RAPORT DE MEDIU. Pentru

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Størrelse: px
Begynne med side:

Download "RAPORT DE MEDIU. Pentru"

Transkript

1 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW RAPORT DE MEDIU Pentru Plan Urbanistic Zonal Centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană BENEFICIARI: S.C. SUHURLUI EOLIAN SRL Autorul atestat al raportului de mediu: SC MEDIU CONSULTING SRL Septembrie SC MEDIU Consulting SRL

2 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW 1. INTRODUCERE 1.1 Legislaţia românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte, planuri şi programe Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui. Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţională prin: Ordonanţă de urgenţă Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului (M. Of., Partea I, nr. 88 din 31/01/2006). Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de mediu în context transfrontalieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105 din 01/03/ 2001). HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului (abrogă HG 1213/2006) ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (abrogă Ord. 860/2002) Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003); Ordinul MAPM nr. 864/ pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003). Hotărârea de Guvern nr.1076 din privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004). OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/ ) pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe; OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/ ) pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/ ) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe. În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislatiei nationale cu Directivele şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin: OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06 /2007, modificată si completată prin OUG 154/2008; 2 SC MEDIU Consulting SRL

3 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România; ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale şi parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, modificată prin Hotărârea nr din 1 noiembrie 2006; H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone; H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone; Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor nationale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitătii biologice; Ordin nr din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare; Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia; Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/ ) pentru aderarea României la Conventia privind conservarea vietii sălbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979; Legea nr. 58/ (M.Of. nr. 199/ ) pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992; Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/ ) pentru aderarea României la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979; Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/ ) pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995; Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/ ) pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie Reglementările stabilite la nivel naţional pentru obiectivele planului propus PUZ Centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, 3 SC MEDIU Consulting SRL

4 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană, localizat pe teritoriile administrative ale comunelor Suhurlui şi Costache Negri, judeţul Galaţi sunt: HG nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, abrogată prin HG nr. 958/2005 privind aprobarea Programului de măsuri existente şi planificate pentru promovarea producerii şi consumului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie HG 1479/2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (abrogă HG 1892/2004); Ord. 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea producţiei prioritare de energie electrică din surse regenerabile de energie, abrogată prin ORDIN nr. 42/2011 privind aprobarea Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi. Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (republicată); Strategia energetică a României pentru perioada ; Ordin nr. 51 din 03/04/2009 privind aprobarea Normei tehnice "Conditii tehnice de racordare la retelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene". Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG. 1076/2004): - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă. Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre. 4 SC MEDIU Consulting SRL

5 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către autorităţile competente. Determinare reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat; Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări. Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări. Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări. 5 SC MEDIU Consulting SRL

6 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor. Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta, privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi recomandările studiului de evaluare a riscului. Plan de acţiune reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere. Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal. Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din surse staţionare sau mobile. Zgomotul ambiental este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie; Indicator de zgomot reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului ambiental relaţionat cu efectul dăunător; Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor. Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata, legea 168/2007). Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritoriala şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii. Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnicoeconomici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a 6 SC MEDIU Consulting SRL

7 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu. Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului. Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de urbanism. Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc. Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări. Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare. Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi internaţionale interesate. Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata. Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinţe individuale, de mică înălţime. Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor. Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale. Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale (municipiu, oraş, comuna). 7 SC MEDIU Consulting SRL

8 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente). Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii de baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan. Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale. Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.). Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane. Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie. Consideraţii generale - Metodologia evaluării de mediu pentru planuri Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea PUZ ului analizat. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul acestui plan. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri si programe oferă publicului si altor factori interesaţi oportunitatea de a participa si de a fi informaţii cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului si a modului în care au fost luate. Evaluarea strategica de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului) si a Hotărârii de Guvern nr. 1076/ de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri sau programe (MO nr. 707/ ), care transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţionala. 8 SC MEDIU Consulting SRL

9 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Metodologia utilizata în evaluarea strategica de mediu include cerinţele documentelor mai sus amintite, precum si recomandările metodologice din: Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe, elaborat de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006; Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe ; Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism,elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/ ) Întărirea capacitaţii instituţionale pentru implementarea si punerea în aplicare a Directivei SEA si a Directivei de Raportare ; Manualul privind ESM pentru Politica de Coeziune , elaborat în cadrul proiectului Interreg IIIC Greening Regional Development Programmes ( Programe de dezvoltare regionala ecologica ). Acest manual a fost considerat de DG Regio si DG Mediu în 2006 ca fiind adecvat pentru realizarea evaluării strategice de mediu a programelor pentru politica de coeziune din perioada Lista planurilor şi programelor care întră sub incidenţa HG nr. 1076/ a fost aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede ca Planurile Urbanistice Zonale intra sub incidenta HG nr. 1076/ În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/ , procedura de realizare a evaluării de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană a cuprins următoarele etape: a) etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu; b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de mediu; c) etapa de analiza a calităţii Raportului de mediu. Etapa de încadrare a planului În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (1) din HG 1076/2004, societatea SC SUHURLUI EOLIAN SRL, în calitate de titulari al Planului Urbanistic Zonal, au notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi şi au informat publicul prin anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei versiuni a planului. 9 SC MEDIU Consulting SRL

10 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Elaborarea Raportului de mediu pentru PUZ a presupus parcurgerea următoarelor etape: Analiza stării mediului in zona planului, luând în considerare datele si informaţiile existente; În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de mediu si probleme de mediu ce sunt relevante pentru arealul analizat si care pot fi abordate direct prin intermediul planului; Pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate au fost formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie sa se adreseze; A fost realizata o analiza a evoluţiei probabile a stării mediului în zona (a acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării prevederilor planului (Alternativa 0 ); Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUZ, prin analizarea modului în care obiectivele acestuia contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante; Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborata o evaluare cumulativa care sa poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării mediului în condiţiile implementării PUZ; A fost de asemenea realizata o lista de indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUZ - ului asupra mediului; Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea, reducerea si compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat implementării PUZ- ului; După parcurgerea acestor etape a fost elaborata varianta finala a Raportului de mediu Informaţii generale Planul Urbanistic Zonal, a fost întocmit în baza unei analize multicriteriale a situaţiei existente şi a strategiilor de dezvoltare durabilă care stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare atât a zonei cât şi a comunelor Costache Negri şi Suhurlui. Raportul de Mediu vizează: stabilirea problemelor cheie care trebuiesc luate în considerare în cadrul evaluării planului analizat; analiza posibilelor efecte în cazul în care PUZ nu este implementat; identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice; identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu stabilite prin PUZ; 10 SC MEDIU Consulting SRL

11 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW propunerea unui sistem viabil de monitorizare şi gestionare; asigurarea consultării în timp util şi eficiente cu autorităţile implicate şi publicul interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate; informarea factoriilor de decizie cu privire la obiectivele PUZ şi posibilele impacturi ale acestuia; notificarea autorităţilor implicate şi a publicul interesat cu privire la forma finală a PUZ şi motivele adoptării acestuia Beneficiarul proiectului Titularul PUZ Centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană: SC SUHURLUI EOLIAN SRL, str. Bistriţei, nr. 3, municipiul Buzău, judeţul Buzău, Telefon/fax Autorul atestat al raportului de mediu SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, cu sediul în Galaţi, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 19, telefon/fax: , a realizat acest studiu în baza certificatului de înregistrare nr. 90, reprezentata prin Rodion Amzu având funcţia de Director General Denumirea proiectului Plan urbanistic Zonal - Centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană, amplasat pe teritoriile administrative ale comunelor Suhurlui şi Costache Negri, judeţul Galaţi Localizarea geografică şi administrativă Amplasamentul destinat PUZ este situat în extravilanul comunelor Suhurlui şi Costache Negri, Judeţul Galaţi. Prezentul PUZ, are ca bază Certificatele de Urbanism nr. 12/1141 din , emis de consiliul judeţean Galaţi. Se intenţionează construirea unui parc eolian format din 19 centrale eoliene având o capacitate totală de 57 MW. Terenul situat în extravilanul celor două comune, aparţine domeniului public de interes local şi proprietatea privată a unor persoane fizice şi juridice. Aceste terenuri sunt localizate pe următoarele tarlale şi parcele: 11 SC MEDIU Consulting SRL

12 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW comuna Suhurlui T51, T51/1, T51/2, T51/3, T51/4, T58, T58/2, T60, T60/1, T60/2, De 439 (vest T.52, T.53 Est T.51/3), De 439 (Nord T.53 Sud T. 51/4), De (Vest T.56 Est T.51/4), De 438 (Nord T. 51/4 Sud T.57), De 560 (Vest T. 57, T.59 Est T.58/2), De 593 (Nord T.60, T. 60/1, T. 60/2 Sud UAT Rediu), De (Vest. 51/2 Est T. 51/1), De (Vest T. 58/2), De (Vest T. 60 Est T. 60/1), De (Vest UAT Cudalbi Est T. 60), Dc 562 (Nord T. 58, T. 58/2 Sud UAT Rediu), Dc 593 (Nord T. 59 Sud UAT Rediu); Comuna Costache Negri T. 13/1, T15/1, T. 15/2, T16/1, T. 17/1, T. 18, T. 19, T. 20, T. 36/1, De (Nord T. 13/1 Sud T. 13/1), De (Vest T. 13/1 Est Canal), De (Nord T. 13/1 Sud T. 14), De (Vest T. 14 Est Canal), De (Nord T. 14 Sud T. 20), De (Vest T. 20 Est Canal), De (Nord T. 20 Sud T. 19), De (Vest T. 19 Est Canal), De (Nord T. 19 Sud T. 36/1), De (Nord T. 15/1 Sud T. 15/2), De (Vest Canal Rst T. 15/1), De (Vest T. 15/1 Est UAT Suhurlui), De (Nord T. 15/2 Sud T. 16/1), De (Vest Canal Est T. 15/2), De (Vest T. 15/2 Est UAT Suhurlui), De (Nord T. 16/1 Sud T. 17/1), De (Vest Canal Est T. 16/1), De (Vest T. 16/1 Est UAT Suhurlui), De (Vest T. 16/1 Est UAT Rediu), De (Nord T. 17/1 Sud UAT Pechea), De (Nord T. 17/1 Sud UAT Pechea), De (Nord T. 17/1 Sud UAT Pechea), De (Nord T. 17/1 Sud T. 38), De (Vest Canal Est T. 17/1), De (Vest 17/1 Est UAT Rediu), De (Sud şi Vest Canal Nord şi Est T. 18), Canal (Vest T. 13/1, T. 14, T. 20 Est T. 15/1, T. 15/2, T. 16/1, T. 17/1, T. 18), Canal (Vest T. 16/1, T. 17/1, T. 18, T. 19, T.20 Est T. 16/1 T. 17/1, T. 38), Canal (Vest T. 17/1, T. 38 Est T. 17/1, T. 38). Având în vedere funcţiunile existente: producţie agricolă, circulaţie şi echipare edilitară (reţele electrice) în corelare cu lucrările de construcţii necesare realizării CEE Suhurlui se propun următoarele funcţiuni pentru zona studiată: IDa - producţie agricolă; IDe - producţie de energie electrică; Cp - circulaţie publică; Ci - circulaţie internă, TEe - Reţele electrice; Tet - Reţele telecomunicaţii. 12 SC MEDIU Consulting SRL

13 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Tabelul nr. 1 Suprafeţe PUZ PUZ-ul analizat se întinde pe o suprafaţa totală de mp din care: Cod Funcţiunea EXISTENT PROPUS mp % mp % Denumire ZONA STUDIATA - PUZ ID UNITATI DE PRODUCTIE IDa Producţie agricolă Ide Producţie ee C CIRCULATIE Cp Drumuri publice Ci Drumuri interioare TE ECHIPARE EDILITARA Reţele electrice Reţele telecomunicaţii Suprafaţa aferenta construcţiilor POT % CUT Detalierea bilanţului teritorial existent propus, pentru întreg planul, este detaliat în tabelul de mai jos: Cod Funcţiunea Tabel nr. 2 Detalierea bilanţului teritorial Denumire EXISTENT PROPUS mp % mp % UAT SUHURLUI ID UNITATI DE PRODUCTIE IDa Producţie agricola Sola1 (S16R) Sola2 (S17) Sola3 (S18) Sola4 (S20R) Ide Producţie ee Fundaţii turbine Platforme tehnologice Organizare şantier C CIRCULATIE Cp Drumuri publice DeFN DeFN DeFN DeFN De Ci Drumuri interioare DI DI DI DI SC MEDIU Consulting SRL

14 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW TE ECHIPARE EDILITARA Reţele electrice SE 30/110 KV LEA 110 KV LEA 20KV LES 30KV Reţele telecomunicaţii Reţea Fibră optică ZONA STUDIATA -SUHURLUI ID UNITATI DE PRODUCTIE IDa Producţie agricola Ide Producţie ee C CIRCULATIE Cp Drumuri publice Ci Drumuri interioare TE ECHIPARE EDILITARA Reţele electrice Reţele telecomunicaţii Suprafaţa aferenta construcţiilor POT % CUT UAT COSTACHE NEGRI ZONE STUDIATA C. NEGRI ID UNITATI DE PRODUCTIE IDa Producţie agricolă Sola5 (CN05) Sola6 (CN07) Sola7 (CN08) Sola8 (CN26) Sola9 (CN09) Sola10 (CN28R) Sola11 (CN12) Sola12 (CN14R, staţie electrică Suhurlui) Sola13 (CN19) Sola14 (CN33) Sola15 (CN20R, CN27) Sola16 (CN25, organizare şantier) Sola17 (CN32) Sola18 (CN24) Sola19 (Drum) IDe Producţie ee Fundaţii turbine Platforme tehnologice Organizare şantier C CIRCULATIE Cp Drumuri publice DeFN SC MEDIU Consulting SRL

15 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN Ci Drumuri interioare DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI TE ECHIPARE EDILITARA Reţele electrice SE 30/110 KV LEA 110 KV LEA 20KV LES 30KV Reţele telecomunicaţii Reţea Fibră optică ZONA STUDIATA -C. NEGRI ID UNITATI DE PRODUCTIE IDa Producţie agricola Ide Producţie ee C CIRCULATIE Cp Drumuri publice Ci Drumuri interioare TE ECHIPARE EDILITARA Reţele electrice Reţele telecomunicaţii Suprafaţa aferentă construcţiilor POT % CUT SC MEDIU Consulting SRL

16 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Din punct de vedere constructiv turbinele eoliene alese vor avea următoarele caracteristici: înălţime turn m; diametru rotor m; înălţimea maximă m. 2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE; 2.1 Detalii despre amplasament Planul propus Centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană este propus a se implementa pe teritoriile administrative ale comunelor Suhurlui şi Costache Negri, judeţul Galaţi. Figura nr. 1 Încadrare PUZ în zona analizată 16 SC MEDIU Consulting SRL

17 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Terenul destinat implementării planului pe care urmează a se realiza planul analizat, a fost ales ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, respectiv posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii - montaj, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a factorilor de mediu, utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurare a rezistenţei terenului, şi în mod special de potenţialul eolian din zonă. Conform certificatului de urbanism nr. 12/1141 din , emis de Consiliul Judeţean Galaţi, folosinţa actuală a terenului este de teren arabil, drumuri de exploatare şi drumuri comunale existente, având ca şi destinaţie propusă Construire centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană. Suprafaţa de teren necesară implementării planului analizat este de ,00 mp. Zona studiată se afla: în partea de sud-vest a comunei Suhurlui, în extravilan, tarlalele: T.60, T.60/1; în partea de est a comunei Costache Negri, extravilan, tarlalele: T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.18, T.19, T.36/1; la nord de drumul judeţean 251 Pechea Costache Negri. Planul de Urbanism General al comunelor Suhurlui şi Costache Negri, în vigoare, prezintă pentru zona studiată, ca funcţiune principală, producţia agricolă pe teren arabil. Nu sunt alte prevederi in PUG pentru dezvoltarea zonei studiate din comunele Suhurlui şi Costache Negri. Distanţa cea mai mică de la zona studiata la intravilan este de 1200 m faţă de Costache Negri şi de 1990 m faţă de Suhurlui. Terenurile aferente planului analizat sunt împărţite pe sole astfel încât să fie deţinute de societate terenurile necesare lucrărilor de construcţii şi, pe cât posibil şi terenurile de survol cu palele turbinelor. Perimetrul studiat are punctele de inflexiune corespunzătoare terenurilor deţinute pentru dezvoltarea CEE şi drumurilor de exploatare/comunale/judeţene care fac legătura între aceste terenuri (coordonate Stereo 70). Limitele zonei studiate au fost stabilite conform criteriilor parcelelor cadastrale şi zonelor de interes. Alegerea acestui amplasament este justificată ca fiind cea mai avantajoasă din următoarele cauze: zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate în zona pe parcursul a cel puţin unui an calendaristic; 17 SC MEDIU Consulting SRL

18 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW pe acest amplasament nu se desfăşoară decât activităţi agricole; terenul este într-o zonă uşor accesibilă la căile rutiere naţionale şi judeţene, existând drumuri de exploatare agricolă, care asigură accesul la viitorul parc eolian; utilităţile sunt uşor accesibile. Din punct de vedere juridic, zona ce a generat PUZ şi adiacent acesteia s-au identificat următoarele tipuri de proprietate asupra terenului terenuri proprietate publică de interes local drumuri de exploatare; terenuri proprietate privată ale UAT Costache Negri şi Suhurlui; terenuri proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice. Coordonatele amplasamentului sunt date pe turbine, în sistem de proiecţie stereografică 1970 nivelul 0 Marea Neagră, conform tabelelor din varianta finală de plan: Parc eolian S.C. Suhurlui Eolian SRL Tabel nr. 3 Coordonate STEREO 70 turbine eoliene Turbina Coordonate STEREO 70 X Y S16R , ,28 S , ,54 S , ,84 S20R , ,16 CN , ,79 CN , ,62 CN , ,47 CN , ,91 CN , ,05 CN14R , ,61 CN , ,63 CN20R , ,38 CN , ,74 CN , ,53 CN , ,35 CN , ,05 CN28R , ,41 CN , ,86 CN , ,43 Coordonate perimetru parc eolian Pct E(m) N(m) SC MEDIU Consulting SRL

19 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Scopul şi obiectivele principale ale PUZ Scopul raportului îl reprezintă stabilirea obiectivelor, acţiunilor, priorităţilor şi reglementărilor de urbanism necesar a fi aplicate în utilizarea terenului, în conformarea construcţiilor din zona delimitată pentru construirea parcului eolian (modernizare drumuri de acces, realizarea unor fundaţii şi platforme, realizarea unei legături la SEN, până la staţia electrică Smârdan), astfel încât să devină o importantă zonă de dezvoltare economică. În vederea organizării din punct de vedere funcţional, tehnic şi edilitar a zonei analizate, proiectantul a studiat propunerile reglementărilor strategice de dezvoltare urbană stabilite prin Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism, aferent, al comunelor Costache Negri şi Suhurlui, judeţul Galaţi şi a sesizat următoarele aspecte ce trebuie avute în vedere: necesitatea punerii în valoare a potenţialului natural al zonei; necesitatea dezvoltării investiţiilor în zonă; reabilitarea şi modernizarea infrastructurii în zonă; necesitatea creării unui germen de dezvoltare economica. Obiectivele PUZ sunt reprezentate de elaborarea unor reglementări care să orienteze dezvoltarea urbanistică a zonei şi deblocarea/pregătirea condiţiilor pentru dezvoltarea unor investiţii în zonă, stabilind următoarele obiective prioritare şi reglementări de urbanism. Obiectivele specifice ale Planului Urbanistic Zonal analizat aşa cum reies din memoriul justificativ a planului sunt: corelarea amplasamentelor pentru turbinele eoliene, platformele tehnologice şi platforma organizării de şantier propuse prin Micrositing cu cerinţele urbanistice din PUG alegerea amplasamentului s-a realizat în urma unor studii de specialitate, evidenţiind o zonă favorabilă din punct de vedere al vitezei vântului, caracterizata de o viteza medie anuală a vântului de 8 m/s la înălţimea de 119 m (clasa II) şi o calitate foarte bună (turbulenţa de circa 9% - clasa C şi stabilitate foarte bună a direcţiei vântului). Estimare producţiei a se realiza, cu o probabilitate P50 este de peste MWh/an. Poziţionarea turbinelor eoliene s-a realizat atât în urma unor studii în teren (ţinând cont de morfologia terenului, studiul geotehnic, statutul juridic al terenului), precum şi de respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv Ordin nr. 4 din 9 martie 2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor 19 SC MEDIU Consulting SRL

20 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW energetice - revizia I cu modificările şi completările ulterioare. Pentru fundaţiile viitoarelor turbine eoliene acestea vor fi din beton armat şi vor avea caracteristicile în funcţie de structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie circulara cu diametrul de cca 21,00 m din beton armat cu bare de oţel-beton PC52. Fundaţia turnului la baza va consta dintr-o fundaţie placă şi un montant de 0,55 m înălţime şi diametrul de 4,20 m. Stratul de umplutura se va realiza în jurul pilonului astfel încât să se asigure forma iniţială a terenului, rămânând vizibil numai pilonul, şi un trotuar de 1 m lăţime în jurul acestuia. După realizarea montajului platforma de fundaţie se va acoperi cu un strat de pământ vegetal pe care se vor reface textura vegetaţiei într-o manieră cât mai apropiată cu modul în care această vegetaţie există natural în zonă. Suprafaţa de teren alocată pentru viitoarele fundaţii a celor 19 turbine eoliene vor ocupata cca mp. În ceea ce priveşte platformele tehnologice (de montaj) a turbinelor eoliene vor fi proiectate şi construite să reziste la solicitări şi presiuni mari suportând macarale de mare tonaj. Suprafaţa totală a platformelor de montaj va fi de mp. Organizarea de şantier va fi amplasată în imediata vecinătate a turbine eoliene CN25, pe teritoriul administrative al comunei Costache Negri, pe Sola 16. Suprafaţa ocupată de organizarea de şantier va însuma aproximativ 5000 mp. Din studiul de Micrositing rezulta că: exista teren suficient pentru amplasarea turbinelor eoliene planificate la distanţele de siguranţă reglementate, cu respectarea condiţiilor de vecinătate; exista teren suficient pentru realizarea razelor de curbură la racordările între drumurile de exploatare şi drumurile interioare precum şi a zonelor de aşteptare, zonelor de întoarcere, platformelor tehnologice şi organizării de şantier; există teren suficient pentru realizarea trecerii cu palele pe teren deţinut prin contract ; poziţia a centralei faţă de intravilan este suficient de mare astfel încât aceasta să nu influenţeze negativ colectivităţile. realizarea CEE nu necesită eforturi financiare din partea comunei în realizarea unor obiective edilitare. Cooperarea se va realiza pe linia modernizării (consolidării) unor drumuri de exploatare, şi acordului pentru trecerea cu unele cabluri electrice pe sub unele drumuri de exploatare pe cheltuiala integrală a beneficiarului. corelarea accesului la fiecare turbină cu reţeaua de drumuri publice din zonă şi stabilirea drumurilor existente ce se vor moderniza - rezolvarea adecvată a circulaţiei, 20 SC MEDIU Consulting SRL

21 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW respectiv accesul la construcţiile CEE atât pe perioada construcţiei, cât şi pe durata exploatării pentru eventuale intervenţii, este o componenta importantă a proiectării acesteia, întrucât drumurile trebuie să asigure condiţii pentru a efectua în siguranţă transporturi grele şi agabaritice, cu implicaţii în cerinţele pentru consolidarea suprafeţei carosabile şi realizarea unei geometrii adaptate pentru aceste transporturi specifice. Adaptarea drumurilor pentru îndeplinirea acestor cerinţe este pe deplin compatibilă cu folosirea lor ulterioară pentru transporturile specifice zonelor de producţie agricolă, atât pe segmentele destinate circulaţiei publice cât şi pe segmentele de drumuri interioare (private). Pe durata de construcţie a CEE circulaţia în zona de dezvoltare va fi modificată substanţial faţă de situaţia existentă, prin apariţia traficului greu, cu utilaje de transport şi de lucru, cu valori de trafic substanţial crescute, (pe anumite perioade şi segmente până la vehicule/h) ce se adaugă la traficul existent, specific activităţilor agricole. Acesta va fi gestionat prin modernizarea drumurilor, semnalizarea corespunzătoare cu indicatoare de avertizare şi dirijare pe perioadele de executare a transporturilor agabaritice. Pe durata de exploatare a CEE circulaţia în zona studiată se va modifica iarăşi, revenind la traficul specific exploatării agricole, cu trafic sporadic la turbinele eoliene, pentru activităţi de supraveghere şi mentenanţă. Ocazional, în cazurile unor intervenţii complexe (înlocuiri de piese, echipamente sau subansamble) pot reapare traficul greu pe perioade scurte şi mult redus faţă de perioada de construcţie. Caracteristice zonelor de dezvoltare a centralelor electrice eoliene sunt geometriile căilor de acces cu racordări ample, şi curbe cu raze de ordinul m, şi lăţimi de la 4 la 5-6 m pentru a permite accesul şi manevrele convoaielor agabaritice, structura ranforsata pentru a suporta vehicule de t, cu încărcări de t/osie, profile cu înclinări laterale reduse 2-4%, maxim, pante longitudinale limitate la 8 10% şi racordări în plan vertical cu raze de m. Vitezele de proiectare sunt reduse, în gama de km /h. Pentru asigurarea acestor caracteristici se va interveni pentru modernizarea drumurilor publice (drumuri comunale şi drumuri de exploatare din zona studiată) prin consolidarea corespunzătoare a acestora, lăţire la min 4 m, corectare geometrie şi racordări la drumurile modernizate. Pentru accesul de la drumurile publice la poziţiile turbinelor şi a platformelor tehnologice destinate montajului acestora se vor construi drumuri interioare de acces, pe terenuri proprietate privată. Caracteristicele geometrice şi structurale ale acestora vor fi similare cu cele descrise mai sus. În zone sensibile se vor amenaja zone de întâlnire, de lăţime dublă, şi zone de întoarcere. În ceea ce priveşte suprafeţele ocupate de drumurile de exploatare (publice) ce vor fi modernizate, precum şi suprafeţele de drumuri interioare noi create sunt evidenţiate în tabelul de mai jos: 21 SC MEDIU Consulting SRL

22 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Tabel nr. 4 Suprafeţe drumuri publice şi interioare Funcţiunea EXISTENT PROPUS mp % mp % Cod Denumire UAT SUHURLUI C CIRCULATIE Cp Drumuri publice DeFN DeFN DeFN DeFN De Ci Drumuri interioare DI DI DI DI UAT COSTACHE NEGRI C CIRCULATIE Cp Drumuri publice DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN DeFN Ci Drumuri interioare DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI DI ZONA STUDIATA PUZ - TOTAL Drumuri 22 SC MEDIU Consulting SRL

23 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Funcţiunea EXISTENT PROPUS mp % mp % C CIRCULAŢIE Cp Drumuri publice Ci Drumuri interioare Modernizarea drumurilor publice precum şi realizarea drumurilor interioare de la drumurile de exploatare existente la platformele tehnologice aferente fiecărei turbine eoliene se va realiza printr-un proiect separat fiind necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea autorizaţiei de construcţie astfel: CU nr. 21/1355 din : Modernizare drumuri exploatare, drumuri comunale, aferente Centralei electrice Eoliene Suhurlui amplasament comuna Suhurlui, judeţul Galaţi; CU nr. 22/1356 din : Modernizare drumuri exploatare, drumuri comunale, aferente Centralei electrice Eoliene Suhurlui amplasament comuna Costache Negri, judeţul Galaţi; zonificarea funcţională a terenurilor având în vedere funcţiunile existente: producţie agricolă mp, circulaţie mp în corelare cu lucrările de construcţii necesare realizării CEE Suhurlui se propun următoarele funcţiuni pentru zona studiată: IDa - Producţie agricolă mp; IDe - Producţie de energie electrică mp; Cp - Circulaţie publică mp; Ci - Circulaţie internă mp; TEe - Reţele electrice 8579 mp; Tet - Reţele telecomunicaţii 710 mp. Aceste funcţiuni se vor detalia pe fiecare Solă în parte, cu următoarele precizări: Zona studiată ( mp) va fi formată din terenurile deţinute şi drumurile publice care asigură accesul la acestea; Terenurile pentru producţia agricolă ( mp) vor fi cele ramase din zona studiată existentă, în urma realizării lucrărilor de construcţii ; Terenurile pentru Producţia de energie electrică (36578 mp) vor fi formate din terenurile pentru fundaţii turbine eoliene (7600 mp), terenurile pentru platformele tehnologice aferente turbinelor eoliene (23978 mp) şi terenul pentru organizare de şantier (5000 mp); Circulaţie publică va fi formată din drumul judeţean 251, drumurile comunale şi drumurile de exploatare care intră în zona studiată (72772 mp); 23 SC MEDIU Consulting SRL

24 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Circulaţia internă va fi formată din drumurile interioare, zonele de aşteptare şi zonele de întoarcere realizate pe terenurile deţinute de societate (44850 mp); Reţele electrice vor fi formate din terenurile aferente substaţiei de parc şi liniilor electrice subterane (0,7 m lăţime din 0,8 m în total) 8579 mp; Reţele de telecomunicaţii vor fi formate din terenurile aferente reţelelor de fibră optică (0,1 m din 0,8 m lăţimea şanţului) şi terenul aferent pentru montarea turnului de măsurare date meteorologice 710 mp (utilizat in perioada de alegere a terenurilor si monitorizare vant); analiza statutului juridic şi circulaţia terenurilor conform certificatul de urbanism emis de Consiliul Judeţului Galaţi nr. 12/1141 din , din punct de vedere al regimului juridic, terenul se află situat în extravilanul comunelor Suhurlui şi Costache Negri, aparţinând domeniului public de interes local şi proprietatea privată a unor persoane fizice şi juridice. Regimul economic al zonei are ca şi folosinţă actuală de teren arabil, drumuri de exploatare şi drumuri comunale existente, având ca şi destinaţie propusă Construire centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, organizare de şantier) şi servitute de trecere subterană/de suprafaţă/aeriană. Suprafaţa totală studiată prin PUZ este de ,00 mp, iar suprafaţa necesară implementării planului conform certificatului de urbanism este de ,00 mp. Pentru amplasamentul aferent planului urbanistic analizat, conform certificatului de urbanism nr.12/1141 din sunt precizate următoarele: amplasamentul se afla pe teritoriul administrativ al comunei Suhurlui şi Costache Negri, în extravilan şi are destinaţia de teren arabil; pentru acest amplasament nu au fost prevăzute alte direcţii de dezvoltare sau de utilizare a potenţialului natural existent. Realizarea investiţiei analizate, a fost avizată favorabil de către Consiliile Locale ale comunelor Suhurlui şi Costache Negri prin avizele nr. 142/ (pentru Suhurlui), respectiv 217/ (pentru Costache Negri), din date pentru emiterea certificatului de urbanism nr. 12/1141 din Acest aviz tine loc şi de aviz de oportunitate pentru PUZ întrucât planul este solicitat prin certificatul de urbanism ca un studiu. O centrala electrica eoliana cu turbine de puteri mari (3MW puterea unei turbine) şi cu diametru rotor de circa 112 m, cum este şi investiţia propusă, deşi nu necesită suprafeţe de teren mari ce se scot din circuitul agricol, (POT = 21,19 % inclusiv drumurile de exploatare) trebuie dispusă în afara intravilanului în conformitate cu reglementarilor în vigoare pentru 24 SC MEDIU Consulting SRL

25 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW astfel de investiţii (Anexa 3 la Ordinul 49/2007 al Preşedintelui ANRE, cu modificările şi completările ulterioare). Întrucât realizarea lucrărilor de construcţii în extravilan, conform legislaţiei în vigoare (Legea 50 /1991 şi normelor sale de aplicare, Legea 18/1991 a fondului funciar, Regulamentul de scoatere teren din circuitul agricol ) se permite numai în urma aprobării unui plan urbanistic zonal, rezultă şi necesitatea întocmirii unui astfel de studiu. Categoriile de intervenţii urbanistice pentru valorificarea potenţialului existent şi înlăturarea disfuncţionalităţilor sunt următoarele: - introducerea zonei studiate în intravilan, corp aparte, aceasta având caracterul de Parc industrial; - recadastrarea solelor în vederea separării terenurilor pentru funcţiunea producţie agricolă; - intabularea drumurilor de exploatare ce se modernizează sau pe sub care se va trece cu reţele electrice subterane; definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investiţie şi a zonelor aferente acestora a. evacuarea/alimentarea cu energie electrică unul din obiectivele planului propus este construirea unei parc eolian de 57MW formata din 19 de turbine eoliene cu puterea nominala de 3MW. Aceasta putere ce se va evacua în Sistemul Energetic Naţional este aprobata de Operatorul de Transport şi Sistem - Transelectrica prin Avizul Tehnic de Racordare nr. 122/34429 din Evacuarea energiei electrice se va realiza printr-o linie electrica aeriana de 110KV si o staţie electrică 110/400 KV, în LEA 400 KV Smârdan Gutinaş, în zona localităţii Negrea, comuna Schela. Staţia electrică va avea o suprafaţă de cca 3504 mp, fiind amplasată pe teritoriul administrativ al comunei Costache Negri, pe sola 12, la sud de turbina eoliană CN14R. Linia electrică aeriană de 110 KV şi Staţia electrică 110/400 KV se realizează în comun cu alte 2 societăţi afiliate, Cudalbi Eolian şi Pechea Eolian şi fac obiectul altor autorizaţii de construire (CU nr. 40/1759 din : Staţie electrică pentru Centrala Electrică Eoliană Suhurlui amplasament comuna Costache Negri, judeţul Galaţi respectiv CU nr. 240/8284 din : Linie electrică aeriană 110KV amplasament comunele Cudalbi Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Schela, judeţul Galaţi). În perimetrul parcului eolian SUHURLUI se va construi o staţie electrică de transformare 30/110KV. Pentru evacuarea energiei electrice de la acest parc, va fi realizată o linie electrică aeriană (LEA) de 110kV, cu o lungime de aproximativ 23,3 Km pana în staţia electrică de transformare 110/400 KV Negrea. Statiile electrice 30/110 si 110/400 precum si 25 SC MEDIU Consulting SRL

26 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW LEA 110 KV mentionate mai sus fac obiectul unor proiecte independente pentru care au fost obtinute CU sau autorizatii de construire separate. Evacuarea energiei electrice propuse cât şi alimentarea cu energie electrică pentru consumul propriu, când nu funcţionează centrala electrică proiectată (vânt sub 4m/s sau peste 25 m/s) se realizează pe acelaşi circuit, în sens invers şi se măsoară cu un contor special ce afişează separat energia evacuată si separat energie consumată. Fiecare turbină eoliană se va racorda prin linie electrică subterană de 30KV nouă la substaţia electrică de parc 30/110 KV noua, de unde se efectuează şi monitorizarea şi comandarea automata a turbinelor, prin echipamentele de tip SCADA. Traseele liniilor electrice subterane de 30 KV se vor realiza pe terenurile deţinute de societate pe lângă drumurile interioare de acces la turbine, în exteriorul acestor drumuri. Pe drumurile de exploatare liniile electrice se vor realiza pe sub drum. Suprafaţa necesară pentru realizarea reţelelor electrice este evaluată la cca 8579 mp. b. telecomunicaţii - situaţia existentă pe linie de telecomunicaţii o reprezintă existenţa semnalului GSM care permite asigurarea serviciilor de telefonie şi transmisii date. Obiectivul planului analizat pentru conectarea la telecomunicaţii a parcului aparţinând SC SUHURLUI EOLIAN SRL, propune următoarele: - realizarea reţelei de fibră optică între turbine şi substaţia de parc, în acelaşi canal cu linia electrică subterană; - montarea unui sistem automat de monitorizare, comanda şi control de tip SCADA în cadrul substaţiei de parc, cu elemente de transmisie date de la fiecare turbină şi de la turnul de măsurare date meteorologice; Suprafaţa de teren necesară pentru implementarea reţelei de telecomunicaţii este de cca. 710 mp. reglementări specifice detaliate permisiuni şi restricţii incluse în regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z. amplasamentul PUZ este traversat de o LEA 20KV Pechea Costache Negri care se prelungeşte pe lângă canal (LEA dezafectată) spre staţia de pompare Costache Negri de la NV la S. Având în vedere reglementările în vigoare impuse de Ordinul ANRE nr. 4/2007 cu modificările şi completările ulterioare, distanţele minime impuse faţă de locuinţe, linii electrice aeriene de medie şi înaltă tensiune, drumuri naţionale şi limita de funcţionare a rotorului vor fi: 26 SC MEDIU Consulting SRL

27 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW 357 m faţă de clădiri de locuit cea mai apropiată zonă locuită (sat Costache Negri) este situată la o distanţă de aproximativ 1200 m faţă de cea mai apropiată turbină şi aproximativ 1990 m faţă de sat Suhurlui; 178 m faţă de liniile electrice de medie şi înaltă tensiune cea mai apropiată turbina (CN25) faţă de LEA 20 KV este poziţionată la o distanţă de peste 250, faţă de aceasta; 178 m faţă de drumurile judeţene, dar nu mai puţin de 50 m cea mai apropiată turbină eoliană faţă de Dj251 Pechea Costache Negri, este turbina CN24, situată la o distanţă de aproximativ 260 m, faţă de axul drumului judeţean. Conform Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) pe teritoriul comunei Suhurlui, sat Suhurlui se regăseşte următorul sit: Tabelul nr. 5 Situri RAN la nivelul comunei Suhurlui Cod RAN Denumire Categorie Tip Judeţ Localitate Cronologie Epoca Valul din epoca migraţiilor de fortificaţie val Galaţi Suhurlui migraţiilor/ la Suhurlui sec. II - IV Nr. crt Pe lângă Valul din epoca migraţiilor de la Suhurlui (fortificaţie liniară antică formată din şanţ şi val de pământ, numită Valul lui Athanarich Brudiu, 1992), alte situri arheologice identificate în literatura de specialitate din imediata vecinătate a PUZ analizat sunt: Localizare Comuna Costache Negri Comuna Pechea Denumire sit Movila lui Savin Movila Drăghici Movila Gemeni Tabel nr. 6 Situri arheologice Descriere Pe dealul Movila lui Savin se găseşte o movilă cu diametrul de 40 m şi înălţimea de 2,5 m* Pe dealul Vulpii se află o movilă numită Movila Drăghici, cu diametrul de 40 m şi înălţimea de 2 m** Pe platoul de la nord-vest de Pechea, numit Dealul Gemenea, se află o movilă cu acelaşi nume, având diametrul de 50 m şi înălţimea de 2 m*** Tipul sitului movilă movilă movilă Distanţe până la obiectivele de interes 250 m turbina CN m turbina CN m turbina CN24 * Brudiu 2003, 108, movila nr. 152, **Brudiu 2003, 108, movila nr. 151, ***Brudiu 2003, 109, movila nr. 157 Distanţe de siguranţă (L. 422/2001) 500 m 500 m 500 m Conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 422 din 2001 *** Republicată privind protejarea monumentelor istorice), art. 59 prevede: până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază 27 SC MEDIU Consulting SRL

28 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric. Luând în considerare faptul că distanţa dintre turbina CN33, localizată în partea de sud a PUZ analizat se află la o distanţă de aproximativ 250 m faţă de Movila lui Savin (sub raza de protecţie impusă de legislaţia în vigoare 500 m), a fost realizată o diagnoză arheologică, întocmită de Universitatea Al. Ioan Cuza, Iaşi, Platforma de Formare şi Cercetare Interdisciplinară în domeniul Arheologiei - Arheoinvest. În urma diagnozei şi a avizul dat de Direcţia de Cultură Galaţi, SC SUHURLUI EOLIAN SRL, a fost de acord cu supraveghere arheologică pe timpul lucrărilor de construcţii. Pe lângă aceste situri arheologice, la nivelul comunei Costache Negri, conform MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, la o distanţă de peste 1500 m faţă de zona analizată, în satul Costache Negri se regăseşte situl arheologic Bustul lui Costache Negri, datând din 1973, fiind identificat prin Cod LMI GL-II-m-B-03140, localizat în curtea Muzeului memorial Costache Negri. Pe lângă monumentul istoric mai sus amintit, pe raza comunei Costache Negri, sat Costache Negri, Vis a vis de primărie, datată încă din 1836 Casa memorială Costache Negri având cod LMI GL IV m B Pe raza comunei Suhurlui, sat Suhurlui, există Valul lui Atanaric având cod LMI GL I s A , sit ce datează din sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor. Distanţa dintre situl analizat şi PUZ Centrală electrică eoliană Suhurlui 57 MW, este de peste 3700 m. Având în vedere distanţele impuse de legislaţia în vigoare, şi distanţele dintre cele mai apropiate turbine şi siturile evidenţiate, implementarea PUZ nu va influenţă negativ zonele arheologice. 2.2 Descrierea obiectivelor şi a lucrărilor propuse prin plan Beneficiarii, prin prezentul raport de mediu, propunere dezvoltarea unui parc eolian în zona comunelor Costache Negri şi Suhurlui, judeţul Galaţi, în condiţii de siguranţă faţă de cadrul natural, faţă de zona rezidenţială învecinată, faţă de căile de acces, faţă de patrimoniul cultural şi arheologic din zonă, dar şi rezolvarea utilităţilor în vederea legării la sistemul energetic naţional. Etapele propuse în realizarea proiectului sunt : Etapa I Realizarea organizării de şantier; Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de exploatare; 28 SC MEDIU Consulting SRL

29 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Etapa III Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene; Etapa IV Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la staţia de transformare a parcului. Etapa a V - a Funcţionare: probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor. management şi întreţinere. Etapa I. - Realizarea organizării de şantier Pentru execuţia celor 19 de turbine va fi nevoie de o organizării de şantier unde se vor depozita componentele turbinelor din momentul aducerii pe şantier până la punerea în operă şi se vor amplasa barăcile container, toaletele ecologice, farurile pentru iluminat şi grupurile generatoare pentru furnizarea de energie electrică în timpul construcţiei. Organizarea de şantier va avea o suprafaţă de aproximativ 5000 mp, şi va fi amplasată pe teritoriul administrativ al comunei Costache Negri [Sola16 (CN25)]. Pe amplasament nu se vor realiza/amplasa: puţuri forate pentru alimentarea cu apă a operaţiunilor tehnologice şi consumul lucrătorilor angrenaţi în implementarea PUZ; amplasarea unor staţii pentru prepararea betonului; spălări şi deversări a apelor uzate provenite de la autobetonierele, ce asigură transportul betonului de la centre specializate/autorizate, spre zona analizată, pentru fundaţiile turbinelor eoliene; operaţii de întreţinere a utilajelor, schimburi de uleiuri, schimburi de filtre de ulei, etc. În cazul unor defecţiuni a unui utilaj, acesta va fi urcat pe un trailer şi direcţionat spre un service specializat/autorizat; pe amplasament nu vor exista staţii mobile de carburant. Alimentarea utilajelor se va realiza fie prin cisterne specializate/autorizate cu debitlitru, fie la staţiile de distribuţie de carburanţi din zonă. Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului aferent şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, lucrările de organizare ce se vor desfăşura în zonă vor cuprinde: construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei; 29 SC MEDIU Consulting SRL

30 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare. În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor. Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este necesară realizarea unei zone de depozitare, pe platforma cea mai apropiată de zona de lucru, astfel încât să faciliteze accesul rapid la zona de implementare a turbinei, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Mai mult, zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier. Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante. Etapa II - Realizarea drumurilor de acces Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul funcţionării, drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii. În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe traseul drumurilor 30 SC MEDIU Consulting SRL

31 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW actuale de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunelor Costache Negri şi Suhurlui. Pentru un acces facil în zona de studiu, prin prezentul PUZ se propun următoarele: amenajarea acces din Dj251 Pechea Costache Negri către drumurile de exploatare existente; consolidarea drumurilor de exploatare pe care se va face transportul echipamentelor; amenajarea temporară a intersecţiilor cu drumurile de exploatare pe care se va face transportul echipamentelor pentru implementarea planului; realizarea de drumuri de acces cu racorduri aferente pe terenurile concesionate. Drumurile de exploatare din zonă sunt drumuri permanente, folosite de proprietarii terenurilor din zonă, ele urmând a fi modernizate şi utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri este relativ redusă în timpul funcţionării, drumurile vor fi proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament. Figura nr. 2 Lucrări modernizare (decopertare) drumuri exploatare agricole La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii. Drumurile consolidate se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale de exploatare, modernizările drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al celor două comune Costache Negri şi Suhurlui. 31 SC MEDIU Consulting SRL

32 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Sistemul constructiv adoptat, pentru modernizarea cailor rutiere existente sau nou create (drumuri acces la turbine ) va fi realizat prin decopertarea actualelor drumuri de exploatare, şi umplerea lor cu straturi de agregate naturale (nisip, piatra concasata) în succesiune tehnologică, acestea fiind compactate cu utilaje specifice. Stratul de agregate va fi transportat direct pe stratul de sol existent şi va fi aşternut mecanizat. Materialul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în agrementul tehnic. Compactarea se execută cu viteză constantă, liniar, fără şerpuiri, iar fâşiile succesive de compactare trebuie să se suprapună pe minim 20 cm. Balastul trebuie sa provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine, vizibile (bulgări de pământ, lemn, resturi vegetale, etc) sau elemente alterate. Pământul rezultat în urma decopertării drumurilor de exploatare, va fi folosit la sistematizarea terenurilor din zona adiacentă drumurilor de exploatare. Fiind drumuri agricole, cu utilizare aleatorie, nu se prevăd rigole şi trotuare. Pentru o fluidizare şi un acces facil în zona de interes, la intersecţia a două sau mai multe drumuri s-a prevăzut o rază de racordare de aproximativ m, şi lăţimi de la 4 la 5-6 m pentru a permite accesul si manevrele convoaielor agabaritice. Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de tone pe ax (osie) şi până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene: lăţimea minimă a drumului de exploatare şi acces (ce va asigura accesul din drumul de exploatare pe fiecare platforma în parte), va fi de minim 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă; maxim 8º înclinarea longitudinală; zona de manevră pe drumul de acces atunci când se utilizează macara pe şenile este mărită de la 5 m la 11 m; înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2-4%; masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone; 32 SC MEDIU Consulting SRL

33 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW presiunea maximă suportată de axul drumului trebuie să fie de minim 180 kn/m 2 ; raza de curbură a drumului de acces trebuie să îndeplinească cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate; racordări în plan vertical cu raze de m; vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia; compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente; sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele libere. Lungimea drumurilor de exploatare ce se vor moderniza la nivelul întregului PUZ, va fi de mp, iar cele noi create (drumuri interioare/acces) mp. Etapa III. - Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor eoliene Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55-3 m pe o suprafaţă de circa 400 mp/turbină. Suprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 19 x 400 mp = 7600 mp. Suprafaţă fundaţiilor peste cota zero va fi de aproximativ 14,00 mp/turbină x 19 turbine = 266 mp. Figura nr. 3 Variantă propusă de plan fundaţie 33 SC MEDIU Consulting SRL

34 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va umple/compacta cu un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii cm se va realiza o supraînsămânţare). Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în jurul radierului pentru a se preveni sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape meteorice. Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie, cât şi în perioada de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă). Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului eolian. Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene: înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2 ; platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kn/m 2, presiune testată în fiecare colţ al platformei; înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45 pentru a asigura scurgerea apelor pluviale; compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole; rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere; diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5 metri. Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de operare a braţului macaralei; Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj. Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t. Suprafaţă destinată platformelor de macara la nivelul întregului PUZ, este de mp. 34 SC MEDIU Consulting SRL

35 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Construcţie montaj turbine eoliene Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră existentă din zonă Dj251. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili. Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute. Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună. Turbinele eolienele montate în amonte prezintă un avantaj, direcţia vântului fiind direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială. Parcul Eolian va folosi turbine eoliene cu înălţimea turnului de 119 m, având un rotor cu un diametru de 112 m, însumând o înălţime totală de 175 m a întregului ansamblu. Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55 şi 3 m. Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene: Montarea turnului pe fundaţie în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 119 m şi care constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază aproximativ 4.2 m. Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul axei (180 ) pentru captarea energiei vântului în funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic; Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al 35 SC MEDIU Consulting SRL

36 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW acelor de ceasornic; fiecare pală are o lungime de max. 56 m, înălţimea totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maximă =175 m. Conectarea palelor ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690 V şi o putere variabilă până la 3 MW în funcţie de viteza vântului. Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii. Montajul dispozitivelor de măsură şi control: Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s. Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este măsurat cu ajutorul unor anemometre. Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi deschiderea). 36 SC MEDIU Consulting SRL

37 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Figura nr. 4 Sistem integrat de control a parcului eolian Etapa IV - Reţele descărcare (transport) energie electrică Pentru valorificarea energiei electrice produse, parcul eolian va fi conectat la reţeaua de distribuţie a energiei naţionale. Aceasta putere ce se va evacua în Sistemul Energetic Naţional este aprobata de Operatorul de Transport şi Sistem - Transelectrica prin Avizul Tehnic de Racordare nr. 122/34429 din Evacuarea energiei electrice se va realiza printr-o linie electrica aeriana de 110KV si o staţie electrica 110/400 KV, în LEA 400 KV Smârdan Gutinaş, în zona localităţii Negrea, comuna Schela. Staţia electrică va avea o suprafaţă de cca 3504 mp, fiind amplasată pe teritoriul administrativ al comunei Costache Negri, pe sola 12, la sud de turbina eoliană CN14R. Linia electrică aeriană de 110 KV şi Staţia electrică 110/400 KV se realizează în comun cu alte 2 societăţi afiliate, Cudalbi Eolian şi Pechea Eolian şi fac obiectul altor certificate de urbanism (CU nr. 40/1759 din : Staţie electrică pentru Centrala Electrică Eoliană Suhurlui amplasament comuna Costache Negri, judeţul Galaţi respectiv CU nr. 240/8284 din : Linie electrică aeriană 110KV amplasament comunele Cudalbi Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Schela, judeţul Galaţi). Evacuarea energiei electrice propuse cât şi alimentarea cu energie electrică pentru consumul propriu, când nu funcţionează centrala electrică proiectată (vânt sub 4m/s sau peste 25 m/s) se realizează pe acelaşi circuit, în sens invers şi se măsoară cu un contor special ce afişează separat energia evacuată si separat energie consumată. Fiecare turbină 37 SC MEDIU Consulting SRL

38 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW eoliană se va racorda prin linie electrică subterană de 30KV nouă la substaţia electrică de parc 30/110 KV noua, de unde se efectuează şi monitorizarea şi comandarea automata a turbinelor, prin echipamentele de tip SCADA. Traseele liniilor electrice subterane de 30 KV se va realiza pe terenurile deţinute de societate pe lângă drumurile interioare de acces la turbine, în exteriorul acestor drumuri. Pe drumurile de exploatare liniile electrice se vor realiza pe sub drum. Suprafaţa necesară pentru realizarea reţelelor electrice este evaluată la cca 8579 mp. Pentru monitorizarea parcului eolian, se propune: - realizarea reţelei de fibra optică între turbine şi substaţia de parc, în acelaşi canal cu linia electrică subterană; - montarea unui sistem automat de monitorizare, comanda şi control de tip SCADA în cadrul substaţiei de parc, cu elemente de transmisie date de la fiecare turbină şi de la turnul de măsurare date meteorologice; Suprafaţa de teren necesară pentru implementarea reţelei de telecomunicaţii este de cca. 710 mp. Etapa a V - a Funcţionare: probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor. management şi întreţinere. Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale. Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. 2.3 Utilităţi: În zonă analizată prin PUZ nu exista reţea de alimentare cu apă şi canalizare, şi telefonie. Nu se propune rezolvarea acestor disfuncţionalităţi deoarece obiectivele industriale care urmează a se amplasa nu necesita asigurarea cu utilităţi a activităţilor ce urmează a se desfăşura. Alimentarea cu energie electrica se va executa conform proiectului de racordare. Se va respecta distanta minima de apropiere dintre turbinele eoliene propuse şi LEA 20Kv existente în zona PUZ, conform ordin A.N.R.E. NR.49/2007 cu modificările şi completările ulterioare. Se vor amplasa 19 centrale eoliene ce au ca echipare standard un dispozitiv care asigura reglarea puterii reactive consumate/ debitate. 38 SC MEDIU Consulting SRL

39 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Transmiterea energiei electrice de la turbinele eoliene se va realiza prin LES şi LEA, apoi va fi descărcată în SEN. 2.4 Legătura cu alte planuri şi programe Planul urbanistic zonal analizat, este în deplină concordanţă cu politica de promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin Ordonanţă de urgenţă nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, şi de asemenea Ordin nr. 42/2011privind aprobarea Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi. În condiţii creşterii producţiei din surse regenerabile şi diminuării poluării aerului se impun câteva obiective majore cum ar fi: Promovarea conservării energiei; Economisirea energiei în industrie; Economisirea energiei menajere; Reducerea emisiilor datorate transporturilor; Prezentul plan este in concordanta cu PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada , măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare: Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoştinţe; Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative; Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării; Planul urbanistic zonal de este de asemenea corelat cu următoarele planuri regionale şi locale: Planul de amenajare al teritoriului judeţul Galaţi; Planul local de acţiune pentru mediu - judeţul Galaţi; prin care se stabilesc responsabilităţile autorităţilor locale pentru rezolvarea problemelor de mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu adecvat dezvoltării durabile. 39 SC MEDIU Consulting SRL

40 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Din datele deţinute, în zona de implementare a PUZ analizat mai există o serie de proiecte implementate/în curs de implementare precum: Tabel nr. 7 Parcuri eoliene vecine Nr. crt Beneficiar Nr. turbine UAT 1 DAN HOLDING MGM 3 2 FUTURE POWER 1 Pechea 3 BRIDGE CONSTRUCT 5 Cudalbi 4 CUDALBI EOLIAN 39 Cudalbi şi Costache Negri 5 GENERACION EOLICA DACIA 30 Cudalbi 6 POWER PARK EOLIAN 5 Băleni 7 SUHURLUI EOLIAN 19 Suhurlui C Negri 8 PECHEA EOLIAN 33 Pechea 9 ALIZEU EOLIAN 5 Baleni 10 ZEFIR EOLIAN 5 Baleni 11 BUJORI EOLIAN 5 Baleni 12 WIND PRO 5 Baleni 13 SMART POWER GEN ALFA 5 Cudalbi 14 SMART POWER GEN BETA 5 Cudalbi, Baleni, Suhurlui 15 BALENI EOLIAN 5 Cudalbi, Baleni 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS; Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, mediul social şi economic. Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente. 40 SC MEDIU Consulting SRL

41 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic zonal, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului natural şi construit. Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu ce trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe, sunt: factorii climatici; biodiversitate; fauna; flora; patrimoniul cultural populaţia şi sănătatea umană; 3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Apa Reţeaua hidrografică Localitatea Suhurlui este străbătută de la nord la sud de pârâul Suhurlui. Reţeaua hidrografică din zona comunei Costache Negri este formată din pârâul Gologanu, afluent al pârâului Geru şi din câteva pâraie de mici dimensiuni care au un caracter semipermanent. 41 SC MEDIU Consulting SRL

42 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Figura nr. 5 - Harta hidrologică zonă Alimentarea cu apă Terenul alocat implementării PUZ nu este echipat cu reţea de apa potabilă Aer Clima este temperat-continentală, moderată, caracterizată prin omogenitate, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, cu nuanţe mai excesive în vest manifestate prin ierni friguroase, şi veri călduroase şi secetoase (cu temperatura maximă absolută înregistrată pe ţară -44,5 C), cu vânturi dominante din nord, nord-est. Temperatura medie anuală este de 10,5 C, maximă absolută înregistrată în anul 1951, ajungând la 44,5 C, minimă absolută scăzând până la -30 C (anul 1942). Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%, iarna depăşind 80%, în timp ce vara reprezintă 65%. Precipitaţiile anuale sunt reduse (în medie 456 litri apă/m.p.) şi au caracter torenţial vara. Cantitatea anuală de precipitaţii nu acoperă necesităţile obţinerii unor producţii agricole mari, deficitul de apă fiind acoperit prin irigaţii Sol şi subsol Comunele Suhurlui şi Costache Negri au fundamentul de vârste Pliocen, alcătuit în nisipuri fine grosiere cu orizonturi de argile marnoase. Formaţiile Pliocene din zona sunt acoperite de formaţiuni mai noi, cuaternare, reprezentate de nisipuri cu intercalaţie argiloase, 42 SC MEDIU Consulting SRL

43 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW peste care s-au depus depozite cu structura loessoidă. Geotehnic cele trei unităţi morfologice se caracterizează prin: Zona de lunca - este formată din pământuri de natura aluvionara alcătuite din argile prăfoase cafenii-galbene plastic consistente cu grosime de 4,0 m 7,0 m, sub care urmează nisipuri argiloase. Pânza de apă subterană a fost interceptata la adâncimea de 1,90 m, având agresivitate slabă faţă de metale. Figura nr. 6 - Harta solurilor - zonă PUZ Zona de trecere de la lunca la câmpia înalta este caracterizata de prezentă în stratul de fundare a unui strat de argilă prăfoasă care nu este sensibila la umezire şi nici nu prezintă contracţii sau umflări mari, sub acesta urmează de regula nisipuri argiloase sau prăfoase. Zona de câmpie înalta este caracterizata de prezenta ca teren de fundare a stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire din categoria B Biodiversitate Amplasamentul analizat nu se suprapune cu nici o arie de protecţie avifaunistică şi situri de interes comunitar, cele mai apropiate zone protejate conform legislaţiei în vigoare sunt poziţionate la o distanţă considerabilă faţă de investiţia propusă. 43 SC MEDIU Consulting SRL

44 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Distribuţia vegetaţiei în zona este strâns legată de: relief, hidrografie şi condiţiile de clima. Elementele de vegetaţie la nivelul zonei analizate sunt tipice de stepă pontica şi silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetaţia caracteristică era reprezentată prin speciile de stepă. Acesta a fost în mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură în proporţie de 90%. În zona studiată, destinată realizării planului analizat, au fost identificate habitate de tip agricole şi asociaţii ruderale degradate, cu conservare redusă din punct de vedere a diversităţii speciilor întâlnite. Amplasamentul este în mare parte utilizat ca teren agricol cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea şi prezenţa în număr mare a speciilor ruderale fără importanţă conservativă. Arborii în zonă sunt puţin reprezentaţi în special din cauza caracterului arid al zonei. Fauna caracteristică zonei analizate este cea de stepă, bogată în rozătoare cum ar fi şoarecele de câmp. Printre acestea se mai regăsesc specii precum iepurii de câmp, vulpi, etc. Herpetofauna zonei este slab reprezentată datorită în special terenurilor agricole intens cultivate. Cele mai reprezentative specii aparţin ordinului reptila. În ceea ce priveşte nevertebratele, acestea sunt slab reprezentate, datorită agriculturii intensive din zonă, precum şi a aplicărilor de produse fitosanitare pentru protejarea culturilor Relief Comuna Suhurlui sunt situate în zona central-estică a judeţului Galaţi, în Câmpia Covurluiului, în partea de nord a acesteia. Din punct de vedere morfologic în cuprinsul localităţii se disting trei zone care se desfăşoară paralel cu cursul apei, după cum urmează: - Zona de luncă care se dezvolta de-a lungul pârâului Suhurlui, pe lăţimi mari (250 m 500 m). - Zona de trecere dintre luncă şi câmpia înaltă - se dezvolta pe lăţimi între 100 m şi 200 m, de o parte şi de alta a luncii, iar cotele terenului ating + 60 m, +70 m. - Zona câmpiei înalte cu valori ale cotelor terenului cuprinse intre + 60 m si + 70 m pe versantul de vest, unde valoarea medie a pantei este de 6 %. Pe flancul de est cotele se înscriu între + 70 m si m, iar panta naturală atinge 11 %. Comuna Costache Negri este situată în Câmpia înaltă a Covurluiului, aproximativ în partea sud-vestică a judeţului Galaţi. Teritoriu comunei are un relief variat: zona de luncă, zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă şi zona de câmpie înaltă. 44 SC MEDIU Consulting SRL

45 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Categoria de teren după rugozitate clasa II (iarna şi primăvara) cu Z0 = 0,05 m şi Z min =2 m, adică teren deschis, cu iarba (arătură) şi/sau obstacole izolate cu înălţimea de 2m si clasa III (vara şi toamna) urmare a creşterii înălţimii culturilor, cu Z0 = 0,3 m şi Z min = 5 m Orografia terenului este favorabilă construirii centralelor eoliene. Lipsa pădurilor în zonă ca şi distanta mare faţă de intravilan constituie un avantaj. Figura nr. 7 Harta unităţilor de relief din zona PUZ Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic Conform Listei Monumentelor Istorice 2004 emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice listei siturilor de interes naţional, pe teritoriul administrativ al comunei Costache Negri regăseşte situl arheologic Bustul lui Costache Negri, datând din 1973, fiind identificat prin Cod LMI GL-II-m-B-03140, localizat în curtea Muzeului memorial Costache Negri. Pe lângă monumentul istoric mai sus amintit, pe raza comunei Costache Negri, sat Costache Negri, Vis a vis de primărie, datată încă din 1836 Casa memorială Costache Negri având cod LMI GL IV m B SC MEDIU Consulting SRL

46 PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW Pe raza comunei Suhurlui, sat Suhurlui, există Valul lui Atanaric având cod LMI GL I s A , sit ce datează din sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor. 3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării planului de Urbanism Zonal Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic. Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic zonal, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului natural şi construit. În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUZ-ului analizat. 46 SC MEDIU Consulting SRL

47 Tabel nr. 8 - Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic Zonal Factori de mediu Apă Aer Sol Sănătatea populaţiei Biodiversitate Aspect identificat amplasamentul analizat nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare; amplasamentul analizat se află în imediata vecinătate a DJ251; în zona analizată nu sunt surse majore de poluare a aerului; conform certificatului de urbanism destinaţia terenului ce urmează a se implementa PUZ-ul este de teren arabil; terenul se află în extravilanul comunelor Costache Negri şi Suhurlui judeţul Galaţi. cele mai apropiate zone rezidenţiale se află la o distanţă considerabilă faţă de parcul eolian; amplasarea parcului eolian se află poziţionat la Propuneri P.U.Z. în faza de organizare de şantier se vor amplasa WC-uri ecologice; în faza de exploatare a parcului eolian nu se va utiliza apa în scopuri tehnologice decât menajere; în perioada de funcţionare nu vor rezulta ape uzate din funcţionarea parcului eolian; prin PUZ se propune amplasarea a 19 de turbine eoliene; principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. amenajarea/consolidarea drumurilor de exploatare aferente; realizarea fundaţiilor şi a platformelor pentru ridicarea turbinelor eoliene; realizarea unei staţii electrice; realizarea conexiunilor electrice subterane, de la fiecare turbină până la staţia de transformare iar de aici realizare linie LEA cu racordare la SEN. fiind de generaţie nouă, undele electromagnetice generate de parcul eolian, nu vor influenţa negativ populaţia din zonă şi nici nu va bruia semnalul TV şi RADIO din zonă; respectarea legislaţiei în vigoare privitor la protecţia florei şi faunei; Efecte în cazul neimplementării propunerilor neimplementarea PUZ analizat nu va conduce la o degradarea a calităţii apelor de suprafaţă şi adâncime. Neimplementarea PUZ, nu va influenţa factorul de mediu aer. prin neimplementarea PUZ-ului analizat, drumurile de exploatare se vor degrada în urma traficului din zonă neimplementarea planului, nu va influenţa în nici un fel sănătatea populaţiei din zonă. implementarea planului nu va influenţa biodiversitatea 47 SC MEDIU Consulting SRL

48 Factori de mediu Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural Peisajul Zonare teritorială Mediul social şi economic Aspect identificat distanţe semnificative faţă de cele mai apropiate zone protejate; pe teritoriul comunelor analizate există situri arheologice precum şi 3 movile cu un potenţial crescut din punct de vedere al arheologic. zona analizată se încadrează într-un peisaj specific zonei de câmpie, intens cultivate PUZ se va desfăşura pe o suprafaţă de 1616,80 ha din punct de vedere industrial, zona analizată este slab dezvoltată, fără perspectivă de dezvoltare întrun scurt timp. Propuneri P.U.Z. lucrări de reabilitare a zonei afectate. respectarea Legii 422 din 18 iulie/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată şi completată de Legea 259/2006; prin PUZ se propune amplasarea a 19 turbine eoliene; reabilitarea drumurilor de exploatare din zonă; realizarea unei staţi electrice ce va deservi parcul eolian analizat; construirea drumurilor de acces către turbine; reabilitarea drumurilor de exploatare existente; POT max 9,43 %. reabilitarea drumurilor de exploatare din zonă; crearea de locuri de muncă în perioada de construcţie şi operare; utilizarea potenţialului eolian al zonei; Efecte în cazul neimplementării propunerilor locală din zonă; neimplementarea planului nu va influenţa în nici un fel patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural; neimplementarea planului nu va influenţa în nici un fel factorul de mediu peisaj. neimplementarea planului va diminuat dezvoltarea economică a zonei; lipsa unor locuri de munca; nepromovarea unor surse de energie alternativa. 48 SC MEDIU Consulting SRL

49 4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Având în vedere suprafaţa terenului ,00 mp, pe care se va interveni pentru realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.Z. se apreciază că impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectului de dezvoltare se va resimţi numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia atât datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua şi care implică amenajarea unor organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de montare propriu-zisă a turbinelor precum şi lucrări pentru realizarea/modernizarea infrastructurii aferente. Amplasamentul viitorului PUZ este într-o zonă arabilă cu suprafaţa totală de ,00 ha. Distantele aproximative măsurate în linie dreapta între amplasamentul studiat şi cele mai importante puncte de interes din zonă sunt: la nord - la o distanţă de aproximativ 7.5 km este situat satul Cudalbi, comuna Cudalbi; la sud la o distanţă de 6,3 km este situat satul Pechea situat în comuna Pechea; la est la o distanţă de aproximativ 1990 m este situat satul Suhurlui situat în comuna Suhurlui; la vest la o distanţă de aproximativ 1200 m este situat satul Costache Negri, comuna Costache Negri; Având în vedere distribuţia siturilor NATURA 2000 din zonă, cele mai apropiate situri de protecţie specială avifaunistică şi situri de importanţă comunitară sunt localizate la o distanţă de: aproximativ 12,5 km, faţă de situl de importanţă comunitară ROSCI 0163 Pădurea Mogoş - Mâţele; aproximativ 10,5 km, faţă de situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior; 49 SC MEDIU Consulting SRL

50 aproximativ 17 km, faţă de situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa; Elaboratorul raportului de mediu consideră că elementele ce trebuie luate în considerare în cadrul evaluării strategice privind caracteristicile de mediu ale zonei posibil afectate semnificativ de implementarea planului sunt reprezentate de factorii de mediu aer apa si sol, şi ariile naturale protejate din vecinătatea planului. 4.1 Aerul Calitatea aerului este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul reţelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluanţilor, efectele făcându-se resimţite atât de către om cât şi de către celelalte componente ale mediului. Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este bună deoarece nu sunt semnalate surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul localităţii, capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideraţie sunt: activităţile de creştere a păsărilor şi animalelor în gospodăriile populaţiei; arderea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot); surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot; depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan; Zona de implementare a planului este situată într-o zonă preponderent agricolă, impactul existent se datorează activităţilor agricole şi respectiv a utilajelor agricole utilizate dar şi ca urmare a transportului realizat pe căile de comunicaţii existente: DJ 251 şi a drumurilor de exploatare agricole din zonă. Prin urmare sursele de poluare a atmosferei cele mai reprezentative sunt constituite din gazele arse provenite din traficul rutier realizat pe artera DJ251 adiacentă amplasamentului. 50 SC MEDIU Consulting SRL

51 Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian, zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile de exploatare şi terenuri, în perioadele de lucrări agricole. În perioada de execuţie/dezafectare a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează: Activitatea utilajelor de construcţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie. Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi. 51 SC MEDIU Consulting SRL

52 Poluanţii rezultaţi sunt: Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor; Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor. Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH 4 ), oxizi de carbon (CO, CO 2 ), amoniac (NH 3 ), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO 2 ). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de maşini-unelte se încadrează în următoarele valori: Tabelul 9: Cantitatea de substanţe emise de utilajele de şantier Nox CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km Total g/km g/kg comb g/mj Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a poluării. 52 SC MEDIU Consulting SRL

53 Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este redusă. Activitatea organizării de şantier Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi. În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei. Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului. 4.2 Solul Din punct de vedere al calităţii solului în zona amplasamentului nu există suficiente date care să ateste nivelul de poluare a solului. Surse de poluare a solului şi subsolului pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare teren, construiremontaj/dezafectare a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi: decopertare zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj. Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe măsură ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de execuţie. 53 SC MEDIU Consulting SRL

54 Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului: utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice; utilizarea unor tehnologii avansate de construire; refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a traseului cablului subteran prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea vegetaţiei specifice habitatelor din zonă; Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 4 m, precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare. Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în proiect. Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care: apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante. Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea parţială sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor. Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă limitată în timp. 54 SC MEDIU Consulting SRL

55 Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi: deşeurile rezultate şi anume uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului; 4.3 Apa Regiunea aparţine în totalitate bazinului hidrografic al Dunării. La nivelul celor două comune analizate (Suhurlui şi Costache Negri) reţeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Suhurlui şi Gologanu. Calitatea apelor de suprafaţă din zonă este afectată în principal de evacuarea în mediul natural a unor ape uzate menajere generate de nevoile igienico-sanitare a locuitorilor din zonă, cu un conţinut de poluanţi relevanţi: nitriţi, detergenţi, materii în suspensie. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate activităţilor agricole şi de creştere a animalelor. Calitatea apei subterane se încadrează în limitele de potabilitate stabilite de STAS 1342/91 cu depăşiri în ceea ce priveşte duritatea, clorurile, sulfaţii şi bicarbonaţii. Coeficientul de filtraţie variază între ml pe zi iar gradul de mineralizare este în jur de 1,0 g/l. Principalele surse de producere a unor poluări cu caracter local a apelor de suprafaţă şi subterane sunt reprezentate de: activităţile agrozootehnice desfăşurate în zonă, care pot fi generatoare de substanţe organice, materii în suspensie, apa uzată cu încărcătură bacteriologică; administrarea în mod necorespunzător a îngrăşămintelor şi a pesticidelor utilizate în agricultura poate determina antrenarea acestora în apele de precipitaţii; managementul defectuos al deşeurilor (depozite neorganizate de deşeuri); existenta closetelor de tip rural din gospodăriile individuale în gropi neizolate, fără bazine vidanjabile, cu scurgeri rapide în pânza freatică; Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier/construcţie/dezafectare. 55 SC MEDIU Consulting SRL

56 Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării/dezafectării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice. În perioada de construcţie, apa potabilă va fi asigurată prin intermediul PET-urilor îmbuteliate. În perioada de funcţionare a parului eolian nu se vor genera ape uzate. Pe amplasament nu se vor realiza puţuri forate. 4.4 Zgomot şi vibraţii Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, aşa cum îl percepe un ascultător: intensitate, frecvenţă, durată, tărie sonoră, discordanţă şi iritabilitate. Dintre aceste şase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt intensitatea, frecvenţa şi durata. Tăria sonoră (intensitatea audibilă a zgomotului), discordanţa şi iritabilitatea sunt caracteristici subiective care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului. În prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe artera rutieră Dj215 adiacentă amplasamentului. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile. 4.5 Biodiversitatea Amplasamentul ales pentru implementarea planului propus nu se află în interiorul sau în imediata vecinătate a unei arii naturale protejate, de aceea putem afirma că realizarea şi funcţionarea parcurilor eoliene nu va genera impact negativ asupra factorului de mediu biodiversitate. Având în vedere distribuţia siturilor NATURA 2000 din zonă, cele mai apropiate situri de protecţie specială avifaunistică şi situri de importanţă comunitară sunt localizate la o distanţă de: aproximativ 12,5 km, faţă de situl de importanţă comunitară ROSCI 0163 Pădurea Mogoş - Mâţele; 56 SC MEDIU Consulting SRL

57 aproximativ 10,5 km, faţă de situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior; aproximativ 17 km, faţă de situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşiţa; Fig. nr. 8 Arii naturale protejate în vecinătatea planului Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat HABITATE, FLORĂ ŞI VEGETAŢIE În urma investigaţiilor în teren, pe întreaga suprafaţă studiată destinata realizării planului analizat nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele identificate, au o valoare conservativă redusă fiind reprezentate după cum urmează: 57 SC MEDIU Consulting SRL

58 terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale; habitate din lungul căilor de comunicaţie; tufărişuri. Terenuri agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, editată de Nicolae Doniţă, Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005, acest habitat este încadrat, având codul R Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major. Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara. Suprafeţe: ha. Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la m, în zona colinară; Clima: T = 11 8,5 0 C; P = mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie sudică, estică şi vesticã. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii. Structura: Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium Syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare, Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor. Pe suprafeţele destinate culturilor agricole, speciile cultivate sunt în general: porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grâu (Triticum aestivum), rapiţa 58 SC MEDIU Consulting SRL

59 (Brassica rapa) şi lucerna (Medicago sativa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt însoţite de plante sagetale şi de cele ruderale care convieţuiesc cu plantele cultivate profitând de condiţiile speciale (îngrăşăminte organice şi chimice, prelucrarea solului) ce se creează în agroecosisteme. Plantelor sagetale le sunt caracteristice gradul înalt de adaptabilitate, proliferare şi un ritm accelerat de creştere ce se face în detrimentul culturilor agricole astfel fiind considerate nedorite sau chiar dăunătoare, iar printre măsurile de combatere a vegetaţiei sagetale se număra şi folosirea erbicidelor ce pot sa afectează şi zonele limitrofe suprafeţelor cultivate. Printre speciile cele mai reprezentative întâlnite în zona analizată sunt: Atriplex patula (căpriţa), Ballota nigra - (cătuşa), Cichorium intybus - (cicoarea), Salsola kali - (ciurlan), Xanthium strumarium - (holeră, cornuţi), Sorghum halepense - (costrei), Conium maculatum - (cucuta), Xanthium italicum - (holeră, cornuţi), Arabidopsis thaliana - (gâscariţă), Echinochloa crus-galli - (iarbă bărboasă), Portulaca oleracea - (iarbă grasă), Euphorbia helioscopia - (laptele câinelui), Euphorbia virgata - (laptele cucului), Lactuca saligna - (lăptucă), Echium vulgare - (iarba şarpelui), Chenopodium album - (loboda porceasca), Verbascum phlomoides - (lumânărică), Papaver rhoeas - (mac sălbatic), Centaurea diffusa - (mături), Setaria pumila - (mohor), Setaria verticillata - (mohor agăţător), Delphinium orientale - (nemţişor), Hordeum murinum - (orzul şoarecilor), Artemisia campestris - (pelin nemirositor), Rapistrum perene - (rapiţă), Eryngium campestre - (scaiul dracului), Chenopodium album - (spanac sălbatic), Amaranthus retroflexus - (ştir porcesc), Sonchus asper - (susai aspru), Cynodon dactylon - (pir gros), Leonurus cardiaca - (talpa gâştei), Chenopodium botrys - (tămâiţă), Capsella bursapastoris - (traista ciobanului), Polygonum aviculare - (troscot), Descurainia sophia - (voinicica), Convolvulus arvensis - (volbură), etc. Speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi specialişti români. 59 SC MEDIU Consulting SRL

60 De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiată. Speciilor sagetale identificate sunt condiţionate şi de tipul de cultură realizat pe terenurile agricole. Având în vedere abundenţa speciilor sagetale şi ruderale în zona analizată, separarea acestora pe comunităţi fitocenotice nu se poate realiza ca urmare a lipsei speciilor dominante. Datorită activităţilor agricole desfăşurate apar dominanţe temporare caracterizate prin câteva asociaţii floristice: Asociţia Lolio Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó Asociaţia Amarantho Chenopodium albi Soo (1947) 1953 ( Morariu 43) asociaţie cu dominanţă în zonele cultivate cu porumb, pe soluri bogate în nitraţi; Asociaţia Hordeo murini Chenopodietum albi (Timar 1955) Timar-Bodrogk 1959; Asociaţia Xanthium spinosum- Amarathus retroflexus. Gruparea este destul de răspândită la marginea drumurilor de exploatare şi în terenurile rămase necultivate; Asociaţia Cynodonti- Atriplicetum tataricae. Asociaţia se conturează pe locuri bătătorite, la marginea drumurilor; Asociaţia Cynodon dactylon Rapaics apare în locuri desţelenite, la marginea culturilor, în culturi, porţiuni rămase nelucrate agricol. Habitate din lungul căilor de comunicaţie R8701 Acest tip de habitat a fost localizat de-a lungul drumului judeţean Dj251 şi a drumurilor de exploatare din interiorul planului urbanistic zonal analizat. Răspândire: În lungul drumurilor şi al căilor ferate din toată ţara, dar mai ales în sudul şi estul ţării (Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Moldova). Suprafeţe: Ocupă fâşii relativ înguste dar pe lungimi de zeci sau sute de km, în lungul căilor de comunicaţii. Staţiuni: Altitudine: de la nivelul mării până în zona montană; Clima: T = 11,0 5,0 0 C; P = mm. Relief: teren plan, taluzurile din lungul căilor de comunicaţii. Roci: 60 SC MEDIU Consulting SRL

61 pietrişuri, nisipuri, materiale care au servit la construcţia drumurilor şi terasamentului căilor ferate. Structura: Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte de peste cm şi realizeazã o acoperire de 70 80%. Speciile mai frecvent întâlnite sunt: Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile, Eragrostis minor, E. pilosa, Cynodon dactylon, Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursa pastoris, Cardaria draba. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens, Conium maculatum. Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca, Nepeta cataria. Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis, Daucus carota. În urma vizitelor de amplasament, speciile edificatoare acestui habitat sunt reprezentate prin: Achillea setacea - (coada şoricelului), Arctium tomentosum - (brusture), Aristolochia clematitis (cucubetica), Artemisia absinthium - (pelin), Ballota nigra - (cătuşă), Brachypodium silvaticum - (obsigă, holub), Carduus hamulosus - (armirai sălbatic), Chenopodium album - (loboda porceasca), Chrysanthemum corymbosum - (năpraznic), Conium maculatum - (cucuta), Erysimum campestre - (scaiul dracului), Festuca pseudovina - (păiuşul), Festuca valesiaca - (paius stepic), Onopordum acanthium - (scai măgăresc), Papaver rhoeas - (mac roşu de câmp), Plantago major - (pătlagină mare), Poa angustifolia - (firuţa), Polygonum aviculare - (troscot), Rubus caesius - (mur de mirişte), Sambucus ebulus - (bozul), Sonchus arvensis - (susai), Taraxacum officinale - (păpădie), Trifolium alpestre - (trifoi), Urtica dioica - (urzica mare), Vicia cracca - (măzăriche), Xanthium italicum - (holeră, cornuţi), etc. 61 SC MEDIU Consulting SRL

62 Tufărişuri Arbuştii sunt, în general, rari în aria de proiect, aceştia regăsindu-se solitari, în special la limita dintre terenurile agricole şi căile de comunicaţie. Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit pentru unele păsări, adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere. Speciile caracteristice dominante sunt: Crataegus monogyna (păducel), Rosa canina (măceş), Prunus spinosa (porumbar). Zona studiată, are evidenţia o vegetaţie ruderală abundentă, cu un grad scăzut din punct de vedere al biodiversităţii, însă cu un grad crescut de regenerare. Impactul planului analizat asupra habitatelor va fi nesemnificativ. Lucrările propuse prin proiect (fundaţii şi platforme turbine, drumuri acces, reabilitare drumuri exploatare, organizare de şantier, conexiune SEN) nu se vor executa în cadrul Ariilor naturale protejate prin urmare nu produc un impact asupra habitatelor NATURA Specii de fauna identificate în zona analizată La nivelul zonei studiate biodiversitatea animală, fauna (nevertebrate şi vertebrate) este specifică tipurilor de habitate identificate (tufărişuri, asociaţii ruderale, terenuri agricole). Dintre nevertebrate cele mai multe specii identificate aparţin grupei insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine reprezentată. Entomofauna prezentă este specifică zonelor ruderale şi agricole a bioregiunii stepice. Fauna de insecte a zonei nu este foarte bogată datorită agriculturii intensive şi a utilizării produselor de uz fitosanitar folosite pentru combaterea atât a buruienilor cât şi asupra dăunătorilor specifici culturilor agricole. Speciile de insecte sunt reprezentate de populaţii de orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus. Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă cât şi pe platourile şi culmile 62 SC MEDIU Consulting SRL

63 dealurilor limitrofe din zona analizată, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor), Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori). Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi de varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa cardui (fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu). Structura faunistică a ecosistemelor agricole a totalizat specii de artropode din care dominante au fost speciile din Ord. Hemiptera, Hymenoptera, urmate de reprezentanţii ord. Coleoptera şi Orthoptera. Fără excepţie, speciile identificate nu au fost până în prezent evaluate pentru includerea eventuala în Listele Roşii a Nevertebratelor din România. Prin implementarea proiectului în zona studiată nu vor fi afectate speciile de nevertebrate semnalate. Datorita prolificitătii speciilor identificate, mobilitatea mare a acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redus prin lucrările de construcţie ce se vor realiza în cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei. Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice: Reptilele: sunt slab reprezentate atât ca specii cât şi ca indivizi fiind semnalată specii precum Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta viridis (guşterul). În zonă au mai fost observate mamifere neprotejate de legile din România şi Europa, respectiv: Vulpes vulpes - vulpea probabil cateva familii sau femele cu pui, au fost observate în zona analizată în special pe terenurile zonele agricole, habitat ce oferă atât hrană cât şi loc de odihnă şi reproducere fac parte din Ord. Carnivora, Familia Canidae. Foarte des întâlnită aproape în toate zonele tării, fiind o specie caracteristică zonei de stepă. La nivel naţional efectivul speciei se menţine stabil. Având în vedere zona studiată, şi mobilitatea foarte mare a speciei în special în cautare de hrană, apreciem că impactul implemtării planului în zona analizată nu va avea un impact negativ asupra speciei. Lepus europaeus iepurele de câmp, între exemplare adulte face parte din Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie foarte comuna, răspândită în întreaga ţara, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au fost semnalate pe terenurile agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva 63 SC MEDIU Consulting SRL

64 Habitate) şi nu necesita măsuri speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a implementării planului PUZ Parc Eolian. În urma vizitelor de teren în zona analizată nu au fost identificaţi indivizi sau galerii aparţinând speciei Spermophilus citellus. Chiropterele Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor. Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian. Zona reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un număr redus de lilieci datorita tehnologiei de întreţinere a culturilor agricole, unde tratamentele fitosanitare cu insectofungicide este foarte intens şi din acest motiv există o cantitate foarte redusă de hrană. Păsări Având în vedere distanţele foarte mari fată de siturile de interes avifaunistic respectiv de interes comunitar, în urma vizitelor de teren în cadrul planului urbanistic zonal analizat, au fost semnalate specii comune, specifice terenurilor agricole. Speciile identificate în cadrul zonei analizate sunt reprezentate prin: Corvus corax corb, Corvus corone cioară griva, Corvus frucilegus - cioara de semănătura, Corvus monedula stăncuta, Coturnix coturnix prepelita, Galerida cristata ciocârlan, Hirundo rustica rândunica, Parus major pitigoi mare, Passer domesticus - vrabie de casa, Passer montanus - vrabie de câmp, Pica pica cotofana, Streptopelia decaocta gugustiuc, Sturnus vulgaris graur, Sylvia communis - silvie de câmpie, Columba livia domestica porumbel domestic, etc Speciile observate, au prezentat atât caracter de hrănire, cât şi de odihnă ori aflate în pasaj, tranzitând arealul analizat. Concluzii privind activitatea avifaunistică din zona analizată: suprafaţa destinată implementării planului nu se suprapune pe suprafeţele unor ariilor de importanţă avifaunistică SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor; 64 SC MEDIU Consulting SRL

65 aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă, specii cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi ascendenţi; nu au fost semnalate stoluri ale speciilor de păsări existente în aria protejata ROSPA 0070 respectiv 0071 care să folosească suprafaţa de studiu ca loc de hrănire şi loc de cuibărit. datorita lipsei habitatelor de hrănire şi cuibărire în pericentru destinat realizării planului, probabilitatea vizitării amplasamentului de către specii cu valoare mare de conservare care cuibăresc în ROSPA0070 şi ROSPA 0071 este nulă; pe amplasamentul destinat implementării planului nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă conservativă medie, mare sau foarte mare în zona de impact; Este de menţionat faptul ca planul propus nu constituie bariera în calea migraţiei păsărilor nefiind amplasat pe culoarele majore de migraţie. Ecologia speciilor prezente în aria naturala protejata ROSPA 0070 şi ROSPA 0071 si studiile realizate de către specialişti asupra înălţimii de zbor pentru aceste specii s-a fost constatat ca acestea utilizează culoare de zbor la peste 300 de metri înălţime, aceasta variind in funcţie de condiţiile meteorologice şi distanţa faţă de locul de plecare respectiv de sosire. Pentru flora prezenta prin implementare variantei prezentate de plan, fundaţiile, platformele şi căile de acces din perimetru nu disturbă şi nu ocupă suprafeţe a unor habitate de interes conservativ. 65 SC MEDIU Consulting SRL

66 4.6 Mediul social şi economic Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunelor Costache Negri şi Suhurlui, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se eliminarea sau ameliorarea acestora. Prin implementarea planului propus, se va evidenţia o creştere a mediului social şi economic atât al populaţiei din zonă cât şi a consiliilor locale ale celor două comune analizate, prin crearea de noi locuri de muncă, prin colectarea de taxe şi impozite la bugetul local, precum şi prin modernizarea drumurilor de exploatare ce vor deservi la implementarea obiectivelor din prezentul plan urbanistic. 4.7 Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural Conform Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) pe teritoriul comunei Costache Negri nu se regăsesc situri arheologice, însă pe teritoriul comunei Suhurlui se regăseşte situl Valul din epoca migraţiilor de la Suhurlui : Tabel nr. 10 Monumente istorice Cod RAN Denumire Categorie Tip Judeţ Localitate Cronologie Epoca Valul din epoca migraţiilor de fortificaţie val Galaţi Suhurlui migraţiilor/ la Suhurlui sec. II - IV În urma studierii zonei propuse pentru implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul PUZ, au fost semnalate/identificate patru movile, cu un posibil potenţial arheologic. Movilele identificate sunt: Tabel nr. 11 Movile limitrofe PUZ analizat Nr. crt Localizare Comuna Costache Negri Comuna Pechea Denumire sit Movila lui Savin Movila Drăghici Movila Gemeni Descriere Pe dealul Movila lui Savin se găseşte o movilă cu diametrul de 40 m şi înălţimea de 2,5 m* Pe dealul Vulpii se află o movilă numită Movila Drăghici, cu diametrul de 40 m şi înălţimea de 2 m** Pe platoul de la nord-vest de Pechea, numit Dealul Gemenea, se află o movilă cu acelaşi nume, având Tipul sitului movilă movilă movilă Distanţe până la obiectivele de interes 250 m turbina CN m turbina CN m turbina CN24 Distanţe de siguranţă (L. 422/2001) 500 m 500 m 500 m 66 SC MEDIU Consulting SRL

67 diametrul de 50 m şi înălţimea de 2 m*** * Brudiu 2003, 108, movila nr. 152, **Brudiu 2003, 108, movila nr. 151, ***Brudiu 2003, 109, movila nr. 157 Conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 422 din 2001 *** Republicată privind protejarea monumentelor istorice), art. 59 prevede: până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric. Luând în considerare faptul că distanţa dintre turbina CN33, localizată în partea de sud a PUZ analizat se află la o distanţă de aproximativ 250 m faţă de Movila lui Stoica (sub raza de protecţie impusă de legislaţia în vigoare 500 m), a fost realizată o diagnoză arheologică, întocmită de Universitatea Al. Ioan Cuza, Iaşi, Platforma de Formare şi Cercetare Interdisciplinară în domeniul Arheologiei - Arheoinvest. Pe lângă aceste situri arheologice, la nivelul comunei Costache Negri, conform MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, la o distanţă de peste 1500 m faţă de zona analizată, în satul Costache Negri se regăseşte situl arheologic Bustul lui Costache Negri, datând din 1973, fiind identificat prin Cod LMI GL-II-m-B-03140, localizat în curtea Muzeului memorial Costache Negri. Pe lângă monumentul istoric mai sus amintit, pe raza comunei Costache Negri, sat Costache Negri, Vis a vis de primărie, datată încă din 1836 Casa memorială Costache Negri având cod LMI GL IV m B Pe raza comunei Suhurlui, sat Suhurlui, există Valul lui Atanaric având cod LMI GL I s A , sit ce datează din sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor. Distanţa dintre situl analizat şi PUZ Centrală electrică eoliană Suhurlui 57 MW, este de peste 3700 m. Implementarea PUZ Parc Eolian, nu va afecta siturile arheologice existente la nivelul zonei studiate. 4.8 Peisajul Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la 67 SC MEDIU Consulting SRL

68 centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când numărul turbinelor eoliene este mic (19), astfel că impactul vizual nu constituie o problemă. Pentru reducerea impactului vizual un argument important în diminuarea impactului cumulativ asupra peisajului îl constituie structura reliefului din zona, a suprafeţei mari de răspândire, cat si lipsa resurselor vizuale. Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului analizat îl constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra implementărilor de proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie. 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ŞI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE Problemele de mediu existente relevante pentru PUZ analizat au fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. Referitor la selectarea factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru prezentul PUZ, în raport cu cei prevăzuţi în HG nr. 1076/2004 se fac următoarele precizări: factorii climatici reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece aria de aplicare a acestuia este mult prea redusă pentru ca propunerile planului să aibă vreo influenţă asupra climei din zonă; valorile materiale reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece amplasamentul PUZ nu dispune de resurse materiale; patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece acestea nu vor fi influenţate de 68 SC MEDIU Consulting SRL

69 implementarea planului, lucrările de construcţie realizându-se în afara perimetrelor de protecţie impuse de legislaţia în vigoare; ariile naturale protejate din judeţul Galaţi nu prezintă o problema de mediu în implementarea PUZ - ului in teritoriul administrativ al comunelor Costache Negri şi Suhurlui, datorită distantelor relativ mari fata de proiect şi lipsa în zona a rutelor de migrare pentru păsări. Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunelor analizate este apreciată ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare. Pe teritoriul comunelor analizate nu sunt întâlnite arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi nici siturile de importanţă comunitară (SCI). 6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea planului urbanistic zonal localizat pe teritoriile administrative ale comunelor Costache Negri şi Suhurlui, judeţul Galaţi, ce face obiectul planului analizat, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului. Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unei evaluări de mediu. 69 SC MEDIU Consulting SRL

70 6.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel internaţional Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis ului comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune asupra mediului începute în Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane, respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale. Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat membru care nu a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime a acestora. De asemenea, principiile poluatorul plăteşte şi pagubele asupra mediului trebuie sa fie rectificate la sursă sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE Mediu 2000: Viitorul nostru comun, şansa noastră, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale. Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii Europene Obiective de mediu naţionale şi comunitare, ţinte şi indicatori Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale UE şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii S-E. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional se regăsesc în: OUG 195/2005; Ordin nr. 135/76/84/1284; Ord.863/2002; OUG 152/2005; Ord.117/2006; HG 128/2002 modificată prin HG 268/2005; HG 856/2002; HG 1470/2004; Ord.219/2002; NTPA 001/002/2005; L 104/2011; HG 140/2008; L 655/2001 etc, cu modificare şi completările ulterioare pentru legislaţia mai sus menţionată. 70 SC MEDIU Consulting SRL

71 Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel internaţional (UE) au fost transpuse în legislaţia românească. La elaborarea PUZ s-a ţinut cont de toate prevederile legislative privind protecţia mediului. În cazul PUZ-ului analizat, ţintele constituite, de fapt, prevederile proiectului privind reducerea impactului social şi de mediu, respectiv, măsurile prevăzute în planurile de management social şi de mediu. Deoarece în cazul planului supus evaluării de mediu, măsurile pentru reducerea impactului asupra fiecărui factor/aspect de mediu (conform planurilor de management social şi de mediu asociate proiectului), constituind ţinte pentru atingerea obiectivelor de mediu, s-a decis ca obiectivele să fie clasificate şi prezentate în două categorii: obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional; obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional. Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă şi este, teoretic, inepuizabilă, pe termen mediu si lung, iar costurile sale sunt influenţate în special de valoarea investiţiilor (în scădere, datorită efectului de producere în masă), în condiţiile în care preţul combustibililor fosili creste. Sursele regenerabile de energie asigură totodată creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice. În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea energiei prin arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependentei de aceşti combustibili. Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformulează si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră. Funcţionarea centralelor eoliene nu generează deşeuri. În literatura de specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente se face cu costuri unitare reduse. Costul energiei electrice produsă în Centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în unele ţări să fie chiar mai mic decât în cazul energiei 71 SC MEDIU Consulting SRL

72 generate din combustibili fosili, chiar şi dacă nu se iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor convenţionali. Ţintele şi indicatorii identificaţi pentru fiecare obiectiv de mediu la nivel local si regional, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare se prezintă în tabelul de mai jos: 72 SC MEDIU Consulting SRL

73 Tabel nr Obiective, ţinte şi indicatori Factor/aspect de mediu Apa Aer Sol/ Utilizarea terenului Managementul deşeurilor Obiective strategice de mediu Reducerea impactului datorat evacuării apelor uzate menajere. Evitarea poluării la un nivel care produce impact semnificativ asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili Limitarea impactului negativ asupra solului Respectarea legislaţiei privind colectarea, depozitarea şi predarea deşeurilor Obiective specifice de mediu Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi în apele reziduale Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, mobile) Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor desfăşurate în etapele de implementare ale planului. Colectarea şi depozitarea deşeurilor în conformitate cu prevederile legale Ţinte Indicatori de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 002/2002 Managementul eficient pentru toate etapele planului cu respectarea prevederilor: STAS 12574/87, L. 104/2011 Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997,Ordin 344/2004 cu modificările şi completările ulterioare, HG 1403/2007 Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare a deşeurilor, precum şi reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare, HG 349/2005 cu modificările şi completările ulterioare, HG Indicatori ph, CBO 5, CCOCr, materii în suspensie, etc. Emisii poluanţi specifici NOx, SOx, Pulberi, CO, mirosuri, etc. Indicatori de observaţie a calităţii solului: ph, hidrocarburi, etc. Tipuri deşeuri conform HG 856/2002 Cantităţi deşeuri 73 SC MEDIU Consulting SRL

74 Factor/aspect de mediu Zgomotul şi vibraţiile Biodiversitatea zonei Populaţia Peisajul Factorii climatici Obiective strategice de mediu Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot Limitarea nivelurilor de vibraţii Limitarea impactului asupra biodiversităţii locale Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei Minimizarea impactului asupra peisajului Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Obiective specifice de mediu Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii Conservarea, protecţia, refacerea şi reabilitarea ecologica a zonei afectate Locuri de munca pentru populaţia din zona Dezvoltarea economica a zonei Corelarea lucrărilor de montaj şi funcţionare Respectarea programelor de mediu Reducerea emisiilor de CO /2010 Ţinte Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii H.G. 321/ republicată, H.G. 674/2007, STAS Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. Directiva 2009/147/EC privind conservarea pasărilor sălbatice. Reţeaua ecologică europeană de zone speciale de conservare Natura Limitarea omajului in zona; Creşterea economică a zonei Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului in etapele de montaj şi funcţionare Folosirea echipamentelor moderne care au consum scăzut de carburanţi şi emisii scăzute de noxe 74 SC MEDIU Consulting SRL Indicatori Nivel zgomot: Limita incintei < 65 db Zone de locuit < 50 db Specii şi habitate posibil afectate. Număr locuri de munca nou create Venituri dobândite Tipuri si număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului in etapele de montaj si funcţionare Implementarea proiectului care face obiectul acestui PUZ, in sine presupune scăderea CO 2 prin folosirea energiilor verzi

75 Prin evaluarea implementării acestui PUZ se tine cont de modul în care aceste obiective de mediu au fost utilizate la elaborarea planului, se evidenţiază de asemenea şi prin elaborarea planurilor de monitorizare a factorilor de mediu si a biodiversităţii locale in perioadele dinaintea construcţiei, în faza de montaj şi în perioada de funcţionare. Obiectivele PUZ sunt în deplină concordanţă, de asemenea, şi cu următoarele Planuri şi Programe naţionale de protecţia mediului: POS Mediu - Planul Operaţional Sectorial de MEDIU - care este parte integrantă a Planului Naţional de Dezvoltarea cu prioritate Nr.3 Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Prin promovarea unei ENERGII VERZI, acesta răspunde la unul din principalele obiective de protecţia mediului stabilite prin POS Mediu. Strategia energetică, prin care se încearcă identificarea proiectelor necesare dezvoltării infrastructurii energetice pentru următorii 15 ani. Obiectivul principal al Strategiei energetice îl constituie promovarea unor proiecte de investiţii prin care o parte din energia necesară să fie produsă local. Resursele energetice principale vizate sunt producţia agricolă (din care se poate produce biodisel şi bioetanol), biomasa (care poate produce biogaz ca energie primară şi de aici curent electric şi energie termică), energia eoliană şi energia solară. Prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie republicată, pentru promovarea producţiei de E-SRE transpune prevederile Directivei 2001/77/CE, ţinta naţională pentru 2015 este 35% ponderea E-SRE din consumul intern brut de energie electrică al României. În anul 2007, E-SRE a reprezentat 27% din total producţie, cu 94,9 % contribuţia Centralelor hidro mari; 5% contribuţia MHC; 0,1% contribuţia Centralelor eoliene. Cea mai mare parte a energiei electrice produse din surse regenerabile din România este realizată în prezent în domeniul hidroenergetic Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Pentru îndeplinirea obiectivelor de protecţie a mediului stabilite la nivel National sau International, amintite deja, titularul Planului Urbanistic Zonal au ales ca amplasament 75 SC MEDIU Consulting SRL

76 extravilanul localităţilor Costache Negri şi Suhurlui. Perimetrul amplasamentului nu se suprapune peste arii naturale de interes comunitar sau avifaunistic. Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor, producătorii au luat masuri de atenuare, astfel încât limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este de db(a). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vânt. Având in vedere distanta zonei PUZ faţă de cea mai apropiată locuinţă (peste 1200 m fata de cea mai apropiată locuinţă din satul Costache Negri) se preconizează ca nivelul zgomotului se va încadra în limitele impuse prin STAS Ca urmare, implementarea planului în această zonă nu prezintă efecte negative asupra biodiversităţii locale, şi îndeplineşte obiectivele de protecţie a mediului înconjurător, încadrându-se în principiile dezvoltării durabile. 7. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI 7.1. Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului. Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante s-au stabilit, pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în principal, a impactului semnificativ. În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea impactului, stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru, constituit cu ocazia analizei PUZului. 76 SC MEDIU Consulting SRL

77 Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere. Impactul semnificativ este definit ca fiind impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive asupra unui factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative. În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul PUZ-ului, s-au stabilit şase categorii de impact. Evaluarea impactului s-a făcut pentru toţi factorii/aspectele de mediu stabiliţi/stabilite a avea relevanţă pentru planul analizat. Evaluarea şi predicţia impactului au fost efectuate pe baza modelelor şi metodelor expert. Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate în Capitolul 5. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât şi criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu. Tabelul nr. 13 Categoriile de impact sunt descrise în tabelul prezentat mai jos. Categoria de impact Impact pozitiv semnificativ Impact pozitiv Impact neutru Impact negativ nesemnificativ Impact negativ Impact negativ semnificativ Descriere Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau fără efect Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu Evaluarea impactului asupra mediului este prezentată ţinând cont de următoarele etape de desfăşurare a proiectului: etapa de construire-montaj; 77 SC MEDIU Consulting SRL

78 etapa de exploatare/funcţionare; Pentru executarea construcţiilor se vor folosii materiale care să respecte normele în vigoare privind sănătatea şi securitatea muncii, PSI, protecţia mediului şi siguranţa în construcţii. Regimul privind amplasarea construcţiilor şi desfăşurarea activităţilor viitoare îndeplinesc următoarele funcţiuni propuse: turbinele vor fi amplasate respectând distanţa de siguranţă între ele, cu folosirea eficientă a terenului şi obţinerea cantităţii optime de energie electrică ce poate fi produsă prin funcţionarea parcului respectiv; se vor respecta zonele de protecţie din zonă pentru prevenirea unor potenţiale daune produse bunurilor altor titulari; poziţionarea turbinelor se va face astfel, ca raza de rotaţie a palelor să nu afecteze alte terenuri, asigurându-se distanţarea turbinelor faţă de limitele de proprietate; racordul electric se va realiza în baza unui proiect elaborat de un proiectant autorizat; amenajările propuse nu vor produce modificări ale scurgerilor torenţiale; 7.2. Potenţialele efecte asupra factorilor de mediu si a altor aspecte sociale, economice Impactul asupra solul şi subsolul Structura solului de pe amplasamentul planului propus, pe care se montează turbinele eoliene a fost prezentată anterior şi de asemenea în anexă pe baza fişelor de foraj anaxate. Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie, respectiv: Nivelul I - surse de poluare permanente; Nivelul II - surse potenţiale de poluare; Nivelul III - surse de poluare indirecte: Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi: decopertare zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj. 78 SC MEDIU Consulting SRL

79 emisii rezultate la manevrarea utilajelor de construcţii şi depuse pe sol. Potenţialele efecte semnificative asupra solului în perioada de construcţie se manifestă fie direct, fie indirect, prin intermediul mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de construcţie a lucrărilor sunt: poluarea chimică, prin conţinutul de substanţe toxice din pulberile depuse pe sol; modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer; modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale. Tipurile de poluare menţionate mai sus pot determina modificarea următoarelor caracteristici ale solului: modificări ale ph-ului solului; impurificarea solului cu metale grele şi hidrocarburi, local în zona amplasamentului unde se realizează lucrările sau a celor riverane; degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii solului. Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior. Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor, în această situaţie pot fi: excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea acestora; poluarea produsă în acest caz este datorata unor dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi alunecări de teren; hidrocarburile, care sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii. În afara poluării cu agenţii prezentaţi, degradarea solului mai poate intervenii şi prin compactare, eroziune, sărăturate, acidifiere şi excesul de apă. Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape distincte: Etapa de realizare de implementare a proiectului; Etapa de utilizare pentru producerea energiei electrice 79 SC MEDIU Consulting SRL

80 În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este minimă. Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantităţi mai mici de materiale de construcţie clasice şi implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care rezulta din aceste activităţi. În acelaşi timp, perioada de realizare a construcţiei se reduce considerabil, ca şi personalul executant necesar. Întreaga execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de implementare a proiectului, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie se pot utiliza cantităţi mari de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei. Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din molozul rezultat din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de construcţie - montaj. În etapa I, de construcţii - montaj, în organizarea de şantier se vor utiliza doar construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă. Pentru nevoi igienico - sanitare se vor utiliza toalete ecologice. Această tehnologie coroborată cu montarea secvenţială a turbinelor din parcul eolian (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi. Poluarea solului în etapa a-ii-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice exploatării proiectului se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de 80 SC MEDIU Consulting SRL

81 mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei. În perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului: utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice; utilizarea unor tehnologii avansate de construire; limitarea zonei de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj; evacuarea corespunzătoare a apelor uzate/menajere; managementul deşeurilor rezultate; refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea vegetaţiei specifice habitatelor din zonă; Beneficiarii vor amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 4 m, precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare. Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în proiect. Surse de poluare a subsolului se manifesta mai ales în perioada de construcţie, acţiunile produse asupra subsolului sunt temporare. De asemenea, vor exista suprafeţe de teren ocupate definitiv prin realizarea fundaţiei pilonilor centralei eoliene, a drumurilor de acces si a platformelor de operare macarale. Principalele efecte asupra structurii si caracteristicilor fizice si chimice ale subsolului se pot manifesta prin: 81 SC MEDIU Consulting SRL

82 degradarea fizică a solului şi subsolului pe arii adiacente obiectivelor analizate; se apreciază o perioadă scurtă de reversibilitate după terminarea lucrărilor şi refacerea acestor arii; perturbarea structurii geologice prin realizarea unor lucrări de excavaţii pentru fundaţii şi platforme; deversări accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru posibilitate relativ redusă în condiţiile respectării măsurilor pentru protecţia mediului; surpări de maluri, eroziuni datorate neprotejării corespunzătoare a lucrărilor de excavaţii realizate; activarea unor surse de poluare subterane prin inducerea modificărilor asupra regimului apelor subterane din zonele excavate. Poluarea chimică a subsolului poate fi generată de: depozitarea necontrolată şi pe spaţii neamenajate a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii: depozitarea necorespunzătoare, direct pe sol, a deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii poate determina poluarea solului şi a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spălarea acestor deşeuri de către apele de precipitaţii; depunerea pulberilor şi gazelor de ardere din motoarele cu ardere internă a utilajelor şi spălarea acestora de către apele pluviale urmate de infiltrarea în subteran; scăpări accidentale sau neintenţionate de carburanţi, uleiuri, ciment, substanţe chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării sau stocării acestora. În concluzie, activităţile desfăşurate în perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, au un impact direct redus asupra poluării chimice a solului, manifestat prin posibile pierderi accidentale de carburanţi şi/sau materiale de construcţie pe sol. Impactul imediat datorat lucrărilor de execuţie, respectiv deplasări de utilaje, excavări de suprafaţă (pentru păstrarea solului superficial cu vegetaţia aferentă), excavări de adâncime, amenajări fundaţii, realizare fundaţii, decopertări, reinstalarea vegetaţiei decopertate/excavate, etc., asupra solului, va fi un impact local şi temporar. El nu se va manifesta pe întreg arealul 82 SC MEDIU Consulting SRL

83 destinat parcului eolian, ci zonal, temporar şi punctiform şi nu pe toată perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii montaj. În perioada de exploatare lucrările proiectate nu au un impact negativ asupra solului şi subsolului, ci dimpotrivă, un impact pozitiv prin stoparea eroziunilor si a limitării efectelor de producere a viiturilor prin amenajarea amplasamentului Impactul asupra apelor de suprafaţa şi subterane Din analiza datelor de pe amplasament şi hidrologia zonei rezultă că apele de suprafaţa se rezuma la cele două pâraie Suhurlui şi Gologanu, iar pânza de apă subterană, este cantonata la adâncimea de peste 20 m. cursurile celor două pâraie nu vor fi afectate de lucrările propuse prin prezentul PUZ. Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie. În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie proiectate, potenţialele surse de poluare pentru factorul de mediu apă subterană şi într-o măsură foarte redusă pentru apa de suprafaţă reprezentata de canalele de irigaţie/desecare, pot fi reprezentate de: pierderi accidentale de carburanţi de la utilajele folosite la execuţia lucrărilor; pierderi accidentale de materiale folosite în execuţia lucrărilor (în principal turnarea platformelor şi fundaţiilor). Aceste cantităţi de poluanţi (ciment) nu apar în cazul utilizării de betoane prefabricate. Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi aprovizionată îmbuteliata. Potenţialele efecte semnificative în perioada de implementare a planului asupra apelor pot apărea prin pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces şi punctual, la frontul de lucru construit în jurul fundaţiei fiecărui stâlp. Implementarea planului nu va genera un impact negativ asupra corpurilor de apă existente în zona PUZ, deoarece aceste lucrări sunt desfăşurate în afara acestor zone. Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului 83 SC MEDIU Consulting SRL

84 tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, acestea scurgându-se liber pe amplasament, ori în afara acestor zone. În perioada de exploatare nu există efecte semnificative asupra apelor de suprafaţă şi subterane Impactul asupra aerului atmosferic Sursele de poluare atmosferică estimate la implementarea planului PUZ în locaţia situată în extravilanul comunelor Suhurlui şi Costache Negri, judeţul Galaţi sunt reprezentate de: sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează pe motorină sau benzina; surse fixe - Activitatea de şantier propriu zisă din perioada de execuţie: Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Emisiile nocive pentru calitatea atmosferei vor fi generate numai în timpul perioadei de şantier, de către utilajele existente pe amplasament (basculante, betoniere, excavatoare, macarale etc). Emisiile de substanţe poluante în aer pot fi grupate în emisii specifice arderii carburanţilor în motoare (NOX, CO, COV, SO2, CH4, pulberi/pm, etc.) şi emisii specifice circulaţiei auto şi activităţii utilajelor (pulberi în suspensie şi sedimentabile). Cantităţile de poluanţi emişi sub forma de gaze de eşapament în atmosferă de la utilaje depind, în principal, de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a poluării. Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea 84 SC MEDIU Consulting SRL

85 specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este redusă. Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim 2-4 poziţii de montaj simultan. Această abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare. Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la distanţă fata de zonele locuite. Prognozarea poluării aerului Având în vedere următoarele aspecte ale: zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului; natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase. Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local manifestânduse doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi redus. În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului Impactul produs de zgomot şi vibraţii Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru proiectul propus, respectiv în perioada de realizare a construcţiei proiectului şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian. 85 SC MEDIU Consulting SRL

86 Perioada de executie Activităţile de construcţie si amenajare a terenului, sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri de observare: zgomot la sursa; zgomot în câmp apropiat; zgomot în câmp îndepărtat. Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc. Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: buldozere Lw 115 db(a) încărcătoare Wolla Lw 112 db(a) excavatoare Lw 117 db(a) compactoare Lw 105 db(a) finisoare Lw 115 db(a) basculante Lw 107 db(a) Zgomotele generate de activitatea de amenajare teren si construcţii montaj a turbinelor eoliene sunt caracteristice funcţionării utilajelor care participă la realizarea investiţiei. Aceste zgomote pot atinge nivelul de dB, dat fiind că se lucrează cu utilaje grele ce funcţionează cu motoare termice de mare putere. Pentru aceste activităţi sursa şi intensitatea zgomotului produs este limitată în timp, efectul acesteia asupra factorilor de mediu din zonă, chiar şi asupra biodiversitătii locale poate fi considerată nesemnificativă. Distanţa mare până la zonele locuite din vecinătatea zonei PUZ face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ. Pentru perioada de funcţionare a proiectului, sursele de zgomot generate de: funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze; 86 SC MEDIU Consulting SRL

87 funcţionarea generatorului electric; funcţionarea palelor turbinelor eoliene. Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 10 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină. Tabelul nr. 14 Variaţia intensităţii sunetului produs de o turbină eoliană Caracteristici de măsurare Cota +10 m teren Înălţime turn max. 119 m Densitate aer 1,225 kg/m 3 de 3MW în funcţie de viteza vântului Viteză vânt Nivel intensitate sonoră (db(a)) 7 m/s 100 db(a) 5 m/s 102,8 db(a) 10 m/s 106,5 db(a) 95% din puterea nominala 106,5 db(a) Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelul maxim atins de 100 db(a). Harta de zgomot este prezentată în figura de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului de mai sus. Simularea (harta de zgomot) s-a realizat pentru parcul eolian aparţinând societăţii SC SUHURLUI EOLIAN SRL, situat la o distanţă de aproximativ 1200 m faţă de satul Costache Negri, respectiv 1990 m pentru satul Suhurlui pe o suprafaţă de ,00 mp cu funcţionarea celor 19 centrale eoliene simultan. Modelarea grafică rezultată (harta de zgomot) este prezentată în diagrama de mai jos. 87 SC MEDIU Consulting SRL

88 PUZ Centrală electrică eoliană Suhurlui 57 MW Figura nr. 9 Nivelul maxim de zgomot emis de 19 turbine eoliene în zona studiată 88 SC MEDIU Consulting SRL

89 În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina eoliană emite aprox. 100 db(a), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între db(a) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrânduse o intensitate a zgomotului de 40-44dB(A) la 200 m şi sub 40 db(a) la peste 400 m distanţă. Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi db(a). Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea planului analizat nu produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi confortului uman. În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant. Tabel nr Volumul de decibeli emişi la diferite distanţe faţă o turbina eoliana De menţionat că cele mai apropiate zone locuibile sunt amplasate la o distanţă destul de însemnată faţă de parcul eolian ce se va realiza (aproximativ 1200 metri faţă de cele mai 89 SC MEDIU Consulting SRL

90 apropiate zone locuibile). Din datele obţinute se poate concluziona că funcţionarea parcului eolian nu va polua fonic zonele învecinate. Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează ferm asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustica de maxim 110 db(a). Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea planului propus, nu produce un impact negativ asupra factorilor de mediu şi confortului uman. În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant Impactul asupra biodiversităti locale În vederea implementării planului sunt necesare o serie de activităti ce presupun: amenajarea terenului, activitătii de constructie, de realizare a conexiunilor electrice, a drumurilor de acces de trasare şi punerea pe poziţie a cablurilor electrice. Aceste activităţi sunt cele care vor avea efecte asupra mediului. Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de efecte: modificarea suprafeţelor agricole de pe amplasament; modificări ale populaţiilor de flora, dar fără afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă; Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului destinat implementării planului putem prognoza impact asupra biodiversităţii locale în 2 etape: faza de constructie şi faza de functionare. Impactul prognozat în faza de constructie Flora Habitatele semnalate în aria de implementare a PUZ au o compoziţie floristică slabă din punct de vedere al protecţiei mediului, cu un grad de regenerare foarte mare. Speciile semnalate la nivelul PUZ nu sunt reprezentative la nivel local, national şi international. Nu se 90 SC MEDIU Consulting SRL

91 prognozează un impact semnificativ asupra indivizilor speciilor prezente, acestea având capacitate de regenerare mare. Fauna Nevertebrate În faza de pregătire a terenului, de constructie a drumurilor de acces, fundatii şi platforme turbine eoliene precum şi santuri conexiuni electrice se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate total prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi identificat doar în suprafeţele reprezentate de fundaţii, platforme, şi drumuri de acces, fiind compensate de limitarea suprafetei de lucru şi modul de realizare în etape pe trepte succesive. Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate. Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate la o distanţă mai mare, este efectul zgomotului produs doar în perioada de constructie, efect minor ce va fi temporar. Impact pozitiv - Nu este cazul. Vertebrate - Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul impact: Reptile Impactul negativ direct Aceste specii se vor refugia odată cu începerea lucrărilor de executie, fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren speciile de reptile identificate aparţin unor specii comune, fără interes conservativ şi nu necesită acţiuni de relocare. Tot în timpul fazei de constructie poate apărea accidental mortalitatea directă a reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub grohotişuri sau apariţia 91 SC MEDIU Consulting SRL

92 unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului). Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o migrare speciilor reptile către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii la fel de bune de hrănire şi reproducere, numite habitate receptori datorita lucrărilor de implementare a planului propus şi a zgomotului şi vibratiilor produse de lucrările executate. Ca urmare, considerăm că impactul planului propus asupra reptilelor este nesemnificativ. În ceea ce priveşte efectul zgomotului asupra vertebratelor şi nevertebratelor, având în vedere că speciile prezente sunt comune cu mobilitate mare, auzul reprezentând simţul principal pe care se bazează speciile prezente în orientarea in zonele cu puternic impact antropic, prognozam că impactul zgomotului generat de realizarea infrastructurii si transport in cadrul planului este nesemnificativ. Păsări Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma lucrărilor de implementare a planului. Impactul negativ direct prognozat în faza de constructie este datorat în special deranjării posibililor indivizi ce pot poposi în zona datorita zgomotului şi vibratiilor produse. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în amplasamentul proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în imediata apropiere, speciile de păsări nu vor fi afectate la nivel local, regional şi/sau naţional. Impactul pozitiv indirect având în vedere dispunerea turbinelor eoliene, distanţă mare dintre turbine, lucrările agricole din zonă, cât şi distanţă mare faţă de zonele protejate estimam ca impactul implementării planului analizat nu va avea efecte negative asupra avifaunei din zona analizată. Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec şi pe deasupra spaţiului de acţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului. Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina. De asemeni riscul de coliziune cumulat asociat proiectului analizat este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei cât şi a culoarului de migrare preferat de speciile semnalate: 92 SC MEDIU Consulting SRL

93 amplasarea obiectivelor planului propus pe terenuri neimportate din punct de vedere al odihnei şi hranei speciilor migratoare în perioada migraţiei de primăvară, lucrările agricole (arat, discuit, semănat, etc) din zonă fac ca amplasamentul analizat unul neatractiv pentru posibilele speciile de păsări aflate în pasaj, acelaşi lucru semnalânduse şi toamna când lucrările agricole (curăţarea şi pregătirea terenurilor pentru lucrările agricole specifice arat, discuit, semănat). Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara datorită neamplasării proiectului pe coridoarele de migrare a păsărilor dar şi datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în zona. Mamifere Impact negativ direct Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepure, rozătoare au o mobilitate mare şi vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care conţin acelaşi tip de habitat. O bună gospodărire a habitatelor limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente. În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin apariţia de gropi, canale, şanţuri neacoperite ce pot produce captivitatea accidentala precum şi prin atitudinea negativă a lucrătorilor. Impact pozitiv - Nu este cazul. Concluzii În zona de implementare a planului, efectele directe şi indirecte cu impact potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial creat pe perioada constructiei prin activitătile desfăsurate, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile speciilor prezente. Impactul prognozat în faza de exploatare Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea fundatiilor, drumurilor de exploatare si sistematizarea terenului. Treptat în fazele succesionale de refacere a zonelor afectate vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona reabilitata, acoperind-o. Se vor instala 93 SC MEDIU Consulting SRL

94 într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. În timp habitatele se vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene. Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat. Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl poate consta refacerea vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei considerăm că acest impact va fi foarte limitat s-au chiar nesemnificativ, speciile prezente semnalate au de asemeni capacitate de regenerare mare. Efecte cumulative ale planurilor/proiectelor propuse în zona asupra biodiversitătii Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact asupra biodiversitătii locale sunt legate de: păşunatul în vecinătatea planului; turism si agrement desfăşurat zona canalelor de irigaţie/desecare; practicarea unei agriculturi intensive în zona de implementare PUZ; Impactul produs asupra peisajului Turbinele eoliene constituie principalul factor determinat asupra schimbării peisajului, astfel amplasarea acestora s-a făcut ţinându-se cont de: configuraţia terenului (forma de relief) a amplasamentului; valorificarea maximă a potenţialului energiei eoliene rezultat prin măsurarea în zona, interpretarea şi modelarea caracteristicilor eoliene. Implementarea PUZ propus, are loc în extravilanul comunelor Costache Negri şi Suhurlui la distanţe apreciabile de zonele locuite după cum urmează: la nord - la o distanţă de aproximativ 7.5 km este situat satul Cudalbi, comuna Cudalbi; la sud la o distanţă de 6,3 km este situat satul Pechea situat în comuna Pechea; la est la o distanţă de aproximativ 1990 m este situat satul Suhurlui situat în comuna Suhurlui; 94 SC MEDIU Consulting SRL

95 la vest la o distanţă de aproximativ 1200 m este situat satul Costache Negri, comuna Costache Negri; Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o serie de terenuri agricole, drumuri de exploatare. Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea Planului PUZ s-au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte: determinarea zonei specifice de impact; identificarea punctelor sensibile; analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului; identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului. Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul produs. Tabel nr. 16 Criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de Criteriu Categorie: Static - S Dinamic - D Elevaţia punctului de interes Peste-Nivel - PN Nivel - N Sub-nivel - SN Distanţa vizibilă Lungă L Medie M Scurtă S Foarte Scurtă - FS Durata de vizibilitate Perioada lungă -PL Perioadă moderată - PM Perioadă scurtă - PS Număr de vizitatori implicaţi Mare - MA Moderat - MD Mic - MC interes Punct fix Element in mişcare Definiţie Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei La nivelul de vizibilitate al turbinei Sub nivelul de vizibilitate al turbinei >5km 1-5 Km m <200m >120 minute minute <1 minut >10000 persoane/zi persoane/zi <1000 persoane/zi 95 SC MEDIU Consulting SRL

96 Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării planului îl constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra implementărilor de proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie. Tabelul nr. 17 Matricea impactului prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a proiectului. Criteriu Categorie Elevaţie Distanţa vizibilă Durată de vizibilitate Număr de vizitatori implicaţi Evaluare Static Dinamic PN N SN L M S FS PL PM PS MA MD MC Impactul umbrei şi a efectului de flickering a turbinelor asupra zonelor locuite Chiar daca nu exista o legislaţie naţională care sa prevadă limitele impactului generat de efectul de umbra sau flickering al turbinelor eoliene asupra vecinătătilor şi zonelor locuite se poate efectua o simulare/prognoza asupra zonelor afectate. Efectul de licărire cauzat de turbinele eoliene este definit ca fiind variaţia intensităţii luminii provocată de mişcarea palelor, ce proiectează umbra pe pământ sau pe alte obiecte staţionare din zonă. Acest efect poate fi receptat şi de la distanţe mai mari, deci de mai mulţi receptori vecini ai parcului eolian, fenomen care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine, la răsăritul soarelui şi la apus, fiind perceput numai când vântul bate dinspre direcţia privitorului, ceea ce înseamnă cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian şi topografie a locului. 96 SC MEDIU Consulting SRL

97 Prognozarea impactului se realizează ţinând cont fie de anumiţi parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aibă o anumita poziţie fata de o zona sensibila, durata de strălucire a soarelui si unghiul acestuia pe bolta care variază in funcţie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locaţie. Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simulării sunt: dimensiunile turbinei (înălţime totala, diametru rotor), existente in format; electronic în baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare versanţi) fiecărei turbine. În prognozarea impactului umbrei si al efectului de flickering a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa (worst/case ), când: durata de strălucire a Soarelui este continuă; turbina este permanent in funcţiune; rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor; unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la valori mai mici se considera un impact nul). Pentru o diminuarea a acestui fenomen, producătorii de turbine eoliene au confecţionat palele turbinelor din material compozit (fibră de sticlă) vopsite cu o culoare pală, pentru îndepărtarea acestui fenomen. Datorita distantei mari până la cea mai apropiata locuinţa din localitatea Costache Negri, peste 1200 m faţă de zona PUZ, efectul licăririi şi al umbririi este diminuat. Pentru locaţiile mai îndepărtate, parcul este perceput ca un obiect cu soarele în spate în funcţie de perioada zilei. Impactul maxim posibil este redus de: existenta vegetatie din jurul satelor/casei; probabilitate mică de plasare a palei exact pe linia dintre soare şi casă; probabilitatea apariţiei vântului exact în acel moment; nu toate casele au ferestre spre parcul eolian însorirea specifica locaţiei. 97 SC MEDIU Consulting SRL

98 Impactul undelor electromagnetice Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi pe cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă, frecvenţelor proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este mai pronunţată si apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante). Palele moderne, construite dintrun longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele electromagnetice. Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune este o problemă ocazională având în vedere dezvoltarea din ce în ce mai importanta a receptori directionati spre reţea de cablu sau satelit Impactul asupra mediului social şi economic Planul Urbanistic Zonal analizat, propune construcţia şi operarea unui număr de 19 turbine eoliene de 3MW/turbină, linii de conexiune subterane şi aeriene, staţie de transformare şi legare la SEN a parcului, drumuri de acces, drumuri de exploatare, platforme, fundaţi şi organizarea de şantier. Factorii caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus vor include: Faza de implementare a planului capital semnificativ investit în faza de realizare a proiectului; perioadă de exploatare a proiectului estimata la minim 40 ani; pe perioada realizării proiectului vor opera în medie un număr de 50 angajaţi. Faza de operare generare de energie regenerabilă; suprafaţa ocupată de parcul eolian nu constituie un impact semnificativ asupra activităţilor limitrofe; 98 SC MEDIU Consulting SRL

99 Parcul eolian va utiliza doar o mica parte din suprafaţa totală a amplasamentului (procentul maxim de ocupare a terenului - POT max. propus = 9,43 %); va necesita personal pentru operare şi întreţinere. Evaluare cost-beneficiu Costurile implicate în dezvoltarea proiectului sunt reprezentate de: costuri de construcţie; costuri de operare şi întreţinere. Beneficiile proiectului de investiţie constau în: producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile; reducerea poluării cu o cantitate însemnata de CO 2 echivalent în gaze cu efect de seră; proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local dacă este posibil. Impactul principal prognozat al dezvoltării în zona analizată a unei proiect de anvergură (19 turbine producere energie regenerabilă) va fi doar de natură socială cu potenţiale beneficii: crearea unui număr de locuri de muncă permanente în perioada de construcţie/amenajare; locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian minim 40 ani; impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale. surse suplimentare de venit la bugetul local Impactul cumulativ produs în relatia cu alte planuri propuse sau implementate Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului dat de implementarea planului, să fie luate în considerare şi efectele cumulative şi sinergice asupra mediului. astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat. 99 SC MEDIU Consulting SRL

100 Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate. Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele informaţii: informaţii cu privire la proiectele implementate deja implementate; informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare; informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele pentru care s-au depus memorii tehnice, cele descrise în PUZ-uri, cele care deja au bugete aprobate din fonduri publice). Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze un impact asemănător. Proiectele care ar putea genera un impact cumulativ la nivelul zonei studiate sunt: Nr. crt Beneficiar Nr. turbine UAT 1 DAN HOLDING MGM 3 2 FUTURE POWER 1 Pechea 3 BRIDGE CONSTRUCT 5 Cudalbi 4 CUDALBI EOLIAN 39 Cudalbi şi Costache Negri 5 GENERACION EOLICA DACIA 30 Cudalbi 6 POWER PARK EOLIAN 5 Băleni 7 SUHURLUI EOLIAN 19 Suhurlui C Negri 8 PECHEA EOLIAN 33 Pechea 9 ALIZEU EOLIAN 5 Baleni 10 ZEFIR EOLIAN 5 Baleni 11 BUJORI EOLIAN 5 Baleni 12 WIND PRO 5 Baleni 13 SMART POWER GEN ALFA 5 Cudalbi 14 SMART POWER GEN BETA 5 Cudalbi, Baleni, Suhurlui 15 BALENI EOLIAN 5 Cudalbi, Baleni 100 SC MEDIU Consulting SRL

101 Localizare Parcuri Eoliene 101 SC MEDIU Consulting SRL

102 Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold Pentru o evidenţiere cât mai clară, a impactului cumulativ, generat de proiectele învecinate din zona PUZ, s-a realizat o evaluare cu ajutorul matricei de tip Leopld. Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia. Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru identificarea impactului generat de implementarea celor 7 parcuri eoliene, după cum urmează: s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar efectele asupra mediului pe cealaltă axă. s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în situaţii de decizie. Niveluri de referinţă 5. Foarte important 4. Important 3. Importanţă medie 2. Mai puţin important 1. Neimportant Definiţie - Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare - Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime - Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore - Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile 102 SC MEDIU Consulting SRL

103 Tabel nr. 18 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alături de cele 7 parcuri eoliene, folosind Matricea de tip Leopold Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen Termen Termen scurt mediu lung Permanente Temporare Pozitive Negative Biodiversitatea 1 3 Mediu social şi economic 5 1 Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1 Patrimoniul arhitectonic si 1 1 arheologic Peisajul 3 1 Zgomot 1 2 Total SC MEDIU Consulting SRL

104 Din examinarea lor se desprind următoarele: punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului. ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt. Impact cumulativ asupra biodiversităţii Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu. Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de altă natură în zonă (asociatii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul prezentului raport de mediu, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat. De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului. Activităţile aferente perioadei de construcţie a planului nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor. Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale. În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu 104 SC MEDIU Consulting SRL

105 încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din arealul analizat. Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversitătii locale Distanţele dintre proiectele similare din zonă propuse, precum şi amplasarea parcurilor analizate, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ asupra biodiversităţii locale. Existenţa unor activităţi agricole în zona analizată, activităţi ce se pot suprapune cu activităţile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, duc la stabilirea unor măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel: amplasamentul organizărilor de şantier, a zonelor de lucru şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural; suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar; traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru specificat; se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului; refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier. turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate; Impact cumulativ generat de activitatea de transport Datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi, respectarea capacităţii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii autocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc SC MEDIU Consulting SRL

106 Impact cumulativ generat de zgomot şi vibraţii Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii datorate execuţiei şi funcţionării parcurilor eoliene, datorită distantelor mari intre proiecte, lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de plan. Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a fi pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice sectorului privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de angajare a locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii semnificative prin taxe şi impozite. 7.3 Metodologia de evaluare utilizata în cadrul PUZ Pentru a cuantifica/identifica efectele semnificative rezultate ca urmare a implementării obiectivelor din Planul Urbanistic Zonal asupra mediului, s-a întocmit o matrice de impact, metoda utilizata frecvent în evaluarea impactului asupra mediului. Estimarea potenţialelor efecte asupra componentelor ecosistemului s-a realizat pentru următoarele caracteristici ale factorilor de mediu: biodiversitate, sol/subsol, apă subterană, apă de suprafaţă, aer, sănătatea populaţiei, mediul social şi economic, peisaj. Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ) identificată, utilizând următoarea scară: + 2: impact pozitiv semnificativ; + 1: impact pozitiv; 0: nici un impact sau neutru; -1: impact negativ; -2 impact negativ semnificativ.? impactul nu poate fi determinat 106 SC MEDIU Consulting SRL

107 Tabel nr matrice de evaluare a impactului pentru PUZ Centrală electrică eoliană - Suhurlui comunele Suhurlui şi Costache Negri judeţul Galaţi. Factorul de mediu Tipul/ dimensiunea impactului Biodiversitate 0 Sol/subsol - 1 Apa subterană 0 Apa de suprafaţa Aer Caracterizarea impactului Impactul generat de implementarea proiectului este unul neutru datorită specificului activităţii ce urmează a se desfăşura pe amplasament neinfluenţând prin obiectivele planului ariile naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSPA Impact negativ datorat lucrărilor de amenajare, excavare, depozitare, modernizare, trafic de mare tonaj în lungul drumurilor de exploatare, realizarea unui drum de acces, etc, acest impact manifestânduse cu precădere doar în etapa de construcţie. În perioada de exploatare impactul asupra solului va fi nesemnificativ dacă se vor respecta normele impuse de legislaţia în vigoare. Impact neutru asupra resurselor de apa subterană/ de suprafaţă. Impact pozitiv datorită măsurilor luate de beneficiar privind drenarea apelor din precipitaţii de pe amplasament şi dirijarea lor în zonele adiacente planului. Lucrările pentru implementarea PUZ, nu vor afecta cursurile de apă semnalate la nivelul PUZ, acestea localizându-se la distanţe apreciabile faţă de acestea. impactul negativ redus pe perioada realizării lucrărilor de construcţie unde vor fi prezente surse de poluanţi atmosferici ca urmare a funcţionarii utilajelor şi autovehiculelor utilizate pentru construcţii; impact pozitiv semnificativ de lunga durata generat în faza de funcţionare a proiectului prin promovarea producerii de energie electrică verde. Sănătatea populaţiei 0 Nu se va influenta sănătatea populaţiei aflate in vecinătatea implementării planului. Mediul social şi economic + 2 Peisaj + 1 apariţia unor noi locuri de muncă în zona şi diminuarea şomajului; dezvoltarea economiei/dezvoltarea economică a zonei; valorificarea potenţialului economic al zonei. îmbunătăţirea aspectului estetic/peisagistic şi funcţional al zonei; dezvoltarea socio-economică a zonei; Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este unul pozitiv 107 SC MEDIU Consulting SRL

108 mai ales din perspectiva mediului social şi economic prin schimbarea destinaţiei terenului care va genera un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea economică a zonei. Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea PUZ-ului generează un impact preponderent pozitiv. Se poate concluziona că implementarea PUZ va contribui în principal la dezvoltarea durabila, promovarea energiilor verzi şi dezvoltarea mediul social şi economic. 8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ; Nu este cazul 9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM ZONAL Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului Urbanistic Zonal rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive. Aşa cum reiese din analiza impactului măsurilor propuse de proiectul analizat o parte din acestea vor avea o influenţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin evaluarea de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a proiectelor. 9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie: finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii; întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri autorizate/special amenajate; pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în staţiile de epurare; 108 SC MEDIU Consulting SRL

109 condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor; manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii; utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie. Tabel nr 20 - Măsuri diminuare pentru factorul de mediu apă Măsuri de diminuare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale. Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului. Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a apelor pluviale. Fază de implementare Amenajare Construcţie - - Prin modul de operare, tehnologiile utilizate in perioada funcţionarii parcului eolian nu se înregistrează niciun impact semnificativ asupra factorului de mediu apă. 9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului Măsuri de protecţie a aerului Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale; Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară; Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni; 109 SC MEDIU Consulting SRL

110 Alimentarea utilajelor se va realiza fie prin cisterne specializate/autorizate cu debitlitru, fie la staţiile de distribuţie de carburanţi din zonă. Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate; Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă. Tabel nr Măsuri de diminuare a aerului Măsuri de diminuare Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt. Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru Fază de implementare Amenajare Construcţie - În perioada de functionare nu exista posibilitatea înregistrării unui impact negativ asupra factorului de mediu aer. 9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului Măsuri de protecţie a solului şi subsolului În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin: obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor; prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru; în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele 110 SC MEDIU Consulting SRL

111 pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic; evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de materiale etc.; colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor deşeurilor rezultate. Tabel nr Măsuri de diminuare pentru sol Măsuri de diminuare Fază de implementare Amenajare Construcţie Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente. Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor - şi a eroziunii solului Management corect al deşeurilor rezultate. Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru Prin respectarea modului de gestionare a deseurilor pe amplasament nu se poate înregistra un alt impact negativ asupra factorului de mediu sol pe perioada functionarii. 9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor eoliene. Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a rotorului turbinei cca 112 m diametru la o distanta situată între 50 şi 175 m faţă de sol. Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la alta. Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului eolian. zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor de migrare a păsărilor; 111 SC MEDIU Consulting SRL

112 sistemul de transport al energiei electrice dintre turbine către staţia de transformare a fost proiectat subteran; turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare; zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană pentru păsări şi chiroptere; în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are obligaţia de a monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a semnalului electromagnetic. Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la păsări au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât ceilalţi factori de mortalitate la păsări. Figura 11 Cauzele mortalităţii la păsări 112 SC MEDIU Consulting SRL

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE EL-nesss.r.l. Domeniul de utilizare si tehnologia folosita : Condensatoarele sunt folosite pentru imbunatatirea factorului

Detaljer

METODA REDUCERII LA UNITATE

METODA REDUCERII LA UNITATE METODA REDUCERII LA UNITATE Metoda reducerii la unitate constă în compararea mărimilor date în problemă, cu aceeaşi mărime, luată ca unitate. Această metodă prezintă avantajul că este foarte accesibilă

Detaljer

ROBOŢII SCARA Seria THL.

ROBOŢII SCARA Seria THL. ROBOŢII SCARA Seria THL NOILE MODELE LITE ALE SERIEI THL Performanta la preturi accesibile! Mai usor cu pana la 50% fata de modelele anterioare! Impact redus asupra mediului inconjurator. Reducere de pana

Detaljer

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNĂRII FLUVIALE S.A. - GIURGIU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T - PORT CORABIA RAPORT PRIVIND IMPACTUL

Detaljer

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen. Perfection in heating

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen.  Perfection in heating ARMATUREN Robineti termostatici Jürgen Schlösser Armaturen www.juergen-schloesser-armaturen.de Perfection in heating Descriere tehnică: Robineții termostatici produși de Jürgen Schlösser Armaturen România

Detaljer

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3)

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3) tarifelor pentru lucrări executate şi servicii prestate, de catre Filialele de Distributie si de Furnizare a Energiei Electrice, catre terţi (Avizarea documentatiilor tehnicoeconomice elaborate de agenti

Detaljer

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2 ELECTRICA - S.A. Anexa nr. (Avizarea documentatiilor tehnico-economice elaborate de agenti economici atestati) crt. masura fara TVA (9 % din (col. +col.) col. ) 0 DE AGENTII ECONOMICI ATESTATI DE ANRE,

Detaljer

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA 2016-2020 Elaborator: OTP CONSULTING ROMANIA SRL Nr. 231/11.04.2016. 1 Cuprins 1 Introducere... 4 1.1 Rolul Strategiei

Detaljer

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE 1.1 Municipiului Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, B-dul Republicii

Detaljer

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014 Nr. Nesecret Către: Instituţia Prefectului Judeţul Olt Mun. Slatina, Bd. A.I. Cuza, nr. 12A, 230025, jud. Olt Ref: Primirea și distribuirea biletelor de tratament balnear în anul 2014 PRIMIREA SI DISTRIBUIREA

Detaljer

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale ROMÂNIA Buletin informativ An. 13, Nr. I (49), trim. I 2011 Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Ordine ale Ministrului Sănătăţii Hotărâri ale Consiliului ştiinţific al ANMDM

Detaljer

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE, MIDIA -NAVODARI, JUD. CONSTANTA CUPRINS

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE, MIDIA -NAVODARI, JUD. CONSTANTA CUPRINS URINS 1. INTROUERE...4 2. IENTIFIAREA AMLASAMENTULUI SI LOALIZAREA...6 2.1. Localizare si topografie...6 2.2. Geologie si hidrogeologie...6 2.2.1. Elemente de geologie...6 2.2.2. Ape de suprafata...11

Detaljer

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate.

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Grâul se numără printre cele mai vechi plante cultivate, fiind folosit ca pâinea cea de toate zilele de peste jumătate din

Detaljer

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL,

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, Introducere Prezenta documentaţie a fost realizată în baza O.M.nr.135/76/84/1.284/2010 1, respectându-se normativul de conţinut prezentat în Anexa nr. 5, privind Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare,

Detaljer

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE 2 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE ORDIN pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale

Detaljer

CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS CUPRINS 1. Definiţii 2. Aplicaţii GIS 3. Harta 4. Modelul de date geo-relaţional 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS 6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS 7. Open

Detaljer

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Facultatea INGINERIE ELECTRICĂ PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Electrotehnica [Inginerie electrica] Masini, Materiale si Actionari Electrice [Inginerie electrica] nr 48 As. 17.10.2016 / 10.00 / EB-210

Detaljer

Norwegian Cooperation Programme with Romania

Norwegian Cooperation Programme with Romania Norwegian Cooperation Programme with Romania Editie speciala in memoriam OCTAVIAN LUCA Newsletter realizat in cadrul proiectului Întărirea capacităńii de organizare şi funcńionare a Comitetelor de Sănătate

Detaljer

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag.

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag. Camera Notarilor Publici Bucuresti STUDIU DE PIATA pentru anul 2017 privind valorile minime imobiliare Judetele: CALARASI GIURGIU IALOMITA TELEORMAN - 2017 - C U P R I N S pag. 1. Județul CĂLĂRAȘI...

Detaljer

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1 Nr. 475/24.02.2014 RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2013 Direcţia pentru agricultură

Detaljer

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6 Dobbel kokeplate I/B Version 100408 TEAM DKP 10 230V~ 50Hz 2250W Front cover page (first page) Assembly page 1/6 N Bruksanvisning VIKTIGE SIKKERHETSINSTRUKSJONER Vennligst les gjennom denne bruksanvisning

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZĂ STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A ZONE TURISTICE

Detaljer

GEOGRAFIE MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ CLASELE A V-A A VIII-A

GEOGRAFIE MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ CLASELE A V-A A VIII-A Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ GEOGRAFIE

Detaljer

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA CEPROMIN S.C. CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200

Detaljer

REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI Rezultat aferent perioadei 01.11.2016-31.12.2016 București 2016 Proiect cofinanțat

Detaljer

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE 2013 Manager Maria Adriana Hausvater Anul 2013 reprezintă pentru Teatrul Național o perioadă de consolidare a poziției sale în plan local,

Detaljer

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI 0 CUPRINS 1. PROFIL DE JUDET 1.1. Date geografice...4 1.1.1. Relieful si geologia

Detaljer

Bucureşti de transformare aeriene - PTA

Bucureşti de transformare aeriene - PTA Societatea Comercială SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 37 Rev. 0 1 2 ELECTRICA S.A. Confecţii metalice pentru posturi Data 2010 Bucureşti de transformare aeriene - PTA Nr.pag : 23 CUPRINS 1. GENERALITĂŢI...

Detaljer

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest Titlul Programului: PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Titlul Proiectului: Dezvoltare rurală durabilă prin revitalizarea meșteșugurilor Editat de: ODYSSEY EDGE TECHNOLOGIES

Detaljer

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL Societatea Comercială WEST SUPER TOUR este o AGENŢIE DE TURISM care are în obiectul de activitate

Detaljer

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac INFORMATICĂ şi TIC ISBN 978-606-727-233-8 INFORMATICĂ şi TIC Manual pentru clasa a V-a Manual pentru clasa a V-a V Acest manual

Detaljer

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10 Frityrkoker I/B Version 110720 TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W Front cover page (first page) Assembly page 1/10 N 1. Håndtak på stekekurven 2. Kurv 3. Lysindikator for temperatur 4. Lysindikator for strøm

Detaljer

ORDIN /03/2010 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS

ORDIN /03/2010 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS ORDIN nr. 107 din 29 martie 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau

Detaljer

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI superior 1.2 Facultatea FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI 1.3 Departamentul DIDACTICA ŞTIINŢELOR

Detaljer

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE Modulul Consideratii generale privind procesul de masurare CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESL DE MASRARE Subiecte.. Definirea notiunii de masurare.. Marimi si unitati de masura.3. Mijloace si metode

Detaljer

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII A. INTRODUCERE 1. Scop Union des associations européennes de football (UEFA), organismul european

Detaljer

MODIFICAT DE SI DE. CAPITOLUL 1: Scop

MODIFICAT DE SI DE. CAPITOLUL 1: Scop ORDIN nr. 318 din 3 martie 2006 privind aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenţei şi eliberarea documentelor de atestare a personalului navigant pentru navele de navigaţie interioară

Detaljer

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2.1.1 DESCRIEREA JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1.1.1 Caracteristici fizice şi geografice Situat în nordul României,

Detaljer

ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor

ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor Tehnologii acţionări \ Automatizări acţionări \ Integrare sisteme \ Services ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor Ediţia 10/2012

Detaljer

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat Îndrumar de laborator la fizică Chişinău

Detaljer

6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE

6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE 6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE 6.1. Prezentarea ionosferei. Structura ionosferei reale Prin ionosferă se înţelege acel domeniu ionizat al atmosferei care se află la înălţimi mai mari de 60 km faţă de

Detaljer

Inregistrati-va produsul pentru a primi suport pe www.philips.com/welcome Manual de utilizare AZ1137 2 2009 Koninklijke Philips Electronics N.V. Toate drepturile rezervate a b c d e g i j k l f h m n o

Detaljer

Pagina 1 din 101 Redactarea 2

Pagina 1 din 101 Redactarea 2 Pagina 1 din 101 Redactarea 2 CUPRINS CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE... 5 SECIUNEA 1 Obiect i domeniu de aplicare... 5 SECIUNEA a 2-a Prevederi generale... 5 SECIUNEA a 3-a Definiii - terminologie... 6

Detaljer

Cod CAEN Fabricarea altor produse chimice anorganice, de baza Cod CAEN Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase,

Cod CAEN Fabricarea altor produse chimice anorganice, de baza Cod CAEN Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase, I.1. CONTEXT Raport de Amplasament S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. I. INTRODUCERE Raportul de Amplasament a fost intocmit de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala INCD ECOIND

Detaljer

Manual de utilizare pentru notebook PC

Manual de utilizare pentru notebook PC ANT. 1394 E-SATA HDMI RO4878 Manual de utilizare pentru notebook PC Septembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului...

Detaljer

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Aplicaţie de raportare pentru laboratoare Versiune document: 3.7 RELEASED Creat: 26.06.2006 Ultima actualizare: 24.10.2014 Acest

Detaljer

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de ŞtiinŃa şi Ingineria Mediului TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE SUPORT DE CURS SI LUCRARI PRACTICE pentru Specializarea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Detaljer

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC RO5094 Manual de utilizare pentru notebook PC Decembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului... 7 Părţile de bază

Detaljer

Ordliste for TRINN 1

Ordliste for TRINN 1 Ordliste for TRINN 1 utviklende matematikk-oppgavehefter 1A, 1B,2A, 2B, 3A og 3B, - refleksjonsord som kan hjelpe å forstå oppgaver. Bok og side Ord på norsk I oppgavetekstene står ofte verb i imperativ

Detaljer

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CAS BRAŞOV LA DATA DE

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CAS BRAŞOV LA DATA DE CASJ BRAŞOV ROMÂNIA CASA NAłIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a JUDEłULUI BRAŞOV 500 090 Mihail Kogălniceanu nr.11 tel.:0268-547666 fax: 0268-547669 www.casbv.ro e-mail: secretariat@casbv.ro

Detaljer

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation Sumar 1. Unde și când vor avea loc jocurile?... 5 2. Câte bilete sunt disponibile pentru UEFA EURO 2016?... 5 3. Ce tipuri de bilete sunt

Detaljer

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Lago di Garda, Lago Maggiore & Lago Como hoteluri / Sirmione, Locarno (Elvetia), Portofino, Cinque Terre; BONUS: asigurare medicala si storno Durata: 14 zile I Plecari:

Detaljer

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A.

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A. Pagina: 1 29 Specificaţie Tehnică Anvelopa Posturilor de Transformare în Anvelopă de Beton (24 kv) Prezenta specificaţie tehnică s-a întocmit de către: Departamentul Managementul Reţelei Serviciul Inginerie

Detaljer

23. Coordonate stelare şi planetare

23. Coordonate stelare şi planetare 23. Coordonate stelare şi planetare 23.1. Coordonate stelare Nu de multe ori, poate, v-aţi întrebat dacă stelele pe care le priviţi noaptea sunt situate toate la aceeaşi distanţă sau, dimpotrivă, sunt

Detaljer

Lista COR 2014 in ordine crescatoare coduri ( )

Lista COR 2014 in ordine crescatoare coduri ( ) Lista COR 2014 in ordine crescatoare coduri (10.03.2014) ORDIN 1832 / 856 / Iulie 2011 privind aprobarea Clasificarii ocupatiilor din Romania nivel de ocupatie (sase caractere) publicat in MO Nr. 561/8.VIII.2011

Detaljer

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici.

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici. Viktige uttrykk Expresii importante Hei! God morgen! God dag! God kveld! God natt! Ha det bra! Ha det! Vi sees! Velkommen! Hvordan har du det? Bra, takk., vær så snill! Vær så god! Takk! Tusen takk! Kunne

Detaljer

Transformatoare de distribuție în ulei. 20/ /0.4..6/0.4kV kva. Transformatoare de distribuție în ulei Catalog

Transformatoare de distribuție în ulei. 20/ /0.4..6/0.4kV kva. Transformatoare de distribuție în ulei Catalog Transformatoare de distribuție în ulei Catalog 2008 2009 Transformatoare de distribuție în ulei 20/0...10/0...6/0.kV 25 3150 kva SC AZEN SYSTEME SRL 120133 Buzau, Str. Th. Neculuta, Nr. 26 Tel/Fax: 0338

Detaljer

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Tel. +40-1-314 35 08 int 189 +40-1-315 30 74 Fax +40-1-315 30 74 http://geo.unibuc.ro B-dul Nicolae Balcescu Nr. 1 70 111 Bucuresti, Sector 1 Romania

Detaljer

Actuatoare termostatice

Actuatoare termostatice 2 111 EN 215-1 cu senzor la distanţă cu reglaj la distanţă Actuatoare termostatice pentru ventile de calorifer VDN.., VEN.., VUN.., VPD.. şi VPE.. Acţionare autonomă, fără alimentare din exterior Senzor

Detaljer

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI Materialul este conceput cu sprijinul informa iilor prezentate în Ghidul na ional de biosiguran pentru laboratoarele medicale (traducerea i adaptarea în limba

Detaljer

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 22 septembrie 2012 Ediţia specială 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 20 Proiectul cultural Integrală a Manuscriselor Cantemir CuPrins Stimată conducere

Detaljer

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012 Nanomateriale oxidice cu proprietăţi fotocatalitice aplicate în degradarea avansată a compuşilor xenobiotici din apă NATIXEN-. PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-0031 Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare

Detaljer

SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 2017 PE LUNA IANUARIE 2017 PE LUNA FEBRUARIE 2017

SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 2017 PE LUNA IANUARIE 2017 PE LUNA FEBRUARIE 2017 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE SERVICIUL ACHIZIŢII Număr / data SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 07 PE LUNA IANUARIE 07 intenţie atribuire/ Reofertare

Detaljer

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk Allmennyttige midler fra Ghidul a fost întocmit de către (Hvem har utarbeidet veilederen) Bergen Uavhengige Sosialrådgivning (BUS), Feltteamet, Høgskolen i Bergen (Serviciul gratuit

Detaljer

CFR Călători. Partenerul tău de drum!

CFR Călători. Partenerul tău de drum! CFR Călători Partenerul tău de drum! Perspectiva liberalizării pieței feroviare începând cu anul 2019 aduce sistemul feroviar din România la o răscruce: fie se prăbușește, fie se resetează din temelii

Detaljer

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper MATEMATIKK Ord og begreper Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Få Obține Mange Mulți Venstre Stânga Høyre Dreapta Øverst Sus/în top/peste Nederst Inferior/Jos Lite Puţin Mye Mult Flest Cel mai mult/cele

Detaljer

Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor

Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor Usile (ne) definesc locuinta In mod special : Toate usile sunt livrabile cu cant rotunjit, elegant la vedere : placut la vedere

Detaljer

Raport referitor la rezultatele analizei răspunsurilor la ancheta pe bază de chestionar privind satisfacția beneficiarilor programelor Învățare pe

Raport referitor la rezultatele analizei răspunsurilor la ancheta pe bază de chestionar privind satisfacția beneficiarilor programelor Învățare pe Raprt referitr la rezultatele analizei răspunsurilr la ancheta pe bază de chestinar privind satisfacția beneficiarilr prgramelr Învățare pe tt parcursul vieții și Tineret în acțiune în anul 2013 Cuprins

Detaljer

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor 2.1.

Detaljer

Wilo-Yonos PICO. Pioneering for You

Wilo-Yonos PICO. Pioneering for You Pioneering for You Wilo-Yonos PICO en Installation and operating instructions pl Instrukcja montażu i obsługi cs Návod k montáži a obsluze hu Beépítési és üzemeltetési utasítás ru Инструкция по монтажу

Detaljer

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh.

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh. Culegere Online Evaluare Naţionalăă la Matematică 010 011 o.ro 90 de e variante realizate după upă mode elului lului elabo orat de M.E.C.I..C.I. Andrei Octavian Dobre (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu

Detaljer

Program Senior Voyage

Program Senior Voyage Program Senior Voyage EMIRATELE ARABE UNITE: SENIOR VOYAGE DUBAI cu plecare din BUCURESTI SENIOR VOYAGE este conceptul gratie caruia cetatenii europeni de peste 55 ani (si nu numai) implicit si romanii

Detaljer

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1. Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza

Detaljer

SISTEM INFORMATIC UNIC INTEGRAT

SISTEM INFORMATIC UNIC INTEGRAT SISTEM INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Versiune document: 1.1 RELEASED Creat: 14.09.2007 Ultima actualizare: 11.11.2010 Acest document a fost realizat şi avizat de: Nume

Detaljer

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Versiune document: 3.7 RELEASED Creat: 14.09.2007 Ultima actualizare: 24.10.2014 Acest document a fost realizat si avizat de: Nume

Detaljer

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE PLANIMETRIA Partea din topografie care se ocupă cu studiul instrumentelor și metodelor necesare determinării poziției în plan a punctelor topografice de pe teren, în scopul transpunerii lor pe plan sau

Detaljer

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE ROMANESTE Televizor Televizor cu LCD plasm MANUALUL UTILIZATORULUI Modele de televizoare LCD 6LC* 6LC5* LC* LC5* 7LC* 7LC5* LC* LC5* 6LC* Modele de televizoare cu plasm PC5* PC5RV* 50PC5* V rug m s citi

Detaljer

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate Instrucţiuni de montaj şi service pentru personalul de specialitate VIESMANN Vitopend 100 Tip WH1B Cazan mural pentru încălzire şi cazan pentru încălzire şi preparare de apă Datum: caldă menajeră pe combustibil

Detaljer

Transport avion 12 zile de la Euro PROGRAMUL EXCURSIEI

Transport avion 12 zile de la Euro PROGRAMUL EXCURSIEI NOU! SCANDINAVIA Incursiune la Capatul Lumii Norvegia - Cercul Polar Capul Nord (71 10 21 N) Laponia Lillehammer Trondheim Mo I Rana Monumentul Cercului Polar Bodo Insulele Lofoten Solvaer Tromsø Alta

Detaljer

Autorizatii de construire 2014

Autorizatii de construire 2014 Autorizatii de construire 2014 124 autorizatii inregistrate in Decembrie Nr. Aut. Data Aut Beneficiar Denumire lucrare Adresa imobil Regim inaltime 1369 ILEA DANUT si sotia ILEA IOANA Trei locuinte unifamiliale

Detaljer

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă Manual RO Anexă MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) 24 5000 120-100 230/240V 48 5000 70-100 230/240V 2 1. INSTRUCȚIUNI DE SIGURANȚĂ Generale Vă rugăm să citiți mai întâi documentația livrată împreună

Detaljer

lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare

lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare Lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare Lag rele de alunecare sunt elemente de ma ini care transmit for ele între elementele ma inii, care se mi în rela ie unul cu cel lalt. Se face o distinc

Detaljer

Noua Dacia Duster, legenda off-road continuă...

Noua Dacia Duster, legenda off-road continuă... Noua Dacia Duster Noua Dacia Duster, legenda off-road continuă... Dacia Duster evoluează. Un stil exterior nou care accentuează trăsăturile de SUV și un interior modern, complet înnoit. Toate acestea,

Detaljer

REFLEX C MANUAL DE INSTALARE. aparate de aer condi\ionat. Mod

REFLEX C MANUAL DE INSTALARE. aparate de aer condi\ionat. Mod aparate de aer condi\ionat Mod. 12000 MANUAL DE INSTALARE Stimate client, V[ mul\umim c[ a\i ales s[ cump[ra\i un aparat de aer condi\ionat FERROLI. Acest aparat este fructul unei experien\e de mai mul\i

Detaljer

Dosar nr. 6758/86/2013* Debitor: S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA în faliment in bankruptcy en faillite Nr. de înreg. O.R.C. J33/310/2002 C.U.I.

Dosar nr. 6758/86/2013* Debitor: S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA în faliment in bankruptcy en faillite Nr. de înreg. O.R.C. J33/310/2002 C.U.I. Dosar nr. 6758/86/2013* Debitor: S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA în faliment in bankruptcy en faillite Nr. de înreg. O.R.C. J33/310/2002 C.U.I. RO14682110 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Consorţiul format din practicienii

Detaljer

Situatia platilor efectuate din Centrala M.A.E. catre terti in perioada

Situatia platilor efectuate din Centrala M.A.E. catre terti in perioada Ministerul Afacerilor Externe Situatia platilor efectuate din Centrala M.A.E. catre terti in perioada 01-31.03.2013 Nr. crt. Furnizor Data plăţii Suma Natura cheltuieli 1 BEJ Moianu Adrian 3/13/2013 1,500.00

Detaljer

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri Bansko Statiunea - Descriere hoteluri BANSKO - hotelurile, statiunea si partiile de schi - Cea mai usoara descriere a statiunii este in comparare cu statiunile din Romania. Un prim lucru important este

Detaljer

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE.

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. 2014 POȚI SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE ÎN DOAR 9 ZILE? DA. Programul CLEAN 9 te poate ajuta la lansarea călătoriei tale pentru a deveni mai suplu

Detaljer

EDITURA PARALELA 45. Editura Paralela 45

EDITURA PARALELA 45. Editura Paralela 45 BIROUL DE INVESTIGAT INVESTIGAȚII II Nr. Editura Paralela 45 Spre Elvis-Eivind ELVESTAD Micul pod Râul Svenna Orășel situat pe râul Svenna. Întemeiat: 1884 Populație: 937 Primar: Kristian F. Biller BIROUL

Detaljer

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig?

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? 2017 Author Translator Publisher ISBN Type set Illustration

Detaljer

TCP Transmission Control Protocol

TCP Transmission Control Protocol Reţele Locale de Calculatoare TCP Transmission Control Protocol curs 6 09.11.2009 11.11.2009 Universitatea POLITEHNICA Bucureşti Nivelul Transport Oferă servicii nivelului Sesiune Primește servicii de

Detaljer

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN 1 Nituri din otel, cu cap semirotund ~124/660 797 /1051 134/748 2 Nituri din otel, cu cap tronconic 801 3 Nituri din otel, cu cap semiinecat ~302 802 4 Surub cu cap

Detaljer

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in:

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: a. Probleme oficiale i. Politia Politi In Norvegia, Politia nationala se ocupa de multe lucruri chiar si de lucruri care nu

Detaljer

Manual de utilizare. Oricând aici pentru a vă ajuta HTB3510 HTB3540 HTB3570. Întrebare? Contactați Philips

Manual de utilizare. Oricând aici pentru a vă ajuta HTB3510 HTB3540 HTB3570. Întrebare? Contactați Philips Oricând aici pentru a vă ajuta Înregistraţi-vă produsul şi obţineţi asistenţă la www.philips.com/support Întrebare? Contactați Philips HTB3510 HTB3540 HTB3570 Manual de utilizare Cuprins 1 Important 2

Detaljer

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Someş - Draft Administraţia Bazinală de ApăSomeș - Administraţia Bazinală de ApăSomeș - CUPRINS Abrevieri... 3 Cap. 1: Prezentarea

Detaljer

Horisont 2020 forskning og innovasjon for norske aktører. Gudrun Langthaler, Oslo, Oktober 2015

Horisont 2020 forskning og innovasjon for norske aktører. Gudrun Langthaler, Oslo, Oktober 2015 Horisont 2020 forskning og innovasjon for norske aktører Gudrun Langthaler, Oslo, Oktober 2015 Store samfunnsutfordringer Horisont 2020 EUs rammeprogram 2014-2020 79 milliarder Euro Hovedmål Skape arbeidsplasser

Detaljer

Australia & Noua Zeelanda

Australia & Noua Zeelanda Australia & Noua Zeelanda hoteluri si ; excursie cu catamaranul la Marea Bariera de Corali. Durata: 25 zile I Plecari: 07.03.2017 Australia are multe de oferit, de la plaje superbe, peisaje desertice salbatice,

Detaljer

Stimate client, Echipa

Stimate client, Echipa SKIN CARE SYSTEM Stimate client, In acest an putem privi inapoi inspre aprope 3 decenii de succes, timp in care CNC a fost intr-o continua dezvoltare. Cu motivatie constanta si pasiune nelimitata mentinem

Detaljer