de vedere al speciilor cât şi al gradului de acoperire al solului, amplasamentul studiat nu prezintă nicio importanţă în ceea ce priveşte distribuţia speciilor de animale (peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere) neputând susţine populaţii ale acostora datorită incapacităţii asigurării unor potenţiale locuri de cuibărit sau hrană, prezenţa animalelor în cadrul amplasamentului putând fi doar pur accidentală. În cazul păsărilor însă, deoarece acestea prezintă un grad mai mare de mobilitate, au putut fi observate 14 specii dintre care 5 specii oaspeţi de vară şi 9 specii sedentare

84 Principalele masuri de diminuare a impactului pentru cele doua obiective de investitii sunt : - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip, praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate ; - se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere ; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi ; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele. - amenajarea unei platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor ( PET, sticla, hartie, menajer ) ; -preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora ; - stationarea autoturismelor se va face numai in zona parcarilor amenajate ; - interzicerea spalarii, efectuarii reparatiilor la mijloacele de transport auto si/sau navale ; - se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere. Pentru evitarea poluarii apei fluviului Dunarea titularii proiectelor vor lua toate masurile pentru evitarea evacuarii apelor uzate neepurate. - materialele de constructie nu vor fi depozitate pe dig, pentru a se impiedica o eventuala antrenare a lor in apele fluviului Dunarea ; - utilajele si autovehiculele utilizate in timpul constructiilor nu vor fi parcate in zona diguluii, pentru a se evita eventuale pierderi de produse petroliere pe sol, care la randul lor sa poata fi antrenate la o eventuala inundatie a zonei. - exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare; - optimizarea consumului de apa ( producerea unei cantitati de apa uzata care sa nu depaseasca capacitatea retelei de canalizare ) - asigurarea masurarii debitelor apelor uzate care intra in reteaua de canalizare ; - in cazul in care se produce o poluare a emisarului se va anunta autoritatea de mediu pentru a dispune masuri in consecinta ; - se vor monta instalatiile si echipamentele de preepurare ape uzate ( separator de grasimi-pe reteaua de canalizare care deserveste bucataria ); - se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare, pentru a se verifica incadrarea lor in NTPA 002 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ). - In cazul in care se va desfasura si transport naval ( de agrement ), titularul activitatii va asigura aplicarea recomandarilor POLDANUBE-1986 ( impuse de ARBDD societatilor detinatoare de mijloace navale de transport naval ), referitoare la

85 colectarea,stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi si tinerea evidentei acestora catre unitatile colectoare. - Pentru utilizarea rationala a apei se recomanda utilizarea metodelor de recirculare a apei. - Apele pluviale pot fi colectate intr-un rezervor si utilizate ulterior la irigarea spatiilor verzi, spalarea si igienizarea drumurilor de accessi a spatiilor publice. - Apa din piscina se va recircula si reutiliza. Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate.de asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia pensiunii, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. - Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiune turistica. - O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la autovehiculele care vor circula in zona si a ambarcatiunilor. Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate si de numarul locurilor de cazare. Deoarece cele 14 specii de păsări identificate pe amplasament sunt specii cu o mare reprezentativitate în tabloul avifaunistic din România, precum şi datorită faptului că efectivele lor locale sunt nesemnificative faţă de totalul populaţiilor din România iar distribuţia lor este relativ uniformă pe întreg teritoriul ţării, nu se impun măsuri speciale de prevenire a impactului negativ deoarece acesta nu există, ştiut fiind faptul că aceste specii trăiesc în habitate antropizate sau chiar artificiale (parcuri, grădini, etc.). De asemenea, trebuie menţionat că modul de dispunere al obiectivelor nu influenţează nici distribuţia speciilor de păsări identificate nici gradul de reprezentativitate al acestora deoarece acestea nu sunt dependente în niciun fel de zona pe care se amplasează această pensiune. Trebuie menţionat că odată cu amplasarea obiectivelor este posibilă chiar o creştere a diversităţii specifice prin apariţia unor noi nişe ocupabile de către alte specii, iar amenajarea spaţiilor verzi va asigura un habitat mult mai bun de hrănire a speciilor de păsări comparativ cu cel actual (teren arid cu un covor sărac de vegetaţie) deoarece aceste spaţii verzi simulează covorul vegetal luxuriant prezent de-a lungul galeriilor de sălcii şi a canalelor de apă naturale. Astfel este foarte posibil ca odată cu finalizarea investiţiei diversitatea speciilor de păsări să sporească atrăgând şi alte specii în zonă. In apropiere nu se afla nici o colonie importanta de cuibarit a pasarilor acvatice, pentru care este faimoasa Delta Dunarii. Deşi este amplasată în SCI-ul Delta Dunării şi în vecinatatea SPA-ului Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe IBA, în zona de interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici rarităţi floristice sau asociaţii

86 vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor măsuri speciale de conservare a zonei. În urma studiilor de teren efectuate în zona de interes considerăm că amplasarea obiectivelor turistice nu va produce daune florei şi vegetaţiei locale. Aceasta cu condiţia să existe un plan de management al deşeurilor şi al apelor uzate produse. Este de asemenea extrem de importantă igienizarea periodică a zonei, prin îndepărtarea reziduurilor aduse de apele Dunării sau lăsate de turiştii ocazionali în apropierea malurilor. Plantarea unor noi specii de arbori şi arbuşti trebuie să se facă cu acordul specialiştilor, pentru a nu introduce în zona de luncă diverse specii lemnoase cu potenţial invaziv, care ar putea elimina în timp o parte din speciile autohtone. Zonele verzi ce se vor amenaja vor trebui sa contina cat mai multe specii locale adaptate la mediul acesta specific. In locurile cele mai vizibile vor trebui afisate panouri si postere ce vor explica de ce aceasta zona este ocrotita si care sunt principalele specii de plante si animale protejate. Va fi infiintat un punct de informare asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aici se vor putea cumpara carti postale (vederi), pliante, carti, harti, insigne, tricouri, sepci, CD-uri cu documentare de mediu, etc. Va trebui sa existe un personal care sa poate sa explice cat mai multe despre locurile unde au ajuns turistii. Aici va fi inclusa si istoria asezarilor umane din zona, ocupatiile traditionale ale locuitorilor si date despre vestigiile arheologice prezente aici. Cladirile construite vor respecta HG nr. 1516/2008 vor fi construite din cat mai multe materiale traditionale, cum ar fi lemnul, piatra si stuful, aspectul exterior trebuie sa se incadreze in peisajul deltaic. Toate amenajarile din zona vor fi construite in cel mai scurt timp posibil si numai in perioadele cand efectivele de pasari sunt cele mai reduse. Dupa terminarea lucrarilor de constructie, vor fi indepartate toate deseurile si resturile ramase. Va fi igienizata zona. Grija pentru mediu va face obligatorie construirea de canalizari, grupuri sanitare, dusuri, cosuri de gunoi, realizarea unui serviciu bun de evacuare a deseurilor din zona. Evacuarea apelor uzate menajere se va face numai prin cele doua solutii mentionate ( bazine vidanjabile daca nu se da in functiune sistemul de canalizare al localitatii Nufaru). Aleile si drumurile de acces trebuie reduse la minim si construite tot din materiale traditionale (piatra, lemn, etc.). Consideram ca un bun management al activitatilor turistice ce se vor derula in aceste obiective va putea sa fie benefic atat pentru o activitate de recreere decenta, cat si pentru o educatie ecologica de ocrotire a naturii. Conform legislatiei, in siturile Natura 2000 sunt permise acele activitati antropice care nu afecteaza semnificativ speciile pentru care situl a fost desemnat. Astfel, sunt acceptate desfasurarea activitatilor traditionale si in plus, activitatile care nu afecteaza populatiile speciilor sau habitatelor tinta, pentru care situl a fost creat

87 In capitolul XI din prezentul Raport de monitorizare s-a recomandat un plan de monitorizare al zonei, responsabili pentru implementarea acestuia fiind cei doi titulari SC Ibis SRL si Enen Eugen. CONCLUZII : Călătoriile si turismul reprezintă cea mai însemnată industrie mondială si furnizor de locuri de muncă pentru economiile nationale si regionale. Turismul este unul dintre cele mai importante motoare pentru crestere economică si poate contribui la dezvoltarea durabilă din punct de vedere economic, social, ecologic, etc. Trebuie să avem in vedere faptul că, în timp ce economiile se dezvoltă, patrimoniul mondial este amenintat ca niciodată până acum, iar zonele protejate pentru biodiversitate sunt expuse la presiunile unei dezvoltări irationale. Turismul poate sustine dezvoltarea durabilă a zonelor protejate în care din ce in ce mai multi turisti vin să caute, să înteleagă si să se bucure de mediul natural. Turismul poate si trebuie să sprijine protectia resurselor naturale, populatia locală si factorii decidenti au realizat, in timp, valoarea acestui patrimoniu si doresc să îl conserve. Industria mondială a turismului de masă si a celui de nisă creste în mod continuu. Această crestere creează o provocare majoră pentru marketingul de turism, acolo unde există o nevoie însemnată pentru o pozitionare eficace a strategiei destinatiei, cu scopul creării si administrării distincte si atractive a obiectivelor si peisajelor, definite ca forte de atragere pentru diferitele situri. România prezintă o varietate de bunuri si atractii turistice, dezvoltate si promovate atât pentru turismul international cât si pentru cel intern: atractii naturale (cum ar fi muntii, litoralul Mării Negre, Dunărea si Delta Dunării, flora si fauna, resursele balneare naturale, traseele în zone cu peisaj deosebit, pesterile, etc.), atractii istorice si culturale sau cele cum ar fi mestesugurile si artele vizuale, festivalurile de folclor si traseele din zonele vinicole, dar si conferintele, expozitiile si afacerile. Concluziile Raportului Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC) privind industria călătoriilor si turismului în anul 2007 plasează România pe locul 7 in lume, în ceea ce priveste contributia acestei industrii la PIB (2,1% in 2007, ceea ce înseamnă 7,9 miliarde RON. Cererea totală pentru servicii românesti de turism a generat, în 2007, 27,7 miliarde RON pentru economie si va creste anual, în medie, cu 7,7% pănâ în Ritmul de crestere este superior celui mondial, asteptându-se o contribuńie de 76,3 miliarde până în România are, asadar, o piată a călătoriilor si turismului foarte mare, putin intensivă, si cu o crestere rapidă. Conform raportului mentionat, WTTC consideră că starea proastă a drumurilor reprezintă cel mai mare impediment în calea dezvoltării turismului românesc, în conditiile în care majoritatea vizitatorilor străini sosesc în România pe cale terestră. Din cauza infrastructurii deficitare, România este clasată pe locul 76 în topul mondial al competitivitătii în turism, între Azerbaidjan si El Salvador. Anul 2007 a fost cel mai bun an pentru industria românească de turism

88 Numărul turistilor străini a fost cu 12,4% mai mare fată de anul precedent, în timp ce numărul turistilor români a cunoscut o crestere de 12,1%. Institutul National de Statistică din România mentionează că cea mai mare parte a turistilor străini care au vizitat tara provine din Europa (94,1%), un număr important de europeni vizitând România încă din primele 6 luni ale anului (62,1%). Cu toate acestea, numai 1,1% din turistii străini au preferat Delta Dunării ca destinatie finală. Acest fapt se datoreaza infrastructurii defectuoase existente si lipsei spatiilor de cazare. Implementarea Planului Urbanistic Zonal «Construire complex cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan comuna Nufaru, judet Tulcea va avea un efect benefic asupra comunitatii locale si va contribui la dezvoltarea unui turism durabil, in concordanta cu dezvoltarea comunitatii si protectia mediului. Avand in vedere cele prezentate, Elaboratorul Raportului de Mediu recomanda eliberarea de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului a Avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal : Construire complex cazare, alimentatie publica si agrement Construire pensiune si gard extravilan comuna Nufaru, judet Tulcea

89 BIBLIOGRAFIE : Consiliul Judetean Tulcea PLAN STRATEGIC PENTRU TURISMUL DURABIL IN DELTA DUNARII ; Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII Agentia Nationala pentru Protectia Mediului PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI 2008 Agentia Nationala pentru Protectia Mediului RAPORT PRIVIND STADIUL PLANURILOR DE ACTIUNE PENTRU MEDIU LA NIVEL JUDETEAN SI REGIONAL Societatea Ornitologica Romana, GrupulMilvus ARIILE DE IMPORTANTA AVIFAUNISTICA DIN ROMANIA, Tg. Mures, 2008 MIHAI PETRESCU,Consiliul Judetean Tulcea, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea DOBROGEA SI DELTA DUNARII CONSERVAREA FLOREI SI HABITATELOR, Tulcea, 2007 Institutul de Constructii Bucuresti Geologia tehnica, vol 1+2, Editura tehnica, 1952 Primaria Nufaru Strategia de dezvoltare a comunei Nufaru Planul Urbanistic General al comunei Nufaru actualizare

90 Anexe

91 - 91 -

92 - 92 -

93 - 93 -

94 - 94 -

95 - 95 -

96 - 96 -

97 - 97 -

98 - 98 -

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2 ELECTRICA - S.A. Anexa nr. (Avizarea documentatiilor tehnico-economice elaborate de agenti economici atestati) crt. masura fara TVA (9 % din (col. +col.) col. ) 0 DE AGENTII ECONOMICI ATESTATI DE ANRE,

Detaljer

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3)

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3) tarifelor pentru lucrări executate şi servicii prestate, de catre Filialele de Distributie si de Furnizare a Energiei Electrice, catre terţi (Avizarea documentatiilor tehnicoeconomice elaborate de agenti

Detaljer

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10 Frityrkoker I/B Version 110720 TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W Front cover page (first page) Assembly page 1/10 N 1. Håndtak på stekekurven 2. Kurv 3. Lysindikator for temperatur 4. Lysindikator for strøm

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Tel. +40-1-314 35 08 int 189 +40-1-315 30 74 Fax +40-1-315 30 74 http://geo.unibuc.ro B-dul Nicolae Balcescu Nr. 1 70 111 Bucuresti, Sector 1 Romania

Detaljer

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk Allmennyttige midler fra Ghidul a fost întocmit de către (Hvem har utarbeidet veilederen) Bergen Uavhengige Sosialrådgivning (BUS), Feltteamet, Høgskolen i Bergen (Serviciul gratuit

Detaljer

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici.

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici. Viktige uttrykk Expresii importante Hei! God morgen! God dag! God kveld! God natt! Ha det bra! Ha det! Vi sees! Velkommen! Hvordan har du det? Bra, takk., vær så snill! Vær så god! Takk! Tusen takk! Kunne

Detaljer

Ianuarie 2014 177. România & Republica Moldova

Ianuarie 2014 177. România & Republica Moldova Ianuarie 2014 177 România & Republica Moldova Mesajul Fondatorului Companiei ACUM ESTE MOMENTUL PERFECT Începutul anului este întotdeauna o perioadă propice să reflectăm. La alegerile noastre şi la succesul

Detaljer

DebreceN şi Hortobágy

DebreceN şi Hortobágy DebreceN şi Hortobágy PUR ŞI SIMPLU extraordinar 5. Marea Pădure şi Centrul de Terapie şi Băi Aquaticum Debrecen este oraşul mare propice pentru viaţă, în care liniştea şi puterea tămăduitoare a naturii

Detaljer

Horisont 2020 forskning og innovasjon for norske aktører. Gudrun Langthaler, Oslo, Oktober 2015

Horisont 2020 forskning og innovasjon for norske aktører. Gudrun Langthaler, Oslo, Oktober 2015 Horisont 2020 forskning og innovasjon for norske aktører Gudrun Langthaler, Oslo, Oktober 2015 Store samfunnsutfordringer Horisont 2020 EUs rammeprogram 2014-2020 79 milliarder Euro Hovedmål Skape arbeidsplasser

Detaljer

Haugesundkonferansen 2014. Norsk teknologiindustri hvordan gripe muligheten Even Aas

Haugesundkonferansen 2014. Norsk teknologiindustri hvordan gripe muligheten Even Aas Haugesundkonferansen 2014 Norsk teknologiindustri hvordan gripe muligheten Even Aas Nesten 200 år med industrihistorie / 2 / / 2 / 4-Feb-14 WORLD CLASS through people, technology and dedication 2013 KONGSBERG

Detaljer

Our Trees. Our Roots. Our Future.

Our Trees. Our Roots. Our Future. Our Trees. Our Roots. Our Future. Photo: Svein Grønvold/NN Photo: Shutterstock Forests for a healthy climate Forests have great potential to reduce the impacts of climate change, because trees absorb carbon

Detaljer

SISTEMAS ELÉCTRICOS DE POTENCIA PRÁCTICA 4: MEDICIÓN DE FACTOR DE POTENCIA LIRA MARTÍNEZ MANUEL ALEJANDRO DOCENTE: BRICEÑO CHAN DIDIER

SISTEMAS ELÉCTRICOS DE POTENCIA PRÁCTICA 4: MEDICIÓN DE FACTOR DE POTENCIA LIRA MARTÍNEZ MANUEL ALEJANDRO DOCENTE: BRICEÑO CHAN DIDIER SISTEMAS ELÉCTRICOS DE POTENCIA PRÁCTICA 4: MEDICIÓN DE FACTOR DE POTENCIA LIRA MARTÍNEZ MANUEL ALEJANDRO DOCENTE: BRICEÑO CHAN DIDIER ENTREGA: 25/11/2010 1 INTRODUCCIÓN El factor de potencia es un valor

Detaljer

Barentshavkonferansen 2016 Hvordan jobbe sammen? Fra et forsynings- og logistikk perspektiv

Barentshavkonferansen 2016 Hvordan jobbe sammen? Fra et forsynings- og logistikk perspektiv Barentshavkonferansen 2016 Hvordan jobbe sammen? Fra et forsynings- og logistikk perspektiv Leif Arne Strømmen, SVP Projects, Oil & Gas and Marine Logistics, Kuehne+Nagel (AG & Co) KG 19th of April 2016

Detaljer

UiA. 1100 employees 10000 Students. Frank!

UiA. 1100 employees 10000 Students. Frank! UiA 1100 employees 10000 Students Frank! Health and Sport Sciences Humanities and Education Fine Arts Engineering and Science Economics and Social Sciences Teacher Education Unit http://www.uia.no/nyheter/ny-kraftig-vekst-i-soekningen-til-uia

Detaljer

Our Trees. Our Roots. Our Future.

Our Trees. Our Roots. Our Future. Our Trees. Our Roots. Our Future. Photo: Svein Grønvold/NN Photo: Shutterstock Forests for a healthy climate Forests have great potential to reduce the impacts of climate change, because trees absorb carbon

Detaljer

2012 NattoPharma ASA

2012 NattoPharma ASA The original vitamin K2 The best documented, commercially available natural vitamin K2 Guaranteed activity, stability and safety Clinical substantiation International patents granted and pending NattoPharma

Detaljer

COUNTRY REPORT- NORWAY

COUNTRY REPORT- NORWAY COUNTRY REPORT- NORWAY EUFRIN BOARD - NOV. 2015 Mekjell Meland Nibio Ullensvang JULY 1, 2015 2 23.11.2015 NIBIO KNOWLEDGE FOR LIFE Our future well-being depends on sustainable use of our natural resources.

Detaljer

Offshore Logistikkonferansen 2016 Færre folk - smartere løsninger? Fra et forsynings- og logistikk perspektiv

Offshore Logistikkonferansen 2016 Færre folk - smartere løsninger? Fra et forsynings- og logistikk perspektiv Offshore Logistikkonferansen 2016 Færre folk - smartere løsninger? Fra et forsynings- og logistikk perspektiv Leif Arne Strømmen, SVP Projects, Oil & Gas and Marine Logistics, Kuehne+Nagel (AG & Co) KG

Detaljer

Demens Internasjonalt arbeid -demografi. Sigurd Sparr, Leder Nasjonalforeningen Demensforbundet

Demens Internasjonalt arbeid -demografi. Sigurd Sparr, Leder Nasjonalforeningen Demensforbundet Demens Internasjonalt arbeid -demografi Sigurd Sparr, Leder Nasjonalforeningen Demensforbundet 2 Demografi i Europa Usikre tall Lave fødselstall (halvering av befolkningen på 50 år??) Økt innvandring Økt

Detaljer

CAPITOLATO SPECIALE D APPALTO PER LA CONDUZIONE E MANUTENZIONE DEGLI IMPIANTI TECNOLOGICI DEL COMPLESSO SPORTIVO DELLO STADIO OLIMPICO DI ROMA

CAPITOLATO SPECIALE D APPALTO PER LA CONDUZIONE E MANUTENZIONE DEGLI IMPIANTI TECNOLOGICI DEL COMPLESSO SPORTIVO DELLO STADIO OLIMPICO DI ROMA CONI SERVIZI SPA COMITATO OLIMPICO NAZIONALE ITALIANO DIREZIONE GESTIONE PATRIMONIO E CONSULENZE IMPIANTI SPORTIVI CONI SERVIZI SPA COMITATO OLIMPICO NAZIONALE ITALIANO DIREZIONE GESTIONE PATRIMONIO E

Detaljer

1 Forutsetninger og rammebetingelser for fleksible organisasjonsformer

1 Forutsetninger og rammebetingelser for fleksible organisasjonsformer Innhold Del 1 Forutsetninger og betingelser............................. 15 1 Forutsetninger og rammebetingelser for fleksible organisasjonsformer Rune Assmann og Tore Hil le stad............................

Detaljer

Digitalisering av offentlig sektor- Hvordan ligger vi an i Norge på viderebruksfronten?

Digitalisering av offentlig sektor- Hvordan ligger vi an i Norge på viderebruksfronten? Digitalisering av offentlig sektor- Hvordan ligger vi an i Norge på viderebruksfronten? Thomas Nortvedt Seniorrådgiver, Avdeling for IKT og fornying Lillestrøm 6. november 2013 1 2 Ny regjering Høyres

Detaljer

Social Media Insight

Social Media Insight Social Media Insight Do you know what they say about you and your company out there? Slik fikk Integrasco fra Grimstad Vodafone og Sony Ericsson som kunder. Innovasjon og internasjonalisering, Agdering

Detaljer

ER LITT BEDRE GODT NOK?

ER LITT BEDRE GODT NOK? ER LITT BEDRE GODT NOK? Professor Ove Jakobsen Senter for økologisk økonomi og etikk Nord universitetet www.ovejakobsen.com ALT HENGER SAMMEN MED ALT Our common home is falling into serious disrepair this

Detaljer

Programmet NORKLIMA Hva skjer fremover? Magne Lystad Norsk Geofysisk Forening, Geilo,

Programmet NORKLIMA Hva skjer fremover? Magne Lystad Norsk Geofysisk Forening, Geilo, Programmet NORKLIMA Hva skjer fremover? Magne Lystad Norsk Geofysisk Forening, Geilo, 11.09.2009 Forskningsrådets muligheter innenfor klimaforskning Fremragendesentre Fri forskning/ uten tema Bjerknessenteret

Detaljer

The building blocks of a biogas strategy

The building blocks of a biogas strategy The building blocks of a biogas strategy Presentation of the report «Background report for a biogas strategy» («Underlagsmateriale til tverrsektoriell biogass-strategi») Christine Maass, Norwegian Environment

Detaljer

AVTALE OM REPUBLIKKEN BULGARIAS OG ROMANIAS DELTAKELSE I DET EUROPEISKE ØKONOMISKE SAMARBEIDSOMRÅDE

AVTALE OM REPUBLIKKEN BULGARIAS OG ROMANIAS DELTAKELSE I DET EUROPEISKE ØKONOMISKE SAMARBEIDSOMRÅDE AVTALE OM REPUBLIKKEN BULGARIAS OG ROMANIAS DELTAKELSE I DET EUROPEISKE ØKONOMISKE SAMARBEIDSOMRÅDE EEE/BG/RO/no 1 DET EUROPEISKE FELLESSKAP KONGERIKET BELGIA, DEN TSJEKKISKE REPUBLIKK, KONGERIKET DANMARK,

Detaljer

E-navigasjon 12-13 Juni 2014

E-navigasjon 12-13 Juni 2014 E-navigasjon 12-13 Juni 2014 SIKKER NAVIGERING Classification: Internal 2014-06-11 E-NAVIGASJON Introduksjon, Tor Arne Tønnessen Statoil hvem er vi E-navigasjon, hvorfor er det viktig for Statoil ECDIS,

Detaljer

Interaction between GPs and hospitals: The effect of cooperation initiatives on GPs satisfaction

Interaction between GPs and hospitals: The effect of cooperation initiatives on GPs satisfaction Interaction between GPs and hospitals: The effect of cooperation initiatives on GPs satisfaction Ass Professor Lars Erik Kjekshus and Post doc Trond Tjerbo Department of Health Management and Health Economics

Detaljer

REFLEKSJONER RUNDT SPESIFISITET I FYSISK TRENING AV ALPINISTER

REFLEKSJONER RUNDT SPESIFISITET I FYSISK TRENING AV ALPINISTER REFLEKSJONER RUNDT SPESIFISITET I FYSISK TRENING AV ALPINISTER Spesifisitet refers to the degree of conformity to the competition activity with respect to: 1. Motorisk struktur 2. Belastnings struktur

Detaljer

Kan eksisterende planer for et byområde tilfredsstille EUs retningslinjer for bærekraftige mobilitetsplaner?

Kan eksisterende planer for et byområde tilfredsstille EUs retningslinjer for bærekraftige mobilitetsplaner? Kan eksisterende planer for et byområde tilfredsstille EUs retningslinjer for bærekraftige mobilitetsplaner? Case Tønsberg og Sandefjord Testing av ENDURANCE opplegg for selvevaluering Tanker om forbedringstiltak

Detaljer

FM kompetanseutvikling i Statoil

FM kompetanseutvikling i Statoil FM kompetanseutvikling i Statoil Erick Beltran Business developer Statoil FM Kompetanse for bedre eiendomsforvaltning Trondheim, 6 Januar 2010 Classification: Internal (Restricted Distribution) 2010-06-06

Detaljer

Art of Living Indiareiser En kort presentasjon av Art of Living

Art of Living Indiareiser En kort presentasjon av Art of Living Art of Living Indiareiser En kort presentasjon av Art of Living Art of Living: Praktiske Idealister Verdensomspennende hjelpeorganisasjon Helt nøytral og tolerant syn på andre Hjelper individene, som ofte

Detaljer

Medvirkningsuka klima og energi: Klimatilpasning Indikatorer for bærekraftig samfunnsutvikling 11.11.15. Helene Irgens Hov, Victoria Stokke

Medvirkningsuka klima og energi: Klimatilpasning Indikatorer for bærekraftig samfunnsutvikling 11.11.15. Helene Irgens Hov, Victoria Stokke Medvirkningsuka klima og energi: Klimatilpasning Indikatorer for bærekraftig samfunnsutvikling 11.11.15. Helene Irgens Hov, Victoria Stokke Navn på foredragsholder Kunnskap for en bedre verden 1 Bærekraftig

Detaljer

Side 1. Postjournal for Forbrukerombudet

Side 1. Postjournal for Forbrukerombudet Side 1 Arkivsak/doknr. 10/1935-2 Sakstittel Dok.dato 20.08.2010 Markedsføring av helsekost - uanmodet epost nnklaget mollersdirekte.no - Endomondo Team Arkivkode 1-SF-531; 2-BRA-22.4 tsendelse av markedsføring

Detaljer

Arktisk miljøsamarbeid - en rolle for Mareano?

Arktisk miljøsamarbeid - en rolle for Mareano? Arktisk miljøsamarbeid - en rolle for Mareano? Alf Håkon Hoel 1 Det globale bildet Arktis 2 Regler: Havretten fastslår... Hvem eier/bestemmer hva Hvem kan gjøre hva hvor Forvaltning skal baseres på...best

Detaljer

Reisevanenes globale oppvarmingspotensial. Borgar Aamaas & Marianne T. Lund CICERO 17/06/2014

Reisevanenes globale oppvarmingspotensial. Borgar Aamaas & Marianne T. Lund CICERO 17/06/2014 Reisevanenes globale oppvarmingspotensial Borgar Aamaas & Marianne T. Lund CICERO 17/06/2014 Viktige bidrag fra transport sektoren Andel av totale globale utslipp fra global transport i 2010 Utslipp av

Detaljer

Hvilken retning går Internett i?

Hvilken retning går Internett i? Hvilken retning går Internett i? Registrarseminar, Oslo 27. november 2008 Ørnulf Storm Seksjonssjef Seksjon for adressering og elektronisk signatur Avdeling for Internett og Sikkerhet Post- og teletilsynet

Detaljer

Klimautfordringen globalt og lokalt

Klimautfordringen globalt og lokalt Klimautfordringen globalt og lokalt helge.drange@gfi.uib.no Geofysisk institutt Universitetet i Bergen Global befolkning (milliarder) 2015, 7.3 milliarder Geofysisk institutt Data: U.S. Universitetet Census

Detaljer

AVTALE OM REPUBLIKKEN BULGARIAS OG ROMANIAS DELTAKELSE I DET EUROPEISKE ØKONOMISKE SAMARBEIDSOMRÅDE

AVTALE OM REPUBLIKKEN BULGARIAS OG ROMANIAS DELTAKELSE I DET EUROPEISKE ØKONOMISKE SAMARBEIDSOMRÅDE 443 der Beilagen XXIII. GP - Staatsvertrag - 16 norwegischer Vertragstext NO (Normativer Teil) 1 von 21 AVTALE OM REPUBLIKKEN BULGARIAS OG ROMANIAS DELTAKELSE I DET EUROPEISKE ØKONOMISKE SAMARBEIDSOMRÅDE

Detaljer

Christine Hung Consultant/Advisor MiSA Miljøsystemanalyse www.misa.no

Christine Hung Consultant/Advisor MiSA Miljøsystemanalyse www.misa.no Biogas from municipal organic waste Trondheim s environmental holy grail? Christine Hung Consultant/Advisor MiSA Miljøsystemanalyse www.misa.no 2 What is biogas? Produced naturally from biological decomposition

Detaljer

STILLAS - STANDARD FORSLAG FRA SEF TIL NY STILLAS - STANDARD

STILLAS - STANDARD FORSLAG FRA SEF TIL NY STILLAS - STANDARD FORSLAG FRA SEF TIL NY STILLAS - STANDARD 1 Bakgrunnen for dette initiativet fra SEF, er ønsket om å gjøre arbeid i høyden tryggere / sikrere. Både for stillasmontører og brukere av stillaser. 2 Reviderte

Detaljer

Kvalitet og industri

Kvalitet og industri Kvalitet og industri Oppdrettstorsk til produksjon av salt- og klippfisk Even Stenberg even.stenberg@fiskeriforskning.no Fiskeriforskning Sats på torsk! 16 17 februar 2006 Kvalitet av saltfisk produsert

Detaljer

Resirkulering i marin akvakultur

Resirkulering i marin akvakultur Resirkulering i marin akvakultur Ingrid Salvesen SINTEF Fiskeri og Havbruk, Avd. Marin ressursteknologi To culture fish one has to culture the water kinesisk ordtak 1 Stabilitet - mikrobielt miljø Uttrykk

Detaljer

Erfaringer med klyngedannelse «Fra olje og gass til havbruk»

Erfaringer med klyngedannelse «Fra olje og gass til havbruk» Erfaringer med klyngedannelse «Fra olje og gass til havbruk» Helge Ege, Statsautorisert revisor Deloitte avdeling Lyngdal 2 Vår rolle i tilsvarende klynger: Deloitte Bergen, sitter på spesialkompetanse,

Detaljer

Æblehøst dolce. # œ. œ œ. œ œ. #. œ. Œ J œ> œ. œ œ. œ œ. œ œ. Œ J œ> œ j œ œ. œ j œ Œ.. J œ œ. Leggiero q.=96. j œ. John Frandsen, 2012. Kor.

Æblehøst dolce. # œ. œ œ. œ œ. #. œ. Œ J œ> œ. œ œ. œ œ. œ œ. Œ J œ> œ j œ œ. œ j œ Œ.. J œ œ. Leggiero q.=96. j œ. John Frandsen, 2012. Kor. 45 Sor.III Mez.III Alt III T.III Bar.III Bas III Lro q.=6. Næ. # I m Næ "Bob Mcarrn" *) b marc. ste, ste, næ m. u. # Æblehøst dolce ohn rands, 2012 u # #. Kor ste u m m m kom mer rd vest b m, eu ro bm,..

Detaljer

FM kompetanseutvikling i Statoil

FM kompetanseutvikling i Statoil FM kompetanseutvikling i Statoil Erick Beltran Business developer Statoil FM FM konferansen Oslo, 13 Oktober 2011 Classification: Internal (Restricted Distribution) 2010-06-06 Erick Beltran Ingenierio

Detaljer

Europeiske standarder -- CIM og ENTSO-E CGMES. Svein Harald Olsen, Statnett Fornebu, 11. september 2014

Europeiske standarder -- CIM og ENTSO-E CGMES. Svein Harald Olsen, Statnett Fornebu, 11. september 2014 Europeiske standarder -- CIM og ENTSO-E CGMES. Svein Harald Olsen, Statnett Fornebu, 11. september 2014 Tema: CIM & ENTSO-E CGMES Standarder for utveksling av kraftnettrelatert data Motivasjon Introduksjon

Detaljer

Hvordan komme i kontakt med de store

Hvordan komme i kontakt med de store Hvordan komme i kontakt med de store Willy Holdahl, direktør Personal og Organisasjonsutvikling Kongstanken, 15 oktober 2010 The information contained in this document is Volvo Aero Connecticut Proprietary

Detaljer

Elektrifisering av veitransport Plugg inn biler

Elektrifisering av veitransport Plugg inn biler Elektrifisering av veitransport Plugg inn biler EBL drivkraft i utviklingen av Norge som energinasjon Einar Wilhelmsen Rådgiver, EBL Teknaseminar 30.10 Agenda Kort om energi og klimagassutslipp Kort om

Detaljer

IMPIANTI DESTINATI ALLE AFFISIONI DI MANIFESTI RIEPILOGO SUPERFICI E MANIFESTI

IMPIANTI DESTINATI ALLE AFFISIONI DI MANIFESTI RIEPILOGO SUPERFICI E MANIFESTI Allegato 2 IMPIANTI DESTINATI ALLE AFFISIONI DI MANIFESTI RIEPILOGO SUPERFICI E MANIFESTI Superficie totale prevista. mq 578,20 corrispondente a N 826 manifesti formato cm 70x100. Ripartizioni superficie

Detaljer

2002-2012: Høyere utdanning og arbeid som tutor/veileder og forsker

2002-2012: Høyere utdanning og arbeid som tutor/veileder og forsker CURRICULUM VITAE Personalia: Navn: Xiang Ying Mei Stilling: Forsker 3 Telefon: 905 05 085 E-post: xm@ostforsk.no Utdanning: 2009 12: Doctor of Philosphy, The University of Queensland 2005-06: Bachelor

Detaljer

EFTA og EØS-avtalen. Brussel, 2. desember 2011. Tore Grønningsæter. Informasjons- og kommunikasjonsrådgiver

EFTA og EØS-avtalen. Brussel, 2. desember 2011. Tore Grønningsæter. Informasjons- og kommunikasjonsrådgiver EFTA og EØS-avtalen Brussel, 2. desember 2011 Tore Grønningsæter Informasjons- og kommunikasjonsrådgiver EFTA og EU 1.1.2007 EFTAs aktiviteter: med tre ben å stå på EFTA Intra-EFTA handel Stockholm konvensjonen

Detaljer

Klimautslipp og folks reisevaner med spesiell vekt på byområder. Borgar Aamaas CICERO Senter for klimaforskning 28. Februar 2013

Klimautslipp og folks reisevaner med spesiell vekt på byområder. Borgar Aamaas CICERO Senter for klimaforskning 28. Februar 2013 Klimautslipp og folks reisevaner med spesiell vekt på byområder Borgar Aamaas CICERO Senter for klimaforskning 28. Februar 213 Hvordan vi regner ut klimaeffekten av folks reisevaner: 1. Reisevaner i Norge

Detaljer

Selvbalanserende energiceller, mikromarkeder og adresserbar strøm.

Selvbalanserende energiceller, mikromarkeder og adresserbar strøm. Virkelig smart strøm til øyer, fjorder, daler.metropoler og den tredje verden Selvbalanserende energiceller, mikromarkeder og adresserbar strøm. Fremtidskonferansen 2015 Bernt A. Bremdal Tradisjonelt tankemønster

Detaljer

Arne Sigbjørnsen, Salg og Produktsjef ABB Infrastruktur ABB Teknologi for hurtiglading

Arne Sigbjørnsen, Salg og Produktsjef ABB Infrastruktur ABB Teknologi for hurtiglading Arne Sigbjørnsen, Salg og Produktsjef ABB Infrastruktur ABB Teknologi for hurtiglading Detroit Electric elbil lader hjemme i 1919 Back to the Future 19.03.15 Slide 2 ..the future 19.03.15 Slide 3 Lading

Detaljer

Norsk deltakelse i EUs grenseoverskridende utviklingsprogrammer - Interreg Sverige-Norge 2014-2020

Norsk deltakelse i EUs grenseoverskridende utviklingsprogrammer - Interreg Sverige-Norge 2014-2020 Norsk deltakelse i EUs grenseoverskridende utviklingsprogrammer - Interreg Sverige-Norge 2014-2020 Erik Hagen Interreg-sekretariatet for Hedmark, Akershus- Romerike og Indre Østfold Disposisjon 1. Politikk

Detaljer

Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, Email: crina_laurentiu@yahoo.no

Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, Email: crina_laurentiu@yahoo.no Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, ISSN 2067-1725, Vol. 6, Issue 1 (2014): pp. 107-121 D IALECTS IN NORWAY BETWEEN TOLERANCE AND STANDARDIZATION

Detaljer

European Aquaculture Technology and Innovation Platform (EATiP)

European Aquaculture Technology and Innovation Platform (EATiP) European Aquaculture Technology and Innovation Platform (EATiP) Partnersamling, NCE Aquaculture 12.5.2016 Kristian Henriksen Daglig leder, akvarena Visjon og mål Verdensledende teknologi for bærekraftig

Detaljer

På vei mot Horizon Spesialrådgiver Øystein Rønning, 15. mai 2013

På vei mot Horizon Spesialrådgiver Øystein Rønning, 15. mai 2013 På vei mot Horizon 2020 Spesialrådgiver Øystein Rønning, 15. mai 2013 Verdens største forskningsprogram Samlet budsjett over 7 år: ca 50 mrd EURO Norge assosiert medlem betaler kontingent som gir norske

Detaljer

Kjønnsperspektiv I MNT utdanning og forskning

Kjønnsperspektiv I MNT utdanning og forskning Kjønnsperspektiv I MNT utdanning og forskning Lise Christensen, Nasjonalt råd for teknologisk utdanning og Det nasjonale fakultetsmøtet for realfag, Tromsø 13.11.2015 Det som er velkjent, er at IKT-fagevalueringa

Detaljer

Internasjonal standardisering. Erlend Øverby erlend.overby@hypatia.no

Internasjonal standardisering. Erlend Øverby erlend.overby@hypatia.no Internasjonal standardisering Erlend Øverby erlend.overby@hypatia.no Internasjonal standardisering SN/K186 Standard Norge, Komite 186 Norsk skyggekomite: ISO IEC/JTC1/SC36 CEN TC353 ISO/IEC JTC1/SC36 (ITLET)

Detaljer

Personlig hygiejne VARENR. / NAVN BESKRIVELSE ENHED 2016 PERSONLIG HYGIEJNE 1

Personlig hygiejne VARENR. / NAVN BESKRIVELSE ENHED 2016 PERSONLIG HYGIEJNE 1 Personlig hygiejne 2016 PERSONLIG HYGIEJNE 1 K6342 SKUMSÆBE LUKSUS 6X1000 ML HYPPIGT BRUG K6340 SKUMSÆBE LUKSUS 6X1000 ML DAGLIG BRUG 985000910 DISPENSER SÆBE 0,9 LTR. S2543 DISPENSER SÆBE 375 ML 2016

Detaljer

OM OSS / ARBEIDSLIV / CORPORATE, BØRS & FINANS / ENERGI / EUROPA- & KONKURRANSERETT/ FAMILIE, ARV & SKIFTE / EIENDOM & ENTREPRISE/ IMMATERIALRETT /

OM OSS / ARBEIDSLIV / CORPORATE, BØRS & FINANS / ENERGI / EUROPA- & KONKURRANSERETT/ FAMILIE, ARV & SKIFTE / EIENDOM & ENTREPRISE/ IMMATERIALRETT / OM OSS / ARBEIDSLIV / CORPORATE, BØRS & FINANS / ENERGI / EUROPA- & KONKURRANSERETT/ FAMILIE, ARV & SKIFTE / EIENDOM & ENTREPRISE/ IMMATERIALRETT / KOMMUNIKASJON, MEDIA & TEKNOLOGI / OLJE & GASS / PROFESJONSANSVAR

Detaljer

MESSE PÅ GATA. Service on the Streets ~ Slubja pe strada

MESSE PÅ GATA. Service on the Streets ~ Slubja pe strada MESSE PÅ GATA Service on the Streets ~ Slubja pe strada Messe på gata...3 Service on the streets...9 Slujba pe strada...13 Sanger/Hymns... 17 Gateskriftet er redigert og grafisk tilrettelagt av Carl Petter

Detaljer

Monitoring water sources.

Monitoring water sources. Monitoring water sources. Generell Informasjon Versjon 2 Url http://com.mercell.com/permalink/38336681.aspx Ekstern anbuds ID 223314-2013 Konkurranse type: Tildeling Dokument type Kontraktstildeling Prosedyre

Detaljer

ENERGIX. Seminar om INNOVASJONSPROSJEKTER I NÆRINGSLIVET relatert til ENERGIEFFEKTIVISERING I INDUSTRIEN

ENERGIX. Seminar om INNOVASJONSPROSJEKTER I NÆRINGSLIVET relatert til ENERGIEFFEKTIVISERING I INDUSTRIEN ENERGIX Seminar om INNOVASJONSPROSJEKTER I NÆRINGSLIVET relatert til ENERGIEFFEKTIVISERING I INDUSTRIEN ENERGIX Energibruk og konvertering 2013-118 MNOK Batteri 20 % Biodrivstoff 16 % Hydro-gen 18 % Bygg

Detaljer

Sannsynlighet, frekvens, usikkerhet hvordan forstå og formidle risiko?

Sannsynlighet, frekvens, usikkerhet hvordan forstå og formidle risiko? SINTEF-seminar 20/3-2014 Sannsynlighet, frekvens, usikkerhet hvordan forstå og formidle risiko? Atle Refsdal Atle.Refsdal@sintef.no http://www.corporatecomplianceinsights.com/wpcontent/uploads/2014/02/risk-gauge.jpg,

Detaljer

Aldring av konstruksjoner og betydning av robusthet

Aldring av konstruksjoner og betydning av robusthet Aldring av konstruksjoner og betydning av robusthet Egentlig robusthet og hva betyr det ifm aldring Gerhard Ersdal Principal Engineer, Petroleum Safety Authority Norway Robusthet i Ptil regelverket Innretninger

Detaljer

Introduksjon. Jeg har gleden å invitere dere inn i den trendy scooterverden med kvalitetsprodukter fra den tidligere markedslederen Peugeot.

Introduksjon. Jeg har gleden å invitere dere inn i den trendy scooterverden med kvalitetsprodukter fra den tidligere markedslederen Peugeot. 2011 Introduksjon Scootermarkedet vokser stadig i Norge. Vi begynner å se tendenser fra Europa der scooter er et effektivt og trendy fremkomstmiddel. Scooter er ikke bare effektivt i trafikken, men det

Detaljer

Jørn Kristiansen MET Norway. jornk@met.no

Jørn Kristiansen MET Norway. jornk@met.no Dissemination of weather and climate information to various users of Yr : Experiences and strategy for data access, commercial use, attribution and data policy. Jørn Kristiansen MET Norway jornk@met.no

Detaljer

FORELØPIG RAPPORT: AKUTT OVERNATTINGSTILBUD FOR

FORELØPIG RAPPORT: AKUTT OVERNATTINGSTILBUD FOR FORELØPIG RAPPORT: AKUTT OVERNATTINGSTILBUD FOR FATTIGE TILREISENDE EØS-BORGERE I juni 2013 kom Røde Kors og Kirkens Bymisjon til enighet om å samarbeide for å etablere et akutt overnattingstilbud for

Detaljer

Hva er Grunnforskningens bidrag til utvikling av fremtidens energisystem?

Hva er Grunnforskningens bidrag til utvikling av fremtidens energisystem? Hva er Grunnforskningens bidrag til utvikling av fremtidens energisystem? Anders Elverhøi UiO Energi At vi har bidratt er klart: Svante Arrhenius viste (1895) hvordan jordens temperatur vil øke etter hvert

Detaljer

KIS - Ekspertseminar om BankID

KIS - Ekspertseminar om BankID www.nr.no KIS - Ekspertseminar om BankID Dr. Ing. Åsmund Skomedal Forsknings sjef, DART, Norsk Regnesentral asmund.skomedal@nr.no 18. mars 2009 Tema til diskusjon Agenda punkter Kritisk analyse av digitale

Detaljer

Hotel Management - Bachelor's Degree Programme

Hotel Management - Bachelor's Degree Programme Studieprogram B-HOTLED, ENGELSK, 2007 HØST, versjon 08-Aug-2013 11:11:21 Hotel Management - Bachelor's Degree Programme Credits: 180 credits Grade name: Bachelor i hotelledelse Full-time/Part-time: Full-time

Detaljer

Blå vekst hvilket potensial finnes for Norge og Agder. Gudrun Langthaler UiA, 5. juni 2015

Blå vekst hvilket potensial finnes for Norge og Agder. Gudrun Langthaler UiA, 5. juni 2015 Blå vekst hvilket potensial finnes for Norge og Agder Gudrun Langthaler UiA, 5. juni 2015 Europa: et blått kontinent Policy setter agendaen Integrated Maritime Policy 2007 Integrated marine and maritime

Detaljer

Mat og miljøpåvirkning - perspektiver fra TINE

Mat og miljøpåvirkning - perspektiver fra TINE Mat og miljøpåvirkning - perspektiver fra TINE Christoffer Fremstad FoU-sjef avd. Ansvarlig produksjon TINE SA Høstseminaret 2012: Norsk forening for ernæringsfysiologer Norges idrettshøyskole 30. November

Detaljer

Baltic Sea Region CCS Forum. Nordic energy cooperation perspectives

Baltic Sea Region CCS Forum. Nordic energy cooperation perspectives Norsk mal: Startside Baltic Sea Region CCS Forum. Nordic energy cooperation perspectives Johan Vetlesen. Senior Energy Committe of the Nordic Council of Ministers 22-23. april 2015 Nordic Council of Ministers.

Detaljer

Samarbeid mellom Forskningsrådet og SIU. Per Magnus Kommandantvold og Katrine Moland Hansen Forskingsrådet og SIU 10.11.2015

Samarbeid mellom Forskningsrådet og SIU. Per Magnus Kommandantvold og Katrine Moland Hansen Forskingsrådet og SIU 10.11.2015 Samarbeid mellom Forskningsrådet og SIU Per Magnus Kommandantvold og Katrine Moland Hansen Forskingsrådet og SIU 10.11.2015 Synergier mellom EUs forsknings-, innovasjons- og utdanningsprogram Forskere

Detaljer

Trenger vi nye kostholdsråd? (ja)

Trenger vi nye kostholdsråd? (ja) Trenger vi nye kostholdsråd? (ja) Birger Svihus, Norges miljø- og biovitenskapelige universitet Norwegian University of Life Sciences 1 Det sunne kostholdets to generelle bud: Spis variert Sørg for energibalanse

Detaljer

Miljøutfordringer, deponiløsninger

Miljøutfordringer, deponiløsninger Miljøutfordringer, deponiløsninger Geonor 2012, Mo i Rana Ivar S. Fossum Exploration and production of high-end minerals and metals Nordic Mining ASA N-0250 Oslo Norway Tel +47 22 94 77 90 Fax +47 22 94

Detaljer

OUTSOURCING OFFSHORE OUTSOURCING: EN TODIMENSJONAL BESLUTNING INNOVASJONSKRAFT GJENNOM OFFSHORING: HVORDAN OVERVINNE HINDRINGENE?

OUTSOURCING OFFSHORE OUTSOURCING: EN TODIMENSJONAL BESLUTNING INNOVASJONSKRAFT GJENNOM OFFSHORING: HVORDAN OVERVINNE HINDRINGENE? INNOVASJONSKRAFT GJENNOM OFFSHORING: HVORDAN OVERVINNE HINDRINGENE? CIO Forum, 20. oktober 2011 Hans SolliSæther, dr. oecon. Handelshøyskolen BI OUTSOURCING en prosess der bedriften beslutter å selge eller

Detaljer

We are Knowit. We create the new solutions.

We are Knowit. We create the new solutions. We are Knowit. We create the new solutions. AGENDA 0900-0915 Velkommen 0915-1030 Selskapspresentasjoner 1030-1045 Kort Pause 1045-1145 Diskusjon (trender, utfordringer, muligheter, prosjekter, samarbeid++)

Detaljer

Bruk av brenselceller til fremdrifts- og kraftforsyning i skip

Bruk av brenselceller til fremdrifts- og kraftforsyning i skip Bruk av brenselceller til fremdrifts- og kraftforsyning i skip Gasskonferansen, Bergen, 26. april 2007 Tomas Tronstad, DNV Research & Innovation Utfordringen Mer enn 2/3 av verdens lastetransport gjøres

Detaljer

funktioner der er tilvalg er mærkede med **

funktioner der er tilvalg er mærkede med ** Dokumentet er inddelt som følgende: tavler er placerede bag låger for til- og fraluft generel beskrivelse - kredsskema 0 - tavle layout - grafiske lister reservedelsliste 0 - klemmematrice 0 - kabel plan

Detaljer

De nye HFO1234ze eco seriene isvannmaskiner

De nye HFO1234ze eco seriene isvannmaskiner GOGREEN solutions La oss ta vare på den verden vi lever i. Den var ikke skjenket oss fra våre forfedre, vi låner den fra våre barn. ordtak fra Masaiene De nye HFO1234ze eco seriene isvannmaskiner Norwegian

Detaljer

(12) Translation of european patent specification

(12) Translation of european patent specification (12) Translation of european patent specification (11) NO/EP 232784 B1 (19) NO NORWAY (1) Int Cl. G06K 19/07 (2006.01) A01N 2/00 (2006.01) A01N 43/00 (2006.01) A01N 9/00 (2006.01) C02F 1/0 (2006.01) C09D

Detaljer

Safety Glass - Is it Really Safe?

Safety Glass - Is it Really Safe? Safety Glass - Is it Really Safe? Bjørn Petter Jelle ab a Department of Building Materials and Structures, SINTEF Building and Infrastructure, NO-7465 Trondheim, Norway b Department of Civil and Transport

Detaljer

NO/EP2212249. P a t e n t k r a v

NO/EP2212249. P a t e n t k r a v (12) Translation of european patent specification (11) NO/EP 2212249 B1 (19) NO NORWAY (1) Int Cl. C01B 33/037 (2006.01) Norwegian Industrial Property Office (21) Translation Published 201.0.11 (80) Date

Detaljer

1 Vår onn med nye mu lig he ter. Ver di ska ping på vest lands byg de ne ba sert på res sur ser og opp le vel ser

1 Vår onn med nye mu lig he ter. Ver di ska ping på vest lands byg de ne ba sert på res sur ser og opp le vel ser Innhold 1 Vår onn med nye mu lig he ter. Ver di ska ping på vest lands byg de ne ba sert på res sur ser og opp le vel ser Gre te Rus ten, Leif E. Hem og Nina M. Iver sen 13 Po ten sia let i uli ke mål

Detaljer

Kretsløpsbaserte avløpsløsninger - et reelt alternativ

Kretsløpsbaserte avløpsløsninger - et reelt alternativ Kretsløpsbaserte avløpsløsninger - et reelt alternativ Ola Stedje Hanserud, Bioforsk Foto: Länsstyrelsen i Västerås Struktur Hvorfor kretsløpsbasert avløpshåndtering i Norge? Litt mer om P Avløpsvannets

Detaljer

Tor Solbjørg (diplom. IR, statsautorisert revisor) Revisjonssjef Helse Nord RHF

Tor Solbjørg (diplom. IR, statsautorisert revisor) Revisjonssjef Helse Nord RHF Tor Solbjørg (diplom. IR, statsautorisert revisor) Revisjonssjef Helse Nord RHF Nasjonal fagkonferanse i offentlig revisjon Gardermoen 29. oktober 2014 Innledning Innhold Hva er beholdt fra 92-rammeverket,

Detaljer

Nærings-PhD i Aker Solutions

Nærings-PhD i Aker Solutions part of Aker Motivasjon og erfaringer Kristin M. Berntsen/Soffi Westin/Maung K. Sein 09.12.2011 2011 Aker Solutions Motivasjon for Aker Solutions Forutsetning Vilje fra bedrift og se nytteverdien av forskning.

Detaljer

GoOpen 2008 Oslo 8. april. Jernbaneverket Fri programvare i driftskritiske systemer. Ole Morten Killi ole.morten.killi@bouvet.

GoOpen 2008 Oslo 8. april. Jernbaneverket Fri programvare i driftskritiske systemer. Ole Morten Killi ole.morten.killi@bouvet. GoOpen 2008 Oslo 8. april Jernbaneverket Fri programvare i driftskritiske systemer Ole Morten Killi ole.morten.killi@bouvet.no Bouvet ASA Bouvet ASA Ca. 400 ansatte 8 kontorer Bouvets ambisjon er å være

Detaljer

VEIEN TIL 2050. Adm.dir. Idar Kreutzer Finans Norge

VEIEN TIL 2050. Adm.dir. Idar Kreutzer Finans Norge VEIEN TIL 2050 Adm.dir. Idar Kreutzer Finans Norge Et globalt marked i endring Verdens ressursutnyttelse er ikke bærekraftig Kilde: World Business Council for Sustainable Development, Vision 2050 Vision

Detaljer

Internasjonal deltaking Program og prosjekt

Internasjonal deltaking Program og prosjekt Internasjonal deltaking Program og prosjekt Inspirasjon og deling 9.februar 2016 Cecilie Høisæter, Fylkesmannen i Hordaland Geir Hundvebakke, Åsane vgs., Bjørgvin og Bergen fengsel 1 Hvorfor internasjonalisering?

Detaljer

FNs tusenårsrapport - fra forsidene til glemmeboka??? Andreas Tveteraas, fagsjef atveteraas@wwf.no Tønsberg, 07.12.05

FNs tusenårsrapport - fra forsidene til glemmeboka??? Andreas Tveteraas, fagsjef atveteraas@wwf.no Tønsberg, 07.12.05 FNs tusenårsrapport - fra forsidene til glemmeboka??? Andreas Tveteraas, fagsjef atveteraas@wwf.no Tønsberg, 07.12.05 31. Mars 2005: Største studie av verdens økosystemer noen sinne. Bestilt av Kofi Annan

Detaljer

Material Connexion. Søkeveiledning Norsk versjon Tilrettelagt for HiOA i overensstemmelse med KHiB biblioteket, 7. august 2013.

Material Connexion. Søkeveiledning Norsk versjon Tilrettelagt for HiOA i overensstemmelse med KHiB biblioteket, 7. august 2013. Material Connexion Søkeveiledning Norsk versjon Tilrettelagt for HiOA i overensstemmelse med KHiB biblioteket, 7. august 2013 Som HiOA-bruker logger du inn via http://www.hioa.no/lsb/databaser#m Klikk

Detaljer

New steps in the municipal health and care staircase: Educating for new roles and innovative models for treatment and care of frail elders.

New steps in the municipal health and care staircase: Educating for new roles and innovative models for treatment and care of frail elders. New steps in the municipal health and care staircase: Educating for new roles and innovative models for treatment and care of frail elders. Marit Kirkevold, Professor og avdelingsleder, Avdeling for sykepleievitenskap

Detaljer