BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Størrelse: px
Begynne med side:

Download "BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului"

Transkript

1 BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZĂ STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A ZONE TURISTICE Faza 1 - ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI, CARACTERISTICI DE MEDIU, ZONE CU IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU Contract nr.:291/3835/ Faza: Studiu Anul: mai 2007 PRO IECTANT: IPTANA - S.A. S A INSTITUTUL DE PROIECTARI PENTRU TRANSPORTURI AUTO, NAVALE SI AERIENE B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucuresti Tel.: ; Fax: R.C.: J40/1747/1991, Cod Fiscal: R

2 S.C. IPTANA-SA Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZĂ STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A ZONE TURISTICE Faza 1 - Aspecte relevante ale stării actuale a mediului, caracteristici de mediu, Zone cu importanţă specială pentru mediu Beneficiar de investiţie : Ministerul Transporturilor,Construcţiilor şi Turismului Contract nr.:291/3835/ Faza: Studiu Anul: mai 2007 LISTA DE SEMNÃTURI Director Direcţie Protecţia Mediului Dr. ing. Liliana Mâra Responsabil calitate-mediu Ing. Avădanei Chiriac Şef proiect specialitate Dr. ing. Liliana Mâra

3 1. Introducere Caracteristici de mediu Caracteristici de mediu la nivelul întregii ţări Caracteristici fizico-geografice Caracteristici geologice şi seismologice Relieful Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Principalele resurse de apa Clima Solurile Resurse naturale Flora şi fauna Caracteristici de mediu ale judeţului Bistriţa Năsăud Caracteristici fizico-geografice Caracteristici geologice şi seismologice Relieful Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Principalele resurse de apa Clima Solul Resurse naturale Flora şi fauna Caracteristici de mediu ale judeţului Braşov Poziţia geografică Caracteristici geologice şi seismologice Relieful Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Principalele resurse de apă Clima Solurile Resurse naturale Flora şi fauna Caracteristici de mediu ale judeţului Prahova Poziţia geografică Caracteristici geologice şi seismologice Relief Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Principalele resurse de apa Clima Solurile Resurse naturale neregenerabile Flora şi fauna Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Aspecte relevante ale stării actuale a mediului la nivelul României Calitatea aerului Radioactivitatea Poluarea de fond Poluarea de impact Calitatea resurselor de apă Calitatea solului Flora şi fauna Sănătatea umană...88

4 Calitatea aerului citadin Alimentarea cu apă potabilă Calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate Zgomot Siguranta in trafic Managementul de risc de mediu Peisaj Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Bistriţa Năsăud Calitatea aerului Calitatea resurselor de apă Calitatea solului Flora şi fauna judeţului Bistriţa Năsăud Sănătatea umană Calitatea aerului citadin Alimentarea cu apă potabilă Zgomot Siguranta in trafic Depozitarea deşeurilor Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Managementul riscului de mediu Peisaj zone de interes turistic Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Braşov Calitatea aerului Radioactivitatea Poluarea de fond Poluarea de impact Calitatea resurselor de apă Calitatea solului Flora şi fauna judeţului Braşov Sănătatea umană Zone critice sub aspectul poluării atmosferice Alimentarea cu apă potabilă Canalizare Efectele poluării mediului asupra sănătăţii Spaţii verzi, Parcuri Managementul riscului de mediu Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Prahova Calitatea aerului Radioactivitatea Poluarea de fond Poluarea de impact Calitatea resurselor de apă Calitatea solului Flora şi fauna judeţului Prahova Sănătatea umană Zone critice sub aspectul poluării atmosferice Alimentarea cu apă potabilă şi canalizare Zgomot Siguranta in trafic Depozitarea deşeurilor Managementul riscului de mediu Zone cu importanţă specială pentru mediu Zone cu importanţă specială pentru mediu la nivelul Romaniei...200

5 4.2. Zone cu importanţă specială pentru mediu din judeţul Bistriţa Năsăud Biodiversitatea Specii de floră şi faună valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Starea ariilor naturale protejate Zone cu importanţă specială pentru mediu din judeţul Braşov Arii naturale protejate în judeţul Braşov Zone cu importanţă specială pentru mediu din judeţul Prahova Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Zone cu importanţă specială din punct de vedere arheologic, monumente istorice, etnografie, statiuni balneoclimaterice Teritoriul românesc în cadrul Europei Zone cu importanţă specială din punct de vedere arheologic, monumente istorice, etnografie, statiuni balneoclimaterice Anexa 1 Proiect de lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional. Secţiunea a VI-a Zone Turistice Anexa 2 Certificat de atestare a SC IPTANA SA pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului Anexa 3 - Legislaţia specifică domeniului protecţiei mediului, aplicabilă Anexa 4 Glosar Anexa 5 - Arii protejate din judeţul Bistriţa Năsăud Anexa 6 - Parcul Naţional Bucegi Anexa 7 - Parcul Naţional Piatra Craiului Anexa 8 Masivul Ciucaş Anexa 9 - Biodiversitatea din judeţul Braşov Anexa 10 - Criterii de evaluare a potenţialului de dezvoltare turistică

6 Elaborarea studiului de analiză strategică de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a Zone Turistice Faza 1 - ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI, CARACTERISTICI DE MEDIU, ZONE CU IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU Cap. 1. Introducere Gestionarea unui sistem complex, cum este teritoriul unei ţări, sau o parte a acestui teritoriu, impune o abordare integrată, capabila sa recunoască interesele multiple ale utilizatorilor, care de multe ori se suprapun/intrepătrund, într-o manieră ratională şi coordonată. Scopul abordării într-un asemenea mod are în vedere utilizarea resurselor naturale în beneficiul social si economic al generaţiilor actuale si viitoare, fără prejudicierea bazei existente de resurse si prin asigurarea conservării proceselor ecologice. Tipul de document care în unele state membre este considerat a fi un plan este unul care stabileşte modul în care este propusă implementarea unei scheme sau a unei politici. Acestea pot fi, de exemplu, planuri de utilizare a terenului care stabilesc modul în care va avea loc dezvoltarea, ori prevăd reguli sau linii directoare referitoare la tipul de dezvoltare care corespunde unei anumite zone, sau determină criteriile care trebuie luate în considerare pentru dezvoltarea ulterioară. De exemplu, în anul 2005, în Latvia, a fost promulgată Legea privind amenajarea teritoriului (Spatial Planning Law). Implementarea Planului National de Amenajare a Teritoriului poate stimula şi orienta dezvoltarea durabilă a anumitor zone prin minimizarea degradării sistemelor naturale şi crearea cadrului instituţional pentru utilizarea viitoare a resurselor. De exemplu, in anul 1972, printr-un Act al Congresului american, s-a implementat conceptul de management integrat al zonei costiere ca parte a Planului National de Amenajare a Teritoriului. Acest concept a început sa fie implementat in tot mai multe state. In prezent există un număr mare de state care şi-au stabilit programe naţionale, mai ales în condiţiile dezvoltării explozive a industriei, a creşterii numarului populaţiei din zona costieră (pe o fîsie de cca km) şi a creşterii presiunii asupra resurselor costiere (de uscat si marine) fie prin impactul poluării, fie prin impactul supraexploatării. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene au fost promovate noi directive privind elaborarea planurilor de amenajare/dezvoltare în diferite domenii. De exemplu, Directiva 200/60/EC privind politica în domeniul apei stabileste cadrul de actiune pentru atingerea, printre 1

7 altele a obiectivelor ecologice şi introduce necesitatea elaborării planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, planuri care trebuie să se integreze în planurile de amenajare a teritoriului. Politicile de dezvoltare spaţială trebuie să contribuie la coeziunea economică şi socială a localităţilor şi regiunilor, la creşterea competitivităţii, precum şi la conservarea diversităţii culturale şi a capitalului natural. În acest sens, politicile de dezvoltare spaţială pe care Guvernul României le va promova vor fi axate pe următoarele obiective majore: - dezvoltarea echilibrată şi policentrică a sistemului urban, precum şi realizarea parteneriatului între zonele urbane şi rurale - dezvoltarea unui sistem integrat de transport şi comunicaţii ca suport pentru formarea şi expansiunea sistemului urban de tip policentric şi pentru a realiza pe această cale o integrare a regiunilor de dezvoltare economică în spaţiul economic şi politic european - conservarea şi dezvoltarea moştenirii culturale şi naturale Turismul naţional va fi orientat şi integrat în tendinţele regionale şi mondiale, din punct de vedere al dinamicii şi orientării în structurarea ofertei. Obiectivele pe care Guvernul României şi le-a fixat în domeniul turismului sunt: - creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul României - diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice. Pentru realizarea acestor obiective este necesar să se creeze cadrul legislativ, absolut necesar intr-un stat democratic, precum şi cadrul institutional. Definirea unei strategii in domeniul turismului va permite dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului în corelaţie cu dezvoltarea infrastructurii generale. Experienţa Directivei 85/337/EEC, în ceea ce priveşte evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului ( Evaluarea impactului asupra mediului sau Directiva EIA ) a arătat că este important să se asigure o aplicare şi o implementare consecventă în toată Comunitatea pentru a realiza potenţialul maxim în ceea ce priveşte protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului ( Directiva SEA ) a intrat în vigoare la 21 iulie Această Directivă obligă autorităţile publice să considere dacă planurile sau programele pe care le pregătesc vin în întâmpinarea scopului acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directivă. Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe ( publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr 707 din 5 august 2004). Conform procedurilor HG 1076/2004, trebuie identificate, descrise şi evaluate potenţialele efecte semnificative asupra mediului care pot apărea prin implementarea planului 2

8 sau a programului. În acest scop procedura evaluării de mediu cuprinde 3 etape : etapa de încadrare a planului/ programului în procedura evaluării de mediu, etapa de definitivare a proiectului de plan/ program şi de realizare a raportului de mediu şi etapa de analiză a calităţii raportului de mediu. Aceste etape prevăd parcurgerea mai multor paşi printre care se numără şi consultarea publicului şi a autorităţilor interesate de efectele implementării planurior/programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate. Evaluarea de mediu reprezintă o procedură care implică nu numai elaborarea raportului de mediu, ci şi un proces de consultare, în cadrul căruia atât publicul cât şi autorităţile cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului pot şă işi exprime opiniile şi sugestiile. Această definiţie stabileşte în mod clar că procesul consultării este o parte inseparabilă a evaluării. În plus, rezultatele consultării trebuie să fie luate în considerare în procesul decizional. Dacă lipseşte chiar şi un singur element din cele menţionate, a priori evaluarea de mediu nu este în conformitate cu cerinţele hotărârii de guvern. Acest lucru subliniază importanţa acordată consultării în procesul evaluării de mediu. Prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/21 septembrie 2006, publicat în Monitorul Oficial al României nr.812/3 octombrie 2006 s-a aprobat lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG 1076/2004. Proiectul de lege pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a Zone Turistice (Anexa 1 la prezenta aocumentaţie) se înscrie în lista planurilor pentru care trebuie realizată o evaluare de mediu. Urmare licitaţiei organizate de Ministerul Transporturilor, Construcţilor şi Turismului, în calitate de beneficiar, SC IPTANA SA urmează să realizeze o analiză strategică de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a Zone Turistice. Conform contractului, documentaţia solicitată va fi elaborată în două etape şi anume: - faza 1-a: Aspecte relevante ale stării actuale a mediului, caracteristici de mediu, zone cu importanţă specială pentru mediu - faza 2 Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, analiza strategică de mediu va fi elaborată sub forma unui Raport de mediu ce va avea conţinutul cadru din Anexa 2 la sus-menţionata hotărâre şi va ţine seama de prevederile legale, aplicabile, menţionate în Anexa 3 la prezenta documentaţie. SC IPTANA SA, este atestată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca evaluator de mediu pentru domeniul 10 (certificat anexa 2) şi are implementat sistemul integrat de calitate mediu- sănătate şi securitate în muncă bazat pe standardele internaţionale aplicabile. La elaborarea studiului a participat o echipă formată din specialişti cu următoarele specializări: arhitect, inginer, biolog, chimist şi economist. 3

9 Pentru fundamentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VIa Zone Turistice, SC URBAN PROIECT SA a folosit Criteriile de evaluare a potenţialului de dezvoltare turistică prezentate în Anexa 1A, criterii aplicate pentru trei judeţe pilot, respectiv judeţele Bistriţa Năsăud, Braşov şi Prahova. Aceste judeţe sunt analizate şi în cadrul raportului de mediu pentru a evidenţia impactul acestui plan asupra factorilor de mediu. Prezenta documentaţie reprezintă rezultatele anchetei efectuate în judeţele mai sus menţionate referitor la: - calitatea factorilor de mediu - valorile culturale, monumentele istorice şi arheologice - arii protejate - programele de dezvoltare ale localităţilor cu potenţial turistic. De asemenea sunt prezentate date obţinute din următoarele surse: - Raportul privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2005 elaborat de Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud; - Raportul privind starea mediului în judeţul Braşov în anul 2005 elaborat de Agenţia de Protecţia Mediului Braşov; - Raportul privind starea mediului în judeţul Prahova în anul 2005 elaborat de Agenţia de Protecţia Mediului Prahova; - date obţinute de la autorităţile administraţiei publice locale din cele trei judeţe (prezentate în vol.ii - date din literatura de specialitate (vezi bibliografia anexată), - investigaţii de teren efectuate de specialişti. Raportul de mediu reprezintă partea esenţială a evaluării de mediu şi constituie baza pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planurilor şi programelor. Analiza Strategică de Mediu destinată proiectului de lege privind Planul National de Amenajare a Teritoriului Sectiunea a VI-a Zone Turistice va furniza factorilor de decizie - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, precum si autoritatilor competente pentru protectia mediului si institutiilor care fac parte din grupul de lucru constituit in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe - informaţii suficiente pentru evaluarea implicaţiilor proiectului de plan cu privire la mediu. 4

10 Cap. 2. Caracteristici de mediu 2.1. Caracteristici de mediu la nivelul întregii ţări Caracteristici fizico-geografice România se află situată în partea de sud-est a Europei, la intersecţia principalelor axe europene de comunicaţie vest - sud-est şi nord sud-est. Se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Republica Moldova şi Ucraina, la sud cu Bulgaria, la vest cu Iugoslavia şi Ungaria (harta 2.1.1). Comparativ cu celelalte state europene, România este o ţară de dimensiuni medii, cu o suprafaţă de km 2 (a treisprezecea ţară din Europa) şi o populaţie de locuitori. Harta

11 2.1.2 Caracteristici geologice şi seismologice Teritoriul României a fost definitivat în urma mai multor orogeneze şi condiţionat de evoluţia plăcii est- europene şi a unor micro plăci, transilvană şi panonică, cu importante procese de subducţie de care se leagă manifestările vulcanice. Primul teritoriu exondat a fost Masivul hercinic al Măcinului alcătuit din şisturi cristaline epi şi mezometamorfice şi roci sedimentare paleozoice. Mişcăriile tectonice, începând din faza austrică şi până la faza diastrofismului moldavic au generat modificări de fond în evoluţia Carpaţilor. Paralel cu sedimentarea au avut loc compartimentări care au redus masivitatea Carpaţilor creind o discontinuitate în peisaj. S-au schţat astfel bazine de sedimentare, ca cel al Maramureşului, Braşovului, etc. Unitatea vulcanică se conturează începând din neogen, când au loc primele erupţii pe latura nord- vestică a Carpaţilor Orientali, în lungul unor sisteme de fracturi la contactul cu depresiunea Transilvaniei. Consolidarea lanţului vulcanic a contribuit la izolarea unor bazine sedimentare din partea de est a depresiunii Transilvaniei, ca cele de pe cursul Mureşului şi Oltului şi la remanierea unor artere hidrografice. Avanfosa Precarpatică, conturată încă de la începutul terţiarului a jucat rolul unui spaţiu de acumulare şi migrare spre est a geosinclinalului carpatic, ca în cazul Subcarpaţilor Moldovei şi în parte a celor de Curbură, fie pe acela numai de bazin de depunere ca în cazul Subcarpaţilor Getici ( orogeneza savică). Apariţia tufurilor este dovada unei acticivităţi vulcanice, iar răspândirea lor în regiunea Oltului şi la Curbură vine să argumenteze legătura mării extracarpatice cu Bazinul Transilvaniei. Acestui mediu marin i-a urmat unul lagunar, ceea ce a permis depunerea saliferului superior care stă la baza unor masive din Subcarpaţi. Odată cu sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului se fac simţite mişcările valahe prin ridicarea masivelor muntoase, paralel cu reactivarea unor vechi fracturi. Acum a avut loc cea mai puternică ridicare în bloc a Carpaţilor şi implicit amplificarea structurilor subcarpatice. Retragerea lacului cuaternar şi coborârea nivelului de bază au creat condiţii pentru înaintarea regresivă a obârşiei râurilor din Piemontul Getic şi captarea unor cursuri longitudinale subcarpatice impunând reţelei hidrografice adâncirea pe direcţiile actuale. Podişul Moldovei se suprapune pe trei unităţi structurale majore: Platforma Moldovenească, Platforma Bârladului şi Promontoriul nord- dobrogean îngropat, cu un fundament neuniform format din sudarea a patru sisteme orogenice în mai multe etape şi cicluri. Ultimul ciclu de sedimentare din faza valahă au avut un rol determinant în geneza reliefului actual. Uscatul s-a realizat treptat de la nord la sud (volhinian) iar în pleistocen la contactul cu câmpia. Depresiunea Transilvaniei a început să funcţioneze ca arie de sedimentare la interiorul Carpaţilor după tectogenezele din Cretacic. Depozitele sedimentare sunt aşezate peste structuri aparţinătoare la două etape tectonice majore: paleogen şi neogen. În prima fază a evoluat ca o 6

12 întinsă arie de subsidenţă foarte activă şi de acumulare a imensei cantităţi de sedimente aduse de reţeaua hidrografică din spaţiul montan înconjurător. A doua etapă este caracterizată de prezenţa unor depozite marine şi chiar depozite fluvio- lacustre, acestea contribuind la formarea reliefului complex. Aproximativ în acelaşi timp dar şi ulterior cu Depresiunea Transilvaniei s-a schiţat tectonic Câmpia Banato- Crişană. Aceasta se scufundă subsident în faza styrică când Carpaţii se înalţă. Începe faza de bazin marin când se depun sedimentele. Urmează o fază lacustră (lac panonic), după care mişcările attice au determinat pentru prima dată o depresiune de uscat. După mişcările rhodanice şi valahice se trece la faza de câmpie mlăştinoasă, cu lacuri locale, ce durează în parte şi azi. Platforma Moesică, sau Valahă este teritoriul peste care se suprapune Câmpia Română. Această regiune s-a exondat în cretacic odată cu retragerea lacului Getic, şi supusă eroziunii. Ulterior a suferit doar mişcări epigenetice şi falieri. Depozitele de suprafaţă aparţin în întregime cuaternarului ( starate de Frăteşti şi argile şi nisipuri de Colentina). Lunca şi Delta Dunării include cele mai noi formaţiuni la zi de pe teritoriul ţării. Au un fundament cristalin faliat peste care se suprapun depozite triasice, jurasice, apoi formaţiuni de luncă şi deltaice cuaternare. Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local. Seismicitatea în România se încadrează celei a lanţului muntos alpin, iar pe plan local, liniilor de grabene şi horsturi sau diferitelor falii încă active. Teritoriul României este afectat în proporţie de peste 50% de seisme puternice sau moderate. În raport cu Japonia însă, cantitatea de energie seiismică eliberată annual este de 400 de ori mai mică. La nivel European, seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de km 2. Dupa cum se poate observa din seismicitatea Europei, fig , activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte. 7

13 Fig Seismicitatea Europei ( ), USGS/NEIC In comparatie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Romania prezinta o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului. In Tabelul este indicata frecventa absoluta pe regiuni seismice a cutremurelor (Fig.2.1.3), pana in anul 1801 (Radu, 1995). 8

14 Figura Seismicitatea Romaniei, Geoscience Interactive Databases - Cornell Univ./INSTOC Tabel Frecventa absoluta a cutremurelor in Romania, pana la 1801 (Radu, 1995). Perioada Regiunea seismica N e I 0 min I 0 max VRA CPR CMP/ OLT BNT CRS MRM TRS MLD BCV DBR Inainte de / / Total N e - numarul total de seisme (evenimente) identificate (Radu) I 0 min - intensitatea seismica minima estimata I 0 max - intensitatea seismica maxima estimata. Regiunile seismice din Tabelul si din Figura sunt (Radu, 1995): VRA - Vrancea MRM - Maramures CPR - Campia Romana MLD - Moldova CMP / OLT - Campulung/Oltenia TRS - Transilvania BNT - Banat BCV - Bucovina CRS - Crisana DBR - Dobrogea. Se observa clar ca sursa Vrancea este cea mai activa sursa din Romania (227 cutremure dintr-un total de 290 cutremure repertoriate). 9

15 Frecventa absoluta totala (pentru intreaga tara) a cutremurelor care au avut loc in Romania pana in 1801 este prezentata grafic in Figura Numarul de evenimente Intervalul de timp Figura Frecventa absoluta a seismelor din Romania (conform datelor Radu, 1995) Relieful În cadrul spaţiului geografic al României format din munţi, dealuri, podişuri, câmpii iar din cadrul lor din văi adânci şi mai puţin adânci transversale şi longitudinale, văi în formă de V, defileuri, culoare de vale, chei, văi torenţiale, ogaşe şi ravene, văiugi, dune de nisip continentale, litorale şi fluviatile fixate sau stabile, crovuri, şanţuri de eroziune în loess, factorii ecologici sub influenţa acestor forme de relief capătă însuşiri şi valori diferite. Coronamentul carpatic numit de antici corona montium determină întreaga configuraţie a reliefului. Etajarea relativ concentrică a munţilor cu dealuri, podişuri şi câmpii proporţional distribuite şi armonios îmbinate, asocierea văilor şi interfluvilor într-o dispunere radiară sau uneori inelară faţă de Carpaţi, impun o diversitate de factori ecologici locali, o diversitate a biocenozelor şi respectiv de ecosisteme din care rezultă unitatea ecologică armonioasă a teritoriului României, cu mult deosebită faţă de teritoriile altor ţări de pe continentul european. Din suprafaţa României, munţii reprezintă 28%, dealurile şi podişurile 42%, câmpiile 30%. Munţii se desfăşoară la altidudini între 700 şi 2544 m; dealurile şi podişurile între 300 şi 1227 m; câmpiile între 0 şi 300 m. În Carpaţi şi Subcarpaţi văile longitudinale se desfăşoară paralel cu unităţile muntoase şi deluroase. Văile transversale secţionează Carpaţii parţial sau total, formând defilee de o rară frumuseţe, cu îngustări şi lărgiri, rezultând bazinele depresionare şi depresiuni. Îngustarea lor dă aspectul unor culoare strâmte, cu versanţi abrupţi ce domină cu câteva sute de metri, patul albiei apelor curgătoare. Aşa sunt defileul Mureşului, defileele Oltului, defileul Jiului, defileele Crişurilor, defileul Dunării. Dealurilor şi podişurilor le sunt specifice culoarele de vale cu lunci şi terase unde se impune un aspect depresionar, de exemplu culoarele Siretului, Someşului, Târnavelor, Jiului, Oltului, Mureşului etc. Cheile sunt caracteristice zonelor carpatice calcaroase, cum sunt de exemplu Cheile Bicazului, Ialomiţei, Biistriţei, Nerei, Caraşului etc. Văile torenţiale fragmentează versanţii văilor şi prezintă o mare densitate în regiunile deluroase şi de podiş. 10

16 Ogaşele şi ravenele sunt frecvente în zona de obârşie a bazinelor torenţiale şi pe versanţii văilor din regiunea dealurilor şi de podiş. Văiugile constituie singurele denivelări de pe suprafeţele netede ale Câmpiei Române, Câmpiei de Vest şi ale Podişului Dobrogei. Interfluviile, prin aspectul, ierarhizarea şi dispunerea lor definesc fizionomia de ansamblu a marilor trepte şi unităţi de relief. Lăţimea interfluvilor creşte o dată cu trecerea de la munţi către dealuri, podişuri şi câmpii, iar versanţii văilor cu înclinaţii diferite realizează racordul între patul văilor şi coamele interfluviale. Versanţii compun cea mai mare parte din unităţile montane deluroase, de podiş şi se reduc în unităţi piemontane şi de câmpie. Majoritatea sunt versanţi de echilibru acoperiţi cu păduri şi pajişti. Pantele versanţilor se micşorează treptat de la munte la câmpie. Sub aspect ecologic orografic România posedă în suprafaţa graniţelor ei toate formele de relief cu diferenţe de nivel de peste 2500 m, unde există o clară deosebire pe verticală a parametrilor factorilor ecologici şi în funcţie de ei o distribuţie caracteristică a biocenozelor şi respectiv a ecosistemelor, dispuse pe zone şi etaje de înălţime. Astfel, relieful României se compune din trei trepte majore şi anume: cea înaltă, a Munţilor Carpaţi (cel mai înalt vârf Moldoveanu 2544 m), cea medie, care corespunde Subcarpaţilor,dealurilor şi podişurilor şi cea joasă, a câmpiilor,luncilor şi Deltei Dunării (cea mai tânără unitate de relief, în continuă formare şi cu o altitudine medie de 0,52 m). Caracteristica principală a acestor componente ale reliefului este distribuţia lor proporţională în formă de amfiteatru. Cea mai mare parte a reliefului ţării se dezvoltă pe marea unitate structurală a orogenului carpatic. Principalele altitudini muntoase se regăsesc în tabelul Tabelul Principalele altitudini muntoase Denumire vârf mnuntos Moldoveanu Negoiu Parângu Mare Omu Retezat Păpuşa Pietrosu Godeanu Tarcu Leaota Pietrosu Ciucaş Toaca Cozia Denumire masiv muntos Făgăraş Făgăraş Parâng Bucegi Retezat Iezer Rodna Godeanu Tarcu Leaota Căliman Ciucaş Ceahlăul Cozia Judeţul Argeş Argeş, Braşov,Sibiu Gorj, Hunedoara Prahova,Braşov,Dâmboviţa Hunedoara Argeş Maramureş Careş-Severin,Gorj Caraş-Severin Dâmboviţa, Argeş Mureş,Suceava Braşov,Prahova Neamţ Vâlcea Altitudinea vârfului muntos (m)

17 Din cununa Carpaţilor, relieful coboară în trepte, dispuse aproape concentric. Altitudinile medii ale principalelor localitaţi din România (capitale de judeţ) sunt prezentate în tabelul de mai jos Tabel Altitudini medii ale principalelor localitaţi din România Nr. crt Judeţul Reşedinţa de judet Altitudinea (m) 1 Alba Alba-Iulia Arad Arad Argeş Piteşti Bacău Bacău Bihor Oradea Bistriţa-Năsăud Bistriţa Botoşani Botoşani Braşov Braşov Brăila Brăila Buzău Buzău Caraş-Severin Reşiţa Călăraşi Călăraşi Cluj Cluj Napoca Constanţa Constanţa Covasna Sfântu Gheorghe Dâmboviţa Târgovişte Dolj Craiova Galaţi Galaţi Giurgiu Giurgiu Gorj Târgu-Jiu Harghita Miercurea-Ciuc Hunedoara Deva Ialomiţa Slobozia Iaşi Iaşi Ilfov Buftea Maramureş Baia Mare Mehedinţi Drobeta-Turnu-Severin Mureş Târgu Mureş Neamţ Piatra Neamţ Olt Slatina Prahova Ploieşti Satu Mare Satu Mare Sălaj Zalău Sibiu Sibiu Suceava Suceava Teleorman Alexandria Timiş Timişoara Tulcea Tulcea Vaslui Vaslui Vâlcea Râmnicu Vâlcea Vrancea Focşani Mun. Bucureşti Bucureşti

18 Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Specificul reliefului României în trepte concentrice, de la litoral până la etajul crionival, inclusiv moşteniri glaciare ca şi specificul climatului nostru temperat, cu nuanţe determinate de influenţe extrem-europene şi de litoral, impun deci, pe lângă o tratare individuală a proceselor geomorfologice şi una pe etaje şi regională, motivată de faptul că, de cele mai multe ori, procesele acţionează în complex, dar cu schimbări temporale de întâietate şi ritm. Pluviodenudarea şi eroziunea în suprafaţă atacă în special solurile şi depozitele superficiale friabile fără pădure. După datele diferiţilor autori (citaţi în Relieful României şi Geografia României, vol.i), terenurile cu pante de numai 2 0 pierd anual 20 t/ha de sol, iar cele de peste 14 0, până la 500 t/ha. Situaţia se diversifică în funcţie de faptul dacă terenul este arat, păşunat sau cu fâneaţă, sau de durata şi gradul de torenţialitate al ploii, de rocă, expunere, lungimea versantului ş.a. În România peste 55% din suprafaţa arabilă se află în unităţi cu pantă de peste 5 0, iar 60% din păşuni sunt pe terenuri şi mai înclinate. Pe total, 95% din terenurile supuse denudării au folosinţe de tip agricol. Între cele mai afectate regiuni sunt Subcarpaţii, Podişul Transilvaniei, Podişul Moldovei şi Dealurile de Vest. În Moldova şi Transilvania cam 80-90% din pierderile de sol au loc la ploi torenţiale, declanşate în principal între lunile mai şi august. Clima joacă deci un rol de mare agresivitate în denudare, favorizată ca efect şi de sistemele de arături, culturi şi păşunat. În muntele împădurit denudarea este mult mai scăzută. Cele mai reduse procente ale denudării se întâlnesc în Câmpia de Vest, porţiuni din Câmpia Română, Culoarul Mureşului, Depresiunea Sibiu-Sălişte, porţiuni din Dobrogea ş.a. În dealuri şi muntele despădurit expunerea sudică şi vestică măreşte pluviodenudarea cu 30%. Procesele torenţiale apar obişnuit tot la ploi de mare intensitate şi la topirea bruscă a zăpezii, pe pante mai înclinate. Includ ravenări şi organisme torenţiale. Acestea se extind regresiv, cu fiecare ploaie, cu mai mulţi metri pe an. Produc eroziune în adâncime, transport de aluviuni şi depuneri sub formă de conuri de dejecţie, uneori groase de mai mulţi metri şi destul de extinse. Aceste procese sunt răspândite puternic tot în dealurile şi podişurile despădurite Subcarpaţi, podişurile Moldovei, Transilvaniei, Silvaniei, chiar în Dobrogea pe loess. Apar şi în Carpaţi pe pantele despădurite, dar sunt foarte restrânse în câmpii, cu excepţia malurilor sau a unor versanţi, ca în Burnas. Procesele fluviatile principale sunt: eroziunea lineară, cea regresivă, transportul şi acumularea şi eroziunea de mal sau laterală; ultima provoacă şi surpări sau alunecări. Efectul lor este deosebit la ape mari şi viituri, când viteza apei creşte, sunt transportate cantităţi mari de aluviuni, se intensifică şi eroziunea, au loc aluvionări pe arealele inundate. Urmările pot fi dezastruoase pe unele locuri de lunci, lângă maluri şi în câmpiile joase de subsidenţă unde râurile pot divaga, realizând schimbări de cursuri. În albii apar despletiri, praguri şi conurii submerse, ostroave, subsăpări de maluri. 13

19 Cele mai critice puncte se localizează în concavităţile de meandru, la confluenţe, la locurile de intrare a râurilor în depresiuni sau în câmpii, în spatele podurilor etc. Râurile care transportă multe aluviuni de viituri îşi pot înălţa albia prin aluvionare şi ies din matcă, aşa cum face uneori Prahova în Subcarpaţi şi în câmpie. Dezastre mari locale produc uneori văile mici al căror debit creşte brusc. Se cunosc asemenea văi purtând numele de Valea Caselor, Valea Bisericii etc., care au fost botezate astfel în urma distrugerii unor asemenea edificii. Prăbuşirile de teren sunt deplasări bruşte de mase uscate care au loc sub impulsul direct al gravitaţiei. Se declanşează pe abrupturi, în diferite tipuri de roci care rezistă la pante mari, dar a căror stabilitate se poate dezechilibra datorită anumitor cauze. Este vorba de maluri de râu, faleze, versanţi aproape pe verticală, situaţi în chei, defilee sau în etajul crionival. Astfel de situaţii se pot observa pe defileul Jiului, Oltului, în Cheile Bicazului, pe Transfăgărăşan etc. Frecvenţa prăbuşirilor este mare în etajul crionival, dar şi în podişurile Transilvaniei şi Moldovei, sau pe malurile de loess ale Dunării, ale falezelor Mării Negre, pe unele frunţi de cueste etc. Alunecările de teren şi curgerile de noroi, ca procese geomorfologice, poartă acelaşi nume ca şi formele rezultate. Condiţia de bază pentru a se produce o alunecare este întâlnirea pe un acelaşi loc a trei elemente: o rocă plastică, apa şi panta necesară alunecării. La noi în ţară domină pe versanţii destul de înclinaţi, pe cele mai extinse suprafeţe din deal, podişuri şi munte; în cadrul acestora aflorează des argile şi marne, în diferite poziţii faţă de pantă, iar clima, temperat-continentală, este destul de capricioasă sub aspectul precipitaţiilor, încât se crează deseori condiţii potenţiale de alunecare pe întinderi foarte mari. Aceste condiţii au fost amplificate, în plus, de intervenţia masivă a omului prin defrişări, arături, tăiierea de drumuri în panta versanţilor etc. Există unele aliniamente sub dealuri unde râul de la bază se deplasează cu permanenţă spre o singură parte, subminând versantul şi provocând cu destulă regularitate alunecări. Este cazul Oltuluii sau Cibinului în depresiunile Făgăraş şi Sibiu, Siretul sub Podişul Moldovei, Târnavele şi Mureşul pe anumite sectoare din Transilvania, Secaşul pe partea dreaptă, unele râuri din Podişul Getic, sau din Carpaţii flişului, ca de exemplu Buzăul, Bâsca Rozilei, cele două Bâşte (Mare şi Mică), Putna ş.a. Aliniamentele de alunecări sunt şi pe Coasta Iaşului, pe aşazisă faleză a fostului lac Brateş, sau pe faleza mării între Eforie şi Costineşti etc. Cu precădere în anii ploioşi, mai ales primăvara, când locurile amintite sunt neînverzite, se pot vedea, chiar din mersul maşinii sau al trenului, nenumărate şiruri sau locuri recent alunecate. În ce priveşte curgerile de noroi, sau torenţii noroioşi, procesul este similar curgerilor de lave, adică a unor materiale vâscoase. Sunt generate mai ales în marne triturate şi sfărâmate în plus prin dezagregări produse la secete sau la îngheţ. Cumulate în cantităţi mari, în anumite bazinete torenţiale, se pot transforma brusc, la ploi, în noroi care începe să curgă (nu alunecă). Au fost semnalaţi în Subcarpaţii Curburii, în Transilvania şi Moldova, în Carpaţii flişului, dar uneori sunt cinfundaţi cu alunecările de tip linear sau cu limbi de alunecare. 14

20 Tasarea şi sufoziunea sunt două procese specifice loessului, care acţionează împreună sau separat. Sufoziunea se manifestă şi în pietrişuri sau nisipuri amestecate cu argile, cu pietrişuri şi în alte roci friabile, dar cu efecte mai reduse. Fenomenul în sine constă într-o circulaţie relativ lentă a apei în interiorul rocilor friabile, în primul rând prin porii loessului. Apa se încarcă cu săruri sau elemente fine (praf argilos), pe care le transportă către în jos, sau le evacuează în exterior. Cele mai frecvente procese de tasare şi sufoziune se produc în Câmpia Română, Câmpia de Vest şi Dobrogea. În areale ca Bărăganul Central, Câmpia Brăilei, Câmpia Mostiştei, Burnas sau Găvanu-Burdea, câmpuri întregi sau ciuruite de crovuri, după cum forme dese de fusoziune apar pe fâşia de câmp de lângă malurile Dunării sau lângă faleza Mării Negre. Forme de sufoziune există şi în alte locuri unde se găsesc materiale de tip loessoid sau similare, ca în lunci, terase şi glacisuri. În pietrişurile Podişului Getic sufoziunea este uneori foarte activă, producând goluri interioare în care se prăbuşesc sau se tasează materialele rămase pe loc, realizând văluiri de suprafaţă confundabile adesea cu alunecării de teren. Procesele crio-nivale sunt produse de cuplul îngheţ-dezgheţ ale apei din sol sau din roci, de acţiunea zăpezii (nivaţia) şi a vântului încărcat cu cristale de gheaţă (eolizaţie şi deflaţie). Condiţiile climatice actuale, care conduc la formarea unui etaj morfogenetic crio-nival în Carpaţi încep de la limita superioară a pădurii în sus. Aici, sub aspect termic şi de vegetaţie, întâlnim două subetaje criogen (cel mai înalt şi cu roci aproape total golaşe) şi crio-nival (cu jnepeni şi stepă alpină). Teoretic limita pădurii se plasează la m în nord şi 1800 m în Carpaţii Meridionali, dar oscilează o dată cu izoterma anuală de +2 0 C (sau 10-10,5 0 C pentru luna iulie), în funcţie de expunere, pantă şi intervenţia antropică. Între cele două subetaje amintiite limita coincide oarecum cu izoterma de 0 0 C anuală, sau circa 2000 m în Carpaţii Meridionali şi m în Orientali. Perioadele de îngheţ (cu teperaturi sub 0 0 C) pot dura 6-8 luni pe an, ceea ce înseamnă peste 220 zile/an. Important este şi numărul de cicluri gelive (îngheţ-dezgheţ), care atinge 100/an la peste 1900 m şi scade cu altitudinea la /an în restul Carpaţilor şi la în dealuri şi câmpii. Un număr crescut de zile cu îngheţ şi de cicluri gelive se întâlneşte şi în unele depresiuni intramontane ca, Braşov, Ciuc, Gheorgheni, Vatra Dornei, Întorsura Buzăului, Maramureş, precum şi în nordul Moldovei (din cauza iinfluenţelor climatice nord-baltice). Se poate spune deci că procese crionivale se întâlnesc şi în alte etaje morfogenetice, mai joase, cu condiţia să lipsească învelişul de pădure, dar intensitatea şi durata acestor procese scad puternic cu altitudinea. La noi în ţară, cu precădere în Carpaţi, aceste procese se suprapun în prezent pe reliefuri glaciare şi periglaciare moştenite din timpul wϋrmului. Formele de relief şi mai ales depozitele periglaciare ale etajului crio-nival din wϋrm coborau cu peste 1000 m faţă de limita actuală a pădurii. Nu a fost însă o singură şi simplă coborâre a etajului crio-nival din wϋrm ci cu 15

21 osciilări în funcţie de stadiale şi interstadiale. Acestea au lăsat diferite urme, ca relief şi depozite superficiale, acoperite în post-wϋrm de pădure, deci mai greu de descifrat, dar uneori au lăsat urme şi în profilul longitudinal al văilor. Oscilările stadialelor au atins o ampliitudine de până la circa m. În prezent, procesele din etajul pădurii se desfăşoară peste depozitele fostului etaj crio-nival din wϋrm şi se resimte acest fapt mai ales pe suprafeţele despădurite. Subetajul criogen actual se suprapune pe vechiul etaj glaciar. Este dominat de gelifracţie, cu precădere pe crestele şi custuriile golaşe, pe vârfuri şi ace, pe abrupturiile şi pantele mai înclinate expuse către N, NE, NV, situate în general la peste 2000 m. Activă este şi eolizaţia şi deflaţia (inclusiv pentru zăpadă). Gelifracţia, ca şi prăbuşirile individuale de blocuri, coboară şi la altitudini mai joase, abrupte şi lipside de vegetaţie. Sunt cunoscuţi de exemplu pereţii unor defilee, ca cei ai Jiului, sau Oltului, sau din unele chei, cum sunt Cheile Turzii, unde, toamna, primăvara şi în zilele mai însorite din iarnă, însumând cel mult 3-5 luni pe an, au loc dezagregări prin îngheţ-dezgheţ şi căderi de blocuri. Subetajul crio-nival, situat mai jos de 2000 m şi până la limita pădurii, ocupă obişnuit suprafeţe mai puţin înclinate, cu sol şi pătură de alterări, unde zăpada persistă adesea foarte mult pe locurile adăpostite. Ca procese sunt tipice îngheţ-dezgheţul în sol şi în pătura de alterări, solifluxiunea, glisările de blocuri şi pietre, avalanşele, segregarea zăpezii prin ger şi vânt, precum şi sufoziuni şi tasări uşoare sub lentilele de firn menţinute pe locuriile adăpostite (unde formează scochine) şi torenţialitatea. Aceste procese coboară şi în etajul pădurii pe locurile despădurite, unde apar în plus alunecări şi rostogoliri de grohotişuri exhumate. Reducerea antropică a limitei pădurii a condus la înglobarea în acest subetaj a mari suprafeţe, afectând chiar munţii mai mici, ca Semenic, Muntele Mic, Gutin ş.a., în unele din aceste cazuri căzând şi mari cantităţi de zăpadă.de asemenea, rocile conglomeratice (Ciucaş, Ceahlău, Piatra Craiului), gresiile triturate (exemplu gresia de Siriu) şi chiar calcarele fisurate, respectiv rocile zise gelive, coboară şi ele limita subetajului crio-nival, când stau în condiţii de a fi afectate de îngheţ-dezgheţ. Procesele eoliene sunt tipice în România numai în arealele cu nisipuri descoperite şi devin mai puţin evidente în etajul crio-nival, sub formă de eolizaţie. În primul caz se manifestă prin deflaţie, transport şi acumulări sub diferite forme, dominant dune, inclusiv barcane.în ordinea suprafeţelor ocupate de nisipurile eoliene, menţionăm: Câmpia Olteniei (pe terase, câmpul Leu- Rotuinda şi Lunca Dunării), Cîmpia Bărăganului (cu fâşii de nisip pe dreapta râurilor Buzău, Călmăţui şi Ialomiţa), în Delta Dunării (grindurile Letea, Caraorman, Sărăturile, ş.a),în Câmpia de Vest (Câmpia Valea lui Mihai, Teremia Mare, ş.a), Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi), Depresiunea Braşov (Reci). În multe locuri din arealele citate nisipurile sunt relativ fixate printr-o pătură subţire de sol sau prin păduri de salcâm, stejar, chiar mesteacăn, arin şi pin (pe dunele de la Reci). Lipsa vegetaţiei este conditia esenţială pentru activarea proceselor eoliene, la care se adaugă însă şi cantitatea mică a precipitaţiilor, frecvenţa secetelor, o pânză freatică mai adâncă 16

22 pentru a nu afecta partea superioară a nisipului şi o viteză a vântului de peste 6/s. Efectele maxime sunt primăvara când solul este lipsit de vegetaţie. Dizolvarea (modelarea carstică) este un proces tipic pentru calcare, acţionând atât la suprafaţă cât şi subteran. Alături de calcare se adaugă dizolvarea pe sare şi gips, dar aceste roci sunt foarte puţin extinse în teritoriu. Cele mai extinse areale cu procese carstice se găsesc în Munţii Apuseni, Munţii Banatului, mai puţin în Meridionali şi Orientali, în podişurile Mehedinţi, Dobrogea de Sud şi Boiu (la N de Someş). În afară de calcare, sare si gips, oarecari procese de dizolvare carstică au loc şi în argile şi gresii calcaroase dar mai ales în loess unde fracţiune calcaroasă este dizolvată, transportată şi concreţionată la baza loessului (păpuşi de loess) sau evacuată sufozional. Procesele marine (de litoral) sunt determinate în principal de valuri şi curenţi. Acţiunea lor se desfăşoara de-a lungul marginii de est a Dobrogei, realizând abraziune, transport şi sedimentare Principalele resurse de apa Resursa de apă reprezintă potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi subterane, în regim natural şi amenajat. Apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Resursa de apă a României este constituită din apele de suprafaţă (râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale, fluviul Dunărea) şi într-o măsură mai mică, respectiv circa 10%, din apele subterane. In resursa de apă nu este cuprinsă apa marină sau cea din lacurile salmastre şi nici apa din consumul în regim natural prelevată individual, în afara sistemului organizat (tabelul 2.1.4). Tabelul Repartiţia resurselor de apă potrivit gradului de amenajare Sursa de apă/bazin hidrografic Milioane m 3 /an TOTAL Ape de suprafaţă Râuri interioare Dunăre Ape subterane

23 Raportată la populaţia actuală a ţării, resursa specifică utilizabilă este de 2660 m 3 /P/loc/an, faţă de media europeană de 4000 de mp 3 P/loc/an, ceea ce situează ţara noastră pe poziţia 20 în Europa. Reţeaua hidrografică a României are aproape întreaga suprafaţă (97,8%) cuprinsă în bazinul fluviului Dunărea, cu excepţia unei părţi din râurile Dobrogei, care se varsă în Marea Neagră. Râurile interioare sunt în număr de 4864 (inventariate şi codificate) cu o lungime de km. Apele curgătoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaţi, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunărea, care străbate ţara în partea sudică pe o lungime de 1073 km şi se varsă în Marea Neagră. Dunărea şi Marea Neagră constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul aparţinând României, au o importanţă economică şi ecologică aparte. In raport cu celelalte ţări dunărene, României îi revine circa 38% din întregul curs al marelui fluviu şi peste 45% din lungimea Dunării navigabile. Caracterul de stat dunărean al României rezultă şi din faptul că pe teritoriul său se găsesc, aproape în întregime, cele trei guri de vărsare ale fluviului în Marea Neagră, acestea alcătuind o imensă deltă ce a fost declarată, după anul 1990, Rezervaţie Naturală a Biosferei. Dunărea este coloana de transport pe căile interioare de apă ale Europei (harta 2.1.5). Prin canalele Dunăre Marea Neagră şi Rin Main Dunăre se leagă două mări,marea Nordului şi Marea Neagră, creând perspectiva creşterii traficului pe apă al mărfurilor pe teritoriul României. Dunărea este sursă de apă pentru diverse folosinţe, sursă de hrană (faună piscicolă) şi sursă de energie ieftină, prin hidrocentralele electrice de la Porţile de Fier I şi II. Dunărea are o importanţă deosebită sub multiple aspecte pentru ţara noastră. In acelaşi timp,datorită unor caracteristici naturale excepţionale (volumul de apă al fluviului) are influenţă şi asupra celorlalte elemente naturale, precum şi asupra navigaţiei. Cursul său are un pronunţat caracter unitar, având în acest fel caracteristicile unei unităţi naturale distincte în ansamblul unităţilor regionale ale României. Această unitate regională grefată pe un sistem hidrografic de mari dimensiuni este totodată şi un element de legătură între unităţile conexe: Munţii Banatului,Podişul Mehedinţi, Podişul Getic, Câmpia Română, Podişul Dobrogei, Delta Dunării şi chiar Marea Neagră. Amenajarea Dunării, începută prin realizarea complexului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I şi II, a înlăturat dificultăţile de navigaţie în zona de defileu a Dunării, iar realizarea canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră a sporit importanţa acestei artere hidrografice magistrale pe axa diagonală a Europei. 18

24 Harta Bazinul hodrografic al fluviului Dunărea 19

25 Astfel, o bună parte din exporturile şi importurile ţărilor central-europene, fără acces la mare sau cu acces la alte mări, folosesc în prezent calea navigabilă a Dunării şi a Mării Negre. Navigaţia fluvială se practică în cea mai mare parte pe Dunăre. Construirea Canalului Dunăre- Mare Neagră ( ), leagă Dunărea (la sud de oraşul Cernavodă) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanţa) şi scurtează drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Odată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main-Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizată legătura directă între Marea Neagră şi Marea Nordului (între porturile Constanţa şi Rotterdam). Marea Neagră este poarta României spre mări şi oceane, iar zona de litoral şi de platoul continental oferă condiţii diverse pentru valorificarea bogăţiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicolă) şi de pe uscat (turism, agrement). Marea Neagră are o importanţă majoră pentru Europa, împreună cu Dunărea, constituind o cale de transport internaţional pentru zece ţări europene, dintre care cinci Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Moldova, (fără ieşire la mare) au, pe ruta Dunăre-Marea Neagră, acces la oceanul planetar. Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (de diverse tipuri genetice), răspândite în toate unităţile majore de relief, de la cele glaciare în zona muntoasă (lacul Mioarelor Făgăraş la2282 m) la limanele fluvio-maritime (lacul Techirghiol la 1,5 m) şi lacuri antropice, construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură şi agrement. In România există peste 3450 de lacuri. Suprafaţa totală a lacurilor este de cca 2620 kmp 2 P ceea ce reprezintă 1,1% din suprafaţa ţării. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. Circa 91,5% din lacuri sunt sub un kilometru pătrat. După origine lacurile se clasifică astfel: lacuri naturale: 2300 (2/3 din total) lacuri antropice: 1150 (1/3 din total) Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim 425 km 2, Sinoe 171 km 2 ) şi lacurile formate de-a lungul malurilor Dunării (Oltina 22 km 2, Brateş 21 km 2 ). Lacurile glaciare se întâlnesc în Munţii Carpaţi (Lacul Bucura, cu o suprafaţă de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afară de acestea, mai există lacuri făcute de om, importante pentru puterea energetică pe care o înmagazinează, cele mai importante fiind cele de pe Dunăre, la Porţile de Fier II (40000 ha) şi Porţile de Fier I (10000 ha, dar cu un volum de apă de 2400 milioane m 3 - de trei ori mai mult decât la Porţile de Fier II), dar şi cel de la Stânca- Costeşti (5900 ha) pe Prut şi de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3100 ha), iar altele sunt utilizate pentru alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură şi agrement. O categorie aparte a bogăţiilor subsolului o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale. Peste o treime din apele minerale ale Europei se găsesc în România. Unele dintre ele 20

26 sunt simple, altele fierbinţi, multe radioactive. Incă din antichitate, unele lacuri, acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prăbuşirea unor părţi de munte, erau cunoscute ca având efecte terapeutice. Acestea constituie, la rândul lor, o altă sursă de tratament. România poate fi considerată, pe bună dreptate, o ţară fondatoare a turismului balnear. Practic, prin complexitatea factorilor de cură pe care îi deţin aceste uzine ale sănătăţii, pot fi tratate aproape toate maladiile omului. Sunt renumite staţiunile: Băile Herculane, Băile Felix, Covasna, Sovata, Băile Tuşnad, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Mangalia, Eforie Nord, Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata etc. Cu toate că proprietăţile naturale curative şi balneare sunt apreciate pe plan european, apele minerale reprezintă o resursă insufficient valorificată la nivelul României. Din rezerva totală de ape minerale, în prezent, sunt captate şi îmbuteliate numai 122 mii m 3 /zi, rezultând un procent de valorificare de circa 40% din potenţialul acestora Clima Clima României este temperat-continentală de tranziţie cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental excesive dinspre nord-est. Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la vest la est: 600 mm în Câmpia de Vest, 500 mm în Câmpia Română şi sub 400 mm în Dobrogea, în timp ce în zonele montane ating mm. In tabelul sunt prezentate temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice la principalele staţii meteorologice, în perioada , iar în hărţile şi se prezintă zonele bioclimatice şi repartiţia precipitaţiilor pe teritoriul României. Tabelul Temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice la principalele staţii meteorologică Staţia meteorologică Minima absolută anuală Maxima absolută anuală Cantitatea anuală de precipitaţii Satu Mare -21,9-22,3-24,3 33,8 36,9 36,2 755,1 517,1 501,7 Suceava -19,5-21,3-20,0 34,6 31,7 33,9 688,6 709,4 536,0 Oradea -21,2-18,1-22,3 36,0 37,6 35,9 821,8 531,3 495,0 Iaşi -20,4-19,8-22,3 36,0 37,6 35,9 821,8 631,3 495,1 Cluj-Napoca -21,0-21,9-15,1 34,3 35,9 34,9 819,4 468,4 402,5 Târgu Mureş -24,5-23,5-22,8 34,3 35,9 34,9 819,4 468,4 402,9 Bacău -21,0-23,4-22,8 35,9 34,8 37,3 663,0 636,3 481,5 Timişoara -15,9-16,5-21,4 37,4 36,8 37,5 663,0 636,3 464,3 Deva -18,3-22,0-13,2 35,0 36,1 36,8 745,5 493,5 415,2 Sibiu -26,7-26,5-19,1 34,3 33,3 33,9 728,7 573,0 501,6 Vârfu Omu -24,2-26,1-25,1 16,5 16,5 16,6 937,1 711,6 586,1 Galaţi -14,4-21,5-19,7 36,2 38,0 37,1 533,1 571,7 399,6 Târgu Jiu -15,2-18,5-17,7 35,5 37,8 35,5 595,5 799,1 780,5 Buzău -14, ,5 38,2 38,3 37, ,4 412,6 Calafat -16,4-17,4-13,5 38,2 35,32 39,4 476,9 702,4 546,5 Turnu Măgurele -17, ,4 38,7 39,5 515,3 560,6 463,5 Bucureşti Filaret -12,5-18,3-14,4 38,1 39,0 39,2 522,5 571,8 541,9 Constanţa -11,0-13,6-12,9 33,6 33,2 32,5 400,4 431,4 431,6 21

27 Harta Harta

28 Solurile Solul, prin poziţia, natura şi rolul său este un component al biosferei şi produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Resursa de sol în România este tot atât de importantă ca şi resursa de apă. Din suprafaţa totală a ţării de km 2, 61,71% reprezintă suprafaţa agricolă, 28,44% pădurile, 9,81 apele şi alte suprafeţe (harta 2.1.8) Harta In România se disting trei ecozone pedoclimatice: ecozona I, reprezintă 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul şi vestul ţării, inclusiv Dobrogea; ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podişurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei şi Transilvania; 23

29 ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice şi depresiunile intramontane. Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicaţii semnificative pentru structura culturilor, sistemului de lucru şi fertilizare a solului, lucrărilor hidroameliorative şi agropedoameliorative. Aceste diferenţieri se reflectă foarte clar în potenţialul de producţie al solurilor. Solurile din România sunt clasificate în 10 clase, 39 de tipuri, 470 de subtipuri, cu separarea a numeroase categorii detaliate de sol, care se deosebesc distinct prin proprietăţile lor, capacitatea productivă şi măsurile de menţinere şi sporire a fertilităţii. Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dobrogea şi alte zone (26,7% din învelişul de sol) harta Harta Resurse naturale Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile minerale şi combustibili fosili; 24

30 resurse regenerabile apă, aer, sol, floră, faună sălbatică; resurse permanente energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor In întreaga activitate a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a tuturor acestor resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi a localităţilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producţie cât mai puţin poluante şi echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile. Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei României. Resursele naturale neregenerabile Resursele naturale neregenerabile ale României au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensă a unor zone din ţară. Extracţia şi folosirea combustibililor fosili (cărbuni, petrol), exploatările miniere, industria siderurgică şi metalurgică, industria energetică, industria chimică şi petrochimică, industria celulozei şi hârtiei, industria materialelor de construcţii şi altele, contribuie substanţial la poluarea factorilor de mediu cu poluanţi comuni (dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot, amoniac), cu metale grele, pulberi sedimentabile şi pulberi în suspensie şi alţi poluanţi specifici (formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfură de carbon, clor, cloruri ş.a.). Resursele de materii prime principale neregenerabile şi cantităţile care se extrag sunt sub necesităţile economiei naţionale, importul de completare constituind o permanenţă pentru ţara noastră. România datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice posedă o gamă largă de resurse naturale neregenerabile pe baza cărora s-a dezvoltat industria minieră, a materialelor de construcţii, arta prelucrării lemnului, argilei, metalelor. Folosirea resurselor neregenerabile de tipul metalelor, mineralelor şi hidrocarburilor, asociată cu producerea deşeurilor, are un impact important asupra mediului şi asupra sănătăţii umane. Consumul de resurse neregenerabile, deja insuficiente, pune în discuţie problema etică cu privire la cât ar trebui să utilizăm acum şi cât ar trebui să păstrăm pentru generaţiile următoare, aceasta fiind o problemă a strategiei de dezvoltare durabilă. Resurse naturale regenerabile Resursele planetei, în special mediul şi resursele regenerabile, precum solul, apa,aerul, lemnul, biodiversitatea şi stocurile de peşte, se află sub o presiune puternică pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice se transformă în solicitări crescute de astfel de resurse. 25

31 Necesarul de resurse creşte în mod evident, de aceea, prin exploatare continuă se pot depăşi posibilităţile de resurse ale mediului. Teritoriul României prezintă o unitate geografică cu o serie de componente: naturale (unităţile de relief, reţeaua hidrografică, sistemul bioclimatic); umane (originea şi repartiţia populaţiei, sistemul de aşezări urbane); economice (resurse naturale, utilizarea agricolă, sistemul de transporturi, repartiţia teritorială a ramurilor şi a centrelor industriale). Unitatea naturală a României este dată de axul carpatic, reţeaua hidrografică, caracterul concentric şi proporţional al treptelor mari de relief, precum şi de caracteristicile bioclimatice de ansamblu. Aceste elemente formează spaţiul carpato-danubiano-pontic Flora şi fauna Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de păduri de conifere (îndeosebi molid) şi păduri de fag. Pe culmi mai înalte se află pajişti alpine şi tufărişuri de jneapăn, ienupăr, afin şi altele. In regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc păduri de foioase. Vegetaţia de stepă şi de silvostepă, care ocupă zonele cu deficit de umiditate din Podişul Dobrogei, Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Câmpia de Vest, a fost în cea mai mare parte, înlocuită prin culturi agricole. Ecosistemele naturale si semi-naturale acopera 47% din teritoriu. Romania a identificat 783 de tipuri de habitate. Suprafata totala a celor 844 zone naturale protejate reprezinta 5,18% din suprafata tarii. Zona protejata a Deltei Dunarii se evidentiaza pentru suprafata sa 50% din suprafata totala si are un statut triplu international Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar si sit din patrimoniul mondial natural si cultural. Ecosistemele cu pasuni de stepa din Romania au scazut mult si vor continua sa dispara din cauza secetelor din ultimii ani precum si practicilor agricole slabe. Reteaua Natura 2000 este in curs de dezvoltare si ar trebui finalizata pana la sfarsitul acestui an. S-au identificat 190 SPA ( zone de protectie a faunei aviare) reprezentand 27% din teritoriul Romaniei si 370 SCI ( situri de importanta comunitara) reprezentand aprox. 14% din teritoriul Romaniei. Aspecte privind rezervaţiile naturale sunt prezentate în cap. 4 La nivel european România deţine cel mai diversificat şi valoros patrimoniu natural, însă suprafaţa totală a ariilor protejate este încă mult sub media UE (7% faţă de 15%). (harta ). 26

32 Harta Ariile naturale Legenda 1. Arii naturale protejate; 2. Parcuri naturale / naţionale şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; a. Regiunea biogeografică Continentală; b. Regiunea biogeografică Alpină; c. Regiunea biogeografică Stepică; d. Regiunea biogeografică Panonică; e. Regiunea biogeografică Pontică Pădurile, care au rol preponderent în redresarea stării mediului, ocupă doar 28,44% din suprafaţa ţării, faţă de 40-50% cât ocupau în trecut şi au devenit victima agresiunii antropice atât direct, prin tăieri peste capacitatea de regenerare, cât mai ales indirect, prin poluare (harta ). Recunoscându-se rolul important pe care îl are pădurea în dezvoltarea, în ansamblu, a societăţii, apare evident şi se impune să i se acorde, în continuare, grija necesară pentru a-şi menţine şi dezvolta corespunzător "capacitatea de a satisface cerinţele generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi". Datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe mediteraneene dinspre sud şi componente continental-europene dinspre nord-vest. Diversitatea florei şi faunei, constă în existenţa unor extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor. Ele sunt distribuite armonios şi constituie o bogăţie de mare preţ, în condiţiile unei valorificări controlate, raţionale. Fauna Evoluţia configuraţiei uscatului şi a apei mărilor şi oceanelor de-a lungul erelor geologice lămureşte multe fenomene biogeografice, inexplicabile pe baza cunoaşterii numai a condiţiilor geografice actuale. Ţara noastră face parte din regiunea holartică, subregiunea paleartică. Influenţată profund de glaciaţiile din cuaternar, fauna este de origine predominant postglaciară. În România sunt structurate 7 medii principale de viaţă: - Marea Neagră şi litoralul: plantele şi animalele acestei mări sunt reprezentate pe de o parte de forme marine, comune mărilor din sudul si vestul Europei, pe de altă parte de forme caracteristice bazinului ponto- caspic, relicve ale fostului bazin 27

33 sarmativ. Flora şi fauna sunt sărace ca număr de specii, dar bogate ca număr de indivizi. Harta Apele interioare şi zonele umede (lacurile, bălţile şi mlaştinile): animalele trăiesc intreaga viaţă sau o parte din ea în apă (insecte, amfibii), sunt dependente de mediul acvatic pentru reproducere, adăpost ori hrană şi posedă o serie de adaptări morfologice, ecologice şi etologice proprii acestui mediu. - Câmpia: în prezent majoritatea câmpiei a fost desţelănită, astfel încât fauna naturală, autohtonă, este tot mai redusă, pe cale de dispariţie şi totodată afectată de formele cosmopolite venite odată cu extinderea terenurilor agricole. Fauna câmpiei este săracă, caracterizată printr-o mare rezistenţă la deficitul de apă şi acţiunea temperaturilor ridicate. Ea este dominată de formele fitofage şi granivore. - Pădurea şi poienile sunt populate de o faună extrem de bogată şi mobilă de animale mărunte, a căror activitate duce la crearea solului de pădure. Pădurile şi poienile constituie biotopul terestru cel mai bine şi mai variat populat, în care trăieşte cea mai bogată faună de vertebrate şi nevertebrate. Ele sunt adaptate mediului în care trăiesc şi hranei pe care o utilizează. 28

34 - Culmile munţilor se întind deasupra limitei superioare a pădurilor (peste 1370m). Condiţiile aspre de viaţă fac ca aici să trăiască o faună specifică. Animalele sunt rare, ele pot trăi la temperaturi scăzute şi au dimensiuni mai reduse. Datorită discontinuităţii arealelor specifice multe animale trăiesc izolat şi tind să evolueze pe căi proprii, ceea ce face ca numărul formelor endemice să fie mare. Predomină relicvele glaciare ( formele rămase pe culmile munţilor la retragerea gheţarilor în cuaternar). - Mediul subteran include peşterile, fantele, cavităţile artificiale, microcavernele, solul şi pînzele de apă freatică. Aici trăiesc numai organisme heterotrofe: bacterii, ciuperci dar si o gama foarte variate de animale. Organismele care populează medilu subteran derivă din cele care trăiesc la suprafaţa pământului şi care s-au retras în diferite perioade în acest mediu lipsit de lumină solară, căldură şi pălante. - Mediului antropic îi aparţin o serie de animale ce trăiesc şi profită de pe urma activităţilor umane. Fauna acestui ecosistem este săracă dar pot apărea înmulţiri bruşte ale unor dăunători vegetali sau animali (viermi, insecte). Fauna României este una dintre cele mai bogate şi variate din Europa, ca o consecinţă a varietăţii ecosistemelor acvatice şi terestre, mândrindu-se cu unele specii rare şi chiar unice pe continent (capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin, lupii, râşii, jderii care populează munţii şi iepurii vulpi, mistreţi, acvile, corbi, cocoşi de munte, potârnichi şi prepeliţe care pot fi întâlnite pe dealuri şi în zona de câmpie. Gradul mare de împădurire, în special în zona montană şi subcarpatică, asigură condiţii bune de viaţă pentru multe specii de animale de interes cinegetic şi ştiinţific. Circa 5600 de urşi, reprezentând 60% din populaţia europeană de urs brun (Ursus arctos), aproximativ 3000 de lupi, reprezentând 40% din populaţia europeană de lup (Canis lupus) şi 1500 de râşi, reprezentând 40% din populaţia europeană de râs (Lynx lynx), constituie un simbol al sălbăticiei şi al habitatelor naturale şi pot asigura o bază pentru repopularea cu aceste specii a altor zone din Europa. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a dispărut din pădurile ţării noastre de mai bine de un secol şi trăieşte astăzi numai în rezervaţii. Cea mai mare rezervaţie de zimbri din România este Rezervaţia Neagră din cadrul Ocolului Silvic Bucşani, judeţul Dâmboviţa (ce se întinde pe o suprafaţă de 162 ha), unde se găseşte un efectiv de 33 exemplare. Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna ţării 72 au nevoie de măsuri de ocrotire, dintre care 57% sunt protejate la nivel naţional, prin Legea 462/2001; 73% sunt incluse în Cartea Roşie, 60% sunt listate în anexele Convenţiei de la Berna; 54% sunt incluse în anexele Directivei Habitate 92/43/CEE, iar 28% sunt menţionate în Natura

35 Din cele aproximativ 400 specii de păsări, câte trăiesc în România, 72 fac obiectul Cărţii Roşii, înscriindu-se în prevederile legilor sau convenţiilor interne şi internaţionale. Dintre acestea 61,5% sunt protejate la nivel naţional prin Legea 462/2001; 18% se regăsesc în Cartea Roşie; 62,75% sunt incluse în anexele Convenţiei de la Berna; 48,25 sunt incluse în anexele Directivei Păsări 78/409/CEE iar 32,5 specii sunt incluse în Natura De asemenea 82,61% din cele 23 specii de reptile, 84,21% din cele 19 specii de amfibieni şi 38,83% din cele 103 specii de ihtiofaună se găsesc în Cartea Roşie a României. 30

36 2.2. Caracteristici de mediu ale judeţului Bistriţa Năsăud Caracteristici fizico-geografice Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nord-estul Transilvaniei între paralelele şi latitudine nordică şi intre meridianele şi longitudine estică, fiind învecinat cu judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest (figura ). Figura Conform zonării teritoriului ţării, judeţul Bistriţa-Năsăud face parte din Regiunea Nord- Vest, alături de judeţele Cluj, Sălaj,Maramureş, Satu-Mare şi Bihor. Suprafaţa ocupată de judeţ este de 5355 kmp (2,2% din teritoriul României). 31

37 2.2.2 Caracteristici geologice şi seismologice Geologia Pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud se pun în evidenţă formaţiuni cristaline, fliş transcarpatic, magmatite neogene aparţinând zonei montane şi din formaţiuni sedimentare aferente depresiunii Transilvaniei (harta 2.2.2). În N se desfăşoară zona cristalino mezozoică reprezentată prin Seria de Bretila (micaşisturi cu granaţi, gnaise oculare, amfibolite etc.) cu caracter de paraautohton, Seria de Rebra (micaşisturi cu granaţi, şisturi sericito cloritoase, calcare, pegmatite) şi Seria de Tulgheş (şisturi sericito cloritoase, porfiroide, calcare şi dolomite) ca pânze. Zona flişului transcarpatic se suprapune peste o fosă umplută cu conglomerate, gresii, şisturi argiloase şi argilo-marnoase, gresii curbicorticale, gresii şi marne slab bituminoase dispuse într-o structură cutată, faliată şi local şariată; prezenţa faliilor a permis înaintarea magmelor (neogen) şi dezvoltarea de silluri, dyke-uri şi mici aparate vulcanice din care au rămas neck-uri. În SE judeţului există magmatice din neogen şi cuaternar reprezentate de andezite, bazalte (vf. Bistriciorul) şi, mai ales, aglomerate, brecii piroclastice, tufuri; se adaugă, la exterior, depozite de lahar (bolovăniş andezitic, blocuri piroclastice prinse într-un liant argilos sau nisipos). În Podişul Transilvaniei, la zi apar formaţiuni miocene (argile, nisipuri, gresii, tufuri) şi panoniene (argile marnoase, nisipuri, tufuri), deformate de domuri (V) şi cute diapire (E). Caracteristici seismologice Conform hărţii cu zonarea teritoriului din punct de vedere al intensităţii seismice, teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud este amplasat în zona cu intensitate seismică 6 pe scara MSK, cu o perioadă de revenire de 100 de ani Relieful Relieful are aspectul unui vast amfiteatru cu deschidere înspre vest-sud-vest, încadrat de arcul montan continuu al Carpaţilor, format din Munţii Ţibleş, Rodnei, Suhard, Bîrgău şi Călimani şi este alcatuit in principal din trei zone (harta 2.2.2): zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani; zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului; zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apa, in special de a lungul raului Somesul Mare si a afluentilor sai. Dinspre zona muntoasă altitudinile scad către centrul Depresiunii Transilvaniei, conturându-se trei zone : zona muntoasă, zona dealurilor şi podişurilor şi zona de câmpie. 32

38 Zona montană se caracterizează prin masivitate, vârfuri golaşe, pajişti alpine stâncării, versanţi abrupţi şi păşuni de culme. Este acoperită de păduri întinse, bogate în vânat, fiind străbătută de o reţea hidrografică ramificată de-a lungul văilor. Înălţimea medie este de 1500 m altitudine. Unitatea montană cea mai impresionantă o constituie Munţii Rodnei, cu înălţimi care ajung la aproape de 2300 m (vârful Ineu 2279 m). Harta Geologia şi relieful judeţului Bistriţa Năsăud 33

39 Munţii Tibleş fac parte din grupa nordică a lanţului vulcanic de pe latura interioara a Carpaţilor Orientali. Ei sunt alcătuiţi din roci vulcanice şi sedimentare. Altitudinea maximă o reprezintă Vf.Ţibleşul (1839m). Munţii Rodnei sunt aşezaţi in partea de Nord şi Nord-Est a judeţului şi sunt formaţi din şisturi cristaline şi roci sedimentare. Au un relief diversificat, puternic fragmentat, cu forme semeţe, văi adânci, suprafeţe etajate in trepte şi circuri glaciare. In vest Pasul Şetref (807 m) şi Valea Caselor îi despart de M-ţii Tibleş, în Est Pasul Rotunda îi desparte de Munţii Suhardului. Se remarcă frumuseţea lacurior glaciare din această zonă, cum sunt lacul Lala Mică şi Lala Mare (foto 2.2.3). Foto Lacul Lala Mare Munţii Suhardului, situaţi in continuarea Munţilor Rodnei, reprezintă o unitate montană restrânsă ca suprafaţă. Constituiţi din şisturi cristaline, aceştia se prezintă sub forma unei culmi relativ unitare (Vf.Omu 1932 m), înălţimile coboară de la NV spre SE. Munţii Bârgăului constituie o unitate relativ bine conturată intre cele două culoare alăturate, cel al Someşului Mare în nord şi cel al Bârgaielor în sud. Sunt alcătuiţi din roci sedimentare cu intruziuni vulcanice. Altitudinea maximă e atinsă ptin Vf. Miroslava (1625 m). Munţii Călimani reprezintă cel mai înalt şi cel mai puternic masiv eruptiv din grupa sudică a lanţului vulcanic de pe latura interioară a Carpaţilor Orientali. Sunt alcătuiţi din roci eruptive. Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud aceştia culminază cu Vf.Bistriciorul (1990m). Zona dealurilor si podişurilor ocupă două treimi din suprafaţa judeţului, încadrând o serie de bazinete depresionare şi depresiuni formate şi drenate de cursuri de apă, la altitudini cuprinse între 400 şi 800 m. Zona de câmpie se încadrează în Câmpia Transilvaniei, având mai mult caracteristicile unei zone deluroase cu funcţie agricolă, culturile urcând spre culmile domoale până la altitudini 34

40 de 500 m. Văile care o brăzdează sunt largi, cu albiile puternic aluvionale, iar terasele râurilor principale şi ale afluenţilor lor ocupă 3% din suprafaţa judeţului. Judeţul Bistriţa- Năsăud are în structura sa administrativă un municipiu (Bistriţa), 3 oraşe (Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi) şi 58 de comune. Populatia reprezintă 1,43 % din populatia Romaniei şi este distribuita dupa cum urmeaza: 37 % in zone urbane; 63 % in zone rurale. Atitudinile medii pentru principalele localităţi sunt: Bistriţa 370 m, Beclean 252 m, Năsăud 331 m, Sângeorz-Băi 435 m, Parva 450 m, Valea Vinului 715 m şi Colibiţa 793 m Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Varietatea condiţiilor de relief (dealuri, depresiuni, culoare de vale largi, munţi la peste 1800m), climă, vegetaţie, ca şi prezenţa activităţilor antropice (mod de utilizare) pe cea mai mare parte a terenului (îndeosebi în lungul văilor şi pe culmile aflate la înălţimi mai mici de 1600m) fac ca modelarea actuală să îmbrace aspecte dintre cele mai variate, iar procesele să fie dintre cele mai diverse, grupându-se în două complexe morfodinamice etajate (montan şi colinar). Etajul montan se subîmparte în două subetaje. Subetajul alpin este caracteristic Munţilor Rodnei şi Munţilor Căliman (vf. Bistriciorul) pe culmile ce depăşesc de regulă 1900m (local poate coborî până la 1800m). În judeţ are o desfăşurare mică, limitându-se la câteva culmi cuprinse între vf. Ţapu şi vf. Ineu, în Munţii Rodnei, şi vf. Bistriciorul în Munţii Căliman. În general, sunt culmi cu vegetaţie alpină, unde condiţiile climatice (6-8 luni temperaturi medii sub 0 0, precipitaţii bogate, din care aproape 50% sub formă de zăpadă ş.a.) asigură manifestarea cu intensitate a proceselor crionivale pe circa nouă luni/an. Se produc dezagregări intense şi avalanşe pe crestele lipsite de vegetaţie, la poala cărora gelifractele se acumulează în conuri, poale şi potcoave nivale, crestele şi vârfurile sunt expuse acţiunii de coroziune şi deflaţie; pe suprafeţele cvasiorizontale se accentuează nişele nivale, se dezvoltă muşuroaie înierbate, au loc solifluxiuni. În lunile de vară devin dominante şiroirea şi torenţialitatea, care accentuează culoarele avalanşelor sau creează făgaşe specifice. Degradarea terenurilor capătă o amploare mai mare prin conjugarea efectelor proceselor crionivale, şiroirii şi solifluxiunilor, îndeosebi pe pantele mai mare de 20 0, unde păşunatul se practică necorespunzător. Subetajul subalpin se întâlneşte în aceleaşi masive, precum şi în jurul vf. Ţibleş şi Omul (Munţii Suhard), la altitudini cuprinse între 1600 şi 1800m; local coboară până la 1450m. Are o răspândire mai mare în Munţii Rodnei, unde cuprinde partea superioară a culmilor ce coboară spre Sud. Prezenţa vegetaţiei subalpine, bine dezvoltată, diminuează, într-o oarecare măsură, intensitatea prosecelor; de asemenea, condiţiile climatice sunt mai atenuate faţă de etajul superior. Gelivaţia acţionează îndeosebi primăvara şi la finele toamnei şi numai pe vârfurile şi 35

41 abrupturile cu roca la zi. În schimb, nivaţia se face simţită pe majoritatea suprafeţelor de nivelare şi pe versanţii acoperiţi cu păşune. Frecvent rezultă nişe nivale, muşuroaie înierbate şi solifluxiuni. Pe terenurile intens păşunate, spălarea în suprafaţă, şiroirea şi, uneori, alunecările superficiale înlătură solul şi depozitul de pe versanţi (în bazinele de recepţie ale văilor Rebra, Cormaia, Anieş, Lala, Bila, Putreda etc.). Degradarea terenurilor este determinată de procesele crionivale, spălarea în suprafaţă şi şiroirea. Subetajul montan forestier cuprinde toate culmile din Munţii Rodnei, Munţii Ţibleş, Munţii Suhard, Munţii Bârgău, Munţii Călimani aflate la înălţimi mai mici de 1600m. Prezenţa pădurii pe majoritatea versanţilor limitează acţiunea proceselor de modelare; ele se manifestă mai intens în albie, pe terenurile recent despădurite ca şi pe toate păşunile secundare din vecinătatea aşezărilor. Degradarea terenurilor este condiţionată de distribuţia locală a proceselor de versant, mult influenţată de diferenţele de rocă, pantă şi folosinţă economică. Pe suprafeţele cu declivitate de până la 7 0, eroziunea se produce destul de slab şi este legată de spălarea în suprafaţă şi de unele solifluxiuni (versanţii Rebrei la Parva, în Munţii Bârgăului, îndeosebi pe versanţii Ilvei, în lungul Someşului Mare, Depresiunea Colibiţa etc.). Pe pante mai mari de 7 0, şiroirea şi torenţialitatea sunt principalele procese care duc la degradarea terenurilor. Ele cunosc o amploare sporită în vecinătatea localităţilor şi pe suprafeţele păşunate intens. Drumurile de căruţă pe pantă stimulează declanşarea proceselor, ele constituind, de cele mai multe ori, trasee de rigole, şanţuir şi chiar ravene. Astfel de procese se întâlnesc, îndeosebi, pe versanţii culmilor din Munţii Bârgăului, ca şi în bazinul superior al Bistrişei. Ele se asociază, destul de frecvent, cu alunecări de mică adâncime şi alunecări superficiale, mai ales pe terenuri în a căror constituţie intră strate marno-argiloase. În Munţii Rodnei, alunecările se produc pe versanţii despăduriţi alcătuiţi din filite sau din sedimentar paleogen. Tot aici, pe calcarele din Munţii Saca, vf. Beneş, vf. Laptelui, din bazinele văilor Cormaia şi Anieş, au loc procese carstice ce duc la dezvoltarea de lapiezuri, doline, peşteri. Dintre acestea din urmă se remarcă Izvorul Tăuşoarelor, Măglei, Zalion. Procesele fluviatile cunosc frecvenţa cea mai mare, intensitatea maniferstării lor depinzând de debit, panta generală şi rocă. Râurile din Munţii Rodnei, munţii Căliman, munţii Ţibleş au albii, în general, înguste, cu pantă accentuată, în care domină eroziunea pe verticală şi transportul prin saltare şi rostogolire; sunt frecvente acumulările de provenienţă laterală. În sectorul inferior, eroziunea lineară se îmbină cu cea laterală, iar transportul în suspensie devine precumpănitor; au loc acumulări relativ bogate la şi în aval de confluenţe. În lingul Someşului Mare şi al văilor care fragmentează Munţii Bârgăului se constată, destul de des, o alternanţă a sectoarelor de albie largă (în bazinele depresionare Şanţ, Rodna, Anieş, Sângeorz Băi, Poiana Ilvei, Ilva Mare, Leşu Ilvei, Colibiţa, dezvoltate în roci sedimentare), în care domină eroziunea laterală şi transportul în suspensie, cu sectoare înguste, de defileu, tăiate în roci vulcanice, unde precumpănesc, eroziunea lineară şi trasnportul prin saltare şi rostogolire. 36

42 Etajul colinar se suprapune pe cea mai mare parte a judeţului, înglobând suprafeţele desfăşurate între 300 şi 800 m altitudine, predominant despădurite. Ca urmare a condiţiilor potenţiale extrem de favorabile pentru o gamă largă de procese, degradarea terenurilor cunoaşte, aici, cea mai mare intensitate din judeţ; o frecvenţă aparte o au suprafeţele afectate de alunecări, ravenare şi spălare în suprafaţă. Desfăşurarea proceselor şi amploarea acţiunii lor este condiţionată de diferenţierile locale de rocă, structură şi pantă. Pe teren, cu pantă mai mică de 10 0, caracteristicile suprafeţelor structurale (din D. Năsăudului, Cl. Breaza) şi podurilor de terasă (ale Someşului Mare, Bistriţei, Şieului), se înregistrează o eroziune redusă, dată îndeosebi de spălarea în suprafaţă. Pe glacisurile coluvio-deluviale de la baza versanţilor majorităţii văilor din Câmpia Transilvaniei (Dipşa, Lechinţa, Apatiu etc.) se produc acumulări bogate provenite din şiroiri, alunecări sau spălări în suprafaţă. Fronturile structurale şi versanţii cu pantă mai mare de 30 0 constituie terenurile pe care se înregistrează frecvent alunecări masive, profunde, în formă variată, alunecări de mică adâncime, curgeri noroioase (pe versanţii văilor Ilişua, Sălăuţa, Valea Mare, Bistriţa, Budac, Şieu, Dipşa etc.). Aici se întâlnesc şi numeroase alunecări vechi de tipul glimeelor, care local sunt reactivate, iar şiroirea şi spălarea în suprafaţă se asociază alunecărilor. Restul versanţilor, cu pante între 10 şi 30 0, sunt afectaţi de torenţialitate, spălate în suprafaţă şi alunecări superficiale (îndeosebi D. Bistriţei, D. Năsăudului). Local, în zonele de apariţie a sării, şi pe marnele sărăturoase se produc dizolvări şi tasări (Sărata, Sărăţel, Piticu). Albiile Bistriţei, Şieului, Someşului Mare au lăţimi mari, eroziunea laterală şi transportul în suspensie sunt predominante; au loc acumulări bogate în albie şi la confluenţe; în luncă sunt frecvente inundaţiile; există braţe părăsite, largi, umplute cu materiale de provenienţă laterală, albii înguste, cu scurgeri uneori semipermanente Principalele resurse de apa Reţeaua hidrografică este formată din trei râuri principale cu izvoarele în zona montană : Someşul Mare, Şieu şi Bistriţa Ardeleană. Bogată şi densă în zona de munte (1,2 km/kmp), ea devine mai săracă în sudul judeţului, ajungând la 0,35km/kmp. Principalul colector este râul Someşul Mare, cu obârşia în Munţii Rodnei, care străbate 110 km pe teritoriul judeţului, primind numeroşi afluenţi ce izvorăsc din zona de munte. Alimentarea râurilor se face predominant din ploi şi zăpezi, aportul apelor subterane fiind moderat. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri şi bălţi cu geneza diferită, între care amintim: bălţile sărate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sărata, Sărăţel; lacurile glaciare din Munţii Rodnei (Lala Mare, Lala Mică) şi Tăul Zânelor din Munţii Călimani. Dintre lacurile cu importanţă economică fac parte: lacul de la Colibiţa - amenajare hidroenergetică- (foto 2.2.4) şi lacurile de la Budurleni şi Manic - amenajări piscicole. 37

43 Foto Lacul Colibiţa Apele subterane Din grupa apelor subterane fac parte apele freatice şi cele de adâncime. Un caracter permanent au apele freatice, formate deasupra stratelor impermeabile. Ele sunt captate de populaţie prin puţuri sau fântâni şi constituie sursa principală de alimentare cu apă potabilă a aşezărilor omeneşti. În fisurile şi scoarţa alterată a munţilor vulcanici se găsesc şi ape freatice mineralizate. Ele se încadrează în categoria apelor bicarbonatate, calcice, sodice, feruginoase, magneziene şi clorurosodice, majoritatea carbogazoase, potabile curative. Dintre apele bicarbonate, calcice, magneziene, carbogazoase, cunoscute sub denumirea populară de borcuturi, menţionăm în primul rând pe cele de la Sângeorz Băi şi Anieş, apoi pe cele din Parva, Valea Vinului, Şanţ, Târlişua, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Poiana Ilvei, Colibiţa, iar dintre apele clorurosodice (sărate) cele de la Nepos, Figa şi Pinticu Tecii. Trebuie de asemenea să semnalăm faptul că în depozitele calcaroase de pe versantul nordic al Munţilor Rodnei şi în Munţii Bârgăului s-au format goluri cu ape care au generat o serie de peşteri (Tăuşoarele, Măglei, Zalion etc.), deosebit de interesante din punct de vedere ştiinţific, neincluse încă în circuitul turistic. În oraşul Bistriţa există o rezervă de apă subterană având un debit de cca. 60 l/s care poate fi folosită prin captări cu drenuri pe malul stâng al râului Bistriţa Ardeleană, în amonte de oraş. Datorită colmatărilor în timp a acestei surse, ea a fost trecută în conservare, nefiind folosită în prezent. Apele minerale sunt o resursă naturală importantă, de cele mai multe ori însă insuficient pusă în valoare. În zona municipiul Bistriţa sunt de menţionat apele sărate de la Slătiniţa şi apele sulfuroase de la Viişoara. Amplasamentul fostelor băi se află astăzi pe teritoriul administrativ al comunei Feldru, dar accesul principal se face din Slătiniţa (2 km). 38

44 Clima Din punct de vedere climatic judeţul Bistriţa-Năsăud aparţine atât sectorului cu climă continental moderată cât şi celui cu climă de munte încadrându-se în cea mai mare parte în ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei iar cu părţile marginale dinsptre nord şi est în ţinutul climatic al munţilor înalţi cu pajişti alpine. Temperatura medie anuală coboară sub 0 0 C în zona montană la peste 1900 m altitudine şi depaşeşte +8,5 0 C în zona de deal şi câmpie. Valorile diurne sub 0 0 C apar în jurul datei de 1 octombrie în zonele montane şi dispar în jurul datei de 1 aprilie, acoperind o periodă cu temperaturi negative cuprinsă între 120 şi 160 zile. Evoluţia temperaturilor aerului este tipic continentală, cu maxima în luna iulie şi minima în ianuarie. Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară. Majoritatea fenomenelor periculoase se semnalează în anotimpurile de iarnă şi vară, iar în anotimpurile de tranziţie, primăvara şi toamna, ele sunt întâlnite mult mai rar. Din categoria fenomenelor periculoase caracteristice sezonului cald s-au semnalat grindina în anotimpul de tranziţie, primăvara. De exemplu, grindina căzută în 20 aprilie 2005, a avut diametrul maxim de 7mm, care însă nu a generat pagube materiale sau umane. Un alt fenomen periculos specific acestui interval de timp a fost orajul (descărcări electrice) între lunile aprilie-septembrie, care nu au determinat nici un fel de pagube. Din categoria fenomenelor periculoase caracteristice sezonului rece s-au semnalat: depuneri de gheaţă şi transport de zăpadă. Astfel, în 13 ianuarie 2005 s-a semnalat un caz de depunere de chiciură tare de intensitate slabă şi în 26 şi 27 ianuarie transport de zăpadă la sol, iar în 27 ianuarie şi transport de zăpadă la înălţime, viteza maximă a vântului fiind de 10m/s. În 25 decembrie 2005 s-a semnalat depunerea slabă de polei, care nu a determinat perturbarea traficului rutier. Prezenţa sau manifestarea acestor fenomene periculoase nu au cauzat pagube materiale sau umane. Din punct de vedere termic anul 2005 faţa de anul 2004 a fost un an normal, înregistrându-se o abatere medie negativă mică (-5%) faţă de temperatura medie a anului 2004, iar din punct de vedere pluviometric anul 2005 a fost un an foarte ploios, înregistrându-se o abatere medie pozitivă (+16%) faţă de cantitatea totală de precipitaţii a anului Frecvenţa fenomenelor periculoase în anul 2005 a fost aproximativ egală cu cea din anul 2004, iar prezenţa sau manifestarea acestora a fost identică, fără producere de pagube. În anul 2005 s-au semnalat aceleaşi fenomene periculoase ca şi in anul 2004, mai puţin fenomenul meteorologic periculos specific sezonului cald, vijelia, care nu s-a semnalat şi în anul

45 Tabel nr Valori multianuale ale vântului în judeţul Bistriţa-Năsăud anul 2005 Vânt predominant Vânt maxim Calm direcţia frecvenţa (%) direcţia frecvenţa (%) luna frecvenţa (%) NE 27,7 ENE, V 10 I, III 12, Solul Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren aflate între graniţele unei unităţi administrativ teritoriale. Judeţul Bistriţa Năsăud are o suprafaţă totală de 5355,2 kmp. Din acestă suprafaţă zona urbană ocupă 395,11 kmp din care : 146,82 kmp oraşul Sângeorz Băi 145,47 kmp municipiul Bistriţa 59,57 kmp oraşul Beclean 43,25 kmp oraşul Năsăud iar zona rurală ocupă restul de 4960,09 kmp, amintind dintre localităţile care ocupă suprafeţe mai mari Telciu cu 291,42 kmp, Rodna cu 224,15 kmp, Şanţ cu 209,04 kmp. Conform datelor furnizate de către DADR Bistriţa-Năsăud, repartiţia terenurilor este cea prezentată în tabelul şi grafic

46 Terenuri agricole Tabel Repartitia terenurilor Terenuri forestiere Ape de suprafaţă Alte folosinte - ha Arabile vii Livezi, grădini Păşuni, fâneţe Alte tipuri Total Fond forestier În afara fondului forestier Total Total Cladiri si curti Căi de comunicaţie Altele Total TOTAL Grafic Repartiţia solurilor din judeţul Bistriţa-Nă să ud pe categorii de folosinţă - anul 2005 teren agricol (ha), terenuri forestiere (ha), alte folosinte (ha), ape de suprafata (ha), 7501 terenuri forestiere (ha) alte folosinte (ha) ape de suprafata (ha) teren agricol (ha) Terenurile agricole se repartizează în teren arabil ( ha), vii (381 ha), livezi şi grădini (8901 ha), păşuni şi fâneţe ( ha) şi alte tipuri (20 ha) grafic

47 Grafic Repartiţ ia terenurilor agricole - judeţ ul Bistriţ a-nă s ă ud, anul 2005 altele arabil pasuni si fanete liv e z i v ii arabil vii live zi pasuni si fanete altele Resurse naturale a) Resurse naturale neregenerabile Resursele minerale neregenerabile de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud sunt: 1. Minereurile polimetalice plumbo-zincifere se găsesc în zona Rodna-Valea Blasnei şi se exploatează în cantităţi mici (localităţile Şanţ şi Valea Mare). 2. Rocile utile : 2.1 Nisipuri şi pietrişuri (balast) din zona de terasă a râurilor Someşul Mare şi Bistriţa Ardeleană; 2.2 Argile şi marne ce se găsesc practic în toată zona la sud de Şieu. Sunt 3 zăcăminte omologate, de mari proporţii, la Bistriţa şi Sângeorzul Nou. Exploatarea se face în Lechinţa şi Budeşti Cârligata. 2.3 Andezite - Sunt roci care se găsesc în munţii vulcanici şi se exploatează la Colibiţa, Măgura Ilvei Turnuri, Arşiţa, Valea Rodnei. 2.4 Dacitele se exploatează la Poiana Ilvei. 2.5 Marmura (calcar cristalin) Se găseşte în cantităţi mari în partea nordică a judeţului unde există un filon de zăcământ care se întinde pe zona Anieş, Parva, Cormaia şi se exploatează în perimetrul Anieş-Valea Secii şi în perimetrul Lunci-Valea Cormaia. 2.6 Tufurile vulcanice Se găsesc în zona munţilor vulcanici şi se exploatează doar local, ocazional. 2.7 Calcarele Se utilizează pentru obţinerea varului. Se găsesc în zona Valea Vinului şi au o exploatare ocazională. 42

48 3. Gazele naturale Se găsesc zăcăminte de gaze naturale în zonele Ocniţa, Milaş, Enciu, Fântânele, Matei, Chiochiş, Sânicoara. Se fac exploatări, gazul fiind colectat în sistemul naţional de captare şi distribuţie. 4. În judeţul Bistriţa-Năsăud se găsesc izvoare, lacuri sărate şi chiar nămoluri sapropelice cu efecte terapeutice deosebite din care amintin cele de la Beclean Figa, Pinticu Tecii, Slătiniţa, Sărata, Sărăţel, Taure. Din pacate acestea nu sunt exploatate organizat. b) Resurse naturale regenerabile În categoria resurselor minerale regenerabile intră : 1. Apele minerale care se regenerează prin infiltrarea apelor de suprafaţă în adâncime şi mineralizarea acestora. Se cunosc sute de izvoare cu ape minerale în judeţul Bistriţa-Năsăud. Acestea în general însoţesc rocile vulcanice fiind frecvent întâlnite în zona Ilvelor, Rodna, Sângeorz-Băi, Parva, Anieş, Ţibleş, Colibiţa. Dintre acestea se exploatează doar în două puncte: la Sângeorz-Băi unde se foloseşte în tratamente balneare (uz intern şi extern), dar în cantităţi mici, la Anieş, de unde se îmbuteliază, în zona Rodna se găsesc fântâni cu ape minerale care se utilizează doar de localnici. 2. Nisipurile şi pietrişurile din albiile minore ale râurilor care se regenerează în timpul viiturilor mai mari datorită unor ploi abundente sau topirii rapide a zăpezii în timpul primăverii, cu menţiunea că în ultimii 3-4 ani gradul de regenerare a fost foarte mic, din cauza lipsei fenomenelor mai sus menţionate. În judeţul Bistriţa-Năsăud exploatări organizate sunt pe râurile Someşul Mare, Şieu şi Bistriţa Ardeleană, dar exploatări ocazionale se fac practic pe toate pârâurile care sunt bogate în aceste materiale. Exploatarea se face în baza unor permise de exploatare valabile pe termen de un an. 3. Altă resursă naturală regenerabilă, deşi perioada sa de regenerare este relativ lungă, este padurea 4. Reţeaua hidrografică a judeţului 43

49 Flora şi fauna Vegetaţia Vegetaţia şi fauna prezintă o etajare bine pronunţată, pe o largă scară altitudinală, de la relieful monoton al Câmpiei Transilvaniei, până la culmile înalte ale Munţilor Rodnei. In parcul Naţional Călimani, plantele inferioare sunt reprezentate prin 164 micromicete, 96 specii de licheni şi 104 briofite. Plantele superioare sunt prezente prin 774 taxoni, multe specii fiind rare: Achillea lingulata, Aconitum firmum, ceapa de munte (Allium victorialis), oiţele (Anemone narcissifolia), Lycopodium alpinum, Woodsia ilvensis, potiraşele (Soldanella Montana), ochiul găinii (Primula minima). O nuanţă particulară este imprimată florei de endemitele carpatice (taxoni subendemici), dintre care cităm: Achillea schurii, Aconitum moldavicum Centaurea phryteuma tetramerum, Ranunculus carpaticus, Thlaspi dacicum etc. specia endemică specifică acestui masiv Linnaea Borealis a fost căutată în 1995 şi nu a mai fost regăsită. Referitor la faună, au fost identificate 236 specii de nevertebrate, ce trăiesc mai ales în sol, în pădurile de conifere. Studiul acestora a evidenţiat 7 noi specii pentru ştiinţă, precum şi 3 specii alpine semnalate până în present numai în Alpi. Avifauna este reprezentată printr-o specie foarte rară în România, şi anume cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix), al cărui habitat se restrânge datorită influenţelor impactului antropic. Mamiferele sunt reprezentate de specii, precum: ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), iar lupul (Canis lupus), jderul de copac (Martes martes) şi râsul (Lynx lynx) sunt specii periclitate. Zona pădurilor de foiase este reprezentată numai în extremitatea S-V a judeţului, prin rare păduri de stejar cu gorum şi carpen; pe alocuri apar pâlcuri de păduri de stejar cu arţar tătăresc şi pajişti secundare cu carecter stepic cu fişcă (Festuna sulcata), rogoz pitic (Carex numilis), diverse specii de Stipa şi întinse terenuri agricole. Etajul pădurilor de foioase este cel mai extins, acoperind dealurile din partea centrală a judeţului cu păduri de stejar, de gorun cu carpen în alternanţă cu pajişti secundare de iarba vântului (Agrostis tenuis) şi păiuş roşu (Festuca rubra), livezi şi terenuri agricole, iar dealurile din partea nordică şi versanţii munţilor, cu păduri de fag cu carpen şi de fag, şi de amestec (fag, bred şi molid), alternând mai ales spre poale, cu pajişti montane secundare foarte extinse, cu iarba vântului, păiuş roşu şi ţăpoşică (Nardus stricta). Etajul pădurilor de molid este mai slab reprezentat; în munţii din NE judeţului, îndeosebi în Munţii Rodnei şi Munţii Căliman, (vezi Anexa 5) spre limita superioară a pădurii şi pe culmile mai înalte ale Munţilor Bârgăului, este alcătuit din păduri de molid (Picea abies) şi pajişti secundare (Nardus stricta, Agrostis tenuis etc.). Etajul subalpin şi alpin (extins în Munţii Rodnei anexa 5) ocupă suprafeţe restrânse. Vegetaţia subalpină se carecterizează prin asociaţii de jnepeni (Pinus mogo), merişor 44

50 (Vaccinum vitis idaea), afin (Vaccinium myrtillus), smârdar (Rhododendron kotschyi) şi pajişti cu ţăpoşică (Nardus stricta), iar cea alpină, prin pajişti cu rugină (Juncus trifidus) şi tufişuri pitice de Loiseleuria procumbens, Salix sp. Caracteristică acestui etaj este marea abundenţă a elementelor rare, ocrotite, ca: Leontopodoium alpinum, Pinus cembra; a endemismelor carpatice: Campanula carpatica, Centaurea carpatica, Anthemis carpatica, Saussurea porcii, Heracleum carpaticum, dar mai ales prezenţa unui endemism propriu Munţilor Rodnei: Lychnis nivalis şi a unicei staţiuni din ţară cu Linaea borealis în Munţii Căliman. Vegetaţia azonală. În luncile de şes apar zăvoaie de sălcii şi plop, iar în cele montane, de anin negru. Fauna Se caracterizează prin specii de importanţă cinegetică: cerbul, ursul, mistrţul, căpriorul, veveriţa, jderul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul (ocrotit); prin păsări de pădure ca: alunarul, ierunca, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn mare raritate faunistică a ţării (ocrotit) -, acvile, pajuri, şorecari, şerpari; de asemenea, prin herpetofaună reprezentată prin speciile: vipera comună, şopârla de munte, sălămâzdra obişnuită şi prin endemismul Triturus montandoni. În terenurile de şes s-au infiltrat elemente stepice ca: şoarecele şi şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, potârnichea, prepeliţa, fazanul (colonizat). Specifică pentru fauna alpină este prezenţa caprei negre, reconolizată în ultimul deceniu, de asemenea, Aquila crysaetus şi Triturus alpestris. Ihtiofauna este reprezentată prin specii valoroase: păstrăvul, lipanul, scobarul, cleanul, somnul şi lostriţa, recolonizată în ultimele decenii. Suprafaţa totală a fondului forestier al judeţului Bistriţa-Năsăud este de ha din care suprafaţa acoperită de pădure este de ha. Din aceasta suprafaţa, 32% este situată în zona de deal, iar 68% în zona de munte. Există însă şi vegetaţie forestieră care este situată în afara fondului forestier. În total, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud această suprafaţă însumează aproximativ ha repartizată după cum urmează: ha păşune împădurită; 6 ha perdea forestieră de protecţie a terenurilor agricole; ha pâlcuri de arbori de pe pajişti; 6 ha perdea forestieră de protecţie a căilor de comunicaţie din extravilan; 3 ha aliniamente de arbori de-a lungul drumurilor; 5 ha parcuri din intravilan cu specii forestiere exotice 218 ha jnepenişuri din zona alpină 2 ha parcuri dendrologice care nu fac parte din fondul forestier naţional. 45

51 În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile judeţului sunt încadrate după cum urmează (grafic 2.2.7): Grafic Grupa I funcţională ha - Grupa a II-a funcţională ha 65% 35% Grupa funcţională I Grupa funcţională II Această suprafaţă este distribuită în funcţie de principalele grupe de specii lemnoase după cum urmează (grafic 2.2.8) : Răşinoase ha, reprezentând 46,24 % din suprafaţa totală Foioase ha, reprezentând 53,76 % din suprafaţa totală Repartiţia fondului forestier pe deţinători se prezintă astfel: - proprietate statului ha; - proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale ha; - proprietate privată a composesoratelor, bisericilor, şcolilor, etc ha; - proprietatea privată a persoanelor fizice ha; Grafic % 9% 15% 74% Propr. statului Propr. publică a unităţilor admin. teritoriale Propr. privată a composesoratelor, bisericilor, scolilor etc Propr. privată persoane fizice. 46

52 2.3. Caracteristici de mediu ale judeţului Braşov Poziţia geografică Judeţul Braşov este situat în partea centrală a României, pe cursul mijlociu al Oltului, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, cuprins între latitudine nordică şi longitudine estică. fiind învecinat la nord, cu judeţele Mureş şi Harghita; la est cu judeţele Covasna, Buzău; la sud cu judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi la vest cu judeţul Sibiu (harta ). Harta Caracteristici geologice şi seismologice Pe teritoriul judeţului se pun în evidenţă patru unităţi structurale dintre care trei aparţin lanţului carpatic(unitate cristalino-mezozoică,flişul cretacic şi vulcanică), iar una Depresiunea Transilvaniei. Unitatea cristalino-mezozoică formată din roci cristaline(filite,şisturi sericitocloritoase,cuarţite,gnaise oculare,amfibolite),acoperite partial sau în totalitate de un înveliş sedimentar mezozoic (calcare, conglomerate, şisturi argiloase, marne, gresii), se dezvoltă în munţii Făgăraş, Leaota, Perşani,Piatra Craiului.,Bucegi,Piatra Mare şi Postăvarul. 47

53 În schimb unitatea flişului cretacic (conglomerate,gresii,marno-calcare,marne,şisturi argiloase),formează numai masivele situate la E de Valea Prahovei Unitatea structurală vulcanică,formată în urma erupţiilor neogene,cuprinde doar câteva culmi cu aglomerate andezitice ce prelungesc Muntii Harghita către Depresiunea Homoroadelor şi rocile bazaltice din NE Munţilor Perşani. In interiorul arcului carpatic se găseşte o parte din marea depresiune tectnică a Braşovului, constituită din formaţiuni sedimentare fluvio-lacustre levantin superior-cuaternare. A patra unitate structurală în alcătuirea judeţului Braşov aparţine Depresiunii Transilvaniei şi este alcătuită din formaţiuni sedimentare (nisipuri, pietrişuri, marne, argile, conglomerate, tufuri) de vârstă miocenă, la care se adaugă formaţiunile fluviale (terase, lunci, piemonturi) de vârstă cuaternară. Acestea se dispun peste un fundament cristalin fracturat şi scufundat la peste 1000 m. Din punct de vedere seismologic judeţul Braşov se încadrează în zona seismica de grad 7 1 de intensitate seismica, in conformitate cu prevederile SR 11100/93 Zonarea seismica a teritoriului Romaniei, zona seismica de calcul este D cu valorile Ks = 0,16 si o perioada de colt Tc = 1,0 sec conf. Normativului P 100/ Relieful Sub aspect morfostructural relieful teritoriului Braşov se încadrează în întregime în zona de orogen carpatic format prin cutarea stratelor sedimaentare mezozoice şi nezozoice,împreună cu fundamentul cristlin mai vechi paleozoic şi precambrian.acest ansamblu morfostructural-unitar în trăsăturile lui generale-este diferenţiat în 3 categori de unităţi:munti,depresiunişi dealuri.în total relieful muntos ocupă cca. 40% din suprafaţa judeţului,iar câmpie-deal-podiş cca.60%. Amplitudinea hipsometrică (diferenţa de nivel) este maximă-2144m- în extremitatea S-V a judeţului (2544 m în Vârful Moldovenau şi 400 m în talvegul Oltului,la ieşirea din judeţ),puţin în aval de satul Ucea de Jos.Unităţile montane sunt eşalonate,în marea lor majoritate,la marginea sudică a judeţului,pe un aliniamente general V-E cuprins între limita cu judeţul Sibiu-la vest,şi limita cu judeţul Buzău şi Covasna-la est. Văile tributare Oltului,culoarul Bran-Rucăr,pasurile Predeal,Predeluş,Bratocea şi Tabla Buţii introduc pronunţate denivelări transversale în acest aliniament muntos reducându-i din masivitate şi individualizând o serie de masive, cu particularităţi distincte. Teritoriul judeţului Braşov se suprapune peste două mari unităţi morfostructurale:carpaţii şi Podişul Transilvaniei. Unităţile montane carpatice se suprapun celor două mari unităţi structurale de orogen care se interferează în spaţiul judeţului şi anume:unitatea cristalino-mezozoică ce aparţine atât Carpaţilor Orientali,cat şi Carpaţilor Meridionali şi unitatea flilşului cretacic dependent de 48

54 Carpaţii de Curbură.Ele ocupă partea de S şi SE a judeţului Munţii Făgăraşului ce domină cu m Podişul Transilvaniei,inregistrează cele mai mari înălţimi din cuprinsul judeţului:viştea Mare 2527m,Ucea Mare 2434,Gălăşescu 2471m,Urlea 2473 m..alături de culmile netezite, cu înălţimi de m, contrastează relieful creat de gheţarii pleistoceni (văi, circuri şi lacuri glaciare: Podragu,Urlea) şi dezegregările periglaciare.spre est la Munţii Ţagla apar ca o treaptă mai coborâtă Munţii Perşani ale căror altitudini depăşesc rar 1000 m, se înscriu ca o treaptă montană joasă uşor de străbătut Depresiunea Braşovului formată la sfârşitul levantului începutul cuaternarului,se extinde în judeţul Braşov numai prin jumătatea sa SV:sesul Bârsei,cu ramificaţiile sale de golfuri sau culoare depresionare are aspectul unei întinse câmpie aluvio-proluviale cu altitudini de m,bine închise de înălţimile munţilor înconjurători Podişul Târnavelor,care ocupă jumătatea nordică a judeţului,se detaşează ca un ansamblu de dealuri cu înălţimi de m,aparţinând SE Podişului Hîrtibaciului. Între culmile deluroase,în majoritatea lor împădurite,cu numeroase aliniamente structurale,se găsesc văi largi,cu versanţi afectaţi de torenţialitate şi alunecări de teren. Depresiunea Homoroadelor,cu relief colinar şi largi bazinete de vale,culoarul Hoghiz-Veneţia,cu relief de luncă şi terase. Depresiunea Făgăraş-o câmpie aluvio-pluvială etajată mai extinsă pe stânga Oltului. Altitudinile medii ale principalelor localitaţi din judeţul Braşov sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul Nr.crt. Localitatea Altitudinea (m) 1. Braşov Poiana Braşov Predeal Făgăraş Săcele Râşnov Bran Zărneşti Feldioara Hălchiu Victoria Codlea Ghimbav Hoghiz

55 Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Amplitudinea mare a reliefului, circa 2000 m, a impuns etajarea de al N către S atât a condiţiilor climatice, cât şi a vegetaţiei, fapt pentru care se constată şi modificarea pe verticlă a principalelor procese actuale de modelare. Distribuirea regională a formaţiunilor geologice, a fragmentării reliefului şi a structurii modului de folosinţă influentează însă, în mod curent, diversitatea, amploarea şi specificul proceselor morfodinamice dintre unităţile mai ănalte, montane, şi ceel mai joase, coliniare şi depresionare. Etajul montan, care ocupă partea sudică a ajudeţului, oferă, prin valoarea mare a pantelor, prin densitatea mare de văi, prin abundenţa precipitaţilor si zăpezii şi prin frecvenţa temperaturilor scăzute, un potenţial morofdinamic ridicat, mai estompat însă pe suprafeţele protejate de pădure. Modificarea pe verticală a condiţiilor de modelare condiţionează şi conturarea a două subetaje morfodinamice diferenţiate prin predominarea fie a proceselor crionivale fie a celor fluvio-torenţiale. Subetajul crionival caracterizează culmile montane înalte situate deasupra limitei superioare a pădurii din munţii Făgăraş, Piatra Craiului şi Bucegi, dar şi culmile mai joase cu înălţimi de m, lipsite de pădure sin munţii Ciucaş, Siriu, Piatra Mare şi Postăvaru. Durata mare a stratului de zăpada, temperaturile scăzute şi oscilaţiile termice diurne, abundenţa precipitaţiilor şi lipsa covorului vegetal cu protecţie eficientă determină apariţia şi durata mare a proceselor crionivale, puse în evidenţă prin dezagregări, curgeri d egrohotiş, solifluxiune, tasări nivale,avalanşe. Prin aceste procese se menţin o dimamică deosebit de actiă asupra crestelor montane şi versanţilor circurilor şi văilor glaciare din masivele Făgăraş (Ucea, Viştea, Sâmbăta, Breaza, Sebeş), Piatra Craiului şi Bucegi (Gaura, Tigăneşti,Mălăeşti,Valea Albă). Se remarcă, în special mobilitatea grohotişurilor şi acumularea lor la baza versanţilor sub formă de morene nivale,terene şi conuri, aşa cum se observă în circurile glaciare făgărăşene sau pe abrupturile de NV ale Bucegilor şi Pietrei Craiului. Deşi situate la altitudini mai coborâte, aceleaşi procese de dezagregare sunt întâlnite al şi în masivele Piatra Mare,Postăvaruu şi Ciucaş, ele fiind însă favorizate de prezenţa calcarelor şi conglomeratelor. Caracteristic în acest sens este relieful riuniform format prin dezagregarea difierenşiată a conglomeratelor din culmea principală a M. Ciucaş Subetajul fluvio-torenţial include restul culmilor şi văilor montane, în general împădurite, situat la altitudini sub m. Abundenţa precipitaţiilor şi a pantelor accentuate determină predominarea proceselor eroziune şi transport în lungul albiilor fluviatile şi torenţiale, 50

56 dar şi apariţia proceselor de eroziune în suprafaţă şi ravenare pe versanţii mai puţin protejaţi, datorită tăierii pădurilor. Accentuarea acestor procese şi determinarea unei instabillităţi mai accentuate a versanţilor se remarcă în bazinele torenţiale ale văilor Târlung şi Şinca. În zonele calcaroase din Postăvaru, Piatra Mare, Piatra Craiului şi Perşani sunt deasemenea, prezentate procesele de dezagregare şi dizolvare carstică. Degradarea terenurilor, ca efect al intensificării proceselor de modelare actuală, are o pondere relativ scăzută, asemenea fenomen se întâlneşte totuşi atât în subetajul crionival, unde degradările, deplasarea grohotiţurilor şi solifluxiunile afectează pajiştile alpine, cât şi în subetajul fluvio torenţial, unde procesele de eroziune în suprafaţă şi de ravenare, cu intensităţi moderate până la accentuate, actionează asupra versanţilor despăduriţi şi în lungul văilor. Etajul colinar şi al depresiunilor intramontane se caracterizează prin accentuarea morfodinamicii actuale ca urmare a predominării formaţiunilor sedimentare, mai puţin rezistente al eroziune, cât şi a lipsei unui covor vegetal cu protecţie eficientă. Procesele predominante şi cu acţiune accentuată care definesc activitatea de modelare actuală, sunt:pluviodenudarea şi eroziunea în suprafaţă, ravenarea şi eroziunea fluvio-torenţială şi alunecările de teren. Intensitatea, durata şi ritmicitatea lor este condiţionată, în primul rând, de regimul precipitaţiilor, îndeosebi al ploilor torenţiale, motiv pentru care acţiunea lor este maximă în timpul primăverii şi începutul verii. Pluvio-denudarea şi eroziunea ăn suprafaţă acţionează cu intensitate sporită pe toţi versanţii despăduriţi ai bazinelor hidrografice din Podişul Hârtibaciului, dealurile submontane ale Făgăraşului şi Perşanilor, Culoarul Augustin-Măieruş şi Dealurile Sohodolului. Ravenarea şi eroziunea torenţială acţionează în aceleaşi areale, contribuind în plus la accentuarea dinamicii şi instabilităţii versanţilor. Alunecările de teren au o mare extindere pe majoritatea versanţilor din Podişul Hârtibaciului, fiind favorizate de extinderea formaţiunilor marno-nisipoase mio-pliocene. Se remarcă alunecările superficiale şi semiprofunde din bazinele văilor Homorod, Valea Mare, Ticuş, Felmer şi Cincu. Acesta din urmă înregistrează o dinamică deosebit de rapidă. Alunecările sub formă de glimee sunt şi ele prezente atât pe versantul drept aloltului, cât şi în interiorul Podişului Hârtibaciu. Procesele fluviatile de eroziune, transport şi acumulare caracterizează aproape toate albiile pâraielor şi râurilor din cuprinsul judeţului. Eroziunea laterală şi acumulările de albie din lungul văilor făgărăşene (Ucea, Viştea, Sâmbătă, Sebeş, Şinca) şi braşovene (Timiş, Târlung, Bârsa, Hărmandia), dar şi din lungul Oltului, impun o acentuată dinamică şi instabillitate a albiilor în timpul marilor viituri. Îndiguirile şi canalizările realizate au estompat parţial activitatea acestora. 51

57 Principalele resurse de apă În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov, intră pe de o parte,apele subteranefreatice şi de adâncime- pe de o parte, apele de suprafaţă,reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale existente aici. În repartiţia teritorială a resurselor de apă subterană, în funcţie de condiţiile geologice, se pot deosebi două zone principale: - o zonă montană cu roci mai consistente unde stratul acvifer se află, de regulă, la adâncime, şi - o zonă joasă în care materialele sedimentare detritice mai noi au o grosime mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate şi cu calităţi corespunzătoare pentru diferite utilizări. Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate însemnată de apă apare sub formă de izvoare, în special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona conglomeratelor din Ciucaş şi Bucegi au un debit de 100 l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a oraşului Braşov. Pe ansamblu,resursele de apă subterane ale judeţului Braşov sunt considerabile şi pot aduce o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă al acestui teritoriu. Apele de suparafaţă. Cu excepţia unor mici porţiuni din extremitatea sud-estică (ce aparţine bazinului hodrografic al Buzăului) şi din extremitatea nord-vestică (ce aparţine bazinului Târnavei Mari), întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de circa 210 km de al confluenţa Râului Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt pe partea dreaptă:aita,baraoltul,vârghişul,homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare,Ticuşul, Felmerul şi Cincul, iar pe partea stângă:târlungul, Timişul cu Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa,Hamaradia,Crizbavul,Bogata,Comana,Veneţia,Breaza cu Pojorta,Sâmbăta,Viştea cu Viştişoara,Ucea. Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţi Făgăraş (Urlea, Podragu),surse de alimentare a unor râuri făgărăşene şi obiective de interes turistic şi de lacurile artificiale cu diferite destinaţii-alimentare cu apă potabilă şi industrială, furnizarea de hidroenergie, piscicultură. 52

58 Clima Judeţul Braşov se încadrează zonal-în climatul temperat,iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european,de nuanţă oceanică,şi cel excesiv continental din est.apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante,climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat,dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.în sens latidudinal,climatul acestei regiuni este influenţat şi de advecţiile maselor de aer reci,polare,precum şi de cele calde,de componenţă sudică. În raport cu etajarea generală a fenomenelor climatice din ţara noastră,şesurile depresionare ale Bârsei şi Făgăraşului,fac parte din etajul climatic al dealurilor şi podişurilor, iar rama muntoasă înconjurătoare se înscrie în etajele climatice de munte. Trăsăturile generale ale climei zonale,regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos,în cuprinsul judeţului se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Astfel,începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători,în cuprinsul judeţului Braşov se întâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice:etajul climatic depresionar,premontan, montan şi alpin. Valorile de temperatură înregistrate la Staţia Meteorologică Ghimbav în 2005 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul Luna Temperatura maximă( 0 C) Temperatura minimă ( 0 C) Temperatura medie ( 0 C) Ianuarie 8,4-15,7-2,4 Februarie 9,0-31,6-5,7 Martie 18,1-26,1 0,4 Aprilie 25,7-5,3 8,3 Mai 29,4 1,7 14,4 Iunie 27,6 2,9 15,6 Iulie 33,2 8,8 18,4 August 31,0 7,0 17,8 Septembrie 26,9 4,2 13,8 Octombrie 22,7-4,8 7,8 Noiembrie 15,6-15,4 2,4 Decembrie 13,2-14,4-0,7 În tabelul de mai jos se redau cantităţile anuale de precipitaţii măsurate la staţiile hidrometrice şi meteorologice din judeţul Brasov, date furnizate de SGA Braşov. 53

59 Tabelul Nr. crt. St. hidro/meteo Cantitatea anuală (l/mp) 2004 Cantitatea anuală (l/mp) Poiana Braşov Predeal Acumularea Târlung Dâmbu Morii Teliu Zarneşti Râşnov Podu Olt Feldioara Hoghiz Dumbrăviţa Rupea Şercaia Dopca Breaza Pe trimestre se constată că în intervalul ianuarie-martie s-au produs precipitaţii în limite normale,iar în trimestrele II şi III s-au produs 70-80% din cantitatea anuală. Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin frecvenţe mari ale advecţiilor de aer temperat-oceanic din V (cu precădere în semestrul cald) şi ale advecţiilor de aer temperat-continental din sectorul estic (mai ales în semestrul rece), prin pătrunderile relativ frecvente ale aerului tropical maritim din SV şi S şi prin rare invazii ale aerului arctic din N şi ale aerului tropical-continental din SE Solurile Diversitatea învelişului edafic de pe teritoriul judeţului Braşov reflectă neuniformitatea factorilor pedogenetici-rocă,relief,climă,ape,vegetaţie-din cuprinsul acestui judeţ precum şi întervenţia omului, care prin exploatarea agricolă şi silvică, a adus modificări importante în fizionomis cuverturii de soluri. Corespunzător dispunerii etajate a reliefului, climei şi vegetaţiei, şi pătura de soluri are o repartiţie zonală, care se poate urmări din crestele alpine, de peste 2400 m altitudine, până în şesurile depresionare situate sub 600 m. 54

60 Zonalitatea verticală a învelişului edafic este cel mai clar exprimată în masivele muntoase unde dinspre culmi în jos se succed mai multe tipuri de soluri:soluri hunicosilicaatice de pajişti alpine (Munţii Făgăraşului şi Bucegi), podzoluri humico-feriiluviale şi soluri brune criptopodzolice (Munţii Făgăraşului, Bucegi,Leaota, Gârbova,Ciucaş), soluri brune acide şi soluri brune podzolice (Munţii Făgăraşului, Ţaga,Piatra Craiului versantul nordic al Bucegilor,Ciucaş),soluri brune acide (treapta inferioară din Munţii Făgăraşului, de asemenea Ţaga,Platforma Poiana Mărului, Munţii Codlei, Platforma Branului), soluri brune eumezobazice,soluri brune acide, soluri brune podzolice, şi local, soluri podzolice argiloiluviale,soluri brune cumezobazice şi soluri brune podzolice ( treapta joasă SV a Munţilor Perşani). Local, pe substraturi calcaroase sunt realizate soluri litomorfe reprezentate prin rendzine şi rendzine brune. Pe piemonturile colinare submontane din Ţara Bârsei se găsesc soluri podzolice argiloiluviale şi soluri brun podzolite.în general,aceste soluri se remarca printr-o fertilitate redusa. Printr-o fertilitate mai ridicată se remarcă patura de sol formată pe şesul peimontan din Ţara Bârsei, care este repartizat aproximaitv în mod egal între soluri brune eumezobazice,cernoziomuri levigate rendzinice şi cernoziomuri rendzinice. În şesul piemontan al Depresiunii Făgăraşului predomină solurile cu fertilitate mai scăzută, reprezenta,reprezentate prin soluri brune acide,solurile brune podzolite,soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate şi pseudogleice;pe arii mai restrânse se întâlnesc soluri gleice şi soluri turboase. În zona deluroasă din nord-vestul judeţului,predomină solurile brune podzolite, pe alocuri asociate cu soluri podzolice argiloiluviale,dar suprafeţe însemnate sunt ocupate şi de pseudorendzine-soluri litomorfe,cu fertilitate relativ ridicată,legate de faciesuri litologice marnoase,bogate în carbonat de calciu-pe alocuri asociate cu soluri negre de fâneaţă umedă şi soluri brune Fondul forestier administrat de Direcţia Silvică Braşov are o suprafaţă de ha, din care ha proprietatea statului român şi ha aparţinând altor proprietari. La data de suprafaţa fondului forestier administrat de către Ocolul Silvic Experimental Săcele este de 9.054,9 ha păduri proprietate publică a statului. Din totalul acestei suprafeţe 8.956,2 ha sunt terenuri ocupate de păduri, restul de 98,7 ha fiind terenuri fără vegetaţie forestieră, ce servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie forestieră 55

61 Resurse naturale Din categoria substanţelor minerale au fost semnalate unele mineralizaţii nichelifere în cristalinul M.Perşani,iar in sedimentarul mezozoic, zăcăminte lenticulare de cărbune. Mai pot fi amintite cele câteva mici zăcăminte de turbă din depresiunile Făgăraş şi Braşov. Dintre rocile utile şi materialele de construcţii menţionăm:zăcămintele de bazalt din raza localităţilor Bogata-Hoghiz,Racoşu de Jos şi Comăna, calcarelre din sudul Măgurii Codlea,Hoghiz-Cuciulata, Braşov,Zărneşti,z ona Geamăna-Găunoasa,zăcământul de dolomite de la Perşani; argile comune din jurul localităţilor Făgăraş, Hoghiz-Lupşa, Măieruş, Bogata, Râşnov, Rupea şi argilele refractare de la Cristian-Poeniţa; la aceastea se adaugă nisipurile şi pietrişurile de la Budila (râul Târlung) şi Dridif (Olt). Apele minerale, variate prin compoziţia lor chimică, fac obiectul unor intense exploatări:clorosodice şi bromurate la Rotbav, clorosodice şi sulfuroase de la Rupea şi Homorod, clorosodice şi carbogazoase la Zizin Flora şi fauna Vegetaţia şi fauna judeţului Braşov se caracterizează printr-o etajare altitudinală bine exprimată dar cu evidente contraste locale legate de particularităţi litologice,edafice şi topoclimatice. Zona pădurilor de foioase, care ocupă colţul NV al judeţului,este alcătuită din păduri de stejar pe alocuri cu gorun şi carpen,în alternanţă cu pajisti secundare mezofile şi terenuri agricole Etajul pădurilor de foioase este cel mai bine reprezentat.pădurile de gorun cu carpen ocupă suprafeţe restrânse la poala munţilor şi în dealurile piemontane,pe când pădurile de fag cu carpen îmbracă aproape în întregime M. Perşani,iar pădurile de fag şi amestec (brad,molid) au o largă extensiune pe versanţii M.Bucegi, M.Făgăraş, Piatra Mare, Clăbucetele Întorsurii, Ciucaş, Grohotiş.Î n făgetelemontane dezvoltate pe substrat calcaros se întâlnesc unele specii rare, ocrotite, ca iedera albă, papucul domanei şi specia endemică crucea voinicului. Sunt caracteristice desele inversiuni de vegetaţie,molidul coborând uneori până la 800, pe când gorunul urcă pe alocuri până la 1050 m, air fagul 1500m. Datorită unor particularităţi edafice şi microclimatice, local (pe Tâmpa, D. Cetăţii şi D.Sânpetrului de la Hărman), în acest etaj apar unele enclave stepice,cu colilie migdal pitic,vişin de stepă, rogoz pitic, ruşcuţă de primăvară, dediţei. Etajul pădurilor de molid se întâlneşte îndeosebi în munţii înalţi din sudul judeţului,fiind alcătuită din păduri de molid şi pajişti secundare Etajul alpin şi subalpin ocupă un areal restrâns în sudul judeţului fiind constituit cu pajişti ce alternează cu tufărişuri subalpine în care domină smârdarul şi coacăza. În Bucegi şi Piatra Craiului este caracteristică larga dezvoltare a vegetaţiei de stâncări. Aici se găsesc multe elemente rare,ocrotite. 56

62 Vegetaţia azonală. Luncile, râurilor, larg dezvoltate îndeosebi în depresiuni,sunt acoperite cu pajişti mezohigrofile alternând cu terenuri agricole, zăvoaie de anin, sălcii şi plop şi complexe de vegetaţie palustră. În şesul umed al depresiunilor cu terenuri agricole şi pajişti mezohigrofile, apar local pâlcuri de stejar, iar în porţiunile cu exces de umiditate,mlaştini eutrofe ce adăpostesc numeroase specii rare,ca jilma. O prezentare amanunţita a florei din Parcul Naţional Bucegi este prezentata în Anexele , iar pentru Parcul Naţional Piatra Craiului in Anexa 7 Fauna este foarte variată,graţie multitudinii biotopurilor întâlnite din Valea Oltului până peste crestele muntoase.dacă în mlaştinile eutrofe ale Tării Bârsei se găsesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare ca Polzcladodes voinovii-un vierme tubelaroid- ori specii rare de coleoptere, dintre care menţionăm Leccobius szriacus,ecosistemele xerofite de pe Tâmpa ori Dealu Cetăţii sunt populate de cca 35% din microclepidopterele cunosute în ţară, numeroase specii de ichneumonide şi alte forme folositoare în lupta biologică cu dăunătorii. Apele de munte şi de şes sunt populate de diferite specii de peşti mai ales de păstrăvi,lipan,mreană iar în ecosistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri,abundă specii de amfibieni,reptile,păsări,mamifere Remarcăm prezenţa şorecarului comun şi a şorecarului încălţat ca păsări deosebit de folositoare, ca şi a berzelor, a vântureţilor, potârnichii, cocoşului de munte şi a altor păsări migratoare sau sedentare. Dar cea mai reprezentativă rămâne fauna mamiferelor cunoscută prin trofeele deosebit de valoroase,apreciate atât în ţară cât şi peste hotare:capra Neagră, cerbul, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul. O prezentare amănunţită a faunei din Parcul Naţional Bucegi este prezentată în anexele , iar cea din Parcul Naţional Piatra Craiului in Anexa 7 57

63 2.4. Caracteristici de mediu ale judeţului Prahova Poziţia geografică Judeţul Prahova este situat în partea central sudică a ţării (în zona central nordică a Munteniei), având o suprafaţă de km 2 (harta ). Harta Suprafaţa totală ha cuprinde, după modul de folosinţă terenuri: ha terenuri arabile, ha păşuni, ha fâneţe, ha livezi şi vii. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă cca ha, cca ha ape. Teritoriul judeţului are ca vecini: în N-NV judeţul Braşov, în E-NE judeţul Buzău, în SE judeţul Ialomiţa, în S judeţul Ilfov, iar în V judeţul Dâmboviţa. Judetul Prahova are o populatie de locuitori si o densitate de 184,9 locuitori/kmp, fiind al doilea dupa Bucuresti din acest punct de vedere. Locuitorii acestui judet locuiesc in 100 de localitati: 2 municipii, 12 orase si 86 comune, urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar structura populatiei active avand urmatoarea structura: 54,3% industrie, 26,1 % 58

64 agricultura, 7,1 % constructii si 12,5 % servicii. Resedinta administrativa a judetului este municipiul Ploiesti cu o populatiei de locuitori, al 9-lea din Romania din punct de vedere al populatei. Ploiestiul este al doilea oras dupa Bucuresti ca industrie Caracteristici geologice şi seismologice In harta se prezintă principalele caracteristici geologice ale teritoriului judeţului Prahova Harta Geologia judeţului Prahova Fliş intern. Structogenetic, subzona flişului intern a fost generată de aria de expansiune central carpatică, încât în structura actuală reprezintă o sutură, respectiv sutura central carpatică. Aranjamentul tectonic al subzonei flişului intern este rezultatul mai multor faze tectonice, începând cu paroxismul austric şi terminând cu mişcările eostirice şi chiar cu mişcările moldavice. Primele deformări au fost provocate de încălecarea unităţii central carpatice şi a unităţii Leaota - Bucegi- Piatra Mare peste flişul intern, încă înainte ca acestea să se fi individualizat ca unitîţi tectonice. Deformările mezocretacice au fost mai intense în partea 59

65 internă a subzonei flişului intern, respectiv în pânza de Ceahlău. Dovada o constituie poziţia transgresivă a depozitelor vraconiene, care pun în evidenţă existenţa unei faze de exondare. Rolul definitoriu l-a avut tectogeneza neocretacică. Aceasta a avut drept consecinţă dezlipirea de pe substrat, cutarea şi încălecarea flişului intern peste flişul extern. Totodată s-a produs înaintarea mai rapidă a flişului din fosa internă şi încălecarea acestuia peste flişul din fosa imediat de la est, individualizându-se astfel cele două pânze ale subzonei flişului intern (pânza de Ceahlău şi pânza de Teleajen), cu toate complicaţiile lor. Pânza de Ceahlău Formaţiunile fosei interne, având o poziţie mai ridicată, s-au desprins de pe substrat şi au alunecat mai de timpuriu peste formaţiunile fosei de est, mai afundată, generând pânza de Ceahlău. Încălecarea este sugerată de suprapunerea anormală, fie a stratelor de Sinaia, fie a acelora de Comarnic, fie a flişului de Bobu, peste depozitele neocretacice din unitatea de Teleajen (de la est). Urma şsriajului constituie linia Lutu Roşu. Pânza de Ceahlău prezintă unele complicaţii tectonice, formaţiunile constituiente fiind deformate încă înainte de punerea în loc a pânzei. Complicaţiile însă nu depăşesc amploarea unor structuri de cute - solzi. Principala deformare a pânzei de Ceahlău se întâlneşte la sud de Depresiunea Bârsei, constituind digitaţia Bobu. Flişul de Bobu, care încalecă peste depozitele neocretacice în lungul liniei Lutu Roşu, la rândul lui este încălecat dinspre vest de depozite barremiene şi apţiene în faciesul stratelor de Comarnic - Piscu cu Brazi. În felul acesta se delimitează digitaţia de Bobu. Planul de încălecare a fost redresat şi chiar răsturnat, încât în structura actuală apare ca un retroşariaj. În afară de deformările amintite, în pânza de Ceahlău se întâlnesc frecvent cute anticlinale şi sinclinale, care se pot urmări pe distanţe apreciabile. În munţii Baiului, de exemplu, se recunoaşte o structură anticlinală majoră, cutată la rândul ei, încât are aspect de anticlinoriu. În interpretări mai recente, se admite în aranjamentul tectonic al pânzei de Ceahlău existenţa mai multor digitaţii (patru la număr), care sunt acceptate şi delimitate mai ales pe baza diferenţierilor litofaciale. În această privinţă este de remarcat faptul că nici în lungul contactelor tectonice de încălecare ale presupuselor digitaţii nu se întâlnesc depozite neocretacice anteparoxismale şi adesea nici chiar depozite albiene. Lipsa depozitelor neocretacice şi mai vechi din lungul contactelor tectonice infirmă punctul de vedere care admite mai multe digitaţii în pânza de Ceahlău. Cele mai multe din contactele tectonice sunt falii, adesea inverse; unele din ele sunt reluări ulterioare punerii în loc a pânzei sau chiar sunt de vârstă mai recentă, dovada constituind-o existenţa vergenţelor vestice. Cel mai elocvent exemplu este oferit de caracterul retroversat al planului de încălecare central carpatic în anumite zone, precum şi caracterul, de asemenea retoversat, al planelor de încălecare ale unor digitaţii. 60

66 Strate de Sinaia În cuprinsul stratelor de Sinaia, deformări de amploarea digitaţiilor şi cu atât mai mult de amploarea pânzelor (aşa cum se presupune în unele interpretări bazate mai ales pe criterii litofaciale), nu se întâlnesc. Un aspect important de discutat este acela al substratului flişului de Sinaia : pe ce stau sau mai corect, pe ce s-au depus stratele de Sinaia. Răspunsul are întrucâtva caracter ipotetic pentru că, în primul rând, nu se cunoaşte nici o situaţie în care să fie surprinse relaţiile dintre stratele de Sinaia, ca cel mai vechi termen al flişului carpatic şi substratul acestora; în al doilea rând, pentru că de fapt, în structura actuală, stratele de Sinaia şi flişul în general au o poziţie alohtonă, ele fiind împinse în ansamblu peste vorland. Un răspuns totuşi se poate da,luând în consideraţie natura mării în care s-au depus formaţiunile de fliş. Astfel, prezenţa rocilor bazice în stratele de Sinaia poate fi luată drept mărturie a naturii ofiolitice a substratului original al flişului de Sinaia. Pe de altă parte, existenţa fragmentelor de şisturi cristaline şi a calcarelor mezozoice în materialul component al stratelor de Sinaia relevă că substratului ofiolitic i se adăugau şi fragmente de crustă continentală. Se poate conchide că substratul flişului de Sinaia era de origine mixtă (oceanică şi continentală). În cea mai mare parte substratul a fost subdus şi şi numai într-o mică măsură a fost obdus. Fliş extern. Aria de sedimentare a flişului extern se situa la est de aria flişului intern, fiind separată de aceasta din urmă prin cordiliera cumană. Substratul flişului extern, spre deosebire de acela al mării flişului intern, era de natură continentală. Apele mării flişului s-au extins peste zona de margine instabilă a ariei continentale, într-o epocă ulterioară lărgirii riftului propriu -zis. În ceea ce priveşte sursa de alimentare pentru aria flişului extern, în primele epoci aceasta a constituit-o în principal vorlandul; dovada este prezenţa elementelor de şisturi verzi de tip central dobrogean în suita depozitelor eocretacice. În Neocretacic s-a făcut simţită intervenţia intermitentă a cordilierei cumane. Cât despre comportamentul substratului, în primele epoci, până spre sfârşitul Eocretacicului, acesta a prezentat o pronunţată stabilitate, care, în procesul de sedimentare, s-a tradus prin dezvoltarea unui fliş atipic, preponderent argilos - aleuritic, cu o remarcabilă uniformitate în toată aria flişului extern. Evoluţia ariei flişului extern devine şi mai diferită de aceea a flişului intern începând din senonian, când aceasta din urmă se individualizează ca unitate tectogenetică şi evoluează în cea mai mare parte ca arie exondată, supusă preoceselor de denudare. În această situaţie, marea flişului carpatic se restrânge practic la aria flişului extern, al cărei substrat devine mult mai instabil şi va avea ca sursă principală de alimentare cu material terigen aria carpatică internă ridicată, inclusiv flişul intern. Aranjamentul tectonic al flişului extern este în pânze de şariaj, ca şi al flişului intern, însă individualizarea acestora s-a desăvârşit în Miocenul timpuriu. 61

67 Aranjamentul tectonic al subzonei flişului extern este efectul însumat al mai multor tectogeneze, însă rolul definitoriu revine paroxismului eostiric. Primele deformări ale flişului extern s-au produs în urma mişcărilor subhercinice, când flişul intern a fost împins peste flişul extern. Deformările au constat în cutarea depozitelor cretacice din partea internă a subzonei flişului extern şi exondarea acesteia. Şariajul principal a avut loc în faza eostirică intraburdigaliană, când flişul extern s-a desprins de pe substrat şi a înaintat, acoperind marginea internă a zonei de molasă. Odată cu deplasarea în ansamblu a flişului extern a avut loc şi încălecarea diferitelor subzone de facies din cadrul flişului extern, individualizându-se astfel cele trei pânze (de Audia, de Tarcău şi de Vrancea), care prezintă la rândul lor anumite particularităţi tectonice. Pânza de Audia încalecă după o fractură care a luat naştere încă din timpul diastrofismului neocretacic. Cele mai noi depozite încălecate aparţin Oligocenului, eventual Eomiocenului, iar cele mai vechi depozite care acoperă urma planului de şariaj aparţin Burdigalianului terminal. În timpul procesului de încălecare, formaţiunile pânzei de Audia au fost intens cutate şi faliate, dând o structură tipică imbricată, de cute - solzi, unele suprapuneri tectonice având o amploare deosebită, constituind adevărate digitaţii. Spre sud, la marginea vestică a pânzei de Audia, flişul de Macla constituie un element tectonic de amploare mai deodebită, în unele interpretări acordându-i-se rang de pânză. Aceasta poate fi considerată o digitaţie a pânzei de Audia şi ar constitui digitaţia de Macla. Pânza de Audia, în ansamblu, a suferit şi influenţa cutărilor ulterioare punerii ei în loc, ceea ce se recunoaşte mai ales în redresarea şi chiar răsturnarea planului de şariaj. Pânza de Tarcău este rezultatul aceleiaşi faze eostirice, individualizarea ei fiind sensibil sincronă cu formarea pânzei de Audia. Mişcările ulterioare acelora eostirice şi în principal mişcările moldavice, au provocat şi ele deformări, încât se surprind situaţii ân care sub planul de şariaj sunt prinse şi depozite badeniene. La rândul ei, pânza de Tarcău este deformată, recunoscându-se mai multe structuri de tip digitaţie şi cute solzi, iar în fruntea pânzei au fost rabotate formaţiuni ale pânzei de Vrancea. (Mutihac pag 189) De la valea Buzăului spre sud - vest, unde are loc o afundare a întregii zone a flişului carpatic şi unde urma planului de şariaj este acoperită de depozite posttectonice, pare să aibă loc o atenuare a deformărilor. Cert este că pânza de Tarcău se mai poate urmări doar prin cele două structuri anticlinale : Homorâciu şi Vălenii de Munte. Primul se continuă spre vest până în bazinul Dâmboviţei, traversând valea Ialomiţei pe la nord de localitatea Pucioasa, iar cel de-al doilea se îngustează, afundându-se în regiunea văii Prahova. Aceste anticlinale, la rândul lor, delimitează sinclinalele Slănic şi Drajna, în care sunt implicate şi depozite posttectonice. Anticlinalele menţionate sunt complicate de cute secundare şi falii, în anticlinalul Homorâciu recunoscându-se structuri proprii digitaţiei de Tarcău. 62

68 Molasa. În aranjamentul tectonic actual al Carpaţilor Orientali, molasa carpatică inferioară constituie pânza subcarpatică. Deformările şi reaşezările pe care le-a suferit această zonă s-au produs în trei faze tectogenetice. Primele deformări ale zonei de molasă au avut loc în Burdigalian (faza eostirică), fiind determinate de încălecarea flişului extern peste molasa carpatică, înainte ca aceasta din urmă să se fi individualizat ca unitate tectonică. Mişcările neostirice din Badenian, de mică intensitate, s-au făcut simţite mai ales printr-o fază de exondare însoţită de un episod lagunar. Al doilea moment tectogenetic, definitoriu în evoluţia zonei de molasă, îl constituie paroxismul moldavic din Sarmaţianul timpuriu, car a condus la încălecarea formaţiunilor molasei carpatice inferioare peste unităţile de vorland, în felul acesta individualizându-se cea mai tânără şi cea mai externă pânză din Carpaţii Orientali - pânza subcarpatică (denumire mai potrivită şi de preferat aceleia de unitate pericarpatică, sub care mai este cunoscută). Mişcările moldavice au dus la cutarea formaţiunilor molasei carpatice inferioare, încât pânza subcarpatică la rândul ei prezintă o tectonică de detaliu destul de complicată. Ultimele deformări care au afectat pânza subcarpatică sunt rezultatul mişcărilor valahice din Pliocenul terminal, care au dus la stabilirea raporturilor tectonice între molasa inferioară şi molasa superioară şi au influenţat cutarea în stil diapir a ansamblului molasic (inferioară şi superioară) din sectorul valah al pânzei subcarpatice. Raporturile tectonice între molasa inferioară şi molasa superioară se urmăresc în lungul unei falii inverse, cunoscută sub numele de falia Caşin - Bisoca. Aceasta este o falie moldavică reactivată în Pliocenul târziu şi ea separă un compartiment vestic ridicat, al pânzei subcarpatice, de un alt compartiment estic, mai coborât, care în Sarmaţian şi Pliocen, a suferit o subsidenţă foarte activă Relief Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, aproape de curbura acestora, Judetul Prahova este caracterizat de diferite forme de relief - munti 26,2 % (Vf. Omul m), dealuri 36,5 % si campii 37,3% - ce se succed de la NV către SE, pe o diferenţă de nivel de m. Forma de relief predominantă, câmpia, este alcătuită din Câmpia Ploieştiului şi părţi din câmpiile Gherghiţei, Vlăsiei şi Săratei. Zona centrală este ocupată în proporţie de 36% de Subcarpaţii Prahovei, fragmentaţi de o reţea densă de ape curgătoare. În partea de N şi NV a judeţului se extind pe 26% din suprafaţă câteva masive muntoase care aparţin Carpaţilor Orientali, precum şi versantul de E al munţilor Bucegi. Sectorul prahovean al Munţilor Bucegi prezintă o serie de poduri structurale înclinate usor spre SE, formând platoul Bucegilor, dominate de câteva vârfuri ce depăşesc 2000 de metri altitudine Omu, Furnica, Vârfu cu Dor. 63

69 Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor Trecerea de la munte la câmpie, pe o amplitudine hipsometrică de peste m, este marcată şi de modificarea întregului complex de factori care condiţionează tipul şi intensitatea proceselor actuale de modelare. Etajul montan pune în evidenţă două subetaje: crionival şi fluvio-torenţial. Subetajul crionival se suprapune golului montan din munţii Bucegi, Baiului şi Ciucaşului ocupând suprafeţe destul de restrânse. Pe abrupturile M. Bucegi, îndeosebi pe bordura sa estică şi în partea centrală a M. Ciucaş, procesul cu cea mai mare frecvenţă este dezagregarea. Acesta este amplificată şi de predominarea conglomeratelor, roci neomogene, uşor de dislocat. Ca urmare apar diferite zone de grohotiş, cum sunt cele de pe văile Cerbului, Jepilor, lzvoru Dorului (M. Bucegi), cele de la obârşia V. Cheia (M. Ciucaş) sau cele întâlnite sub toate brânele structurale din jurul Caraimanului, Coştilei, Jepilor, Babelor, Pietrei Arse sau Ciucaşului etc. În timpul ploilor torenţiale şi al topirii zăpezii apar procesele de ravenare şi torenţialitate a căror mare intensitate de eroziune şi transport este favorizată de prezenţa grohotişurilor. Pe scocurile şi ulucurile torenţiale situate pe abruptul estic al Bucegilor sunt frecvente avalanşele. Pe Platoul Bucegilor şi în Cl. Ciucaşului se resimte, de asemenea, şi efectul proceselor eoliene care, prin deflaţie şi coroziune, au contribuit, alături de dezagregare şi şiroire, la modelarea unui relief particular (pietre şlefuite, forme curioase de tipul coloanelor, babelor, ciupercilor pe Platoul Babelor, Coştilei, Caraimanului sau în jurul vf. Ciucaş). În schimb, în M. Baiului (Gârbovei) dominante apar doar procesele de nivaţie şi solifluxiune, cărora li se asociază cele de ravenare, cu precădere la obârşia văilor torenţiale Muşiţa, Prislop, Florei-Doftana, Valea lui Conci, Valea lui Bogdan, Bătrâneanca, Florei - Posada etc. Subetajul fluvio-torenţial ocupă cea mai mare parte a etajului montan. Faptul că cea mai mare parte a versanţilor este împădurită, procesele de eroziune şi transport se concretizează doar în lungul canalelor de scurgere. Eroziunea torenţială este pusă în evidenţă şi de cantitatea mare de aluviuni (blocuri, pietrişuri) transportate de văile Cerbului, Oraşului, Bătrâneanca, Florei, Muşiţa, Negraş, Vărbilău, Crasna, Siriu Mic, Bâsca cu Cale etc. Eroziunea de mal este mai mult întîlnită în lungul văilor Prahova, Doftana, Crasna, Teleajen şi Telejenel, ea afectând şi porţiuni din versant, mai ales în coturile meandrelor din lungul Teleajenului. Pe versanţii acoperiţi de pădure, ca proces caracteristic şi cu mare areal de acţiune, se remarcă eroziunea chimică. Deşi nu sânt specifice, pe fâşiile de roci marno-argiloase din bazinele Doftanei şi Teleajenului îşi fac apariţia alunecările de teren. Degradarea terenurilor din etajul montan apare, îndeosebi, în arealul abruptului prahovean al Bucegilor datorită dezagregărilor şi eroziunii torenţiale. Amenajarea complexă a bazinelor torenţiale prin baraje de compensare a pantei se imprune astfel a fi continuată. Etajul subcarpatic se caracterizează prin cel mai mare potenţial al activităţii actuale a proceselor geomorfologice. Astfel, totalitatea suprafeţelor înclinate de versanţi şi culmi interfluviale, lipsite de vegetaţie forestieră, sunt supuse pluviodenudării şi eroziunii în suprafaţă, intensitatea acestora crescând pe terenurile agricole din bazinele Proviţei, Doftanei, Bertei, 64

70 Vărbilăului, Slănicului, Crasnei, Drajnei, Lopatnei şi Sângerului. Versanţii aceloraşi bazine sunt afectaţi de ravenare. În schimb, modelarea fluviatilă a albiilor, marcată în timpul viiturilor prin acumulări dispersate în albie şi prin puternice eroziuni de mal, caracterizează râurile Proviţa, Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sărat. Alunecările de teren întîlnesc în dealurile subcarpatice ale jud. Prahova condiţii prielnice de producere, ele dezvoltându-se pe mai toţi versanţii văilor Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sărat, precum şi în bazinele torenţiale afluente. Acestor procese, cu extensiune şi intensitate mare, li se adaugă, cu o participare restrânsă, dizolvarea în perimetrul formaţiunilor salifere din arealele Brebu-Doftana-Telega şi Slănic, precum şi pribuşirea unor ocne şi galerii de mine. Degradarea terenurilor cuprinde, sub diferite forme şi intensităţi, o bună parte din arealul dealurilor şi depresiunilor subcarpatice. Sub acest aspect pot fi deosebite: terenuri cu eroziune slabă datorită, în principal, pluvio-denundării şi eroziunii fluvio-torenţiale, cum sunt versanţii din bazinul superior al Proviţei, din cursul inferior al Doftanei (în aval de Lacul Paltinu) şi Vărbilăului, versanţii Teleajenului şi Drajnei; terenuri cu eroziune moderată până la puternică ce se găsesc pe dreapta Prahovei, între Gura Beliei şi Poiana Câmpina, versanţii văilor Cosminele, Slănic şi obârşiile văilor Zeletin, Starchiojd etc.; terenuri cu eroziune foarte puternică până la excesivă, predomină cu deosebire în bazinele torenţiale ce fragmentează D. lstriţei şi în bazinele Matiţei, Lopatnei şi Sângerului şi numai local pe valea Prahovei, în perimetrul localităţii Comarnic şi punctul Vadu lui Răgman, Doftanei, în amonte de Doftana, bazinul superior al pârâului Telega, versantul stâng al Drajnei, în aval de Drajna. Majoritatea terenurilor afectate sunt formate din pişuni şi livezi. Etajul câmpiei cuprinde partea de S a judeţului. Aici, în contrast cu câmpurile interfluviale unde se remarcă doar slabe procese de pluvio-denudare şi tasare, acţiunea proceselor morfologice este concentrată în lungul albiilor fluviatile ale lalomiţei, Prahovei, Teleajenului şi Cricovului Sărat. Acumulările din albia minoră, urmate de despletiri şi schimbări de cursuri, şi eroziunea laterală, mai ales în coturile de meandru, sunt principalele procese care denotă instabilitatea acestor cursuri de apă. De fapt, în lungul aceloraşi văi, procesele de modelare capătă şi caractere de degradare a terenurilor datorită acumulărilor şi colmatărilor din timpul inundaţiilor Principalele resurse de apa Judeţul Prahova dispune atât de resurse de apă de suprafaţă, cât şi de resurse subterane. Pe ansamblu, ponderea celor de suprafaţă este însă determinantă, râul Prahova străbătând teritoriul judeţului. Din punct de vedere al resurselor de apă utilizabile pentru alimentări cu apă potabilă acestea pot fi considerate moderate, ţinând cont de calitatea 65

71 necorespunzătoare a unor ape de suprafaţă, cât şi de distribuţia inegală în teritoriu a resurselor existente. Reţeaua hidrografică aparţine în cea mai mare parte bazinului râului Prahova, al cărui curs se desfăşoară integral pe teritoriul judeţului Prahova, colectând majoritatea râurilor din perimetrul acestuia Doftana, Teleajen şi Cricovu Sărat cu afluenţii acestora. Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafaţă de 3738 kmp şi face parte din bazinul Ialomiţa Buzău, cuprins între localităţile Predeal şi Adâncata. Respectiva suprafaţă acoperă 79% din suprafaţa administrativă a judeţului Prahova. Reţeaua hidrografică puternic dezvoltată formează un bazin de formă palmată cu direcţia de curgere NV - SE. Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sărat. Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judeţul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km şi ultimii 16 km se află pe teritoriul judeţelor Braşov, respectiv Ilfov. Principalii afluenţi sunt Azuga, Doftana, Teleajen şi Cricovul Sărat, care la rândul lor drenează suprafeţe întinse şi au mai mulţi afluenţi de diferite lungimi şi debite. Extremitatea de SV este traversată mai întâi pe o distanţă de aproape 10 km de râul Ialomiţa, precum şi de afluentul său Cricovul Dulce, iar cea de SE este drenată de râul Ghighiu, cu afluenţii săi. Principalele caracteristici ale cursului principal al râului Prahova şi ale principalilor săi afluenţi sunt rezumate in tabelul de mai jos: Râul Suprafaţa bazinului (km 2 ) Lungimea râului (km) Altitudinea la izvoare (m) Altitudinea la vărsare (m) Azuga Doftana Teleajen Dâmbu Cricovul Sărat Prahova Alături de reţeaua de râuri, o serie de lacuri situate cu precădere în regiunea de câmpie şi de deal, completează imaginea hidrografică a judeţului Prahova. Satisfacerea necesarului de apă pentru alimentarea cu apă potabilă şi pentru activitatea industrială şi agricolă se realizează şi cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu şi Măneciu Lacurile naturale de tip liman fluviatil, se află în zona de câmpie pe partea stângă a Ialomiţei sau pe râul Bălana. 66

72 Debite medii Stocul mediu multianual al râului Prahova pe teritoriul judeţului Prahova variază de la cca. 435 mil. m 3 ( 13,8 m 3 /s) în secţiunea Floreşti şi cca. 830 mil. m 3 (26,3 m 3 /s) la s.h. Adâncata. Ca resurse specifice, respectiv l/s/km 2, se pot identifica zone bogate în resurse de apă, respectiv zona râurilor Azuga, cu 25 l/s/km 2 şi Doftana, cu 17 l/s/km 2 şi zone sărace în resurse, precum bazinele râurilor Slănic, Sărata cu 1 1,5 l/s/km 2. În privinţa repartiţiei scurgerii în timpul anului, volumul maxim scurs se înregistrează în luna mai, iar scurgerea minimă se produce în lunile ianuarie - februarie şi septembrie noiembrie. Debite maxime Caracteristic râurilor cu bazine de recepţie mici, ploile torenţiale produc debite deosebit de mari, în timp ce în bazinele cu suprafeţe mai mari, efectul ploilor torenţiale scade sensibil, rolul determinant în formarea debitelor maxime revenind ploilor de lungă durată, sau topirii zăpezilor suprapuse peste o perioadă ploioasă. Pe râul Prahova, în judeţul Prahova, cele mai mari debite au fost înregistrate la s.h. Adâncata m 3 /s (1975). În cele trei secţiuni de pe râurile Prahova şi Teleajen din b.h.prahova - judeţul Prahova, debitele maxime cu probabilitatea de depăşire de 1% sunt : - s.h. Gura Vitioarei, râul Teleajen m 3 /s; - secţiunea Floreşti, râul Prahova m 3 /s; - s.h. Adâncata, râul Prahova m 3 /s. Debite minime Scurgerea minimă are loc în perioada vară toamnă, datorită cantităţilor mici de apă căzute în lunile august - septembrie şi a temperaturilor ridicate, cât şi în iernile cu temperaturi foarte scăzute când alimentarea râurilor se face exclusiv din rezervele subterane. Debitele medii zilnice minime cu probabilitatea de depăşire de 90% variază pe râul Prahova de la 2,15m 3 /s - în secţiunea Floreşti, la 3,12 m 3 /s la s.h. Adâncata. În ceea ce priveşte debitele medii lunare minime cu probabilitatea de depăşire de 95%, acestea se cifrează la 2,70 m 3 /s în secţiunea Floreşti şi 4,00 m 3 /s la s.h. Adâncata. Bazinele montane ale afluenţilor râului Prahova, respectiv Doftana cu afluenţii săi, Teleajen şi afluenţii săi (Telejenel, Crasna, Drajna, Vărbilău) prezintă şi ele un regim hidrologic compensat şi bine echilibrat, cu valori ale debitelor medii minime zilnice cu probabilitatea de depăşire de 95%, de peste 10% din valoarea debitelor medii multianuale. 67

73 Debite solide Scurgerea solidă reprezintă o imagine a contrastului care există în partea superioară (zona de munte), unde procesele de eroziune sunt mai lente şi partea mijlocie şi inferioară, cu dealuri şi câmpie, în care fenomenele de eroziune sunt mai accelerate. Pe râul Prahova debitul mediu multianual în suspensie şi târât, în secţiunea Adâncata este de 2700 mii tone/an (80,4 kg/s). Resurse de apă subterană În cadrul judeţului Prahova formaţiunile acvifere cele mai importante sunt localizate în conul aluvionar Prahova Teleajen. Cele mai vechi formaţiuni din structura conului aluvionar sunt depozitele pleistocene, aparţinând dealurilor subcarpatice, care mărginesc la NV, N şi NE Câmpia Ploieştilor, depozite ce au în compunere nisipuri, pietrişuri, gresii, argile nisipoase, marmo argile. Peste formaţiunile pleistocene sunt sedimentate depozite Villafranchiene, constituite în cea mai mare parte din piterişuri de Cândeşti şi argilă neagră cu fosile, iar depresiunea formată din aceste depozite a fost umplută cu material aluvionar heterogen, constituindu-se astfel conul aluvionar Prahova Teleajen şi nivelurile de terasă ale râurilor Prahova, Teleajen, Leaotu, Dâmbu. Potenţialul resurselor totale de apă subterană în judeţul Prahova este, potrivit estimărilor ISLGC, de circa 13 m3/s. Lacurile naturale din judeţul Prahova, puţin numeroase, dar variate ca origine a cuvetelor lacustre, sunt situate în zona de câmpie şi de dealuri. Ca lacuri de câmpie sunt de menţionat limanele fluviatile Balta Doamnei, Curcubeu, Sărăcineanca, pe stânga Ialomiţei şi Lacul Fulga, pe valea Bălana. În regiunea subcarpatică lacurile mai cunoscute sunt cele de la Brebu, cu o suprafaţă de 3,8 ha şi o adâncime maximă de 12 m, Câmpina (Peştelui şi Bisericii), Vitioara, cu suprafaţa de 6 ha şi adâncimea de 2 m şi cele de la Slănic (Baia Baciului, Baia Miresii, Baia Verde etc.) localizate în vechi exploatări de sare şi amenajate în scop balnear. Cel mai mare lac din judeţul Prahova este cel de acumulare de la Paltinu şi se datorează barajului construit pe valea Doftanei. La nivelul normal de retenţie, volumul acestui lac este de 5,6 mil. m 3, iar suprafaţa corespunzătoare de 196 ha Clima Clima este temperat continentală, cu diferenţieri mari între unităţile montane şi cele de câmpie evidenţiate şi prin amplitudinea termică. Regimul climatic general se caracterizează prin veri călduroase, uneori secetoase, şi ierni reci marcate de viscole, în zona de câmpie. În regiunile montane verile sunt răcoroase, iar iernile aspre, cu un strat gros de zăpadăcare se menţine o perioadă lungă de timp. Ţinuturile dealurilor şi depresiunilor subcarpatice au caracteristici climatice intermediare, faţă de cele 2 areale învecinate. 68

74 Precipitaţiile sunt repartizate neuniform, ca urmare a marilor depsebiri altitudinale ale reliefului, oscilând între 588 mm anual în câmpie şi mm anual pe crestele înalte ale munţilor. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre NE şi N în câmpie şi V în zonele montane înalte Solurile Principalele tipuri de sol din judeţul Prahova sunt prezentate in harta Harta Tipuri de soluri în judeţul Prahova În SE, în câmpie, au o largă răspândire cernoziomurile cambice, în mare parte freatic-umede, care trec repede prin cernoziomuri argiloiluviale, la soluri brun-roşcate, brun-roşcate podzolite, brune podzolite şi soluri podzolice argiloiluviale, formate pe depozite loessoide mijlocii sau fine. În luncile care străbat câmpia şi în zona de divagare apar suprafeţe întinse cu aluviuni şi soluri aluviale, Iăcovişti, soluri gleice,cernoziomuri freatic-umede de diferite texturi, soluri brune aluviale, iar pe întinsul con de dejecţie al Prahovei sunt dominante solurile cunoscute popular sub denumirea de branciog (soluri care au strat de pietriş la mică adâncime). În dealurile subcarpatice se constată un mozaic de soluri, în care sunt prezente soluri brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine şi soluri negre de fâneaţă umedă, la care se adaugă, pe versanţi, soluri erodate. În zona montună se întâlnesc soluri brune şi brune podzolite (pe roci argiloase cu carbonaţi), soluri brune acide, soluri brune podzolice, podzoluri şi soluri humicosilicatice; de regulă, aceste soluri au caracter scheletic şi grosime redusă. Din total fond funciar (420,0 mii ha) solurile aluviale ocupă cca ha, iar sărăturile cca ha (îndeosebi în bazinul râului Sărata). Celelalte soluri ocupă aproximativ ha, din care cca ha sunt terenuri cu soluri erodate (din care ha şi cu alunecări), iar cca ha 69

75 prezintă pericolul de eroziune (59000 ha având folosinţă agricolă).pentru intensa folosire a resurselor de sol se impun, în continuare, efectuarea lucrărilor hidroameliorative; regularizarea cursurilor de apă şi îndiguirea luncilor, inclusiv amenajarea corespunzătoare a, bazinelor hidrografice pentru prevenirea şi combaterea degradării terenurilor, punându-se accentul pe sistematizarea corespunzătoare a teritoriului şi stabilirea folosinţelor sau structurii culturilor în acord cu condiţiile locale; eliminarea excesului de apă din părţile joase ale luncilor şi din Câmpia Gherghiţei printr-o reţea de canale de desecare şi lucrări de nivelare-modelare; exinderea irigaţiei în câmpie, lunci şi pe conul de dejecţie al Prahovei, asociată cu o reţea de desecare-drenaj pe terenurile în care este pericol de ridicare a apei freatice sau de salinizare; fertilizarea raţională a culturilor şi aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare solului ş.a Resurse naturale neregenerabile Principalele resurse naturale neregenerabile ale judetului Prahova sunt: petrolul, gazele naturale, carbunele, sarea, calcarul, nisipul cuartos. Structurile de hidrocarburi sunt localizate în dealurile subcarpatice, unde se dispun pe trei aliniamente orientate E-V; aliniamentul intern cu structuri cutate, faliate şi deversate spre S: Copăceni-Făgetu (Scăioşi) Mălăeşti Floreşti-Buştenari- Runcu- Câmpina- Gura Drăgănesei; aliniamentul central cu numeroase cute diapire: Apostolache-Matiţa-Podenii Vechi-Băicoi- Tintea-Floreşti; aliniamentul extern cu structuri brahianticlinare şi diapire incipiente: Ceptura- Urlaţi-Ariceşti. În cuprinsul judeţului se mai întâlnesc câteva apariţii de lignit dintre care zăcămintele situate în dacianul de la Ceptura sunt cele mai importante, de sulf la Vărbilău, de sare la Slănic. Rocile utile şi materialele de construcţi sunt prezentate prin calcare (Prişcu, Tătaru, Tohani), gips (Bătrâni, Ceraşu, Slănic, Măneciu-Ungureni), gresii şi conglomerate (Caraiman-valea Jepilor, Secăria Valea Doftanei, SV Culmii Gurguiata, Poieni-Lespezi), marne (Gura Beliei), tufuri dacitice (Slănic-Piatra Verde), argile betonice (Breaza, Brebu), nisipuri (Comarnic, Vălenii de Munte, Gura Vitioarei) Flora şi fauna VEGETATIA. Vegetaţia prezintă o mare diversitate, desfăşurându-se pe largă scară altitudinală. Zona silvostepei, situată în SE judeţului, în mare parte transformată antropic, este aproape complet lipsită de păduri.în pajişti predomină păiuşul (Festuca valesiaca), dar sunt frecvente şi diverse asociaţii halofile. Zona pădurilor de foioase este formată din păduri de stejar (Quercus robur), risipite în areale insulare pe conul de dejecţie al Prahovei, printre culturi, şi din şleauri de stejar cu carpen şi tei, în extremitatea sudică a judeţului. Etajul pădurilor de foioase se desfăşoară din Subcarpaţi până în zona montană. La alcătuirea lui participă pădurile de gorun, de fag şi cele de amestec (fag, molid şi brad) în alternanţă cu livezi şi pajişti colinare şi 70

76 montane secundare cu Agrostis tenuis şi Festuca rubra. Etajul pădurilor de conifere are o extensiune redusă, fiind alcătuit din molidişuri în care apare uneori şi zăpada (Lorix decidua) şi din pajişti cu păiuş roşu (Festuca rubra). Etajele subalpin şi alpin sunt reprezentate prin tufărişuri de jneapăn (Pinus mugo) ienupăr (Juniperus communis ssp. nana), anin de munte (Alnus viridis), ce alternează cu pajişti secundare de păruşcă (Festuca supina), în care abundă elemente dacice şi prin pajişti alpine, care ocupă suprafeţe restrinse in porţiunile mai înalte ale M. Bucegi. Condiţiile ecologice din cadrul judeţului au favorizat dezvoltarea endemismelor (Cerastium transsilvanicum, Aconitum toxicum, Silene dubia, Herocleum palmatum etc.) şi existenţa unor rarităţi floristice (Lonicera coerulea, Taxus baccata, Gentiana Lutea, Leontopodium alpinum,nigritella rubra, Camponula alpina,trollius europaeus, Pinus cembra). Este interesantă prezenţa, la poalele Bucegilor, a unei enclave de elemente sudice: Syringa vulgaris, Tamus communis, Primula columnae, Daphne Blagayana. Vegetaţia azonală din luncile râurilor este constituită din zăvoaie de salcie, plop şi anin negru. FAUNA. În silvostepă se constată infiltraţii ale elementelor pontice de stepă ca: popândăul, şoarecele de mişună, cioara grivă (sudică). Recent a fost colonizat fazanul. Fauna domeniului forestier se caracterizează prin predominarea speciilor de pădure: ursul, râsul, cerbul (ocrotite), căpriorul lupul, jderul, mistreţul. Dintre păsări, frecvente sunt: alunarul, ierunca şi cocoşul de munte (specii de interes cinegetic ocrotite) ca şi elementul mediteranean Serinus serinus. În etajul subalpin se întâlnesc: capra neagră (ocrotiţi), Erebia pandrose, Erebia pronoe regalis, Apar şi elemente ce pendulează între golul subalpin şi pădure: vipera comună, Soarecele de munte, şopârla de munte,sălămizdra carpatică (endemism). Fauna ihtiologică este reprezentată prin păstrăv (în cursul superior al râurilor) şi prin lipan şi clean (în cel mijlociu). In Anexa 6 se prezintă în detaliu vegetaţia şi fauna din Parcul Naţional Bucegi, iar in anexa 9 date privind biodiversitatea în judeţul Braşov, inclusiv sit-uri Natura 2000 şi specii protejate. 71

77 Cap.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului la nivelul României In perioada actuală protecţia mediului este problema majoră a umanităţii. Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de activitate, economice, sociale şi politice. Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna starea factorilor de mediu. In trecut, interventia omului în modificarea conditiilor de mediu era de proporţie redusă şi nu lăsa urme datorită capacităţii de regenerare. In prezent, starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări poate fi sintetizată astfel: Calitatea aerului Probleme Starea actuala a mediului Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite Aer noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice. Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face în 2 staţii amplasate în zone convenţional "curate", situate la altitudini cuprinse între m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale, cât şi a poluării de impact, în peste 1100 puncte de recoltare a probelor Radioactivitatea Reţeaua Naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Infiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. In cursul anului 2006 nu activităţile specifice beta-globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare. 72

78 Aer Poluarea de fond Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare. Administraţia Naţională de Meteorologie a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata, începând din luna iunie 2000, efectuându-se măsurători continue ale ozonului la sol, dioxidului de azot, dioxidului de carbon şi ale ph-ului precipitaţiilor. Referitor la concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon, valoarea medie anuală, în anul 2004 a fost de 364,92 ppmv. In cursul anului 2004, la staţia Fundata s-au înregistrat 120 de zile cu precipitaţii, valorile fiind cu mult sub ph-ul apei pure (5,65). Evaluarea comparativă a ph-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că în anul 2004 valorile ph-ului sunt, în general, mai scăzute decât cele din anul 2003 (media anuală de 4,66 în anul 2004, faţă de 4,93 în anul 2003) figura Fig Poluarea de impact Poluarea de impact este produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare care pot fi: sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală); circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu; şantiere de construcţie şi betoniere; centralele electrotermice; surse difuze de combustie După 1989 s-a inregistrat o imbunatatire usoara a calitatii aerului datorita unei reduceri drastice a activitatilor economice, precum si programelor de 73

79 Aer retehnologizare realizate in anumite sectoare. Un factor suplimentar a fost intensificarea monitorizarii conditiilor de mediu. Totuşi, creşterea exponenţială a numărului de maşini, pe o parte, ca şi menţinerea în trafic a unor maşini vechi, pe de altă parte a făcut ca poluarea aerului din orase să fie in mare parte cauzata de transport. Acidifierea mediului este datorată, în principal, depunerilor de emisii a trei poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi de amoniac. O sursă importantă în poluarea atmosferei oraşelor o constituie şi instalaţiile mici care folosesc combustibili fosili. Emisiile de SO 2 au înregistrat în general o continuă scădere în perioada , din anul 2003 înregistrându-se o creştere faţă de anii precedenţi. Emisiile de NO x provin îndeosebi din industria energetică şi industria de transformare (39,24%), din traficul rutier (31,58%) precum şi din industria de prelucrare (11,39%). Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ în producerea amoniacului este agricultura, iar din cadrul acesteia, ramura zootehnică de tip intensiv. Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80,26%, şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotate utilizate în cultura plantelor. In graficile de mai jos, se prezintă, în extras, evoluţia emisiilor de SO 2, NO x şi NH 3 în perioada Sursa Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - INTERNET 74

80 Aer Concentraţiile medii pe 24 ore pentru dioxidul de sulf au depăşit valoarea limită (0,125 mg/m 3 ) în localitatea Zlatna - 0,885 mg/m 3 ( de 7,08 ori), în Bistriţa- Năsăud - 0,444 g/m 3 şi Baia Mare - 0,327 mg/m 3 (figura 2.12). Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de sulf s-au situat sub concentraţia maximă admisă (0,060 mg/m 3 ). Cele mai mari valori înregistrate,fără să depăşească CMA, au fost în Braşov (0,037 mg/m 3 ), Vaslui (0,054 mg/m 3 ), Piteşti (0,046 mg/m 3 ), Baia Mare (0,03 mg/ m 3 ) şi Brăila (0,028 mg/m 3 ). În anul 2004, concentraţiile medii anuale ale dioxidului de azot s-au situat sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0,060 mg/m 3 ). Concentraţiile medii pe 24 ore pentru amoniac au depăşit CMA (0,1 mg/m 3 ) în localităţile Cluj Napoca (valoarea maximă: 0,14 mg/m 3 înregistrându-se 2 depăşiri), Bistriţa Năsăud (valoarea maximă: 0,38 mg/m 3, înregistrându-se 44 depăşiri), Satu Mare (valoarea maximă: 0,1 mg/m 3, înregistrându-se o depăşire), Săvineşti (valoarea maximă: 0,26 mg/m 3, înregistrându-se 5 depăşiri), Ploieşti (valoarea maximă: 0,16mg/m 3, înregistrându-se 7 depăşiri), Corlăteşti (valoarea maximă: 0,17 mg/m 3, înregistrându-se 7 depăşiri), Turnu Măgurele (valoarea maximă 0,348 mg/m 3 înregistrându-se 12 valori peste CMA) şi Mioveni (valoarea maximă 0,11 mg/m 3 înregistrându-se 12 valori peste CMA), figura Frecvenţele de depăşire CMA pe 24 ore pentru amoniac s-au situat între 0,99% la Cluj Napoca, 12,5% Bistriţa Năsăud, 1,93% Ploieşti şi 3,29% la Turnu Măgurele (figura 2.14). 75

81 Aer Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au înregistrat pentru următorii poluanţi: metilmercaptan s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,00001mg/ m 3 în oraşul Suceava, în toate cele 3 staţii de monitorizare. Cele mai mari valori au fost înregistrate la staţia Cuza Vodă, frecvenţele de depăşire având valori cuprinse între 14,84% şi 30,68%. acid clorhidric s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,1mg/ m 3 ) în municipiul Râmnicu- Vâlcea, în două puncte de prelevare situate în imediata vecinătate a platformei industriale. Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 0,7%. hidrogen sulfurat s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,008mg/ m 3 ) la staţia Chiciu din judeţul Călăraşi în lunile mai, august, septembrie şi noiembrie. sulfaţi s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,012 mg/m 3 ) în oraşul Suceava, cu o frecvenţă de 5,94%. Concentraţia maximă înregistrată a fost de 0,0189 mg/m 3, valoarea medie anuală fiind de 0,0069 mg/m 3 Poluări cu pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt principalii poluanţi din ţara noastră pentru care depăşirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere. Pulberile în suspensie cu diametrul mai mic de 20 µm, au în atmosferă un comportament asemănător gazelor. Fracţiunea PM10 reprezintă pulberile în suspensie cu diametre aerodinamice mai mici de 10 µm. Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse. In primul rând, industria metalurgică şi siderurgică care eliberează în atmosferă cantităţi însemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, şi aşa mai departe. Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin fie oxizi de fier, în cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. În anul 2004, concentraţiile medii în 24 de ore de pulberi totale în suspensie au 76 depăşit valoarea CMA (0,15 mg/ m 3 ) în 13 localităţi.

82 Harta Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului Reducerea drastică a activităţilor economice si inchiderea diferitelor industrii Apa poluante, ca şi reducerea fermelor de animale a avut un impact pozitiv asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. In 2005, calitatea generala a apei de suprafata a fost evaluata de catre 781 sectiuni de supraveghere (puncte de masurare): 12,9% identificate in prima categorie, 38,5% identificate in cea de-a doua, 26,1% idenficate in cea de-a treia, 15% identificate in cea de-a patra 4 si 7,4 % identificate in cea de-a V-a categorie a calitatii apei (harta 3.1.3). Calitatea apei subterane a fost de asemenea urmărită prin forajele din reţeaua naţională. Dunarea colecteaza apa de suprafata a majoritatii afluentilor din Romania si este afectata de poluarea directa ( transport naval si evacuarea deseurilor). 77

83 Calitatea apei din Dunare este influenţeată semnificativ de compusi de azot si fosfor precum si de alte substante chimice emise la suprafata in principal de activitatile economice si sociale terestre. Harta Apa Apa Dunarii are unitati semnificative de substante toxice de tipul pesticidelor de organo-cloruri, ale caror concentratii depasesc cateodata limitele maxime admise. In 2003, Dunarea a scazut foarte mult din cauza unor secete foarte aspre si a afectat calitatea generala a apei precum si conditiile de navigatie de pe fluviu şi de asigurare a debiitelor de răcire pentru Centrala Nucleară de la Cernavoda. Tarmul la Marea Neagra este afectat de poluarea ce vine cu apele Dunarii, prin descarcari directe de ape uzate insuficient tratate si prin activitati intense de la porturi. In 2005, in zona costiera folosita pentru scaldat, nu au existat depasiri semnificative ale valorilor standard legate de parametrii fizico-chimici si microbiologici. In ultimii 10 ani, in Marea Neagra de pe partea Romaniei, s-a constatat o scadere constanta a nivelului de poluare. Un aport important la reducerea poluarii apelor de suprafata si subterane dupa 1989, l-a avut si extinderea sistemelor de canalizare si modernizarea statiilor de epurare (harta 3.1.4) 78

84 Harta Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului Solul Principalul factor natural limitativ al calităţii solului îl constituie eroziunea şi alunecările de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane, cum sunt: lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug textura solului, deci apa se evaporă, sau se scurge la suprafaţă; tratamentele cu pesticide şi fertilizanţi chimici; ploile acide. Defrişările şi excavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive la 31 decembrie 2003 (tabelul ): 79

85 Denumirea factorului Suprafaţa afectată,mii ha. Total Arabil Secetă 7100 din care amenajări pentru irigaţii 3177 Exces periodic de umiditate în sol 3781 din care cu amenajări de desecare-drenaj 3202 Eroziunea solului prin apă Din care cu amenajări antierozionale 2281 Alunecări de teren 702 Eroziunea solului prin vânt Schelet excesiv de la suprafaţa solului Sărăturarea solului 614 Din care cu alcalinitate ridicată Compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare ( talpa plugului ) Compactarea primara a solului Formarea crustei Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol Aciditate puternică şi moderată Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil Asigurarea slabă cu azot Carenţe de microelemente (zinc) Poluarea chimică a solului din care: 900 Excesiv poluate 200 Poluarea cu petrol şi apă sărată 50 Poluarea cu substanţe purtate de vânt 147 Distrugerea solului prin diverse excavări 15 In harta se prezintă polarizarea spaţiilor agricole. 80

86 Solul Eroziunea hidrică este prezentă pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai mare parte; aceasta, împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane ha) provoacă pierderi de sol de până la 41,5 t/ha/an. In succesiunea climatică normală a zonei noastre geografice, anii secetoşi sunt urmaţi de ani ploioşi în care, pe suprafeţe relativ extinse, apare exces de umiditate, datorat în primul rând solurilor slab permeabile şi reliefului plan sau depresionar. In asemenea situaţii, amenajările în sistem irigaţie- desecare reprezintă un element tehnologic obligatoriu. Seceta se manifestă pe circa 7,1 milioane ha şi pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrări de irigaţie. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi din Anuarele statistice ale României s-a constat o creştere a suprafeţelor irigate în intervalul , după care s-a înregistrat un declin puternic, ajungându-se ca în anul 2003, să fie udate ha. Zonele cele mai afectate de secetă sunt prezentate în harta

87 Harta Harta

88 Harta Solul Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, dintre care, o mare parte este situată în perimetrele cu lucrări de desecare- drenaj (3,2 milioane ha) şi care nu funcţionează cu eficienţa scontată. Periodic, sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrări de îndiguire vechi sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor agricole, distrugerea şeptelului, a căilor de comunicaţie şi pierderi de vieţi omeneşti. In harta se prezintă zonele afectate de inundaţiile din 2004 şi

89 Harta Solul Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone susceptibile a fi expuse acestui proces de degradare. Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa 0,3 milioane ha. Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 milioane ha. Deteriorarea structurii şi compactarea solului ("talpa plugului") se manifestă pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinţa de formare a crustei la suprafaţa solului, pe circa 2,3 milioane ha. Starea agrochimică, analizată pe 66% din fondul agricol, la nivelul anului 1998, prezenta următoarele caracteristici nefavorabile: aciditate puternică şi moderată a solului pe circa 3,4 milioane ha teren agricol şi alcalinitate moderată-puternică pe circa 0,2 milioane ha teren agricol; asigurare slabă până la foarte slabă a solului cu fosfor mobil, pe circa 6,3 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu potasiu mobil, pe circa 0,8 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 milioane ha teren agricol; asigurare extrem de mică până la mică a solului cu humus pe aproape 7,5 milioane ha teren agricol; Poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0 2 milioane ha Poluarea cu metale grele (mai ales Cu Pb Zn 84

90 Solul excesivă circa 0,2 milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf produce efecte agresive deosebit de puternice asupra solului. A fost identificată în special în zonele critice: Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică. Deşi, în ultimii ani, o serie de unităţi industriale au fost închise, iar altele şiau redus activitatea, poluarea solului se menţine ridicată în zonele puternic afectate. Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatările petroliere şi transport este prezentă pe circa 50 mii ha. Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu, în bazinul minier al Olteniei. Până la sfârşitul lucrărilor de exploatare vor fi afectate circa ha, din care circa terenuri agricole şi ha terenuri silvice. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel că unele dintre aceste suprafeţe au devenit practic neproductive. Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole. În privinţa indicatorilor chimici (pentru stratul 0-20 cm), a indicatorilor fizici şi a indicatorilor poluării în reţeaua de nivel I, determinările în dinamică, în reţeaua de monitorizare a solului de nivel I din cadrul Sistemului Naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură pun în evidenţă următoarele: Indicatori chimici: solurile din domeniul de reacţie foarte puternic acidă, moderat acidă se regăsesc în 31,9% din cele 670 situri agricole de nivel I, iar cele moderat alcaline-foarte puternic alcaline în 5,2% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de materie organică sunt prezente în 59,4% din siturile analizate, iar cele cu conţinut mijlociu în 34,1% din acestea. Conţinuturi mari- excesive au doar 6,5% din solurile analizate; solurile cu conţinut foarte mic-mic de azot caracterizează 25,2%din cazuri, cele cu conţinut mijlociu, 57%; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de fosfor mobil se regăsesc în 51,5% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de potasiu mobil sunt prezente în 35,8% din cazuri. Indicatori fizici: în stratul 0-25 cm texturile nisipoase şi nisipolutoase sunt specifice pentru 4,92% din cele 670 situri de nivel I, iar cele lutoargiloase şi argiloase pentru 44,63% din cazuri; în stratul cm, analizele pentru 90,45% din totalul reţelei de nivel I evidenţiază faptul că gradul de compactare secundară moderatăputernică este prezent în 27,91% din cazuri; permeabilitatea extrem de mică-mică în stratul cm este specifică pentru 23,89% din cele 86% de situri analizate favorizând stagnarea apei, iar cea mare la foarte mare, 39,55% din total determinând reţinerea slabă a apei; instabilitatea structurală mare-extrem de mare în stratul 0-25 cm este specifică pentru 20,42% din totalul de 76,27% cazuri analizate, aceasta favorizând procesele de pantă, determinând şi capacitatea redusă de reţinere a materiei organice şi 85

91 Solul a elementelor nutritive. Indicatorii poluării în reţeaua de nivel I (16 x 16 km): cu privire la metalele grele se remarcă ponderi sub 1% a siturilor cu conţinut peste pragul de alertă, cu excepţia zincului, prezent în 2,7% din cele 670 situri; Flora şi fauna Probleme Starea actuala a mediului Flora şi fauna Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc. In ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de ritmul, formele şi forţele dezvoltăr i sistemelor socio-economice. Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de faună şi floră sălbatică se pot enumera: desecarea luncii inundabile a Dunării, distrugerea propriu-zisă a habitatelor prin construirea de obiective urbane, industriale, de agrement, crearea lacurilor de acumulare, creşterea poluării apelor şi solului, creşterea folosirii pesticidelor, uciderea directă animalelor de către oameni. De multe ori efectele acţiunilor antropice sunt greu sesizabile pentru moment şi trec neobservate, alteori afectează interesele economice ale omului, iar în unele împrejurări, când afectează biocenoze întregi, pot fi de-a dreptul catastrofale pentru existenţa populaţiilor umane, din zonele respective. Dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor se datorează supraexploatării (vânătoare, pescuit, suprapăşunat), însă de multe ori este consecinţa distrugerii habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale. Modificarea biotopului, însoţită de schimbarea unuia sau a tuturor factorilor abiotici Flora şi fauna (baraje, poluare industrială, poluare organică, despăduriri, incendii) este urmată de desfiinţarea unor sisteme şi înlocuirea lor cu altele simplificate (în medii poluate), artificiale (agricole, lacuri de acumulare) etc. Ecosistemele cu pasuni de stepa din Romania au scazut mult si vor continua sa dispara din cauza secetelor din ultimii ani precum si practicilor agricole slabe. 86

92 Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme funcţionale cu organizare complexă, în general, modificările structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul (decât în cazul unor accidente ecologice majore şi pe termen scurt). Ulterior, prin eliminarea factorului perturbator, mediul natural se poate reface. Datorită lipsei punerii în practică a sistemului de monitoring integrat care să includă şi monitorizarea diversităţii biologice, nu există date concrete pe baza cărora să se poată face o analiză reală a stării acesteia, cu excepţia unor specii sălbatice, care fac obiectul unor programe şi proiecte de cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum şi ale unor organizaţii neguvernamentale specializate. În ţara noastră trăiesc peste specii de animale, din care majoritarea sunt insectele. Cresc aproximativ 3100 de specii de plante, dintre care 60 specii de arbori. Aproximativ 500 de specii de plante sunt protejate de lege din cauza rarităţii lor sau a interesului terapeutic. S-au identificat 150 de tipuri de ecosisteme numai în pădurile noastre. Cu excepţia marilor zone agricole şi a unor ecosisteme terestre şi acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, în care se înregistrează modificări ale structurii şi dinamicii diversităţii biologice, restul mediului natural se păstrează în parametrii naturali de calitate, oferind condiţiile necesare conservării diversităţii biologice specifice. Diversitatea biologică deosebită a ţării noastre face posibilă şi contribuţia importantă a noastră la implementarea Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 in România. Natura 2000 este o reţea ecologică de arii protejate din statele membre ale UE. Crearea Reţelei Natura 2000 este o modalitate de a aplica măsuri de conservare privind menţinerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar, pe întregul teritoriu al continentului European. 87

93 Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului 88

94 Sanatatea umana Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de: calitatea aerului citadin; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei. In graficele de mai jos se prezintă date privind indicele de mortalitate in câteva mari oraşe. Calitatea aerului citadin Sanatatea umana Calitatea aerului citadin Cuantificarea efectelor poluării aerului asupra stării de sănătate poate fi făcută prin : a) urmărirea efectelor directe asupra stării de sănătate a diverşilor poluanţi (iritanţi, toxici sistemici, fibrozanţi, cancerigeni) sau b) prin efectele indirecte - producerea de disconfort urmată de sesizările populaţiei ca reacţie la disconfort. Principalele grupe de poluaţi urmărite în acest context sunt: a.1) Poluanţii iritanţi: sunt cei mai răspândiţi poluanţi atmosferici datorită omniprezenţei surselor de poluare în mediul de viaţă al omului modern, combustiilor industriale şi/sau casnice, traficului auto. Poluanţii iritanţi sunt reprezentaţi de gaze iritante cum ar fi oxizii de sulf şi de azot, azotul amoniacal, clorul, ozonul, alte substanţe 89 oxidante. Sunt reprezentaţi de asemenea de particule în suspensie respirabile (PM 10 şi

95 90

96 91

97 Sanatatea umana Depozitarea deşeurilor Colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură Viaţa socio-economică intensă are ca rezultat generarea unei cantităţi însemnate de deşeuri menajere şi industriale. Gestionarea neadecvată a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei subterane, ameninţând sănătatea umană. Agricultura, industria şi alte activităţi social-economice reprezintă surse importante de generare a deşeurilor. Gestionarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a acestor deşeuri nu a primit, de-a lungul timpului, atenţia cuvenită, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra populaţiei prezintă riscuri ridicate. Caracteristicile situaţiei existente sunt: colectarea deşeurilor menajere din aglomerările urbane (blocuri, cartiere de locuinţe) se face în sistemul de ghene deschise, care prezintă factori de risc pentru sănătatea populaţiei; în cazul locuinţelor individuale, colectarea deşeurilor menajere se face din uşă în uşă în pubele individuale; rampele de gunoi neconforme ale oraşelor, unde depozitarea a fost sistată, nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte amplasarea şi amenajarea, nu mai pot fi reabilitate, şi nu s-a trecut la închiderea conformă a acestora. în mediul rural, depozitarea deşeurilor se face în locuri improprii, în special pe marginea cursurilor de apă şi a drumurilor lăturalnice marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de transport învechite şi depăşite, care nu asigură un transport igienic, iar ridicarea gunoiului de la populaţie nu se face conform normelor sanitare 92

98 Managementul de risc de mediu Probleme Starea actuala a mediului Managementul de risc de mediu Situaţiile de risc pot avea cauze naturale sau antropice Cauze naturale : - revărsări ale cursurilor de apă produse de precipitaţii abundente, topirea bruscă a zăpezilor, - ridicarea nivelului apelor subterane, - prăbuşiri ale masivelor geologice, - alunecarea versanţilor, - fenomene de eroziune, etc.. Cauze antropice : - ruperea sau avarierea barajelor şi a altor lucrări situate în amonte de amplasamentul unor obiective social-economice proiectate la o clasă de importanţă superioară, - proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă (ce micşorează secţiunile de curgere) şi care nu ţin seama de lucrările existente sau incluse în schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice, - proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă dimensionate la debite maxime necorespunzătoare sau neactualizate, - amplasarea necorespunzător a unor construcţii pe versanţii sau în albiile majore, - despăduriri pe suprafeţe mari prin exploatarea neraţională a masei lemnoase etc. Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice şi pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit. Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a V-a Zone de risc natural evidenţiază la nivel naţional principalele zone naturale de risc determinate la o anumită dată (de ex. anul1999), în care există potenţial de producere a unor dezastre naturale prin inundaţii, alunecări de teren şi seisme. Hazardurile naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se consideră cele determinate de următoarele fenomene potenţiale: - Inundaţii şi viituri, fenomene determinate produse de scurgerile pe torenţi sau de procesele de albie datorate revărsării unui curs de apă, reprezentând i t ă t t d ă t t î i it i i i 93

99 Managementul de risc de mediu acoperirea temporară cu un strat de apă stagnant sau în mişcare cu viteze şi presiuni dinamice variabile, cu probabilităţi de depăşire anuale de apariţie diferite care variază în funcţie de: condiţiile hidraulice de albie, intensitatea şi durata ploilor, topirea zăpezii, condiţiile de relief, zone naturale de favorizare şi de formare a viiturilor, accidente şi exploatarea necorespunzătoare a construcţiilor hidrotehnice. Fenomenul poate provoca victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social- economice din zona afectată. In harta nr se prezintă zonele cu risc la inundaţii (Anexa nr.4 la Legea 575/2001) - Alunecări de teren, fenomene determinate de pierderea stabilităţii terenului în pantă în mod spontan prin reactivarea unor alunecări inactive sau apariţia unor alunecări primare determinate de regimul de umiditate (ploi cu intensitate mare) cu deplasarea rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, ce pot produce victime umane şi pagube materiale. In harta nr se prezintă harta macrozonării teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren (Anexa nr.6 la Legea 575/2001) - Cutremure, fenomene determinate de procesele geologice-tectonice, care pot să apară (cu diferite probabilităţi) cu anumite magnitudini în zonele de sursă, să afecteze cu diferite intensităţi diferite zonele de risc; intensitatea mişcării terenului într-o anumită zonă afectată se apreciază după criterii instrumentale şi după severitatea efectelor asupra mediului biologic, a mediului construit şi a mediului geologic natural. In harta nr se prezintă zonele de intensitate seismică (Anexa nr.2 la Legea 575/2001) 94

100 Harta nr

101 Harta nr

102 Harta nr

103 Managementul de risc de mediu In harta de mai jos se prezintă tectonica şi riscurile seismice Accidentele de transport au un impact major asupra mediului cauzand poluarea intensa a aerului si apei din descarcari de substante periculoase in aer ( accidentele de circulatie ajung deseori la incendii) precum si in apa (scurgeri de la vehiculele ce transporta substante periculoase la suprafata si in ape). Desi astfel de accidente sunt rare (cum a fost accidentul de la Mihăileşti de exemplu), intensitatea traficului asupra drumurilor si congestia rutiera au sporit riscul de astfel de accidente. Riscuri suplimentare de mediu provin de la spargerea conductelor de transport produse petroliere, stocarea ilegala de deseuri, deşertificarea, etc. 98

104 Peisaj Probleme Starea actuala a mediului Peisaj Dupa schimbarile economice si sociale din ultimul deceniu al secolului XX, Romania a acumulat zone de infrastructura abandonata, locuri cu constructii neterminate si imobile abandonate, ceea ce reduce atractivitatea tarii.. Transportul si infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului tarii. Drumul este cel mai mare consumator de teren, fiind urmat de calea ferata. Infrastructura de transport neadministrata reduce atractivitatea tarii, tinand cont chiar si de resursele naturale si culturale bogate, ca exemple avand drumurile cu intretinere proasta, precum si caile ferate abandonate ( in special cele inguste folosite in scopuri industriale). Litoralul Marii Negre In ultimele decenii, bazinul Marii Negre a fost scena multor schimbari de mediu cu modificari/degradari calitative si cantitative care au avut un impact major asupra configuratiei actuale a ecosistemelor costiere si asupra calitatii apei din apropierea tarmului. Una dintre cele mai influentate zone a fost tarmul romanesc, care sufera de probleme grave de eroziune a plajei, 60-80% din lungimea litoralului confruntandu-se cu pagube mari, in timp ce latimea plajelor se reduce de la an la an. Exista de asemenea o amenintare a eroziunii plajei asupra oamenilor si locuintelor acestora, in special in sectorul de sud ( Mamaia-Vama Veche) al litoralului. Dezvoltarea transportului naval precum si dezvoltarea porturilor pe litoral au transformat peisajul Marii Negre. Navigatia este atat mijloc de transport pentru produsele industriale cat si mijloc de transport public si a avut un efect puternic asupra transformarii peisajului cultural si economic al oraselor precum Constanta, Mangalia si Midia. Principalele porturi maritime/fluviale ale Romaniei sunt Braila, Galati, Tulcea si Sulina pe Dunare. Starea porturilor este deteriorata si constituie o amenintare nu numai asupra ecosistemelor naturale ci si asupra atractivitatii peisajului cultural al Romaniei. 99

105 Cap.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului la nivelul României In perioada actuală protecţia mediului este problema majoră a umanităţii. Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de activitate, economice, sociale şi politice. Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna starea factorilor de mediu. In trecut, interventia omului în modificarea conditiilor de mediu era de proporţie redusă şi nu lăsa urme datorită capacităţii de regenerare. In prezent, starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări poate fi sintetizată astfel: Calitatea aerului Probleme Starea actuala a mediului Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite Aer noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice. Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face în 2 staţii amplasate în zone convenţional "curate", situate la altitudini cuprinse între m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale, cât şi a poluării de impact, în peste 1100 puncte de recoltare a probelor Radioactivitatea Reţeaua Naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Infiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. In cursul anului 2006 nu activităţile specifice beta-globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare. 72

106 Aer Poluarea de fond Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare. Administraţia Naţională de Meteorologie a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata, începând din luna iunie 2000, efectuându-se măsurători continue ale ozonului la sol, dioxidului de azot, dioxidului de carbon şi ale ph-ului precipitaţiilor. Referitor la concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon, valoarea medie anuală, în anul 2004 a fost de 364,92 ppmv. In cursul anului 2004, la staţia Fundata s-au înregistrat 120 de zile cu precipitaţii, valorile fiind cu mult sub ph-ul apei pure (5,65). Evaluarea comparativă a ph-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că în anul 2004 valorile ph-ului sunt, în general, mai scăzute decât cele din anul 2003 (media anuală de 4,66 în anul 2004, faţă de 4,93 în anul 2003) figura Fig Poluarea de impact Poluarea de impact este produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare care pot fi: sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală); circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu; şantiere de construcţie şi betoniere; centralele electrotermice; surse difuze de combustie După 1989 s-a inregistrat o imbunatatire usoara a calitatii aerului datorita unei reduceri drastice a activitatilor economice, precum si programelor de 73

107 Aer retehnologizare realizate in anumite sectoare. Un factor suplimentar a fost intensificarea monitorizarii conditiilor de mediu. Totuşi, creşterea exponenţială a numărului de maşini, pe o parte, ca şi menţinerea în trafic a unor maşini vechi, pe de altă parte a făcut ca poluarea aerului din orase să fie in mare parte cauzata de transport. Acidifierea mediului este datorată, în principal, depunerilor de emisii a trei poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi de amoniac. O sursă importantă în poluarea atmosferei oraşelor o constituie şi instalaţiile mici care folosesc combustibili fosili. Emisiile de SO 2 au înregistrat în general o continuă scădere în perioada , din anul 2003 înregistrându-se o creştere faţă de anii precedenţi. Emisiile de NO x provin îndeosebi din industria energetică şi industria de transformare (39,24%), din traficul rutier (31,58%) precum şi din industria de prelucrare (11,39%). Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ în producerea amoniacului este agricultura, iar din cadrul acesteia, ramura zootehnică de tip intensiv. Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80,26%, şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotate utilizate în cultura plantelor. In graficile de mai jos, se prezintă, în extras, evoluţia emisiilor de SO 2, NO x şi NH 3 în perioada Sursa Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - INTERNET 74

108 Aer Concentraţiile medii pe 24 ore pentru dioxidul de sulf au depăşit valoarea limită (0,125 mg/m 3 ) în localitatea Zlatna - 0,885 mg/m 3 ( de 7,08 ori), în Bistriţa- Năsăud - 0,444 g/m 3 şi Baia Mare - 0,327 mg/m 3 (figura 2.12). Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de sulf s-au situat sub concentraţia maximă admisă (0,060 mg/m 3 ). Cele mai mari valori înregistrate,fără să depăşească CMA, au fost în Braşov (0,037 mg/m 3 ), Vaslui (0,054 mg/m 3 ), Piteşti (0,046 mg/m 3 ), Baia Mare (0,03 mg/ m 3 ) şi Brăila (0,028 mg/m 3 ). În anul 2004, concentraţiile medii anuale ale dioxidului de azot s-au situat sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0,060 mg/m 3 ). Concentraţiile medii pe 24 ore pentru amoniac au depăşit CMA (0,1 mg/m 3 ) în localităţile Cluj Napoca (valoarea maximă: 0,14 mg/m 3 înregistrându-se 2 depăşiri), Bistriţa Năsăud (valoarea maximă: 0,38 mg/m 3, înregistrându-se 44 depăşiri), Satu Mare (valoarea maximă: 0,1 mg/m 3, înregistrându-se o depăşire), Săvineşti (valoarea maximă: 0,26 mg/m 3, înregistrându-se 5 depăşiri), Ploieşti (valoarea maximă: 0,16mg/m 3, înregistrându-se 7 depăşiri), Corlăteşti (valoarea maximă: 0,17 mg/m 3, înregistrându-se 7 depăşiri), Turnu Măgurele (valoarea maximă 0,348 mg/m 3 înregistrându-se 12 valori peste CMA) şi Mioveni (valoarea maximă 0,11 mg/m 3 înregistrându-se 12 valori peste CMA), figura Frecvenţele de depăşire CMA pe 24 ore pentru amoniac s-au situat între 0,99% la Cluj Napoca, 12,5% Bistriţa Năsăud, 1,93% Ploieşti şi 3,29% la Turnu Măgurele (figura 2.14). 75

109 Aer Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au înregistrat pentru următorii poluanţi: metilmercaptan s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,00001mg/ m 3 în oraşul Suceava, în toate cele 3 staţii de monitorizare. Cele mai mari valori au fost înregistrate la staţia Cuza Vodă, frecvenţele de depăşire având valori cuprinse între 14,84% şi 30,68%. acid clorhidric s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,1mg/ m 3 ) în municipiul Râmnicu- Vâlcea, în două puncte de prelevare situate în imediata vecinătate a platformei industriale. Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 0,7%. hidrogen sulfurat s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,008mg/ m 3 ) la staţia Chiciu din judeţul Călăraşi în lunile mai, august, septembrie şi noiembrie. sulfaţi s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0,012 mg/m 3 ) în oraşul Suceava, cu o frecvenţă de 5,94%. Concentraţia maximă înregistrată a fost de 0,0189 mg/m 3, valoarea medie anuală fiind de 0,0069 mg/m 3 Poluări cu pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt principalii poluanţi din ţara noastră pentru care depăşirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere. Pulberile în suspensie cu diametrul mai mic de 20 µm, au în atmosferă un comportament asemănător gazelor. Fracţiunea PM10 reprezintă pulberile în suspensie cu diametre aerodinamice mai mici de 10 µm. Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse. In primul rând, industria metalurgică şi siderurgică care eliberează în atmosferă cantităţi însemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, şi aşa mai departe. Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin fie oxizi de fier, în cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. În anul 2004, concentraţiile medii în 24 de ore de pulberi totale în suspensie au 76 depăşit valoarea CMA (0,15 mg/ m 3 ) în 13 localităţi.

110 Harta Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului Reducerea drastică a activităţilor economice si inchiderea diferitelor industrii Apa poluante, ca şi reducerea fermelor de animale a avut un impact pozitiv asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. In 2005, calitatea generala a apei de suprafata a fost evaluata de catre 781 sectiuni de supraveghere (puncte de masurare): 12,9% identificate in prima categorie, 38,5% identificate in cea de-a doua, 26,1% idenficate in cea de-a treia, 15% identificate in cea de-a patra 4 si 7,4 % identificate in cea de-a V-a categorie a calitatii apei (harta 3.1.3). Calitatea apei subterane a fost de asemenea urmărită prin forajele din reţeaua naţională. Dunarea colecteaza apa de suprafata a majoritatii afluentilor din Romania si este afectata de poluarea directa ( transport naval si evacuarea deseurilor). 77

111 Calitatea apei din Dunare este influenţeată semnificativ de compusi de azot si fosfor precum si de alte substante chimice emise la suprafata in principal de activitatile economice si sociale terestre. Harta Apa Apa Dunarii are unitati semnificative de substante toxice de tipul pesticidelor de organo-cloruri, ale caror concentratii depasesc cateodata limitele maxime admise. In 2003, Dunarea a scazut foarte mult din cauza unor secete foarte aspre si a afectat calitatea generala a apei precum si conditiile de navigatie de pe fluviu şi de asigurare a debiitelor de răcire pentru Centrala Nucleară de la Cernavoda. Tarmul la Marea Neagra este afectat de poluarea ce vine cu apele Dunarii, prin descarcari directe de ape uzate insuficient tratate si prin activitati intense de la porturi. In 2005, in zona costiera folosita pentru scaldat, nu au existat depasiri semnificative ale valorilor standard legate de parametrii fizico-chimici si microbiologici. In ultimii 10 ani, in Marea Neagra de pe partea Romaniei, s-a constatat o scadere constanta a nivelului de poluare. Un aport important la reducerea poluarii apelor de suprafata si subterane dupa 1989, l-a avut si extinderea sistemelor de canalizare si modernizarea statiilor de epurare (harta 3.1.4) 78

112 Harta Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului Solul Principalul factor natural limitativ al calităţii solului îl constituie eroziunea şi alunecările de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane, cum sunt: lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug textura solului, deci apa se evaporă, sau se scurge la suprafaţă; tratamentele cu pesticide şi fertilizanţi chimici; ploile acide. Defrişările şi excavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive la 31 decembrie 2003 (tabelul ): 79

113 Denumirea factorului Suprafaţa afectată,mii ha. Total Arabil Secetă 7100 din care amenajări pentru irigaţii 3177 Exces periodic de umiditate în sol 3781 din care cu amenajări de desecare-drenaj 3202 Eroziunea solului prin apă Din care cu amenajări antierozionale 2281 Alunecări de teren 702 Eroziunea solului prin vânt Schelet excesiv de la suprafaţa solului Sărăturarea solului 614 Din care cu alcalinitate ridicată Compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare ( talpa plugului ) Compactarea primara a solului Formarea crustei Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol Aciditate puternică şi moderată Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil Asigurarea slabă cu azot Carenţe de microelemente (zinc) Poluarea chimică a solului din care: 900 Excesiv poluate 200 Poluarea cu petrol şi apă sărată 50 Poluarea cu substanţe purtate de vânt 147 Distrugerea solului prin diverse excavări 15 In harta se prezintă polarizarea spaţiilor agricole. 80

114 Solul Eroziunea hidrică este prezentă pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai mare parte; aceasta, împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane ha) provoacă pierderi de sol de până la 41,5 t/ha/an. In succesiunea climatică normală a zonei noastre geografice, anii secetoşi sunt urmaţi de ani ploioşi în care, pe suprafeţe relativ extinse, apare exces de umiditate, datorat în primul rând solurilor slab permeabile şi reliefului plan sau depresionar. In asemenea situaţii, amenajările în sistem irigaţie- desecare reprezintă un element tehnologic obligatoriu. Seceta se manifestă pe circa 7,1 milioane ha şi pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrări de irigaţie. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi din Anuarele statistice ale României s-a constat o creştere a suprafeţelor irigate în intervalul , după care s-a înregistrat un declin puternic, ajungându-se ca în anul 2003, să fie udate ha. Zonele cele mai afectate de secetă sunt prezentate în harta

115 Harta Harta

116 Harta Solul Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, dintre care, o mare parte este situată în perimetrele cu lucrări de desecare- drenaj (3,2 milioane ha) şi care nu funcţionează cu eficienţa scontată. Periodic, sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrări de îndiguire vechi sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor agricole, distrugerea şeptelului, a căilor de comunicaţie şi pierderi de vieţi omeneşti. In harta se prezintă zonele afectate de inundaţiile din 2004 şi

117 Harta Solul Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone susceptibile a fi expuse acestui proces de degradare. Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa 0,3 milioane ha. Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 milioane ha. Deteriorarea structurii şi compactarea solului ("talpa plugului") se manifestă pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinţa de formare a crustei la suprafaţa solului, pe circa 2,3 milioane ha. Starea agrochimică, analizată pe 66% din fondul agricol, la nivelul anului 1998, prezenta următoarele caracteristici nefavorabile: aciditate puternică şi moderată a solului pe circa 3,4 milioane ha teren agricol şi alcalinitate moderată-puternică pe circa 0,2 milioane ha teren agricol; asigurare slabă până la foarte slabă a solului cu fosfor mobil, pe circa 6,3 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu potasiu mobil, pe circa 0,8 milioane ha teren agricol; asigurare slabă a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 milioane ha teren agricol; asigurare extrem de mică până la mică a solului cu humus pe aproape 7,5 milioane ha teren agricol; Poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0 2 milioane ha Poluarea cu metale grele (mai ales Cu Pb Zn 84

118 Solul excesivă circa 0,2 milioane ha. Poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf produce efecte agresive deosebit de puternice asupra solului. A fost identificată în special în zonele critice: Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică. Deşi, în ultimii ani, o serie de unităţi industriale au fost închise, iar altele şiau redus activitatea, poluarea solului se menţine ridicată în zonele puternic afectate. Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatările petroliere şi transport este prezentă pe circa 50 mii ha. Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi, ca de exemplu, în bazinul minier al Olteniei. Până la sfârşitul lucrărilor de exploatare vor fi afectate circa ha, din care circa terenuri agricole şi ha terenuri silvice. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel că unele dintre aceste suprafeţe au devenit practic neproductive. Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole. În privinţa indicatorilor chimici (pentru stratul 0-20 cm), a indicatorilor fizici şi a indicatorilor poluării în reţeaua de nivel I, determinările în dinamică, în reţeaua de monitorizare a solului de nivel I din cadrul Sistemului Naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură pun în evidenţă următoarele: Indicatori chimici: solurile din domeniul de reacţie foarte puternic acidă, moderat acidă se regăsesc în 31,9% din cele 670 situri agricole de nivel I, iar cele moderat alcaline-foarte puternic alcaline în 5,2% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de materie organică sunt prezente în 59,4% din siturile analizate, iar cele cu conţinut mijlociu în 34,1% din acestea. Conţinuturi mari- excesive au doar 6,5% din solurile analizate; solurile cu conţinut foarte mic-mic de azot caracterizează 25,2%din cazuri, cele cu conţinut mijlociu, 57%; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de fosfor mobil se regăsesc în 51,5% din cazuri; solurile cu conţinut extrem de mic-mic de potasiu mobil sunt prezente în 35,8% din cazuri. Indicatori fizici: în stratul 0-25 cm texturile nisipoase şi nisipolutoase sunt specifice pentru 4,92% din cele 670 situri de nivel I, iar cele lutoargiloase şi argiloase pentru 44,63% din cazuri; în stratul cm, analizele pentru 90,45% din totalul reţelei de nivel I evidenţiază faptul că gradul de compactare secundară moderatăputernică este prezent în 27,91% din cazuri; permeabilitatea extrem de mică-mică în stratul cm este specifică pentru 23,89% din cele 86% de situri analizate favorizând stagnarea apei, iar cea mare la foarte mare, 39,55% din total determinând reţinerea slabă a apei; instabilitatea structurală mare-extrem de mare în stratul 0-25 cm este specifică pentru 20,42% din totalul de 76,27% cazuri analizate, aceasta favorizând procesele de pantă, determinând şi capacitatea redusă de reţinere a materiei organice şi 85

119 Solul a elementelor nutritive. Indicatorii poluării în reţeaua de nivel I (16 x 16 km): cu privire la metalele grele se remarcă ponderi sub 1% a siturilor cu conţinut peste pragul de alertă, cu excepţia zincului, prezent în 2,7% din cele 670 situri; Flora şi fauna Probleme Starea actuala a mediului Flora şi fauna Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc. In ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de ritmul, formele şi forţele dezvoltăr i sistemelor socio-economice. Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de faună şi floră sălbatică se pot enumera: desecarea luncii inundabile a Dunării, distrugerea propriu-zisă a habitatelor prin construirea de obiective urbane, industriale, de agrement, crearea lacurilor de acumulare, creşterea poluării apelor şi solului, creşterea folosirii pesticidelor, uciderea directă animalelor de către oameni. De multe ori efectele acţiunilor antropice sunt greu sesizabile pentru moment şi trec neobservate, alteori afectează interesele economice ale omului, iar în unele împrejurări, când afectează biocenoze întregi, pot fi de-a dreptul catastrofale pentru existenţa populaţiilor umane, din zonele respective. Dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor se datorează supraexploatării (vânătoare, pescuit, suprapăşunat), însă de multe ori este consecinţa distrugerii habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale. Modificarea biotopului, însoţită de schimbarea unuia sau a tuturor factorilor abiotici Flora şi fauna (baraje, poluare industrială, poluare organică, despăduriri, incendii) este urmată de desfiinţarea unor sisteme şi înlocuirea lor cu altele simplificate (în medii poluate), artificiale (agricole, lacuri de acumulare) etc. Ecosistemele cu pasuni de stepa din Romania au scazut mult si vor continua sa dispara din cauza secetelor din ultimii ani precum si practicilor agricole slabe. 86

120 Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme funcţionale cu organizare complexă, în general, modificările structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul (decât în cazul unor accidente ecologice majore şi pe termen scurt). Ulterior, prin eliminarea factorului perturbator, mediul natural se poate reface. Datorită lipsei punerii în practică a sistemului de monitoring integrat care să includă şi monitorizarea diversităţii biologice, nu există date concrete pe baza cărora să se poată face o analiză reală a stării acesteia, cu excepţia unor specii sălbatice, care fac obiectul unor programe şi proiecte de cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum şi ale unor organizaţii neguvernamentale specializate. În ţara noastră trăiesc peste specii de animale, din care majoritarea sunt insectele. Cresc aproximativ 3100 de specii de plante, dintre care 60 specii de arbori. Aproximativ 500 de specii de plante sunt protejate de lege din cauza rarităţii lor sau a interesului terapeutic. S-au identificat 150 de tipuri de ecosisteme numai în pădurile noastre. Cu excepţia marilor zone agricole şi a unor ecosisteme terestre şi acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare, în care se înregistrează modificări ale structurii şi dinamicii diversităţii biologice, restul mediului natural se păstrează în parametrii naturali de calitate, oferind condiţiile necesare conservării diversităţii biologice specifice. Diversitatea biologică deosebită a ţării noastre face posibilă şi contribuţia importantă a noastră la implementarea Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 in România. Natura 2000 este o reţea ecologică de arii protejate din statele membre ale UE. Crearea Reţelei Natura 2000 este o modalitate de a aplica măsuri de conservare privind menţinerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar, pe întregul teritoriu al continentului European. 87

121 Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului 88

122 Sanatatea umana Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de: calitatea aerului citadin; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei. In graficele de mai jos se prezintă date privind indicele de mortalitate in câteva mari oraşe. Calitatea aerului citadin Sanatatea umana Calitatea aerului citadin Cuantificarea efectelor poluării aerului asupra stării de sănătate poate fi făcută prin : a) urmărirea efectelor directe asupra stării de sănătate a diverşilor poluanţi (iritanţi, toxici sistemici, fibrozanţi, cancerigeni) sau b) prin efectele indirecte - producerea de disconfort urmată de sesizările populaţiei ca reacţie la disconfort. Principalele grupe de poluaţi urmărite în acest context sunt: a.1) Poluanţii iritanţi: sunt cei mai răspândiţi poluanţi atmosferici datorită omniprezenţei surselor de poluare în mediul de viaţă al omului modern, combustiilor industriale şi/sau casnice, traficului auto. Poluanţii iritanţi sunt reprezentaţi de gaze iritante cum ar fi oxizii de sulf şi de azot, azotul amoniacal, clorul, ozonul, alte substanţe 89 oxidante. Sunt reprezentaţi de asemenea de particule în suspensie respirabile (PM 10 şi

123 90

124 91

125 Sanatatea umana Depozitarea deşeurilor Colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură Viaţa socio-economică intensă are ca rezultat generarea unei cantităţi însemnate de deşeuri menajere şi industriale. Gestionarea neadecvată a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei subterane, ameninţând sănătatea umană. Agricultura, industria şi alte activităţi social-economice reprezintă surse importante de generare a deşeurilor. Gestionarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a acestor deşeuri nu a primit, de-a lungul timpului, atenţia cuvenită, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra populaţiei prezintă riscuri ridicate. Caracteristicile situaţiei existente sunt: colectarea deşeurilor menajere din aglomerările urbane (blocuri, cartiere de locuinţe) se face în sistemul de ghene deschise, care prezintă factori de risc pentru sănătatea populaţiei; în cazul locuinţelor individuale, colectarea deşeurilor menajere se face din uşă în uşă în pubele individuale; rampele de gunoi neconforme ale oraşelor, unde depozitarea a fost sistată, nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte amplasarea şi amenajarea, nu mai pot fi reabilitate, şi nu s-a trecut la închiderea conformă a acestora. în mediul rural, depozitarea deşeurilor se face în locuri improprii, în special pe marginea cursurilor de apă şi a drumurilor lăturalnice marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de transport învechite şi depăşite, care nu asigură un transport igienic, iar ridicarea gunoiului de la populaţie nu se face conform normelor sanitare 92

126 Managementul de risc de mediu Probleme Starea actuala a mediului Managementul de risc de mediu Situaţiile de risc pot avea cauze naturale sau antropice Cauze naturale : - revărsări ale cursurilor de apă produse de precipitaţii abundente, topirea bruscă a zăpezilor, - ridicarea nivelului apelor subterane, - prăbuşiri ale masivelor geologice, - alunecarea versanţilor, - fenomene de eroziune, etc.. Cauze antropice : - ruperea sau avarierea barajelor şi a altor lucrări situate în amonte de amplasamentul unor obiective social-economice proiectate la o clasă de importanţă superioară, - proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă (ce micşorează secţiunile de curgere) şi care nu ţin seama de lucrările existente sau incluse în schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice, - proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă dimensionate la debite maxime necorespunzătoare sau neactualizate, - amplasarea necorespunzător a unor construcţii pe versanţii sau în albiile majore, - despăduriri pe suprafeţe mari prin exploatarea neraţională a masei lemnoase etc. Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice şi pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit. Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a V-a Zone de risc natural evidenţiază la nivel naţional principalele zone naturale de risc determinate la o anumită dată (de ex. anul1999), în care există potenţial de producere a unor dezastre naturale prin inundaţii, alunecări de teren şi seisme. Hazardurile naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se consideră cele determinate de următoarele fenomene potenţiale: - Inundaţii şi viituri, fenomene determinate produse de scurgerile pe torenţi sau de procesele de albie datorate revărsării unui curs de apă, reprezentând i t ă t t d ă t t î i it i i i 93

127 Managementul de risc de mediu acoperirea temporară cu un strat de apă stagnant sau în mişcare cu viteze şi presiuni dinamice variabile, cu probabilităţi de depăşire anuale de apariţie diferite care variază în funcţie de: condiţiile hidraulice de albie, intensitatea şi durata ploilor, topirea zăpezii, condiţiile de relief, zone naturale de favorizare şi de formare a viiturilor, accidente şi exploatarea necorespunzătoare a construcţiilor hidrotehnice. Fenomenul poate provoca victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social- economice din zona afectată. In harta nr se prezintă zonele cu risc la inundaţii (Anexa nr.4 la Legea 575/2001) - Alunecări de teren, fenomene determinate de pierderea stabilităţii terenului în pantă în mod spontan prin reactivarea unor alunecări inactive sau apariţia unor alunecări primare determinate de regimul de umiditate (ploi cu intensitate mare) cu deplasarea rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, ce pot produce victime umane şi pagube materiale. In harta nr se prezintă harta macrozonării teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren (Anexa nr.6 la Legea 575/2001) - Cutremure, fenomene determinate de procesele geologice-tectonice, care pot să apară (cu diferite probabilităţi) cu anumite magnitudini în zonele de sursă, să afecteze cu diferite intensităţi diferite zonele de risc; intensitatea mişcării terenului într-o anumită zonă afectată se apreciază după criterii instrumentale şi după severitatea efectelor asupra mediului biologic, a mediului construit şi a mediului geologic natural. In harta nr se prezintă zonele de intensitate seismică (Anexa nr.2 la Legea 575/2001) 94

128 Harta nr

129 Harta nr

130 Harta nr

131 Managementul de risc de mediu In harta de mai jos se prezintă tectonica şi riscurile seismice Accidentele de transport au un impact major asupra mediului cauzand poluarea intensa a aerului si apei din descarcari de substante periculoase in aer ( accidentele de circulatie ajung deseori la incendii) precum si in apa (scurgeri de la vehiculele ce transporta substante periculoase la suprafata si in ape). Desi astfel de accidente sunt rare (cum a fost accidentul de la Mihăileşti de exemplu), intensitatea traficului asupra drumurilor si congestia rutiera au sporit riscul de astfel de accidente. Riscuri suplimentare de mediu provin de la spargerea conductelor de transport produse petroliere, stocarea ilegala de deseuri, deşertificarea, etc. 98

132 Peisaj Probleme Starea actuala a mediului Peisaj Dupa schimbarile economice si sociale din ultimul deceniu al secolului XX, Romania a acumulat zone de infrastructura abandonata, locuri cu constructii neterminate si imobile abandonate, ceea ce reduce atractivitatea tarii.. Transportul si infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului tarii. Drumul este cel mai mare consumator de teren, fiind urmat de calea ferata. Infrastructura de transport neadministrata reduce atractivitatea tarii, tinand cont chiar si de resursele naturale si culturale bogate, ca exemple avand drumurile cu intretinere proasta, precum si caile ferate abandonate ( in special cele inguste folosite in scopuri industriale). Litoralul Marii Negre In ultimele decenii, bazinul Marii Negre a fost scena multor schimbari de mediu cu modificari/degradari calitative si cantitative care au avut un impact major asupra configuratiei actuale a ecosistemelor costiere si asupra calitatii apei din apropierea tarmului. Una dintre cele mai influentate zone a fost tarmul romanesc, care sufera de probleme grave de eroziune a plajei, 60-80% din lungimea litoralului confruntandu-se cu pagube mari, in timp ce latimea plajelor se reduce de la an la an. Exista de asemenea o amenintare a eroziunii plajei asupra oamenilor si locuintelor acestora, in special in sectorul de sud ( Mamaia-Vama Veche) al litoralului. Dezvoltarea transportului naval precum si dezvoltarea porturilor pe litoral au transformat peisajul Marii Negre. Navigatia este atat mijloc de transport pentru produsele industriale cat si mijloc de transport public si a avut un efect puternic asupra transformarii peisajului cultural si economic al oraselor precum Constanta, Mangalia si Midia. Principalele porturi maritime/fluviale ale Romaniei sunt Braila, Galati, Tulcea si Sulina pe Dunare. Starea porturilor este deteriorata si constituie o amenintare nu numai asupra ecosistemelor naturale ci si asupra atractivitatii peisajului cultural al Romaniei. 99

133 3.2. Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Bistriţa Năsăud Calitatea aerului 1 Probleme Starea actuala a mediului Aer Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud nu are staţii pentru supravegherea poluării de fond. Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2005 a avut următoarea structură : A. determinări ale poluanţilor gazoşi: dioxid de azot, dioxid de sulf şi amoniac : prin prelevari de 24 ore, zilnic, în patru puncte din municipiul Bistriţa la: o SC IPROPEB SA - în zona industrială a municipiului Bistriţa o SC URBANA SA, sediul APM şi hotel DIANA prin prelevări de 30 minute, lunar, în localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz- Băi, Rodna B. determinări de pulberi în suspensie PM10, 6 zile/săptămâna, în municipiul Bistriţa, la sediul APM C. determinări de pulberi sedimentabile, lunar, în : patru puncte în municipiul Bistriţa o sediul APM, partea de SV a municipiului (casă particulară în zona rampei de deşeuri), staţia meteorologică o SC MEFIL SA în zona industrială câte un punct în Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Rodna, Poiana Ilvei şi Prundu Bârgăului D. determinări la apele din precipitaţii, săptămânal, în 2(două) puncte din Bistriţa : la depozitul RAJA AQUABIS şi la sediul APM E. determinări ale nivelului de zgomot urban, lunar, în staţiile de trafic : patru intersecţii în municipiul Bistriţa câte o intersecţie în Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi Acidifierea Acidifierea este determinată în principal de trei tipuri de poluanţi: oxizii de sulf (SO x ), oxizii de azot (NO x ), un pericol sporit fiind atunci când cei doi oxizi sunt prezenţi simultan, şi amoniacul (NH 3 ). Sursele principale de asemenea gaze sunt arderea combustibililor pentru industrie şi populaţie (SO X, NO X ), traficul rutier (NO x ), agricultura (NH 3 ). 1 Datele sunt extrase Raportul Agenţiei de Protecţia Mediului Bistriţa Năsăud privind starea calităţii factorilor de mediu în judeţul Bistriţa Năsăud în anul

134 Aer Apele de precipitaţii se recoltează în municipiul Bistriţa din două puncte: depozitul RAJA AQUABIS şi Sediul APM Bistriţa. În urma analizei precipitaţiilor nu s-a constatat apariţia de ploi acide în anul Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental de dioxid de sulf. Cele mai mari cantităţi de SO 2 provin din instalaţiile de arderi industriale şi neindustriale şi din transportul rutier. Extinderea utilizării gazelor naturale în procesele de ardere a dus la înlocuirea altor combustibili solizi şi/sau lichizi ( motorinei, păcurii, altor produse petroliere, lemnului) şi a determinat scăderea cantităţii totale de SO 2 emis în anul 2005 faţă de anul 2004 şi La aceasta a contribuit şi reducerea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi. Pentru determinarea poluării aerului ambiental cu bioxid de sulf în anul 2005 s-au efectuat 1390 analize de 24 ore, în 4 puncte din municipiul Bistriţa. Din analiza datelor de monitorizare se constată că la indicatorul dioxid de sulf, nu s-au înregistrat depăşiri la valorea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii, aşa cum este ea impusă prin Ord. 592/2005 (0,125 mg/mc) dar s-au înregistrat 2 depăşiri ale pragului superior de evaluare (0,075 mg/mc) şi 7 depăşiri ale pragului inferior de evaluare ( 0,05 mg/mc). Concentraţia medie anuală pentru indicatorul bioxid de sulf este pentru anul 2005 de 0, mg/mc şi nu depăşeşte valoarea limită anuală pentru protecţia ecosostemelor care este de 0,02 mg/mc (conform Ord. 592/2002). De asemenea s-au efectuat probele de 30 minute în localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Rodna şi Lechinţa, neînregistrându-se depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile. Emisi de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot. Cele mai mari cantităţi de NO x provin din transportul rutier (cca.70% din cantitatea totală emisă) şi din arderile industriale şi neindustriale. Pentru determinarea poluării aerului ambiental cu bioxid de azot în anul 2005 s-au efectuat 1390 analize de 24 ore în 4 puncte din municipiul Bistriţa (tabelul ).. 106

135 Tabel Punctele de prelevare Indicatorul NO 2 Zona hotel SC URBANA SC IPROEB Sediu APM DIANA Nr. determinări Val.max. (mg/mc) 0,0621 0,0962 0,0956 0,04340 Nr.depăşiri val.lim zilnică Nr.depăşiri prag superior Nr.depăşiri prag inferior Conc.medie anuală (mg/mc) 0, , , , Valoare medie anuală pe municipiu Bistriţa 0, Nr total prelevări 1390 Aer Din analiza datelor de monitorizare se constată că la indicatorul dioxid de azot NO 2 nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxim admise de STAS 12574/1987 pentru probele de lungă durată. Concentraţia medie anuală pentru indicatorul bioxid de azot este pentru 2005 de 0, mg/mc încadrându-se atât sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane ( 0,04 mg/mc) cât şi sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei ( 0,03 mg/mc). De asemenea s-au efectuat probele de 30 minute în localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Rodna şi Lechinţa, neînregistrându-se depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile. Emisii de amoniac. Cele mai mari cantităţi de NO x provin din activităţile agricole (cca.99% din cantitatea totală emisă), respectiv din managementul dejecţiilor animaliere. Pentru determinarea poluării aerului ambiental cu amoniac în anul 2005 s-au efectuat 1390 analize de 24 ore în 4 puncte din municipiul Bistriţa (tabel ). Tabel Punctele de prelevare Indicatorul NH 3 Zona hotel SC URBANA SC IPROEB Sediu APM DIANA Nr. determinări Val.max. (mg/mc) 0,739 0,279 0,0920 0,2411 Nr.depăşiri val.lim zilnică Nr.depăşiri prag superior Nr.depăşiri prag inferior Conc.medie anuală (mg/mc) 0, , , , Valoare medie anuală pe municipiu Bistriţa 0, Nr total prelevări

136 Aer Din analiza datelor de monitorizare se constată că la indicatorul amoniac NH 3 s-au înregistrat 28 de depăşiri ale concentraţiei maxim admise, conform STAS 12574/1987, respectiv 0,1 mg/mc pentru probele de lungă durată. Dintre acestea 15 depăşiri s-au înregistrat la punctul de prelevare hotel Diana, 8 în punctul de prelevare din zona industrială SC IPROEB SA şi 5 în punctul de prelevare SC URBANA SA. Concentraţia medie anuală pentru indicatorul amoniac este pentru anul 2005 de 0, mg/mc. De asemenea s-au efectuat probele de 30 minute în localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Rodna şi Lechinţa (tabelul 3.2.3), datele de monitorizare fiind reprezentate în tabelul Tabel Zona Indicatorul NH 3 Punct de prelevare Concentraţia medie anuală anul 2005 (mg/mc) Beclean Sediul primăriei Năsăud Sediul primăriei Sângeorz-Băi Sediul primăriei Rodna Sediul primăriei Lechinţa Sediul primăriei CMA (mg/mc) 0,75 Conc. Max înregistrată(mg/mc)/localitate /Beclean Nr. determinări 60 Nr. depăşiri ale CMA 0 Emisii de COV nemetanici În anul 2005 cantitatea totală de compuşi organici volatili nemetanici emişi la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud a fost de 1129,65411 tone, emisii calculate prin metodologia CORINAIR. Cea mai mare parte a acestor emisii provin din transportul rutier (77,8%), alte surse fiind arderile industriale şi neindustriale (9,8%), utilizarea solvenţilor (6,34%), distribuţia carburanţilor (4,03%). figura Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele Cele mai mari cantităţi de cadmiu (42,67% din totalul de cadmiu emis) şi crom (83,54% din totalul de crom emis) provin din instalaţiile de ardere. Din tratarea deşeurilor rezultă cantităţi considerabile de mercur (59,76%). Transporturile auto au generat 17,7% din cantitatea totală de plumb şi 95,7% din cantitatea totală de cupru emise în anul 2005 la nivelul judeţului. 108

137 Figura Repartiţia procentuală a emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici (NMCOV), anul 2005 Aer 4% 6% 10% 80% transporturi ardere combustibili distributie combustibili utilizare solvenţi Din activităţile industriale au rezultat 25,05% din cantitatea totală de plumb şi 83,3% din cantitatea totală de zinc. Principalele activităţi industriale care duc la apariţia acestor emisii sunt producerea oţelului şi turnarea fontei Pentru monitorizarea poluării aerului ambiental cu metale grele s-au determinat plumbul, cadmiul, cromul, zincul şi cuprul din pulberile în suspensie fracţiunea PM10. În anul 2005 s-au efectuat câte 250 determinări pentru fiecare din aceste metale, rezultatele determinărilor fiind prezentate în tabelul de mai jos : Tabel Metalele grele din PM 10 BISTRIŢA Valoarea limită anuală pentru sediul APM protecţia sănătăţii Anul 2005 Fără marjă de Cu marjă de toleranţă toleranţă Nr. de prelevări 250 Media anuală la Pb 0,5(µg/mc) 0,84(µg/mc) 0,0402(µg/mc) Media anuală la Cd 0,0047(µg/mc) Media anuală la Cr 0,0069 (µg/mc) Media anuală la Zn 0,0515(µg/mc) Media anuală la Cu 0,0102 (µg/mc) Se constată că la indicatorul plumb nu a fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii fără marjă de toleranţă. Emisii de poluanţi organici persistenţi Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului 109

138 Aer şi mediului înconjurator. Principalele tipuri de POP sunt : - pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen, DDT, etc. ; - substanţe sintetice: bifenili policloruraţi (aprox.129 compuşi) - produse secundare: dioxine şi furani. Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase şi efectele lor asupra organismelor vii, sunt : persistenţa ( sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică având următorii timpi de injumătăţire :- în apa : > 2 luni ;- în sol : > 6 luni ;- în aer : > 2 zile), bioacumularea (se depun în tesuturile grase ale organismrlor vii, prin intermediul apei, hranei şi a aerului inspirat), toxicitatea (sunt toxici pentru oameni şi animale producând dezechilibre ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice). Sursele de emisie ale POP -urilor se clasifica în 3 categorii: a. punctiforme - din activitati industriale si neindustriale de tip : - producerea fontei - productia de oteluri în cuptoare electrice ; - productia continua si discontinua de asfalt în mixere tip cuptor si în tambur rotativ - - conservarea lemnului - incinerarea deseurilor spitalicesti ; - utilizarea solventilor în activitati gospodaresti. b. de suprafaţă - din activitati agricole de tip: - arderea miristilor ; - aplicarea produselor fitosanitare c. de linie - din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare în fabrici, agricultura,etc.). Agentii economici din judetul Bistriţa cu potenţiale emisii de POP-uri sunt : o fabricare fontei : SC RAPID SA Bistriţa, SC DAN STEEL SA Beclean o producţia de asfalt : SC LUCRĂRI DRUMURI ŞI PODURI SA Bistriţa, SC ARL SA Bistriţa, Primăria Municipiului Bistriţa o incinerarea deşeurilor spitaliceşti : SPITALUL JUDEŢEAN Bistriţa, SPITALUL ORĂŞENESC DR. GEORGE TRIFON Năsăud, SPITALUL ORĂŞENESC Beclean În anul 2005 emisiile de POP-uri, conform inventarului de emisi, la nivelul judetului Bistriţa-Năsăud au fost : 110

139 Aer Tabel POLUANTUL CANTITATEA emisă în anul 2005 (g) Dioxina 0, PAH 2595,075 Fluorantren 652,213 Benzo ( a ) ( b ) şi (k) 1506,361 PCBs 1,054 Compuşilor bifenil policloruraţi (PCBs) din condensatori, transformatoare şi alte echipamente se reinventariază anual, toate operaţiunile de utilizare, întreţinere, scoatere din funcţiune sau transport la firme specializate pentru recuperarea şi tratarea corespunzătoare a acestora se urmăresc şi se fac conform prevederilor legislative în vigoare şi Planului judeţean de eliminare a PCB-urilor şi a altor compuşi similari. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud mai existau la sfârşitul anului 2004 ( data ultimei inventarieri) un număr de 7amplasamente în care sunt depozitate deşeuri de pesticide, parte din ele identificate. Aceste sunt : Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistrita, SC Zoohorticola SA Teaca-Ferma Archiud, SC Zoohorticola SA Teaca-Ferma Pintic, SC MIRO SA, SC RAAL SA- Ferma pomicola Dumitra, SC EUROFERMA DS SRL şi Regionala CFR Cluj Divizia Linii Sectia L8. În toate amplasamentele depozitarea s-a făcut în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie.poluarea de impact În anul 2005 s-au efectuat 302 prelevări pentru monitorizarea fracţiei PM 10 din pulberile în suspensie (punct de prelevare la sediu APM). S-au înregistrat 58 depăşiri la valorea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane ( 0,05 mg/mc conform prevederilor Ord. 592/2002 ). Frecvenţa depăşirilor a fost de 19,2%. Concentraţia medie anuală pentru anul 2005 este de 0,03914 mg PM 10 /mc aer, faţă de 0,0339 mg PM 10 /mc aer cât a fost în 2004, situându-se sub valoarea limită anuală pentru proteţia sănătaţii umane (0.040 mg/mc). Variaţia valorilor indicatorului PM 10 în cursul anului 2005 este prezentată în graficul de mai jos: 111

140 Figura Aer Zone critice sub aspectul poluării Pe baza datelor de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-au semnalat zone critice sub aspectul poluării aerului, valorile medii anuale pentru toţi indicatorii monitorizaţi situându-se sub valorile limită admise de legislaţia în vigoare. Concluzii Din punct de vedere a calităţii aerului judeţul Bistriţa-Năsăud nu a înregistrat în anul 2005 depăşiri ale valorilor maxim admise de legislaţia în vigoare, încadrându-se în limitele legale pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului. Evoluţia concentraţiilor medii la indicatorii de calitate ai aerului în judeţul Bistriţa- Năsăud pentru perioada este prezentată în tabelul Din datele înregistrate se constată o scădere a valorilor medii ale tuturor indicatorilor monitorizaţi în Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Lechinţa faţă de anul anterior. În oraşul Beclean toţi indicatorii au înregistrat o uşoară creştere. În graficele următoare se prezintă evoluţia concentraţiei indicatorilor SO 2, NO 2 NH 3, în perioada , în municipiul Bistriţa. 112

141 Figura Conc.medii anuale mg/mc Evoluţia indicatorului SO 2 în municipiul Bistriţa în perioada Figura Evoluţia indicatorului NO 2 în municipiul Bistriţa în perioada Conc.medii anuale mg/mc

142 Figura Evoluţia indicatorului NH3 în municipiul Bistriţa în perioada Conc.medii anuale mg/mc Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului Apa Starea râurilor interioare Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat, conform planului propriu de monitorizare, o serie de determinări ale calităţii apelor de suprafaţă în aval de zone cu restituţii concentrate. Din rezultatele analizelor efectuate prin laboratoarele agenţiei se constată: râul Bistriţa înregistrează valori ridicate la indicatorii azot amoniacal, azotaţi şi fier o amonte de municipiul Bistriţa (la Unirea şi Livezile) ceea ce denotă existenţa unor surse de poluare în susul râului; o la acestea se adaugă în zona Livezile aportul apelor care se deversează de la balastieră; o aval de depozitul municipal de deşeuri menajere şi staţia 114

143 municipală de epurare a apelor uzate. în aval de toate staţiile de epurare monitorizate se înregistrează valori ridicate la indicatorii din grupa azotului, datorită lipsei treptei terţiare de epurare, dar şi unele depăşiri la indicatorul reziduu fix Apele subterane Pentru monitorizarea apelor subterane Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat analize ale apelor din fântâni. Rezultatele analizelor efectuate în anul 2005 se găsesc în tabelul de mai jos: Tabel Loc prelevare probe APA 2005 ph Conductiviate unit.ph µs CCO-Mn mg O2/l Susp Rez. fix NH4+ NO2- NO3- SO42- Cl- mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l DT unit. durit. Şintereag 7, , ,58 0, Mocod 6, , ,13 Blăjeni Mocod Corvineşti Simioneşti Maieru Feldru Leşu Ilvei Ca2+ mg/l Fe2+ mg/l depasirea val.limita Apa Se constată că la două, din cele nouă determinări efectuate, s-a înregistrat depăşirea valorii admise pentru indicatorul azot amoniacal şi la o determinare s-a înregistrat valoarea durităţii sub limita minim admisă. Surse majore de ape uzate Principalele surse de ape uzate (surse potenţiale de poluare) de pe raza judeţului sunt următoarele : Tabel Administrator staţie de Tip sursă ape Starea staţiei de epurare RAJA AQUABIS Bistriţa SE orăşenească Starea tehnică a staţiei de epurare S.C. Edilitara S.A. SE orăşenească Staţia de epurare necesită 115

144 RAJA AQUABIS - Secţia apă-canal Rodna S.C. G.C.L. S.A. Năsăud (staţia de epurare) Primăria Sângeorz-Băi (staţia de epurare şi evacuarea directă) SE orăşenească SE orăşenească SE orăşenească Staţia de epurare necesită retehnologizare şi modernizare Evacuarea apelor epurate se face in râul Someşul Mare. Staţia de epurare necesită extindere modernizare şi reabilitare. Capacitatea SE fiind depăşită, un debit de 26 l/s se evacuează direct în râul Someşul Mare Staţia de epurare necesită extindere modernizare şi reabilitare. S.C. Promet S.A. Beclean S.E. industrială Starea tehnică a staţiei de epurare este bună. Apele uzate industriale epurate se evacuează în râul Someşul Mare E.M. Rodna Iaz decantor în Valea Glodului S.C. Hicart S.A. Prundu- Bârgăului, preluată de S.C. EURO-SIV-SOOL- PRODCOM S.R.L. Bistriţa S.C. Cominco S.A.- Sucursala Bucovina Frasin(S.E.Valea Vinului), preluată de S.C. RO-MIN S.R.L. Baia Mare S.E. industrială S.E. industrială Apele limpezite în iaz, parţial sunt recirculate. Evacuarea se realizează printr-un sistem de sonde inverse Apele uzate menajere au fost epurate prin intermediul separatoarelor de grăsimi şi a foselor septice, debitul mediu evacuat fiind de 0,53 l/s atât pentru flotaţia Făget, cât şi pentru mina V. Blaznei Apele uzate menajere provenite din localitatea Prundu Bârgăului sunt epurate mecanic prin S.E. a fabricii Staţia de epurare prezintă un grad avansat de uzură Starea tehnică a S.E. este bună. În anul 2005 din totalul de mc ape uzate evacuate în receptori, au necesitat epurare mc apă. Din această cantitate, mc au fost ape neepurate (4,33%) şi ,56 mc au fost ape epurate insuficient (23,09%). În aceste condiţii raportul dintre volumul de ape epurate corespunzător şi volumul total de ape uzate care necesitau epurare este de 0,

145 Grafic Situaţia apelor uzate evacuate în anul 2005 judeţul Bistriţa-Năsăud ape care nu necesită epurare ape neepurate ape insuficient epurate ape epurate corespunzător 18% 59% 19% 4% Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului Sol Clase de calitate Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bistriţa Năsăud au fost cartate şi încadrate pe clase de calitate ha teren din care ha arabil, ha livezi, 32 ha vii, ha păşuni şi fâneţe. Împărţirea pe clase de calitate a terenurilor este prezentată în tabelul În anul 2005 s-au utilizat îngrăşăminte chimice pe 93,4% din suprafaţa arabilă a ţării. Nu sunt date referitoare la solurile afectate de reziduurile zootehnice. 117

146 Tabel Teritoriul adm. Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha) pentru clasa de calitate Totală Cartată I II III IV V Media Anul cartării Budeşti ,8 358,2 808,7 2225,5 1206,8 IV 2004 Ciceu ,8 204, ,8 2088,9 IV 2003 Giurgeşti Petru Rareş ,1 572,1 745,9 969,6 619,3 III 2002 Şieu ,1 1028,8 1397,7 2487,9 971,5 IV 2002 Şieu Măgheruş ,3 1850,2 938,3 486,2 III 2004 Sol In anul 2005, suprafaţa de teren agricol a crescut faţă de anul 2004 cu 0,4% (tabel 3.2.9). Tabel Nr. Categoria de Suprafata (ha) crt folosinta Arabil Păşuni Fâneţe şi pajisti Vii Livezi Alte tipuri 20 6 Total Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic) În judeţul Bistriţa-Năsăud sectorul minier este reprezentat prin Sucursala Minieră Rodna care exploatează zăcăminte plumbo-zincifere în zona Rodna- Anieş-Valea Mare. Din acestă activitate a rezultat în anul 2005 o cantitate de tone de steril de flotaţie (depozitat la iazul de decantare Valea Glodului), cu 37,17% mai puţin ca în anul anterior. Acestă cantitate reprezintă cca 50,84% din cantitatea totală de deşeuri industriale produse la nivelul judeţului, estimată la aproximativ tone. Din monitorizarea calităţii solului, efectuată prin laboratoarele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, se constată că în zona Şanţ-Valea Mare- Anieş sunt concentraţii în sol ale indicatorilor zinc şi plumb peste valorile normale dar sub valorile 118

147 Sol concentraţii în sol ale indicatorilor zinc şi plumb peste valorile normale, dar sub valorile pragului de alertă. Aceste valori sunt rezultatul coroborării factorului natural (structura naturală a solului bogat în zinc şi plumb) cu factorii antropici (exploatarea minieră). O altă activitate potenţial poluatoare a solului este cea desfăşurată de SC ARIO SA Bistriţa care are ca principal obiect de activitate obţinerea de armături industriale din oţel, incluzând şi secţia turnătorie unde se produce oţelul. În urma procesului tehnologic rezultă zgură, miezuri şi forme care au fost folosite la turnare, cu conţinut de substanţe periculoase. Aceste deşeurile industriale sunt depozitate într-o haldă de zgură cu o suprafaţă de 4 ha, din care este ocupată de deşeuri o suprafaţă de 1,9 ha. Acest amplasament este utilizat numai cu această destinaţie şi se află în proprietatea SC ARIO SA Bistriţa. Halda dispune de un iaz de decantare din 2 celule cu o capacitate totală de mc şi ocupând o suprafaţă de 1,2 ha. SC PROMET SA Beclean desfăşoară activtăţi de acoperiri metalice în urma cărora rezultă ca deşeu nămolul chimic. El este depozitat în iazul societăţii care are 2 celule cu o capacitate totală de mc şi o suprafaţă de 1,2 ha. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere - nu sunt date privind o posibilă poluare a solului cu emisii de la singura centrală din judeţ care se încadrează în categoria centrale mari de ardere, aparţinând SC PRODITERM SA Bistriţa. Monitorizarea calităţii solurilor Monitorizarea calităţii solului de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud se realizează pe baza unui plan anual de monitorizare. El urmăreşte cu predilecţie determinarea calităţii solurilor din zone cu risc potenţial de poluare ridicat şi din zonele cu concentraţie ridicată de populaţie. În anul 2005 monitorizarea solului din judeţ s-a realizat prin prelevarea de probe lunare şi/sau bilunare (în lunile când condiţiile meteorologice au permis) şi determinarea indicatorilor specifici pentru sol şi vegetaţie în 14 puncte, respectiv : 2(două) puncte riverane drumului naţional DN17, la Tureac şi Uriu, urmărindu-se influenţa traficului rutier asupra solului, cu prelevări trimestriale ; 5 (cinci) puncte pentru monitorizarea deşeurilor în NV iaz decantor Anieş, halda de deşeuri industriale a SC ARIO SA din Bistriţa, două puncte în rampa de deşeuri menajere a municipiului Bistriţa şi iazul decantor aparţinând SC DAN STEEL GROUP SA Beclean (fosta PROMET), cu prelevări trimestriale; 13 (treisprezece) puncte de monitorizare în o zona Rodna-Anieş cu 3(trei) puncte respectiv Şanţ-Valea Mare, amonte localitate Anieş, şcoala Anieş, cu prelevări lunare; o Maieru, aval localitate un punct, prelevări lunare o zonele industriale Bistriţa şi Beclean, câte un punct, prelevări 119

148 trimestriale o parcul municipiului şi zona podul Budacului Bistriţa, cu prelevări trimestriale o Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Lechinţa câte un punct, prelevări trimestriale o la limita haldei de zgură a SC ARIO SA Bistriţa un punct, prelevări trimestriale Pentru aceste probe se determină urmatorii indicatori, funcţie de care se stabileşte calitatea solului: ph, plumb, crom, cadmiu, cupru, zinc. Conform Ord. 756/1997 al MAPPM toate punctele de prelevare a solului monitorizate de Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud se încadrează în tipuri de folosinţă mai puţin sensibile. Valorile medii anuale obţinute la indicatorii monitorizaţi în anului 2005 pentru sol sunt redate în tabelul de mai jos. Din interpretarea datelor din acest tabel se constată: valorile la plumb o depăşesc valoarea normală dar sunt sub valoarea pragului de alertă în punctele de prelevare Valea Mare, şcoală Anieş, aval Maieru, zona industrială Bistriţa, limita haldei de zgură Bistriţa şi Sângeorz-Băi, pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime Amonte Anieş la suprafaţă o depăşesc valoarea pragului de alertă dar este sub valoarea pragului de intervenţie în punctual de recoltare amonte Anieş, unde s-a determinat o valoare de 297,7 mg Pb/kg sol faţă de 250 mg/kg sol admis ca prag de alertă o nu sunt depăşiri ale pragului de intervenţie valorile la zinc depăşesc valoarea normală în sol în punctele de prelevare o şcoala Anieş, amonte Anieş, aval Maieru pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime o Valea Mare, podul Budacului Bistriţa, pentru prelevările de adâncime o Sângeorz-Băi şi Lechinţa pentru prelevările de suprafaţă valorile la cadmiu depăşesc valoarea normală dar sunt sub valoarea pragului de alertă în Beclean la iazul decantor a SC DAN STEEL GROUP SA pentru prelevările de suprafaţă şi la Năsăud pentru prelevările de adâncime valorile la cupru şi crom nu depăşesc valoarea normală. Din compararea valorilor medii obţinute în anul 2005 cu cele din anul anterior 2004 se observă o scădere a numărului de puncte în care se înregistrează depăşiri ale valorilor normale precum şi a concentraţiilor la indicatorii plumb, zinc şi cadmiu. În cele două puncte care au ca scop monitorizarea influenţei circulaţiei rutiere asupra solului - la Tureac şi Uriu se constată o uşoară depăşire la indicatorul 120

149 cadmiu, prelevarea de suprafaţă, ceilalţi indicatori incadrându-se în limitele normale. Faţă de anul anterior 2004 se constată scăderea concentraţiilo la zinc, cupru, plumb 121

150 Tabelul Suprafaţă ŞANT VALEA MARE RODNA - ŞCOALĂ ANIEŞ Valori medii ale indicatorilor analizaţi pentru SOL în judeţil BISTRIŢA-NĂSĂUD - ANUL 2005 RODNA - AMONTE ANIEŞ RODNA - AVAL MAIERU BECLEAN - CENTRU ORAŞI BECLEAN - ZONA Puncte de prelevare INDUSTRIALA BECLEAN IAZ DECAN TOR SC PROMET SA BISTRIŢA - limita HALDĂ DE ZGURĂ BISTRIŢA - PARC ORAŞ BISTRIŢA - ZONA INDUSTRIALA ph BISTRIŢA - POD NĂSĂUD SÂNGEORZ-BĂI LECHINŢA URIU trafic TUREAC trafic ValorI normale VALORI DE REFERINŢĂ conf. Ord.756/1997 Zn Cu Pb Cd Cr Adâncime ph Zn Cu Pb Cd Cr Prag de alertă Prag de intervenţie 122

151 Sol. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Din datele furnizate de DADR Bistriţa-Năsăud se constată existenţa la nivelul judeţului a unor suprafeţe relativ întinse, care au seferit fenomene de degradare. Situaţia privind aceste soluri este detaliată în tabelul de mai jos : Tabel Categoria de soluri Suprafata Cauzele degradarii (ha) Cu exces de umiditate Lipsa drenajului Acide Imposibilitatea corectării acidităţii solului pe suprafeţe mai mari Cu eroziune de suprafaţă Lucrări efectuate din deal în vale semnificativă Cu eroziune de adâncime 2790 Nu s-au efectuat lucrări de prevenire a eroziunii pe ravene Altele alunecări 9675 Exploatarea neraţională a terenului Gleizare 8402 Excesul de umiditate Pseudogleizare Excesul de umiditate TOTAL Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există zone care necesită acţiuni pentru reintroducerea lor în circuitul natural. Acestea sunt zona minieră Rodna-Valea Mare- Valea Glodului şi depozitele de deşeuri care conform legislaţiei în vigoare urmează a se închide. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor Din activităţile antropice rezultă cantităţi însemnate de deşeuri şi ape reziduale. Depozitarea acestora, mai ales în condiţii neconforme cu prevederile legale, determină presiuni asupra stării de calitate a factorilor de mediu aer, apă şi sol. Conform prevederilor legale în vigoare, se vor închide depozitele actuale necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi tehnologic, construindu-se depozite conforme. Se vor respecta termenele negociate cu UE în cadrul Directivelor specifice pentru deşeuri. Administraţia Naţionala a Îmbunătăţirilor Funciare Sucursala Someş-Tisa Unitatea de administrare Bistriţa-Năsăud a desfăşurat în 2005 urmatoarele activităţi de exploatare, întreţinere şi reparare: 123

152 Nr. Denumirea amenajării Tabel Supafaţa amenajată (ha) Valoarea Crt. (BH=bazinul hidrografic) Totala din care în 2004 (lei RON) I. Desecarea gravitaţională (capacitate = ha 1 BH Dipşa BH Bratoşa Total desecare gravitaţională II. Combaterea eroziunii solului (CES) (capacitate= ha) 4 BH Lechinţa BH Dipşa BH Budac BH Bratoşa Total CES Faţă de anul 2004 s-a realizat o creştere cu 1,5% a subvenţiei acordate în 2005 la desecarea gravitaţională şi de 28% la combaterea eroziunii solului. Concluzii Din datele analizelor efectuate de APM şi agenţii economici se constată că, deşi există unele zone în care sunt depăşite valorile normale pentru diverşi indicatori din sol, în general la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud nu s-a constatat existenţa de zone critice din punct de vedere al calităţii solului 124

153 Flora şi fauna judeţului Bistriţa Năsăud Probleme Starea actuala a mediului Flora şi fauna Zonele cu deficit de vegetaţie forestieră sunt prin definiţie zonele cu terenuri neproductive, degradate, iar în majoritatea cazurilor aparţin proprietarilor persoane fizice (Figura 3.2.7). Foto La nivelul judeţului, zone cu deficit de vegetaţie forestieră sunt pe raza Ocoalelor Silvice Lechinţa, Beclean şi Bistriţa. Disponibilităţi 200 ha în raza Ocolului Silvic Lechinţa. Prin utilizarea diferitelor metode de regenerare, în anul 2005, s-au efectuat regenerări pe o suprafaţă totală de 724 ha, marea majoritate făcându-se prin regenerări naturale, 2/3 din suprafaţă şi 1/3 prin împăduriri. În tabelul de mai jos sunt prezentate datele pentru anii 2004 şi 2005: Tabel UM Suprafaţa fondului forestier ha Diin care suprafaţă împădurită ha răşinoase ha foioase ha Suprafeţe regenerate ha împădurite ha regenerare naturală ha Se constată o scărere a suprafeţelor împădurite la nivelul judeţului cu 1123 ha în 2005 faţă de 2004 dar o creştere substanţială a suprafeţelor regenerate cu 586 ha. 125

154 Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului Sanatatea umana Judeţul Bistriţa-Năsăud are în componenţă 62 de unităţi administrativteritoriale din care: - municipiul Bistriţa care este reşedinţa judeţului, important centru economic, cultural şi administrativ, a cărui primă atestare documentară este datată din anul fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric - trei oraşe 1. oraşul Năsăud este un vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice şi textile în restructurare şi relansare; 2. oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară; 3. oraşul Sângeorz-Băi este staţiune turistică cu izvoare de ape minerale terapeutice - 58 de comune Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa- Năsăud populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud era la 1 iulie 2005 de locuitori din care de sex masculin şi de sex feminin. Din totalul populaţiei judeţului (adică 36,24%) locuitori se găsesc în mediul urban şi se găsesc în mediul rural. Cele 58 de comune din componenţa judeţului ocupă o suprafaţă totală de 4960,09 Km 2. Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa- Năsăud densitatea populaţiei în zona urbană a judeţului in anul 2005 a fost în : municipiul Bistriţa de 564,2 locuitori/kmp, faţă de 566,4 în anul 2004; oraşul Năsăud de 253,2 locuitori/kmp, faţă de 255,7 în 2004; oraşul Beclean de 190,1 locuitori/kmp, faţă de 192,1 în 2004; oraşul Sângeorz-Băi de 72,3 locuitori/kmp, faţă de 71,9 în Densitatea medie la nivelul judeţului este de 59,2 locuitori/km 2, uşor mai scăzută faţă de anul 2004 ( 59,5 locuitori/km 2 ), având în vedere faptul că în unele localităţi, ade exemplu în localitatea Şanţ, densitatea este foaret scăzută (16,3 locuitori/km 2 ) Calitatea aerului citadin Calitatea aerului citadin Din analiza probelor prelevate şi analizate în perioada se constată pentru municipiul Bistriţa următoarele: tendinţa de scădere a concentraţiei de amoniac, de NO 2 şi de SO 2 în 2005 faţă de anii anteriori (2003, 2004); tendinţa de creştere a concentraţiei de pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 în municipiul Bistriţa în 2005 faţă de 2004 dar cu o scădere a frecvenţei 126

155 depăşirilor de la 23% în 2004 la 19% în 2005; tendinţa de scădere a valorilor la pulberile sedimentabile în 2005 faţă de 2004, iar valorile se situează sub concentraţia maxim admisă de STAS 12574/87. În oraşele Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi în anul 2005 s-au monitorizat lunar indicatorii SO 2, NO 2, NH 3 (prin probe de 30 minute) şi pulberi sedimentabile. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii maxim admise. Faţă de anul 2004 în toată zona urbană monitorizată s-au înregistrat scăderi semnificative ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile. Din datele înregistrate se constată o scădere a valorilor medii ale tuturor indicatorilor monitorizaţi în Bistriţa, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Lechinţa faţă de anul anterior. În oraşul Beclean toţi indicatorii au înregistrat o uşoară creştere. Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa Năsăud care monitorizează pulberile sedimentabile, a efectuat în anul 2005 un număr de 15 determinări în municipiul Bistriţa, 5 în oraşul Năsăud şi 5 în oraşul Beclean, toate fiind corespunzătoare gravimetric. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele determinărilor efectuate de laboratoarele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud. Se observă că în anul 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA care este, conform STAS 12574/1987 de 17 g/mp/lună. Tabel Evoluţia indicatorului pulberi sedimentabile în judeţul Bistriţa-Năsăud - ANUL 2005 zona punctul de prelevare ian feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. medii anuale Bistriţa staţia METEO zona SV MEFIL APM media Beclean SE Năsăud SE Sângeorz- Băi SE Rodna SE Poiana Ilvei locuinţă Prundu Bârgăului Primăria Lechinţa Primăria Val.Max

156 Probleme Sanatatea umana Starea actuala a mediului Alimentarea cu apă potabilă În privinţa apei potabile utilizate în mediul urban, din datele furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud, societăţile economice şi primăriile care desfăşoară activităţi de producere şi distribuţie apă potabilă sunt : R.A.J.A. AQUABIS Bistriţa-Năsăud cu S.C. EDILITARA S.A. Beclean cu staţia de tratare având o capacitate maximă de tratare de 365 l/s; alimentarea cu apă se face din râul Someşul Mare S.C. G.C.L. Năsăud unde alimentarea cu apă se face din râul Rebra, debitul instalat fiind de 165 l/s. PRIMARIA Sângeorz-Băi cu staţia de tratare situată la confluenţa pârâului Cormaia cu râul Someşul Mare, în amonte de oraş; alimentarea cu apă se face din pânza freatică prin 9 puţuri de mică adâncime (H=10 m), compusă dintr-o instalaţie de tratare-clorinare cu clor gazos În Bistriţa reţeaua de apă aflată în exploatare în 2005 (conform datelor furnizate de SC RAJA AQUABIS SA): este de 458,1 km; numărul locuitorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă este de 83277; cantitatea de apă potabilă distribuită mc, consumul mediu zilnic a fost de 216 l/loc./zi; staţia de tratare a oraşului Bistriţa are o capacitate de 1300 l/sec; la ora actuală staţia funcţionează la 35% din capacitate datorită reducerii consumurilor de apă. a avut loc o întrerupere în alimentarea cu apă potabilă din cauza unei avarii pe sistemul de distribuţie;. În oraşul Beclean reţeaua de alimentare cu apă potabilă (conform datelor furnizate de SC EDILITARA SA) reţeaua de alimentare cu apă este compusă din 8,99 km pentru aducţiune şi transport şi 30,8 km pentru distribuţie, cu extindere de 15,6 km Săsarm-Chiuza-Piatra, 11 km Măluţ- Braniştea şi 19,5 km Coldău-Ciceu Cristeşti-Uriu-Ilişua. numărul utilizatorilor deserviţi de această reţea este de 218 agenţi economici, 30 instituţii, 1885 apartamente şi 1906 case, respectiv 8850 de locuitori; cantitatea de apă potabilă distribuită în 2005 este de mc cu un consum mediu de 165 l/loc/zi; În oraşul Sângeorz-Băi reţeaua de alimentare cu apă potabilă (conform datelor furnizate de Primăria Sângeorz-Băi): lungimea reţelei 39 km; în anul 2005 s-a efectuat modernizarea şi extinderea reţelei de apă potabilă pe o lungime de 1,15 km; număr utilizatori deserviţi este de: 2500 utilizatori casnici şi aproximativ 100 agenţi economici şi instituţii, respectiv 8500 locuitori. nu s-au înregistrat întreruperi în alimentarea cu apă potabilă în anul În oraşul Năsăud (conform datelor furnizate de SC GCL SA Năsăud) lungimea reţelei de apă potabilă este de 35 km; cantitatea de apă distribuită în 2005 este de mc din care mc pentru populaţie şi mc către societăţi; numărul utilizatorilor deserviţi de această reţea este de: 1831 utilizatori casnici şi 340 agenţi economici; S-au înregistrat 85 de întreruperi în alimentarea cu apă potabilă din cauza unor defecţiuni în reţea. 128

157 Sanatatea umana Reţele de canalizare din judeţul Bistriţa Năsăud: Municipiul Bistriţa avea în 2005 o reţea de canalizare în lungime totală de 249,8 km; numărul locuitorilor racordaţi la canalizare: ; cantitatea de apă uzată captată în 2005 a fost de mc, din care mc de la agenţi economici şi mc de la populaţie. Reţeaua de canalizare a oraşului Beclean are o lungime totală de 21,9 km deservind 2315 utilizatori, respectiv 1878 apartamente, 265 case, 23 instituţii publice şi 149 agenţi economici mc apă uzată colectată de sistemul de canalizare în 2005 faţă de mc în În oraşul Năsăud lungimea reţelei de canalizare este 15,2 km, cantitatea de apă epurată în 2005 afost de mc. Sângeorz-Băi are 23,7 km reţea de canalizare şi a fost extinsă în 2005 cu 150 m care deserveşte 920 abonaţi casnici şi cca 90 agenţi economici şi instituţii publice, respectiv 2550 locuitori ; cantitatea de apă uzată epurată în 2005 a fost de mc. Conform legislaţiei în vigoare, Direcţia de Sănătate Publică efectuează controlul de audit al staţiilor de tratarea apei. În anul 2005, ca şi în anul 2004, au existat 20 de locuri de prelevare de probe pentru monitorizarea calităţii apei furnizate la consumator din reţele publice. În anul 2004 s-au prelevat 1424 probe, iar în anul 2005, după aplicarea HGR 974/2005, s-au prelevat pentru controlul de audit 999 probe. Indicatorii analizaţi pentru aceste ape sunt: organoleptice, clor rezidual liber şi total, ph, turbiditate, azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, organice oxidabile, cloruri, pesticide, sulfaţi, aluminiu şi metalele grele plumb, cupru, cadmiu şi zinc. Dacă în anul 2004 s-au înregistrat 36 de depăşiri la indicatorul clor rezidual liber, depăşiri la turbiditate (15 probe) şi la substanţe organice oxidate (o probă), în anul 2005 au existat doar trei probe cu depăşiri la indicatorul clor rezidual liber. DSP a analizat prin laboratoarele proprii şi apa din fântâni aflate în cartiere ale zonelor urbane. În anul 2005 s-au analizat 12 fântâni din care 6 în Bistriţa, 1 în Năsăud, 2 în Beclean şi 3 în Sângeorz-Băi. Din aceste au fost încadrate ca necorespunzătoare din punct de vedere chimic 2 fântâni din Bistriţa şi 1 din Beclean. Zgomot Zgomot Agenţia de Protecţia Mediului a efectuat în anul 2005 un număr de 251 determinări ale nivelului de zgomot echivalent la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud. 1. S-au efectuat determinări lunare ale nivelului de zgomot urban stradal, conform planificării de monitorizare : - 44 de determinări în cele patru intersecţii principale din municipiul Bistriţa, - 33 determinări în oraşele Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi. 129

158 Sanatatea umana Din datele obţinute s-a constatat că limitele admisibile ale nivelului de zgomot conform prevederilor STAS-ului nr /1988 au fost depăşite la Bistriţa de 3 ori (frecvenţa depăşirilor 6,81 %) şi la Beclean de 2 ori (frecvenţa depăşirilor 18,18%). Aceste depăşiri sunt determinate de traficul auto intens din intersecţiile în care s- au efectuat determinările. Pentru diminuarea poluării produsă de nivelul ridicat al zgomotului se impune luarea unor măsuri. Aceste măsuri apar detaliate în Planul Local de Acţiune a judeţului Bistriţa-Năsăud şi în cap Agenţia de Protecţia Mediului a mai efectuat un număr de 164 determinări la limita unor zone funcţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud (determinări efectuate la comanda agenţilor economici), observându-se că există unele depăşiri faţă de nivelul de zgomot echivalent admis prin STAS 10009/1988, cap.2. În cazul municipiului Bistriţa, deoarece unele din unităţile pentru care s-au efectuat determinări se găsesc în zona industrială, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza. Această zonă fiind relativ departe de zona locuită a oraşului se poate considera că depăşirile înregistrate nu reprezintă o sursă de poluare sonică a populaţiei. 3. Tot în anul 2005 s-au efectuat 8 determinări ale nivelului de zgomot la reclamaţii ale populaţiei. În urma acestora s-a impus luarea de măsuri pentru reducerea zgomotului. 4. În zilele de 21 şi s-au efectuat 2 determinări ale nivelului de zgomot echivalent în centrul istoric al municipiului Bistriţa (strada Liviu Rebreanu), cu ocazia sărbătoririi Zilei europene fără Autoturism. În data de determinarea s-a efectuat cu circulaţia rutieră desfăşuratându-se în condiţii normale, iar în , circulaţia rutieră a fost oprită. S-a constatat o scădere a nivelului de zgomot în data de , cu 22,46% faţă de determinarea din data de Siguranta in trafic Siguranta in trafic Dupa datele statistice din perioada , rezultă că s-au înregistrat accidente rutiere, în care au murit 259 persoane şi alte 702 persoane au fost rănite grav. Depozitare deşeuri Depozitarea deşeurilor Deşeuri biodegradabile Evolutia deşeurilor biodegradabile generate în judetul Bistriţa Năsăud în perioada este prezentată în figura de mai jos. Se constată o uşoară creştere, per ansamblu, a cantităţilor de deşeuri biodegradabile. Cantităţile de deşeuri au crescut, deşi populaţia a scăzut, însă a crescut consumul populaţiei şi procentul populaţiei racordate la serviciile de salubritate. 130

159 Sanatatea umana Figura tone/an deseuri menajere si asimilabile deseuri din servicii municipale Sănătatea umană Deşeurile municipale generate sunt colectate în judeţul Bistriţa Năsăud prin intermediul a 3 societăţi: SC URBANA SA Bistriţa, SC CODRISOR SRL Bistriţa, SC GCL SA Năsăud şi prin Serviciile de Salubritate din Primăria Beclean şi Primăria Sangeorz Băi. In zonele rurale, activitatea de colectare a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici nu este organizată decat în localităţile rurale din vecinătatea oraşelor. Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi la agenţi economici sunt precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop şi sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Valorificarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hartie, carton, sticlă, materiale plastice) decat într-o foarte mică măsură. In cursul anului 2005 s-a autorizat, în vederea colectării deşeurilor de tip PET societatea SC FRATTELO PETGRUP SRL care în perioada de 6 luni în care a funcţionat a colectat o cantitate de 135 tone deşeuri pe care le-a predat în vederea valorificării. Incinerarea şi tratarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale nu sunt incinerate, iar cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport, nu sunt supuse proceselor de tratare înaintea eliminării finale prin depozitare. Depozite de deşeuri municipale În prezent în municipiul Bistrita functionează un singur spaţiu pentru depozitarea deşeurilor, spaţiu folosit de SC URBANA SA şi SC CODRIŞOR SRL pentru depozitarea deşeurilor menajere şi a celor rezultate din serviciile municipale şi de Primăria Bistrita pentru depozitarea deşeurilor rezultate de la întreţinerea spaţiilor verzi. Rampa de gunoi are o suprafată de 9,5 ha şi este exploatată şi întreţinută de S.C. URBANA S.A. şi S.C. CODRISOR S.R.L. şi de Primăria municipiului Bistriţa. Analizând rampa de deşeuri a municipiului Bistriţa se constată o serie de deficienţe: 131

160 - capacitatea depozitului se găseste la limita de epuizare ceea ce a dus la depozitarea pe verticală; - poziţia defectuoasă în care este amplasată: 30 m faţă de râul Bistrita şi 1500 m faţă de localitate; - lipsa unor amenajări tehnice privind etanşarea faţă de nivelul pânzei de apă freatică; - autoaprinderi accidentale datorate acumulărilor de biogaz; - degajare de mirosuri, praf, emisii de CH 4, NH 3, CO 2, SO 2, NO x. Toate aceste deficienţe au dus la necesitatea realizării unui depozit ecologic care să deservească tot judeţul Bistriţa Năsăud. In acest sens au fost propuse 3 locaţii pentru depozitul ecologic care urmează a se realiza prin Program ISPA, urmand a se stabili localizarea şi numărul staţiilor de transfer. Din informatiile pe care le deţinem în acest moment de la Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud, în cadrul căruia a fost constituită Unitatea de Implementare a Proiectului, reiese că acest proiect va asigura management integrat al deşeurilor, respectiv cu sisteme de colectare şi transport, sortare, staţii de tratare mecano-biologică, staţii de compostare. Conform angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 depozitul SC URBANA SA are an de inchidere 2006 iar SC CODRISOR SRL anul În orasul Beclean depozitarea deşeurilor menajere se face într-o rampă care are suprafaţa de 1,2 ha, serviciul de colectare, transport şi depozitare fiind asigurat de catre Primăria Beclean. Pentru acest depozit a fost prevazut ca an de închidere anul În oraşul Năsăud depozitarea deşeurilor menajere şi stradale se face de către SC GCL SA Năsăud intr-o rampă de 0,8 ha. Această rampă de deşeuri urmează a fi închisă în anul În orasul Singeorz-Băi activitatea de colectare, transport şi depozitare este gestionată de Primăria oraşului Singeorz-Băi. Depozitarea finală a deşeurilor de la societăţile comerciale, de la asociaţiile de locatari şi a celor stradale se face în fosta cariera de piatră, la distanţă de cursul de apă şi de asezările umane, această rampă nu este amenajată ecologic. Anul de închidere al depozitului de la Sangeorz Băi este 2012 Deşeuri de producţie Cantitaţile de deşeuri s-au redus semnificativ datorită scaderii deşeului de steril rezultat la Sucursala Minieră Rodna, cea mai importanta cantitate de deşeu ramanand sterilul de flotaţie, t, depozitat în iazul de decantare Valea Glodului. Celelalte categorii de deşeuri produse sunt deşeurile din cariere, nămoluri industriale, nisip si zgură, deşeuri metalice, deşeuri din lemn, deşeuri metalurgice, borhot. Deşeuri periculoase Principalele tipuri de deşeuri periculoase care se generează în judeţul Bistriţa 132

161 Năsăud sunt reprezentate de baterii si acumulatori uzati, uleiuri uzate, deşeuri de la turnarea pieselor feroase care au folosit la turnare substanţe periculoase, nămoluri de la tratarea chimică a metalelor. În judeţul Bistriţa Năsăud functionează 2 depozite de deşeuri industriale: halda de zgură aparţinând SC ARIO SA şi iaz de decantare aparţinând SC DAN STEEL GRUP SA. Halda de zgură are o suprafaţă de 4 ha din care este ocupată de deşeuri o suprafaţă de 1,9 ha. Acest amplasament este utilizat numai cu această destinaţie şi se află in proprietatea SC ARIO SA Bistriţa. În acest depozit ajung în fiecare an următoarele tipuri de deşeuri: zgură, miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare cu conţinut de substanţe periculoase. Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, halda de zgură se va inchide în anul 2006, fiind încadrat la categoria de depozite de deşeuri periculoase. Iazul de decantare are 2 celule cu o capacitate totală de mc şi o suprafaţă de 1,2 h, termenul limită de închidere fiind Deşeuri generate din activităţile medicale cuprind următoarele categorii: deşeuri infecţioase, deşeuri anatomo-patologice, deşeuri înţepătoare-tăietoare, deşeuri chimice si farmaceutice. În anul 2005 s-au generat deşeuri rezultate din activitătile medicale de la Spitalul Judeţean Bistriţa, Spitalul Oraşenesc Beclean şi Spitalul Oraşenesc Năsăud în cantitate totală de aproximativ 200 tone. Deşeurile spitaliceşti se incinerează prin crematoriile Spitalului Judeţean Bistrita, Spitalului Oraşenesc Beclean şi Spitalul Oraşenesc Năsăud. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti În anul 2005 conform datelor furnizate de RAJA AQUABIS s-a produs o cantitate de 1109 tone nămol biologic de la epurarea apelor uzate exprimat în substanţă uscată. Celelalte staţii de epurare a apelor uzate orăşenesţi SC EDILITARA SA Beclean, SC GCL SA Năsăud şi Staţia de Epurare gestionată de Primăria Sangeorz Băi au generat cantităţi de nămoluri mult mai mici. Nămoluri generate de ape uzate industriale Nămolurile generate de ape uzate industriale provin din industria alimentară, industria siderurgică sau din ape de mină colectate din galeriile miniere închise din perimetrul Valea Vinului. Gestionarea nămolurilor industriale se realizează de la caz la caz astfel: 133

162 depozitare în iazuri, ca amendament nutritiv pe terenuri agricole sau depozitare pe depozite de deşeuri nepericuloase. Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului Impactul depozitărilor incorecte de deşeuri asupra solului se exprimă prin poluarea directă datorată depozitării deşeurilor şi indirectă prin infiltrarea apelor care străbat depozitele. Ca urmare a depozitărilor la întamplare a deşeurilor de diverse categorii există o serie de terenuri degradate. Lipsa instalaţiilor de colectare şi evacuare a gazului metan rezultat în urma proceselor de fermentare anaerobă conduc la fenomene de autoaprindere cu degajare de gaze toxice. Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa înfestării apelor subterane cu elemente poluante iar apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor. Un alt impact al depozitelor îl reprezintă disconfortul vizual generat de afectarea peisajului de către depozitele neconforme. Figura

163 Figura Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului Initiaţivele adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului constau în modificarea comportamentului agenţilor economici privind responsabilităţile ce le revin în gestionarea deşeurilor, acţiunile de conştientizare şi educaţie privind mediul înconjurător. Principalele direcţii de acţiune sunt : - intensificarea preocupărilor de evitare a aparitiei deşeurilor şi de reducere a cantităţilor generate prin adoptarea unor tehnici şi tehnologii noi şi acţiuni de minimizare a deşeurilor produse ; - reducerea cantităţilor de deşeuri prin luarea unor măsuri de diminuare a consumurilor de materii prime în procesul de concepţie a produsului şi modul lui de ambalare; - asigurarea unei pieţe pentru materialele reciclabile hârtie, sticlă, plastic; - luarea de măsuri în ceea ce priveşte reutilizarea produselor, 135

164 reciclarea produselor, recuperarea energiei investite în produs, mărirea ciclului de viaţă al produselor ; - instruirea adecvată a personalului cu responsabilităţi în gestionarea deşeurilor. Prognoza privind generarea deseurilor de productie Prognoza de generare a deşeurilor de producţie arată o scădere a acestora, în cea mai mare parte datorită reducerii cantităţilor de deşeu de steril rezultat la Sucursala Minieră Rodna, încetării sau reducerii activităţii unor agenţi economici sau modificărilor survenite în activităţile unor companii industriale. Se consideră că indicele de scădere al cantităţilor de deşeuri periculoase generate va fi mai mare, pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării. O parte din deşeurile periculoase generate vor fi supuse unor operaţii de tratare/ denocivizare, în unele cazuri rezultând deşeuri cu caracter nepericulos.îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor În cursul anului 2005 s-a urmărit în mod constant modul de gestionare a următoarelor categorii de deşeuri : acumulatori uzaţi, anvelope uzate, deşeuri menajere, plastice, PET-uri, uleiuri uzate. S-a impus agenţilor economici care colectează şi valorifică aceste deşeuri prezentarea lunar a cantităţilor de deşeuri colectate şi valorificate. Urmare apariţiei HG 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase prin care s-a impus producătorilor de acumulatori să organizeze un sistem propriu de colectarea bateriilor uzate, SC ROMBAT SA Bistriţa a organizat acest sistem de colectare a deşeurilor de acumulatori auto uzaţi, acumulatori care apoi sunt valorificaţi la SC NEFERAL SA Bucureşti. Colectarea şi valorificarea uleiurilor uzate nu a avut acelaşi succes ca în cazul bateriilor din cauza unui slab circuit de colectare valorificare. În ceea ce priveşte anvelopele uzate, modalitatea de valorificare a constat în predarea acestora fabricilor de ciment în vederea folosirii ca şi combustibil alternativ. De asemenea s-a monitorizat în mod constant producerea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor de cartoane şi hartie, a rumeguşului şi a altor deşeuri lemnoase. Aceste situaţii sunt utilizate pentru stabilirea la nivel judetean a eficienţei colectării şi valorificării acestor categorii de deşeuri. În ultimii ani s-a produs o puternică dezvoltare a activităţilor de exploatare şi prelucrare material lemnos ceea ce a condus la producerea unor cantităţi însemnate de deşeuri de lemn: rumeguş, talaş, aşchii, resturi de cherestea şi scanduri. S-a reuşit, într-o oarecare 136

165 S masură, desfiinţarea unor depozitări necontrolate şi organizarea de rampe pentru depozitare la nivelul unor localităţi. De asemenea s-a dezvoltat modalitatea de valorificare a rumeguşului prin folosirea lui drept combustibil în centrale termice sau pentru producerea aburului tehnologic necesar uscării cherestelei sau dotarea cu instalaţii pentru obţinerea brichetelor de rumeguş. Concluzii În cursul anului 2005 nu s-au înregistrat situaţii de poluări accidentale în care să fi fost implicate deşeuri şi nici nu s-au constatat situaţii grave de încălcare a legislaţiei în ceea ce priveşte gestionarea şi eliminarea deşeurilor Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Parcuri În municipiul Bistriţa Peisajul urban desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani. Spaţiile verzi fac parte din capitalul natural al municipiului Bistriţa, ca resurse secundare şi se întind pe o suprafaţă totală de mp, distribuită astfel: - grădina publică mp - spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe mp - spaţii verzi în zona industrială mp - plantaţii florale mp. Unui bistriţean îi revine în medie circa jumătate din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale, respectiv 7,74 mp/locuitor faţă de 14 mp/locuitor, cât este limita minimă acceptată la nivel internaţional. Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi arbori de aliniament, speciile dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%). În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca buc. plante anuale şi bienale, într-o gamă variată de specii şi soiuri. Grafic

166 Distribuţia arborilor de aliniament Speciile Arţar Brad Castan Catalpa Cireş Dud Frasin Mahaleb Măr Mesteacăn Molid Nuc Păr Piersic Pin Platan Plop Prun Salcâm Salcie Stejar Tei În oraşul Beclean spaţiile verzi şi zonele de agrement se întind pe o suprafaţă de 21 ha.acestea sunt reprezentate de Parcuri publice: Parcul Central S, Parcul Nou S şi zona de agrement Figa S ; Spaţile verzi din ansamblul de locuinţe Cartierul Vechi (delimitat de strazile D Gherea-Aleea Garii -1 Decembrie Şieului) ansamblul de locuinţe Cartierul Nou (delimitat de strazile Parcului-Someşului-Aleea ghiocelului-piaţa Libertăţii- DN17); Zone verzi adiacente străzilor; Zona verde adiacentă râului Someşul Mare şi Meleşului. În oraşul Năsăud spaţiile verzi sunt în suprafaţă totală de 21 ha, din care 5,6 ha parcuri; nu sunt diferenţe faţă de datele furnizate pentru anul În oraşul Sângeorz-Băi spaţiile verzi şi zonele de agrement ocupă 29 ha (parcuri), cu o medie de cca 27,7 ha/ cap de locuitor. Zonele de agrement din judeţ sunt: o Colibiţa este situată în depresiunea cu acelaşi nume, situată la izvoarele Bistriţei Ardelene. Aici se găseşte Lacul de acumulare Colibiţa; o Piatra Fântânele- este situată în Munţii Bârgăului la o altitudine de 1200 m, aici se găseşte hotelul «Dracula»; o Valea Vinului este situată pe valea Izvorul Băilor la 9 km de localitatea 138

167 Rodna, şi are ape minerale; o Cuşma este situată în nord-vestul Munţilor Călimani, având un cadru natural interesant şi cabane de vânătoare; o Sângeorz Băi este staţiune balneoclimaterică situată la poalele sudice ale Munţilor Rodnei cu bogate izvoare de ape minerale carbogazoase. o Figa zona de agrement din oraşul Beclean, cu acces din strada Beclean- Figa, având o suprafaţă de 5 ha. Scuaruri Conform datelor furnizate de primării: - scuaruri, peluze, fâşii stradale mp în municipiul Bistriţa scuaruri mp în oraşul Năsăud Managementul riscului de mediu Probleme Starea actuala a mediului Managementul riscului de mediu Activităţile antropice, de orice tip, exercită în mod inevitabil presiuni asupra mediului. In anul 2005, în judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-au semnalat situaţii critice cu privire la acestea. Inundaţii In tabelul se prezintă localităţile afectate de inundaţiile produse pe cursurile de apă sau pe torenţi Alunecări de teren Potenţialul de producere a alunecărilor variază de la mediu la ridicat. In tabelul se prezintă unităţile administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE INUNDAŢII Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativteritorială pe cursuri de apă pe torenţi Tipuri de inundaţii Bistriţa-Năsăud 276. Oraşul Beclean - Comuna 277. Bistriţa Bârgăului 278. Budacu de Jos 139

168 279. Budeşti Căianu Mic 281. Cetate 282. Chiochiş Dumitra Feldru Galaţii Bistriţei Ilva Mare 287. Ilva Mică Lechinţa Leşu 290. Matei 291. Mărişelu Miceştii de Câmpie 293. Milaş Nuşeni Parva Rebra Silivaşu de Câmpie Sânmihaiu de Câmpie Şieu Şieu-Măgheruş Şieu-Odorhei Şieuţ Şintereag Teaca Tihna Bârgăului 306. Urmeniş UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE ALUNECĂRI DE TEREN Municipiul Potenţialul de producere a alunecărilor Tipul alunecărilor primară 145. Năsăud Bistriţa ridicat - Oraşul 146. Beclean ridicat Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativteritorială Bistriţa- Năsăud ridicat - reactivă 140

169 148. Sângeorz-Băi mediu - Comuna 149. Bistriţa-Bârgăului mediu Braniştea ridicat Budacu de Jos ridicat Căianu Mic ridicat Cetate mediu-ridicat Chiochiş ridicat Coşbuc mediu-ridicat Feldru mediu-ridicat Ilva Mică mediu Lechinţa ridicat Livezile ridicat Maieru mediu Mărişelu ridicat Miceştii de Câmpie ridicat Parva mediu-ridicat Petru Rareş ridicat Prundu Bârgăului mediu Rebra ridicat Rebrişoara mediu-ridicat Rodna mediu Sânmihaiu de Câmpie ridicat Silivaşu de Câmpie ridicat Şieuţ ridicat Târlişua mediu-ridicat 173. Teaca ridicat Telciu mediu Zagra mediu-ridicat Peisaj zone de interes turistic Peisaj Judeţul Bistriţa-Năsăud este o adevărată comoară turistică, ea oferind multe şi variate atracţii pentru toate gusturile. De la peisajele naturale superbe, interesante atât pentru iubitorii de natură cât şi pentru specialişti, la vestigii culturale şi istorice specifice zonei, turiştii pot găsii de toate. Iată câteva din ceea ce poate oferii judeţul nostru turiştilor: - Munţi: Munţii Bârgău (cu vf. Heniul Mare de m), o zona turistică de mare atractie prin prezenţa conurilor vulcanice şi a pădurilor nesfârşite 141

170 care formeaza un peisaj de un pitoresc aparte; Pasul Tihuţa (sau Pasul Bârgăului, de m altitudine), lângă mica staţiune Piatra Fântânele care dispune de pârtii de schi şi săniuţe; Munţii Căliman caracterizaţi prin masivitate şi fenomene vulcano-carstice curioase; Figura Munţii Rodnei - Peşteri : Peştera Izvorul Tăuşoarelor (lângă Rebrişoara, în apropierea vf. Bârlea din Munţii Rodnei), cea mai adâncă peşteră din România - 478,5 m, lungimea galeriilor subterane fiind de 16,5 km, are un sistem hidrografic subteran interesant, rar întalnit şi o faună variată ce îi confera o mare valoare ştiinţifică; Peştera Jgheabul lui Zalion la obârşia Pârâului Orb, are o diferenţă de nivel de 242 m, ceea ce o situează pe locul II în România; Peştera Magliei pe versantul drept al pârâului Izvorul Magliei; Peştera Zânelor (la m altitudine). - Văi şi chei : Cheile şi Valea Bistriţei Ardelene care oferă un peisaj încântător de-a lungul celor 65 km pe care îi strabate, începand de la 1562 m altitudine -Muntii Calimani. Apele sale cristaline se pravalesc printre brazii falnici sculptand chei inguste cu pereti abrupti si formand Cascada Diavolului la intrarea in chei; Valea Repedea-o rezervaţie complexă (zoologică, floristică şi faunistică) pe o lungime de 7 km printre formaţiunile vulcanice ale Munţilor Călimani, suprafaţa sa fiind presărată cu stâncării impresionante care au diferite înfăţişari (ciuperci, apostoli, stalpi) şi dau locurilor un farmec aparte. - Lacuri: Lacul Lala Mare-(langa vf. Ineu, la m altitudine), unul dintre cele mai frumoase lacuri alpine din Romania; Lacul Lala Mica; Lacul Ineu; Lacul Cetatele-(sau Tăul Căianului'), lângă Căianul Mic, ocrotit de lege; Lacul Colibiţabaraj artificial, (in Muntii Bargaului); Tăul Zânelor, o rezervaţie complexă. - Rezervaţii şi monumente ale naturii: Parcul dendrologic-arcalia; Piatra; Masivul de sare-saratel; Poiana cu narcise în Masivul Saca; Râpa cu 142

171 păpuşi lângă Domnesti; Râpa Mare lângă Budacul de Sus. - Staţiuni: Sângeorz Băi, la 56 km de Bistriţa şi la 31 km de Năsăud, frumoasă staţiune balneoclimaterică situată într-o depresiune (la 465 m altitudine), înconjurată de măguri vulcanice, acoperite cu păduri de fag. Are bogate izvoare de apă minerală 'Hebe', fiind mentionată documentar încă din 1770; Colibiţa, staţiune climaterică, 830 m altitudine, la 18 km de Prundul Bârgăului pe versantul sudic al Munţilor Bârgăului; Piatra Fântânele, la 1100 m altitudine, lângă Pasul Tihuţa, centru de practicare a schiului; Valea Vinului, staţiune balneoclimaterică, la 8 km de Rodna. - Vestigii istorice : Ruinele Cetăţii Ciceului -Ciceu-Giurgeşti ( ); aici a existat o puternică cetate a Evului Mediu, stăpânită de mulţi domnitori moldoveni, începand cu Ştefan cel Mare în 1489, până în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu; Turnul Dogarilor -Bistriţa ( ), are trei niveluri şi o înaltime de 35 m şi este singurul dintre turnurile cetăţii feudale Bistriţa care s-a mai păstrat; Ruinele castrului roman -Orheiu Bistriţei (sec. II-III d.hr.), de mari dimensiuni; Ruinele cetăţii Rodnei -Rodna (sec. X), a avut un rol important în perioada Evului Mediu. - Edificii religioase: Biserica evanghelică-bistriţa (sec. XV), în stil gotic (ulterior modificată în stilul Renaşterii), păstrează strane sculptate din 1516, precum şi o colecţie de covoare orientale din sec. XVI. Turnul bisericii domină oraşul prin înaltimea sa (75m); Fig Biserica ortodoxă-bistriţa ( ); Biserica-Beclean (sec. XV); Biserica evanghelica-dumitra (1488); Biserica Evanghelica-Herina ( ), construita in stil romanic; Biserica-Rodna (sec. XIII); Mănăstirea de la Vad - Ciceu, ridicată de Ştefan cel Mare, în stil moldovenesc. - Edificii culturale: Ansablul Sugălete -Bistriţa (în piaţa centrală latura nordică), un şir de clădiri (sec. XV-XVI), în stil gotic şi renascentist (caracteristice prin galeria de la parter ce reuneşte numeroase bolţi); Casa Argintarului-Bistriţa (sec. XVI), construită în stilul Renaşterii, astăzi adăpostind o secţie a Muzeului 143

172 judeţean; Muzeul memorial 'George Coşbuc' - George Coşbuc, (la 12 km de Năsăud), amenajat în casa în care s-a născut marele rapsod George Coşbuc ( ), ilustrează aspecte din viaţa şi activitatea poetului ţărănimii; Muzeul memorial 'Liviu Rebreanu' -Liviu Rebreanu, (la 3 km de Năsăud), expune obiecte personale, documente, fotografii ale remarcabilului scriitor care a îmbogăţit literatura noastră cu opere de mare valoare - Monumente şi Statui: Statuia lui Andrei Mureşanu Bistriţa, în Piaţa Centrală, în amintirea revolutionarului de la 1848, persoană marcantă a culturii româneşti, autorul versurilor actualului imn de stat al României; Statuia poetului George Coşbuc Bistriţa, în parcul orasului. - Universul etnografic al acestei zone este de o varietate uimitoare, mergând de la arta populară (bogată şi plină de fantezie) la tezaurul folcloric (extrem de divers) şi la interesantele datini şi obiceiuri ale satelor judeţului. Din acest univers amintim câteva localităţi: Bârgău (covoare şi olărit); Bistriţa Bârgăului (ţesături şi cusături multicolore); Ilva Mare (port cu numeroase cusături multicolore); Şant (case cu porţi de piatră, adevărat muzeu de artă populară). 144

173 3.3. Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Braşov Calitatea aerului 1 Probleme Starea actuala a mediului Aer Radioactivitatea In cursul anului 2006, activităţile specifice beta-globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare Poluarea de fond Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov nu are staţii pentru supravegherea poluării de fond Poluarea de impact În anul 2006 s-au prelevat probe de poluanţi gazoşi în punctele de recoltare Laborator A.P.M. Braşov, SC Tamiv SA Braşov, SC Hidromecanica SA Braşov şi Universitatea Transilvania Braşov -Str. Iuliu Maniu. Amplasarea punctelor de prelevare în municipiul Braşov, tipul poluanţilor monitorizaţi, concentraţia medie anuală şi frecvenţa de depăşire este prezentată în tabelul Din tabelul se constată că nu au fost depăşite concentraţiile maxime admisibile ale indicatorilor de calitate a aerului măsuraţi. Tabel Nr. crt. Punct de prelevare 1 Laborator APM Str. Politehnicii 2 TAMIV SA Str. Carpati 3 Hidromecanica SA, str. 15 Noiembrie Tipul staţiei Tip poluant Nr. deter. U.M. Concentr. medie anuală Frecvenţa depăşirii (CMA) NO μg/mc 37 - urban NH μg/mc SO μg/mc 43 - NO μg/mc 39 - urban NH μg/mc SO μg/mc 45 - NO μg/mc 44 - urban NH μg/mc SO μg/mc 49-1 Datele sunt extrase Raportul Agenţiei de Protecţia Mediului Braşov privind starea calităţii factorilor de mediu în judeţul Braşov în anul

174 Aer 4 DSP NO 2 73 μg/mc 47-4 urban NO NH μg/mc urban NH SO μg/mc SO μg/mc Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului Apa Starea râurilor interioare Încadrarea în clase de calitate în anul 2006 s-a efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, Ordin nr. 161/2006. După prelucrarea statistică de către SGA Braşov a rezultatelor obţinute în urma efectuării analizelor, în flux lent, s-au constatat următoarele încadrări ale râurilor de pe teritoriul judeţului Braşov: Analizând tabelul de mai sus se constată următoarele: pârâul Timiş este cel mai poluat curs de apă de pe teritoriul judeţului, cele mai curate: - Ghimbăşel, amonte Râşnov, - Turcu amonte priză Colorom Codlea - Târlung amonte acumularea Târlung. - Ucea+Ucişoara amonte priză Viromet Victoria - Breaza amonte priza Viromet Victoria - Brescioara amonte priză Viromet Victoria - Viştea amonte priză Viromet Victoria Tabel

175 crt. 1. Nr. Râu/ secţiune de control Olt la Feldioara Clasa de calitate din punct de vedere fizicochimic (indicator global) 2 II (la toţi indicatorii) Factori ce influenţează calitatea apei pe râu Evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate din: Harghita, Covasna, zona Braşov, Zărneşti şi Codlea 2. Olt la Hoghiz II Evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate din: Harghita, Covasna, zona Braşov, Zărneşti şi Codlea 3. Canal Timiş amonte confluenţa Ghimbăşel III Canalul Timiş este receptorul de ape uzate epurate sau insuficient epurate de la unele unităţi industriale din oraşul Braşov preluând totodată şi o parte a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizării acestuia. 4. Timiş aval oraş Braşov IV Pârâul Timiş este receptorul de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unităţi industriale din oraşul Braşov preluând totodată şi o parte a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizării acestuia. 5. Ghimbăşel amonte Râşnov 6. Ghimbăşel amonte confluenţa Bârsa 7. Turcu amonte priză Colorom Codlea 8. Barsa amonte Barsa Fierului 9. Bârsa amonte confluenţa Ghimbăşel I (la toţi indicatorii) III I II (cauza: indicatori regim de oxigen) II (cauza: indicatori regim de oxigen şi poluare naturale) Evacuări de ape uzate insuficient epurate şi neepurate din zona Râşnov, Cristian, Ghimbav şi Braşov Lipsa reţelei de canalizare în comunele Bran şi Moieciu. Cu toate acestea s-a constatat îmbunătăţirea calităţii apei în anul 2006, comparativ cu anul 2005, datorită implementării unui sistem de management al deşeurilor în comuna Bran evacuările de ape uzate insuficient epurate de pe platformele: Ecopaper Zărneşti (fostul Celohart Zărneşti), Romarm Tohan Zărneşti, SC Morani Impex SRL Zărneşti (fostul Serviciul Public Zărneşti), halda de nămol aferentă Staţiei de epurare a Companiei Apa Braşov. 10. Crizbav amonte II priză Primăria Feldioara 11. Vulcăniţa la III evacuările de ape uzate neepurate şi 2 I stare ecologică foarte bună II stare ecologică bună III - stare ecologică moderată IV - stare ecologică slabă V - stare ecologică foarte proastă 147

176 Hălchiu 12. Homorod (Ciucaş) amonte confluenţa Olt insuficient epurate de la: Servicii Comunale Măgura Codlea, Gospodăria anexa Penitenciarul Codlea, Protan Codlea, Agropriv Codlea III evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate de la: Servicii Comunale Codlea, Gospodăria anexa Penitenciarul Codlea, Protan Codlea, Agropriv Codlea, SC Avicod SA Codlea, SC Galli Gallo SA Codlea- Ferma zootehnică. 13. Homorodul Mic amonte confluenţa Homorod II (cauza: salinitate naturală şi a regimului de oxigen. Depăşirea la nichel se datorează fondului natural, specific zonei. 14. Homorod amonte confluenţa Olt 15. Măieruş amonte confluenţa Olt 16. Racovita amonte confluenţa Contracanal Acumulare Voila 17. Cozd aval Rupea 18. Şercaia amonte confluenţa Olt II evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate de pe teritoriul judeţului Harghita, din zona localităţilor Rupea şi Homorod, precum şi salinitatea şi fondul natural existent II (cauza: indicatori regim de oxigen) II evacuările de ape uzate neepurate şi insuficient epurate de pe platforma următoarelor societăţi: SC Nitrocontrol SA Făgăraş, SC Nitrofertilizer SA Făgăraş, SC Nitroexplosives SA Făgăraş, Uzina de Produse Speciale Făgăraş şi Roclip Făgăraş. II datorită lipsei reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare necorespunzătoare din localitatea Rupea, iar la clasa metalelor grele (fracţiune dizolvată), nichelul este necorespunzător. II 19. Cincu amonte confluenţa Olt 20. Târlung amonte acumulare Târlung 21. Valea Mare priză acumulare Dopca 22. Ucea+Ucişoara amonte priză Viromet Victoria 23. Breaza amonte priza Viromet Victoria 24. Brescioara amonte priză Viromet Victoria III I II (cauza: indicatori regim de oxigen) I I I Lipsa reţelelor de canalizare în localităţile Cincu, Rodbav şi Cincşor. 148

177 25. Viştea amonte priză Viromet Victoria 26. Corbul Ucei amonte confluenţa Olt I II Apa Analizând repartiţia pe tronsoane de râu, a categoriilor de calitate prezentate în tabelul 3.3.2, pe cei 601,2 km supravegheaţi de Laboratorul de chimie, biologie şi bacteriologia apei SGA Braşov, se constată următoarele: - la grupa indicatorii regimului de oxigen, comparativ cu anul 2005 se constată o creştere a lungimii râurilor de calitatea I-III şi o reducere la zero a celor de clasele IV-V (tabelul si figura 3.3.1) Tabel Clasa de calitate km % km % Clasa I ,43 Clasa II ,2 58,74 Clasa III ,81 Clasa IV Clasa V Total ,2 100 Figura la grupa nutrienţi : Tabel Clasa de calitate km % km % Clasa I ,73 Clasa II ,58 Clasa III ,2 4,69 Clasa IV Clasa V Total ,

178 Figura Din punct de vedere al indicatorilor nutrienţi s-a înregistrat îmbunătăţirea stării ecologice a cursurilor de apă, supravegheate în anul 2006 faţă de anul 2005, aceasta fiind majoritar foarte bună (clasa I) tabelul şi figura la grupa salinitate : Tabel Clasa de 2006 calitate km % Clasa I 227,2 37,8 Clasa II ,2 Clasa III Clasa IV Clasa V Total 601,2 100 Figura Din punct de vedere al poluanţilor de origine naturală (crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, fier, mangan şi nichel), starea ecologica a cursurilor de apă supravegheate în anul 2006 este majoritar bună (clasa II) tabelul şi figura

179 - la grupa alţi poluanţi chimici relevanţi (fenoli şi detergenţi): Tabel Clasa de 2006 calitate km % Clasa I ,23 Clasa II 288,2 47,94 Clasa III 11 1,83 Clasa IV 0 0 Clasa V 0 0 Total 601,2 100 Figura În cadrul acestei grupe alţi indicatori chimici relevanţi cursurile de apă prezintă starea ecologică foarte bună (clasa I) şi bună (clasa II) cu excepţia pârâului Timiş aval Braşov, care s-a încadrat la clasa III de calitate (stare ecologică moderată). Lacuri Acumularea Târlung este destinată în principal alimentării cu apa brută a Staţiei de tratare a apei pentru potabilizare, staţie aflată în administrarea Companiei Apa Braşov. Global, apa acumulării Târlung s-a încadrat la clasa I de calitate, la majoritatea indicatorilor de calitate fizico-chimici cu următoarele excepţii:-mijloc lac, limită zonă fotică: clasa II de calitate pentru poluanîii toxici de origine naturală (fier şi mangan). Din punct de vedere bacteriologic apa acumulării Târlung, în secţiunea turn priză fereastră captare, s-a încadrat în categoria A2. Aval de baraj s-a asigurat debitul de servitute de 0,050 mc/s impus de regulamentul de exploatare al acumulării. Lacul Târlung-Săcele se încadrează în categoria ultraoligotrof din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice ce are o valoare medie de mg/l s.um (substanţă umedă) şi mezotrof la indicatorii fosfor şi azot mineral total. Starea ecologică/stadiul trofic a lacului Târlung-Săcele este bună/oligotrof. Lacul de acumulare Viştea este situat la 2 km amonte de localitatea 151

180 Viştea de Jos. Din punct de vedere fizico-chimic, global, apa acumulării Viştea s-a încadrat la clasa II de calitate. Cu o valoare medie de mg N/l şi mg P/l lacul Viştea se încadrează în categoria hipertrof. Cu o valoare medie a biomasei fitoplanctonice de mg/l lacul Viştea se încadrează în categoria ultraoligotrof.starea ecologică /stadiul trofic a lacului Viştea este moderată/mezotrof Lacul artificial de acumulare Hamaradia-Holboşel, alimentat de pârâul Homorod (Hamaradia) este situat la 2 km aval de comuna Dumbrăviţa, şi asigură un volum de 0,562 mil.mc apă pentru irigaţii în perioada de secetă şi un volum de 1,392 mil.mc apă corespunzator unei suprafeţe de 100 ha luciu apa pentru piscicultură precum şi protejarea terenurilor limitrofe de inundaţii. De asemenea din apă pentru piscicultură se alimentează şi fermele piscicole din aval de acumulare prin preluarea unui debit de cca. 30 l/s. Starea ecologică/stadiul trofic a lacului Hamaradia este moderata/mezotrof. Apele subterane Prin recoltările de probe de apă din forajele de urmărire a calităţii apei subterane şi analizele efectuate în cursul anului 2006 de către Laboratorul de chimie, biologie şi bacteorologia apei SGA Braşov s-a urmărit calitatea stratului acvifer freatic. S-a monitorizat calitatea apelor subterane din 35 de foraje de urmărire a poluării, cu o frecvenţă de una sau de două ori pe an, respectiv din 15 izvoare şi foraje destinate potabilizării, cu o frecvenţă de patru ori pe an. Pentru programul de potabilizare s-au făcut şi analize bacteriologice cu o frecvenţă de două ori pe an. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane freatice sunt prezentate în tabelul Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane Se pot declara ca zone critice, din punct de vedere a calităţii apelor curgătoare din judeţul Braşov, următoarele tronsoane: - Pârâul Timiş- tronsonul situat între aval municipiul Braşov- aval confluenţa Ghimbăşel. Pe acest tronson de râu calitatea apei este afectată de: apele uzate neepurate sau insuficient epurate de la unele unităţi industriale din oraşul Braşov, de către apa provenită din precipitaţii de pe cele două depozite de deşeuri menajere şi unul de deşeuri industriale situate pe malul Timişului, preluarea unei părţi a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizării acestuia. Apele uzate evacuate de aceste unităţi determină încadrarea pârâului la clasa IV de calitate datorită nutrienţilor : amoniu, azotiţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total. - Canalul Vulcăniţa- tronsonul intravilan Codlea- confluenţa Homorod (Ciucaş). Pe acest tronson de râu calitatea apei este afectată de evacuările apelor uzate neepurate şi insuficient epurate de la: Tohan Zărneşti, SC Morani Impex SRL Zărneşti (fostul Serviciu Public de Specialitate), evacuărilor de ape uzate neepurate şi insuficient epurate provenite de la: Servicii de Gospodărire Măgura Codlei, Protan Codlea, Agropriv Codlea, Avicola Codlea, Galli Gallo Codlea şi poluări istorice produse de SC Ecopaper SA Zărneşti şi SC Colorom SA Codlea. Apele uzate evacuate de aceste unităţi determină încadrarea pârâului la clasa III de calitate datorită indicatorii regimului de oxigen (oxigen dizolvat, saturaţia, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr) şi nutrienţilor (amoniu, azotaţi ortofosfaţi), cu menţiunea că de pe platformele SC Celohart S.A Zărneşti şi SC Colorom SA Codlea s-au evacuat o perioadă îndelungată ape cu conţinut în compuşi nebiodegradabili cu efect toxic asupra biocenozei, ceea ce a dus la dispariţia fondului piscicol natural de pe aces curs de apă. Menţionăm ca SC Ecopaper S.A Zărneşti (fostul SC Celohart S.A Zărneşti) funcţionează în prezent la cca. 10% şi a retehnologizat staţia de epurare, iar instalaţiile tehnologice de pe platforma SC Colorom SA Codlea nu au funcţionat în anul

181 Tabelul Nr.crt Zona Forajul Foraj pompat în anul Indicatori depăşiţi faţă de categoria potabilă conform Legii 311/ Zărneşti P1 Zărneşti Nu Nu ph uşor acid, sulfuri, plumb 2. P2 Zărneşti Da Da - 3. P3 Zărneşti Da Nu Cianuri totale, sulfuri 4. Zona Braşov- F1 Braşov Da Nu CCO-Mn, azotaţi 5. Prejmer F2 Braşov Da Nu - 6. Hărman F10 Hărman Da Nu ph uşor acid, CCO-Mn, azotaţi Prejner 7. F13 Hărman Da Nu ph uşor acid, azotaţi Prejner 8. F10 bis ANIF Funcţional - front est Prejner 9. F23 ANIF front Hărman Prejner Funcţional Zona Braşov F2 Compania Funcţional - Stupini Apa front Stupini 11. Zona Codlea P1 Codlea Da Nu Azotaţi, fier total, sulfuri 12. P4 Codlea Nu Nu Azotaţi, fier total, sulfuri 13. P16 Codlea Da Nu Cianuri totale,sulfuri 14. F4 Serviciul de Gospodărire Comunală front DGRS Funcţional Azotaţi, sulfuri 15. F1 Colorom Nu Nu ph uşor acid, CCO-Mn, Codlea amoniu, mangan, sulfuri 16. F2 Colorom Nu Nu CCO-Mn, amoniu, fier total, Codlea mangan, sulfaţi, sulfuri 17. Zărneşti P1 Zărneşti Nu Nu ph uşor acid, sulfuri, plumb 18. P2 Zărneşti Da Nu P3 Zărneşti Da Nu Cianuri totale, sulfuri 20. Zona Făgăraş P1 Făgăraş Da Nu P2 Făgăraş Da Nu P3 Făgăraş Da Nu ph uşor acid, 23. P4 Făgăraş Da Nu ph uşor acid, 24. P5 Făgăraş Da Nu F2 Făgăraş Da Nu ph uşor acid, 26. F3 Făgăraş Da Nu CCO-Mn, azotaţi 27. F4 Făgăraş Da Nu ph uşor acid, 28. F VI Apa Serv Funcţional Duritate totală (apă uşor front Pojorta moale), coliformi totali Sâmbăta 29. Zona Ucea P2 Ucea Da Nu P4 Ucea Da Nu CCO-Mn 31. Zona Rotbav F 3 Rotbav Da Nu Amoniu 32. F 4 Rotbav Da Nu Amoniu 33. Zona Comana F1 Comana de Nu Da ph uşor acid, CCO-Mn, de Sus Sus amoniu, mangan, sulfuri 34. Zona Comana de Jos F1 Comana de Jos Nu Da - 3 Depăşirile au fost calculate faţă de valorile medii înregistrate în anul

182 35. F4 Comana de Nu Da Sulfuri Jos 36. Zona Bod F 1 Bod Nu Nu CCO-Mn, fier total, mangan, sulfuri 37. Zona Ghimbav F1 Ghimbav Nu Nu Zona F3 Şercaia Nu Nu Zona F1 Hoghiz Nu Da Plumb 40. Zona F1A Măieruş Nu Nu Zona F2 Voila Nu Nu Zona F 3 Viştea Nu Nu Zona F2 Dumbrăviţa Nu Da - Surse majore de ape uzate In tabelul de mai jos sunt prezentate sursele majore de poluare din judeţul Braşov Surse de poluare Compania Apa Braşov SC Apa Serv S.A Făgăraş Domeniu de activitate Asigură tratarea, distribuţia apei potabile, transportul şi evacuarea apelor uzate menajere şi o parte a apelor industriale Asigură captarea, distribuţia apei potabile, transportul şi evacuarea apelor uzate menajere şi o parte a apelor industriale din mun. Făgăraş Emisar Ghimbăşel, Timiş, Râul Olt Contracanal acumulare Voila Volum ape uzate evacuate (mil.mc) Poluanţi specifici 30,90 Suspensii, CBO5, CCO- Cr, sulfuri, fosfor, detergenţi şi indicatori bacteriologici 0,26 Amoniu, CBO5, CCO- Cr, sulfuri, fosfor, detergenţi Grad de epurare - % - 87 CBO5-56% Suspensii 59% Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului Sol Categorii de folosinţă Fondul funciar al judeţului Braşov în anul 2006, pe categorii de folosinţă se prezintă astfel (tabel 3.3.9): Nr.crt. Specificare Suprafaţa (ha) % Suprafaţa judeţului ,00 1. Suprafaţa neagricolă ,58 2. Suprafaţa agricolă , Păşuni Fâneţe naturale , Livezi+arbuşti fructiferi ,01 154

183 2.4 -Vii+hamei 179 0, Arabil Clase de calitate Din studiile realizate cu privire la clasele de bonitare, rezultă următoarea situaţie, în judeţul Braşov (tabel ): Tabel Specificare Supraf. ha. Clasa de fertilitate I II III IV V Arabil Păşuni+Fâneţe Livezi Vii+ hamei Suprafaţa agricolă totală %/ clase 100 0,7 4,6 33,6 54,5 6,6 Sol Rezultă că sprafeţele agricole cu soluri fertile (clasa I şi II) au o pondere extrem de mică. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc) Suprafaţa haldelor de steril a SC CET Braşov SA este de 66 ha din care 52 ha ocupate de steril (strict depozite), restul suprafeţei fiind drumuri de acces, organizare şantier şi staţii de pompare. Poluarea solului (ha) în anul 2006, în judeţul Braşov, este prezentată în tabelul Soluri afectate de reziduuri zootehnice Dejecţiile provenite de la unitatile zootehnice sunt depozitate temporar în incinta societăţilor, în spaţii special amenajate (platforme betonate) care pot fi controlate şi monitorizate. Aceste dejecţii sunt utilizate ca îngrăşământ pentru fertilizarea terenurilor agricole, cu condiţia analizării lor de către organele abilitate şi a respectării cantităţii de azot pe ha, impusă de codul bunelor practici agricole. Se remarcă o poluare a solului şi a pânzei freatice datorită infestării acesteia cu purin. Acest fenomen se explică prin faptul că prin desfiinţarea unor unităţi agricole, creşterea animalelor a devenit o preocupare importantă a locuitorilor zonelor rurale, trecându-se astfel de la o poluare punctiformă la o poluare difuză 155

184 Ramura economică Total Judeţ Industria energiei electrice şi termice Industria Extractivă Industria metalurgică Feroasă Tabelul Industria Chimică Industria alimentara Agricultura Gospodaria comunală Alte ramuri Substanţa poluantă Total din 142,695 53,0-0,668 7,941-2,3 53,24 25,55 Cenuşă 21,5 21, Deşeuri - menajere 55,42-0,428 1, ,24 0,6475 Nămoluri Dejecţii 2, ,3 - - Slamuri 2, ,04 2, Nămoluri de staţii de epurare 8, , ,75 Noroaie Steril 21, ,16 Zgură 31,69 31,5-0,

185 Sol. Calitatea solurilor În cadrul Laboratorului APM Braşov, factorul de mediu sol se analizează din 23 de puncte de recoltare din judeţul Braşov, acestea fiind grupate pe zone, după cum urmează: Braşov, Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Feldioara, Victoria 1 (5 puncte aflate în incinta societăţii Purolite ), Victoria 2 (6 puncte aflate în exteriorul societăţii şi în alte puncte din localitate). În urma unui studiu comparativ pentru perioada martie noiembrie 2005 şi aceeaşi perioadă a anului 2006, se constată următoarele: Indicatorul ph Pentru acest indicator în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale mai mici faţă de cele obţinute în anul 2005 în toate zonele monitorizate. Figura3.3.5 Indicatorul carbon organic Pentru acest indicator în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale mai mici faţă de cele obţinute în anul 2005 în toate zonele monitorizate. Valorile obţinute nu depăşesc pragul de 3 %. 157

186 Indicatorul sulf din ionul sulfat În zona Hoghiz s-au obţinut valori medii anuale mai mari în anul 2006 faţă de anul În zona Feldioara în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale identice cu cele obţinute în anul În celelalte zone s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de anul Valorile medii anuale sunt mult sub limita admisă de Ordinul 756/1997. Indicatorul Cu2+ Pentru acest indicator s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de anul 2005 în toate zonele monitorizate, dar sub pragul de alertă pentru tipuri de folosinţă sensibile de 100mg/kg s.u.,conform Ord.756/

187 Indicatorul Zn2+ Pentru acest indicator s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de anul 2005 în zonele Braşov şi Făgăraş. În restul zonelor în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale, mai mari faţă de anul 2005 dar sub pragul de alertă pentru tipuri de folosinţă sensibile de 300 mg/kg s.u., conform Ord.756/ Indicatorul Cd2+ Pentru acest indicator s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de anul 2005 în zona Făgăraş. În restul zonelor s-au obţinut valori medii anuale mai mari în anul 2006 faţă de anul 2005, valorile obţinute fiind sub limita admisă de 1 mg/kg s.u. 159

188 Indicatorul Mn2+ În zonele Braşov şi Feldioara în anul 2006 s-au obţinut valori medii anuale mai mari faţă de cele obţinute în anul În celelalte zone s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de anul Valorile obţinute sunt sub limita admisă de 900 mg/kg s.u. Indicatorul Ni2+ În zona Victoria 1 s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 de cele obţinute în anul În restul zonelor s-au obţinut valori medii anuale mai mari în 2006 faţă de anul Valorile obţinute sunt sub limita de 75 mg/kg pentru pragul de alertă pentru tipuri de folosinţă sensibile, conform Ord.756/

189 Indicatorul Pb2+ În zonele Braşov, Codlea şi Hoghiz s-au obţinut valori medii anuale mai mici în anul 2006 faţă de cele obţinute în anul În restul zonelor s-au obţinut valori medii anuale mai mari în 2006 faţă de anul Valorile obţinute sunt sub limita admisă de 50 mg/kg s.u. pentru pragul de alertă pentru tipuri de folosinţă sensibile,conform ord.756/ Zone critice sub aspectul degradării solurilor Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate prin depunerea deşeurilor industriale, a deşeurilor menajere, prin fenomenul eroziunii de suprafaţă şi prin alunecare de teren. - zona eroziunilor de suprafaţă, cuprinde în total o suprafaţă de ha iar arealele cele mai mari sunt în localităţile: Cincu (1.800ha), Drauseni (1.750ha), Granari (1.400ha), Perşani (1.200ha), Rotbav (1.200ha), Ticuşul Vechi (120ha) şi Valea Timişului (1.100ha); - zona alunecărilor de teren cuprinde o suprafaţa de ha, arealele cele mai importante fiind pe teritoriul localităţilor: Cincu (300ha), Galaţi (235 ha), Homorod (200 ha), Râşnov (200 ha) şi Crihalma (185 ha); - zona depunerilor deşeurilor industriale cuprinde o suprafaţă de 29 ha; cele mai mari suprafeţe sunt în municipiul Braşov, unde rampa amplasată spre localitatea Zizin ocupă 10 ha, rampă din localitatea Prejmer, care are tot aproximativ 10 ha şi cea de la Hoghiz de 2,5 ha. - zona depunerilor deşeurilor menajere, care cuprinde o suprafaţă de cca. 16ha şi ale cărei areale mai reprezentative sunt cele ale rampelor din Braşov (4 ha), Zărneşti (2 161

190 ha) şi Budila (1,5 ha). În municipiul Braşov, în anul 2004 s-a deschis rampa ecologică, pentru care ARPM Sibiu a emis autorizaţie integrată de mediu. Menţionam faptul că rampele de depozitare a deşeurilor existente în celelalte localităţi urbane, nu sunt rampe ecologice, iar levigatul nu este dirijat spre staţii de epurare. La fel de improprii sunt şi rampele din mediul rural. Depozitele de deşeuri municipale şi rurale neconforme, vor fi închise; anul de închidere al depozitelor se regăseşte în tabelul de mai jos: Anul de inchidere Depozit 2007 Braşov 2008 Zărneşti 2008 Râşnov 2008 Făgăraş 2008 Săcele 2009 Predeal Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor La DADR Braşov au fost propuse pentru ameliorare, prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare cca ha terenuri agricole. În limita sumelor aprobate de MAPDR s-au întocmit şi executat următoarele proiecte de ameliorare : - perimetrul localităţilor Fântâna Hoghiz 214 ha - perimetrului Ungra Straja 83 ha - perimetrul de ameliorare Hălchiu 86 ha - perimetrul Şinca Nouă (110 ha) este în faza de organizare a licitaţiei pentru atribuirea lucrărilor de execuţie. Pentru perimetrele Prejmer şi Hălchiu II au fost întocmite studiile de fezabilitate. 162

191 Flora şi fauna judeţului Braşov Probleme Starea actuala a mediului Flora şi fauna Conform împărţirii Europei in regiuni biogeografice, jud.brasov se află la interferenţa a două zone biogeografice: alpină şi continentală. Habitatul este o suprafaţă de teren ocupată de un individ sau de o populaţie pe care acesta îşi desfaşoară activitatea. În anul 2006 habitatele naturale din judeţul Braşov au avut o evoluţie relativ normală. Alternanţa perioadelor umede cu cele secetoase nu a dezechilibrat evoluţia firească a habitatelor. Nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor. Turismul dezorganizat, pune totuşi în pericol menţinerea unui echilibru ecologic al habitatelor, în mod special prin prezenţa deşeurilor depozitate sau abandonate haotic pe mari suprafeţe in zonele protejate, parcuri naturale sau naţionale.habitatele naturale întâlnite în judeţ sunt caracteristice ecosistemelor terestre, acvatice cât si subterane. In anexele 6 şi 9 sunt prezentate date privind Parcul Naţional Bucegi, respectiv date privind siturile cuprinse în Natura 2000 de pe teritoriul judeţului Braşov Sănătatea umană Probleme Sanatatea umana Starea actuala a mediului Judeţul Braşov are în teritoriu 4 municipii Braşov, Săcele, Codlea şi Făgăraş - 6 oraşe Râşnov, Ghimbav, Rupea, Predeal, Victoria şi Zărneşti- şi 43 comune. În baza Ordinului nr. 745/2002 privin stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România - Municipiul Braşov inclusiv municipiul Codlea, oraşul Ghimbav şi comuna Sânpetru formează o aglomerare urbană. Populaţia judeţului, înregistrată la 01 iulie 2006, a fost de locuitori, din care în mediul urban locuitori şi în mediul rural locuitori. Suprafaţa judeţului este de kmp, cu o densitate a populaţiei de 111,09 loc./kmp Zone critice sub aspectul poluării atmosferice Pentru indicatorul pulberi sedimentabile, zonele cele mai afectate sunt: zona Hoghiz, care prezintă situaţii critice permanente datorită agentului economic SC Romcim-Lafarge; zona Braşov, care prezintă situaţii critice accidentale în apropierea agenţilor economici Temelia şi Prescon, deţinătoare ale carierelor 163

192 Calitatea aerului citadin Sanatatea umana Alimentarea cu apă potabilă agenţilor economici Temelia şi Prescon, deţinătoare ale carierelor Răsăritul şi Stejeriş. Pentru indicatorul noxe chimice NH3, NO2, SO2 semnalăm următoarele zone: zona Făgăraş-Victoria, unde activează agenţii economici Nitramonia din Făgăraş şi Viromet, Purolite din Victoria; zona Braşov, cu agenţii economici Roman, C.E.T. şi Tractorul. Pentru noxele rezultate în urma arderii combustibililor, se semnalează sursele mobile de poluare în special în mun. Braşov reprezentate de traficul rutier, poluatoare cu monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC), oxizi de azot şi sulf (NOx, SOx), cu particule şi plumb. În concluzie, având în vedere diversitatea ramurilor industriale şi numeroşii agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, se pot distinge următoarele 3 zone critice: 1. Zona centrală a judeţului formată din mun. Braşov împreună cu localităţile învecinate: Săcele, Cristian, Codlea. 2. Zona central - nordică a judeţului cu localităţile Hoghiz, Racoş, Rupea. 3. Zona central - vestică a judeţului cu localităţile Făgăraş şi Victoria Alimentarea cu apă potabilă În municipiul Braşov şi municipiul Săcele necesarul de apă este asigurat din acumularea Tărlungeni (Săcele) şi din apa subterană prin captările de la Bartolomeu, Prejmer Hărman, Sânpetru Hărman. O parte din apa potabilă provine şi din captarea de izvoare. În municipiul Braşov, în anul 2006 au fost branşaţi: locuinţe individuale asociaţii de locatari agenţi economici Conform analizelor efectuate de Laboratorul Apă Potabilă al Companiei APA Braşov calitatea apei potabile se înscrie în parametrii de potabilitate. Analizele bacteriologice sunt bune, necorespunzatoare fiind sub 5%, acceptate de standard. În municipiul Făgăraş şi municipiul Codlea necesarul de apă este asigurat din sursa subterană şi din captări de izvoare. SC APA SERV SA Făgăraş determină o parte din indicatorii de calitate ai apei captate. 164

193 Sanatatea umana În oraşul Predeal, Raşnov şi Rupea apa pentru consum este asigurată din surse subterane şi de suprafaţă. În oraşul Victoria necesarul de apă este asigurat din surse de suprafaţă, iar în oraşul Zărneşti din sursa subterană Canalizare Sistemul de canalizare şi procesul de epurare al apelor uzate nu este suficient dezvoltat. Sunt necesare lucrări de extindere şi retehnologizare a sistemului de canalizare precum şi modernizarea şi eficientizarea procesului de epurare. În anul 2006 în judeţul Braşov, 20 localităţi au avut instalaţii de canalizare publică, din care 10 municipii şi oraşe, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare fiind de 672,367km. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare din judeţul Braşov este prezentată în tabelul de mai jos Efectele poluării mediului asupra sănătăţii Din punct de vedere al acţiunii asupra sănătăţii se pot distinge efecte directe şi efecte indirecte (rezultate din acţiunea asupra mediului). Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificări fizico-patologice, etc. Efectele indirecte sunt reprezentate de modificările produse de poluarea aerului asupra mediului. Astfel pot fi afectate flora şi fauna, iar acţiunea asupra plantelor şi animalelor poate fi un indicator al nocivităţii potenţiale directe asupra omului. Datele despre starea de sănătate a populaţiei nu pot fi corelate direct şi corect cu datele de mediu, deoarece lipsesc datele meteorologice şi datele despre biomarkeri de expunere şi biomarkeri de efect. Deoarece nu s-au constatat creşteri semnificative din punct de vedere statistic pentru afecţiunile considerate ca reprezentative - astmul bronşic, bronşita cronica şi I.A.C.R.S se poate afirma că starea de confort şi de sanătate a populaţiei în raport cu starea mediului în zonele locuite, este bună. Direcţia de Sănătate Publică nu consideră calitatea habitatului uman ca principal factor de risc pentru apariţia bolilor. 165

194 Tabel Judeţ Reţele apă potabilă Reţele de canalizare Lungime Vol. Nr. Populaţie Lungime Vol. Nr. Populaţie (km) distribuit localităţi racordată (km) ape localităţi racordată (mii mc) uzate (mii mc) Braşov 1.512, , Spaţii verzi, Parcuri Spaţii În judeţul Braşov, în anul 2005 suprafaţa spaţiilor verzi din municipii şi oraşe a verzi, fost de 352 ha, distribuită neuniform în zonele urbane Parcuri Managementul riscului de mediu Probleme Starea actuala a mediului Managementul riscului de mediu Risc seismic In tabelul sunt prezentate unităţile administrativ-teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK). Tabel Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativteritorială Numărul de locuitori Intensitatea seismică exprimată în grade MSK 1. Braşov Municipiul Braşov VII 2. Municipiul Făgăraş VII 3. Municipiul Săcele VII 4. Oraşul Codlea VII 5. Oraşul Predeal VII 6. Oraşul Râşnov VII 7. Oraşul Rupea VII 8. Oraşul Victoria VII 9. Oraşul Zărneşti VII 166

195 Managementul riscului de mediu Inundaţii In tabelul se prezintă localităţile afectate de inundaţiile produse pe cursurile de apă sau pe torenţi Tabel Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativteritorială Braşov Tipuri de inundaţii pe cursuri de apă pe torenţi Municipiu Braşov 1. Săcele - Oraşul 2. Predeal - 3. Zărneşti - Comuna 4. Budila - 5. Buneşti - 6. Comana - 7. Hoghiz - 8. Mândra - 9. Părău Poiana Mărului Racoş Şercaia Şoarş Tărlungeni Teliu Ungra Vama Buzăului - Zone critice sub aspectul degradării solurilor Zona eroziunilor de suprafaţă, cuprinde în total o suprafaţă de ha iar arealele cele mai mari sunt în localităţile: Cincu (1.800ha), Drauseni (1.750ha), Granari (1.400ha), Perşani (1.200ha), Rotbav (1.200ha), Ticuşul Vechi (120ha) şi Valea Timişului (1.100ha); Zona alunecărilor de teren cuprinde o suprafaţa de ha, arealele cele mai importante fiind pe teritoriul localităţilor: Cincu (300ha), Galaţi (235 ha), Homorod (200 ha), Râşnov (200 ha) şi Crihalma (185 ha); 167

196 3.4. Aspecte relevante ale stării mediului în judeţul Prahova Calitatea aerului 1 Probleme Starea actuala a mediului Aer Radioactivitatea Pe teritoriul judeţului Prahova există două staţii de supraveghere a radioactivităţii mediului: staţia RA 36 Ploieşti şi staţia RA 07 Babele, ce efectuează măsurători de radioactivitate beta globală pt toţi factorii de mediu calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. In cursul anului 2006, activităţile specifice beta-globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare Poluarea de fond Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova nu are staţii pentru supravegherea poluării de fond Poluarea de impact Analiza precipitaţiilor colectate de la staţiile R.A. Ploieşti, Meteo Câmpina, Meteo Buşteni, Meteo Azuga şi Meteo Cheia s-a efectuat la următorii indicatori: ph, conductivitate, aciditate-alcalinitate, sulfaţi, cloruri, amoniu, azotaţi, azotiţi, calciu şi magneziu. Concentraţia de SO 4, Cl -, NH + 4 este mai mare în zonele cu activitate industrială mai intensă. Calitatea aerului Calitatea aerului în municipiul Ploieşti este monitorizată din punct de fizico chimic şi bacteriologic printr-o reţea de supraveghere (10 statii de monitorizare) stabilită în funcţie de impactul marilor poluatori asupra mediului înconjurător. In celelalte localităţi, calitatea aerului se monitorizează sporadic, mai ales de către societăţile economice. Estimarea emisiilor de poluanţi la nivelul judeţului s-a făcut în urma inventarierii activităţii (SNAP) agenţilor economici din judeţul Prahova cu ajutorul ghidului CORINAIR, punându-se în evidenţă următoarele (pentru perioada Datele sunt extrase Raportul Agenţiei de Protecţia Mediului Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu în judeţul Prahova în anul

197 Aer 2006: - emisiile anuale de dioxid de sulf, în 2006 au crescut faţă de 2005, apropiinduse de valoarea din O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1 arderi în energie şi industriile de transformare. - emisiile anuale de monoxid şi dioxid de azot, în 2006 au crescut faţă de 2005, apropiindu-se de valoarea din O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1 arderi în energie şi industriile de transformare şi grupa 3 arderi în industria de prelucrare. - emisiile anuale de amoniac, în 2006 au crescut faţă de 2005, dar sunt mai mici faţă de cele inregistrate in anul O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 10 agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite. - emisiile anuale de compuşi organici volatili, în 2006 au crescut faţă de anii O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1 arderi în energie şi industriile de transformare şi grupa 4 procese de producţie. - emisiile anuale de pulberi în suspensie, în 2006 au scăzut faţă de 2005, dar sunt peste valoarea din O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1 arderi în energie şi industriile de transformare şi grupa 3 arderi în industria de prelucrare. - emisiile anuale de plumb, cadmiu şi mercur, în 2006 au scăzut faţă de 2005, fiind mult sub valoarea înregistrată în O contribuţie importantă o au activităţile din grupa 1 arderi în energie şi industriile de transformare şi grupa 3 arderi în industria de prelucrare pentru cadmiu şi plumb şi grupa 1 pentru mercur. - emisiile anuale de poluanţi organici persistenţi, în 2006 au crescut faţă de O contribuţie importantă o au sursele mobile, utilajele şi procesele de incinerare a deşeurilor. In municipiul Ploieşti, în urma monitorizării pulberilor aspirabile în nouă staţii de supraveghere a calităţii aerului se observă că concentraţia medie anuală în staţiile în trafic este mai mare decât în restul staţiilor. În regiunile cu densitate mare de populaţie şi o industrie dezvoltată (Ploieşti, Câmpina), se constată creşterea concentraţiei de oxizi de azot, oxizi de sulf (instabili, care în prezenţa umidităţii din atmosferă dau naştere la sulfaţi), creştere datorată activităţii industriale din zonă. Se constată existenţa mai multor zone critice, din punct de vedere al poluării atmosferice. Astfel, putem aminti zona Municipiului Ploiesti (industrie petrochimica, metalurgica, materiale de constructii), zona Municipiului Câmpina (industrie petrochimica), Comarnic (industria cimentului) şi Azuga (industria produselor refractare). 169

198 Calitatea resurselor de apă Probleme Starea actuala a mediului Apa Starea râurilor interioare La nivelul anului 2006, evoluţia calităţii apelor curgătoare a fost urmărită şi înregistrată în 33 secţiuni amplasate pe cursurile principale de râuri cât şi izvoare, secţiuni incluse în Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor în România. Numărul de kilometri monitorizaţi în anul 2006 a fost de 694 km, mult mai mare faţă de anii precedenţi când acesta era de 522km. Repartiţia lungimii cursurilor de apă din întreg subbazinul râului Prahova pe tronsoane caracteristice 2 în anul 2006 este prezentată în figura Fig Apa Ape subterane Compozitia apelor subterane, aferenta forajelor studiate, cu amplasament acvifer in strat freatic sub 50 m, este mult influentata de compozitia solurilor, regimul hidrografic, relief, conditii meteorologice si de activitatile umane (industrie, agricultura, activitati turistice, lucrari de infrastructura) Dintre forajele studiate în anul 2004, unele prezinta valori medii anuale ce depasesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, 2 I stare ecologică foarte bună II stare ecologică bună III - stare ecologică moderată IV - stare ecologică slabă V - stare ecologică foarte proastă 170

199 Apa depasesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata cu Legea 311/2004.Cele mai semnificative depasiri sunt la indicatorii : cloruri, sulfati, CCO-Mn, azot amoniacal, fier total, mangan, turbiditate si conductivitate electrica, mai ales în forajele amplasate in zona industriala Tatarani-Teleajen, CET Brazi, Halta Prahova, dar si in zonele agricole Buda Palanca, Manesti, Adancata, Baba Ana si Burias- Predesti. Continutul ridicat de substante biogene (cloruri, CCO-Mn,) este rezultatul descompunerilor organice din sol, spalarii terenurilor agricole de catre apele meteorice si temperaturilor ridicate, in cazul forajelor Buda -Palanga, Adancata, Baba Ana, Manesti. Daca turbiditatea este influentata mult de conditiile meteorologice, duritatea totala cu valori de peste 30 G ca si mineralizarea crescuta (Adancata, Halta Prahova, Baba Ana, Manesti, Buda-Palanca) sunt determinate de compozitia chimica a solurilor, marimea suprafetei si timpul de contact apa-roca, de adancimea forajului. Continutul ridicat de fier si mangan poate proveni din dizolvarea rocilor bogate in sarurile acestor metale si, in absenta pomparilor periodice, din contactul prelungit cu tubulatura metalica a forajului. Din rezultatele obtinute in Laboratorul de analize fizico-chimice si biologice Ploiesti si compararea lor cu valorile prevazute in Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata cu Legea 311/2004 si STAS 9450/88- Apa pentru irigarea culturilor agricole si alte standarde si normative, se pot aprecia orientativ posibilitatile de utilizare a apelor subterane din zonele unde sunt amplasate forajele de observatie, astfel : aproximativ 21% din foraje sunt potential potabile, aproximativ 50% se pot folosi pentru irigatii si 29% pot fi folosite in scop industrial. Lacuri de acumulare In subbazinul Prahova se afla doua lacuri de acumulare, Paltinu şi Măneciu, folosite in scopuri complexe : alimentare cu apa potabila, atenuarea viiturilor, producere de energie, etc. Evolutia apei lacurilor s-a urmarit in timp, in trei sectiuni (amonte baraj, centru si coada) si pe un singur nivel. Din punct de vedere fizico-chimic, clasa de calitate este a II-a, pentru cele doua lacuri. 171

200 Calitatea solului Probleme Starea actuala a mediului Sol In figura se prezintă harta cu tipurile de soluri din judeţul Prahova, iar în tabelul categoriile de folosinţă a solului. Clase de calitate Repartiţia terenurilor din judeţul Prahova pe clase de calitate în anul 2006 este prezentată în tabelul Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova monitorizează calitatea solurilor din punct de vedere al conţinutului de metale grele în sol ( Cd, Pb, Zn, Ni, Cu), din imediata vecinătate a principalei artere de circulaţie din judeţ respectiv pe DN1 (Valea Prahovei) în 11 puncte de monitorizare : Potigraful, Hipodrom, Intersecţia Mihai Viteazul, Cablul Românesc, Metro, Băicoi, Câmpina, Comarnic, Sinaia, Buşteni şi Azuga. In raportul anual nu se găsesc date privind calittaea solului în alte localităţi Soluri afectate de reziduuri zootehnice Conform Autorităţii Sanitar-Veterinare Prahova, fiecare ferma autorizată sanitar-veterinar are o platformă betonată pentru aşa numitele reziduuri zootehnice şi câte o fosă septică pentru fermele de porci. În exploataţiile de la nivelul gospodăriilor individuale gunoiul de grajd este depozitat, adesea, direct pe sol. Tabel Nr.crt Categoria de Clasele de calitate NMB Clasa folosinţă I II III IV V Media Judeş/folosinţă de calitate 1 Arabil 7,3 36,7 37,3 17,7 1,0 56 III 2 Păşuni+fâneţe - 2,4 21,2 39,6 36,8 28 IV 3 Vii 2,4 24,9 43,3 27,5 1,9 50 III 4 Livezi 0,2 9,4 37,3 49,8 3,3 41 IV 172

201 Figura

202 Tabelul Nr.crt Categoria de folosinţă 1. Arabil Păşuni Fâneţe şi pajişti naturale 4. Vii şi pepiniere viticole 5. Livezi şi pepiniere pomicole TOTAL AGRICOL

203 Sol Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic) Pe teritoriul judetului Prahova se desfasoara activitati de extractie a lignitului prin lucrari miniere subterane si la zi in cadrul Exploatarii Miniere Filipestii de Padure. Exploatarea se face in zonele Palanga, Rosioara si Magureni. In urma exploatarii lignitului rezulta substante solide reziduale, constituite din steril, cenusa, precum si din alte reziduuri solide ce provin din procesul tehnologic sau din activitatile auxiliare, ce sunt depozitate in halda de sterile, ce nu constituie un factor de poluare a mediului inconjurator. In judetul Prahova exista numeroase societati ce-si desfasoara activitatea in domeniul industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide), precum: S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SC PETROM SA Sucursala PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti Punct de lucru Rafinaria VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Romana S.A. Campina. De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca. Toate aceste depozite de deseuri industriale constituie presiuni importante asupra calitatii solurilor din judet. Sol Zone critice sub aspectul degradării solurilor Impactul negativ asupra Parcului Natural Bucegi consta din declansarea si accelerarea eroziunii de suprafata si de adancime a terenului prin: - lucrari de constructie initiale, de extindere si reamenajare a numeroase obiective (cabanele turistice, mijloace de transport pe cablu). - transportul auto si circulatia turistica auto si pietonala pe o retea haotica si densa de drumuri (cai de acces si poteci trasate gresit si neintretinute) - practicarea unui pasunat nerational si abuziv cu depasirea normelor de incarcare cu animale a pajistilor, generand eroziuni direct si indirect ale solului. Consiliul Judeţean Prahova a furnizat următoarele date privind solurile degradate din judeţul Prahova ca urmare a alunecărilor de teren sau eroziunilor : AZUGA - 0,5 ha - degradare teren - str.baiului,str.parcului - consolidare cu zid de sprijin, BREAZA - 1 ha- alunecare de teren zona Miron Copoiu - s-a reabilitat, BUSTENI - 1 ha- degradare teren Valea Alba, Valea Cerbului - consolidare cu zid de sprijin, BOLDESTI-SCAIENI -2 ha-degradare teren, alunecari zona Seciu - faza de proiect pentru a realize consolidare, VALENII DE MUNTE -2,5 ha - degradare teren,alunecari -str. Eremia Grigorescu str.cismari; str.valter Maracineanu ; exista proiect pentru lucrari de consolidare. 175

204 Sol ALBESTI-PALEOLOGU - 9,5 ha eroziune,alunecari in Albesti Paleologu si Albesti Muru, BERCENI - 6 ha-degradare teren, alunecari in Moara Noua, Catunu au in program plantare de pomi, BALTESTI - 0,5 ha - alunecare teren, sat Podenii Vechi,consolidare prin plantare de salcam, CERASU-2 ha- degradare teren, alunecare de teren- consolidare cu ziduri de sprijin, CORNU - 8,11ha - alunecare reactiva - in zonele: Lacsoare, str.grindului, str.pomi - Ivan, str.balitei si Pod Balita, str.provinceanu, str.malul Vadului, Pod Valea Rea, str.pomilor,cornu de Sus, Carol I cimitir; exista 9 proiecte pentru reabilitare,consolidare pentru care se cauta surse de finantare. COCORASTII COLT- 2 ha - degradare sol in: sat Piatra,Cocorasti Grind,Ghioldum - s-au realizat lucrari de consolidare,diguri de protectie, GORNET- 10 ha- alunecare de teren, in curs de finalizare proiect de amenajare ANIF, MANECIU-2 ha- alunecare activa sat Gheba, zona Gainus - s-au luat masuri de consolidare, SINGERU - 5 ha - alunecare teren - sat Miresu Mic au plantat puieti de salcam pe 4 ha, SIRNA- 0,5 ha - degradare teren,alunecari in Bratesti, produse de inundatii realizat un dig de protectie, TARGSORU VECHI- 20 ha- alunecări de teren pe un teren arabil şi forestier riveran râului Prahova; TEISANI - 0,49 ha- alunecare teren in Bughea de Sus,Olteni,Stubelu, s-au luat masuri de consolidare, VALEA DOFTANEI -5 ha- alunecari de teren si eroziune care afecteaza DJ 1021 Campina-Valea Doftanei in patru puncte; nu s-au facut lucrari de reparatii din lipsa fondurilor, VALCANESTI -4,6 ha - alunecare de teren primara in Trestioara, Vilcanesti punct Hodoroaga, punct Teis, punct Lespedea si alunecare reactiva in Trestioara-izlaz; au efectuat lucrari de consolidare, au plantat puieti de salcam. În judeţul Prahova sistemele de desecare şi drenaj ocupă o suprafaţă de cca ha.. Cele mai importante sunt Recea Viişoara (5.800 ha), Fulga V.Tolii (7.200 ha), Dumbrava Drăgăneşti (3.200 ha), Albeşti Vadul Părului (2.900 ha), Câmpia Buzăului, în judeţul Prahova ( ha). Suprafaţa totală amenajată cu lucrări de combaterea eroziunilor de sol în judeţul Prahova este de cca ha. Dintre amenajările CES mai importante se pot menţiona: Chiojdeanca Lapoş (6150 ha), Mâneciu Dumbrăveşti (5.500 ha), Iordăcheanu (5.000 ha), Stâmnic Zeletin (4.150 ha). Corectarea formaţiunilor torenţiale În judeţul Prahova au fost inventariate un număr de 130 formaţiuni torenţiale. În prezent sânt executate lucrări de corectare a torenţilor şi de ameliorare a terenurilor degradate pe o suprafaţă de ha, din care fondul forestier ocupă circa ha. Reţeaua hidrografică existentă în limitele bazinelor hidrografice torenţiale este de circa 860 km, din care circa 105 km (12,3 %) cu lucrări executate, 290 km cu degradări ( 33,7% ) şi 465 km ( 54%) fără degradări. 176

205 Flora şi fauna judeţului Prahova Probleme Starea actuala a mediului Flora şi fauna Habitate naturale Judetul Prahova cuprinde habitate naturale specifice mai ales regiunilor biogeografice alpina si continentala, ce necesita declararea ariilor speciale de conservare, conform Legii 462/ 2001, dupa cum urmeaza: Habitate de ape dulci Habitate de pajisti si tufarisuri. Pajisti alpine. Habitate din turbarii si mlastini Habitate de stancarii si pesteri Habitate de padure Aceste habitate sunt prezentate detaliat în cap Păduri Distributia suprafetei padurilor la nivelul anului 2004 dupa principalele forme de relief ( ha) este urmatoarea: - campie = ha; - deal = ha; - munte = ha In anul 2004, o situatie deosebita s-a inregistrat la Ocolul Silvic Azuga, arboretele de fag si molid din zona fiind afectate de emisiile de noxe industriale produse de SC SINTEREF Azuga. Flora si fauna salbatica Datorita diversitatii deosebite de biotopuri si habitate, judetul Prahova se bucura de un bogat inventar de specii de flora si fauna salbatica din care nu lipsesc endemismele, speciile rare, relictele glaciare. Din pacate presiunea exercitata de activitatile antropice (necesitatea extinderii intravilanului unor localitati, proiectele de dezvoltare a turismului, activitatile traditionale cum sunt pasunatul sau exploatarea lemnului) ameninta cu restrangerea arealului pentru numeroase dintre aceste specii.. Fauna Bucegilor este reprezentata de circa 3000 specii de animale (nevertebrate 105 specii de gasteropode, 160 specii de arahnide, 1300 specii de insecte, vertebrate 129 specii de pasari, 45 specii de mamifere). Numai pe teritoriul administrativ al orasului Sinaia exista 32 de specii de plante rare si 40 de specii endemice si subendemice. Fanetele din preajma manastirilor Suzana si Cheia se caracterizeaza prin prezenta unor specii vegetale de origine mediteraneeana (Salvia pratensis, Gallium 177

206 Flora şi fauna verum, Gallium pumilum, Centaurea calcitrapa). În lacul turficol Balbaitoarea, au fost descoperite cateva specii noi pentru tara noastra. Aici se intalnesc o serie de plante aflate pe lista rosie, editia din 1994, a Academiei Romane: Drosera rotundifolia planta carnivora, Cephalantera rubra, Salvinia natans, Scheuchzeria palustris -planta relict si plante inferioare Dicranum viridae, Drepanocladus vernicosus. Recent formata prin colmatarea unui sistem de irigare, mlastina de la Moara Domneasca (Ocolul Silvic Ploiesti ) nu este inca bine studiata dar este evident ca a devenit un loc de hranire pentru o serie de specii de pasari care necesita o protectie stricta, conform Legii 462/2001: Anas sp.-rata salbatica, Larus sp.-pescarus, Ciconia ciconia-barza alba, Anser sp.-gasca salbatica. Habitatele de stancarii din Muntii Ciucas si Bucegi se caracterizeaza prin prezenta a numeroase specii vegetale endemice: Thesium kerneranum, Leontopodium alpinum monument al naturii, Festuca versicolor ce apare ca facies intre 1800 si 1950 m, Sesleria haynaldiana ce formeaza asociatii vegetale bogate, Koeleria macrantha. Totodata aici traiesc mai multe specii endemice de gasteropode: Alopia glorifica elegantissima, Alopia nefasta, Alopia nixa, Alopia canescens, Acicula similis, Mastus transsylvanicus, Helicigona banatica-relict cuaternar. In acest sens se remarca spatiul Muntilor Ciucas, considerat a fi centru unic de geneza la scara mondiala pentru genul Alopia. In etajul alpin inferior ( pe versantul nordic si brana mare a Jepilor Mici ) se intalneste Pinus cembra- zambru, relict glaciar. In golurile alpine si prin abrupturi traiesc aprox. 50 specii de pasari. Aici se intalneste si Rupicapra rupicapra -capra neagra, precum si Lynx lynx rasul, singurul pradator care se incumeta sa o vaneze in acest habitat. Trebuie precizat ca in Carpati traieste cea mai mare dintre rasele geografice ale caprei negre, in Ciucas ea fiind reintrodusa relativ recent ( ). Reprezentativa pentru pajistile umede este Poiana Costila ( Bucegi) unde exista un numar de 28 de specii vegetale endemice si 6 specii monument al naturii (Larix decidua-larice, Trollius europeus bulbucii, Gentiana lutea, Saxifraga demissa, Androsace villosa). Unele pajisti uscate din Muntii Bucegi si Ciucas sunt caracterizate de prezenta speciilor de orhidee monument al naturii, Nigritella nigra si Nigritella rubra. Fauna habitatelor de padure cuprinde mamifere mari: Sus scrofa attila mistret, Felis catus pisica salbatica, Ursus arctos- urs, Canis lupus lup, Capreolus capreolus ssp. transsylvanicus caprior- specie endemica pentru Romania, Cervus elaphus carpathicus- cerbul-neoendemit. De mentionat ca, alaturi de urs si lup, prezenta rasului este semnul unor ecosisteme relativ putin degradate de om. Arealul 178

207 Flora şi fauna acestora se circumscrie mai ales Muntilor Bucegi si Ciucas. Tetrao urogallus rudolfi cocosul de munte- relict glaciar este intalnit in padurile de conifere din judetul Prahova. Flora salbatica este bine reprezentata si in padurile administrate de Directia Silvica Ploiesti, prin speciile naturale specifice etajelor de vegetatie, precum si numeroase endemisme. Impactul antropic asupra florei şi faunei In judetul Prahova, impactul antropic este resimtit si in ceea ce priveste starea florei si faunei salbatice, inclusiv asupra speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia. Astfel, floarea de colt (Leontopodium alpinum) si bulbucii de munte (Trollius europaeus) se recolteaza si se comercializeaza desi sunt monumente ale naturii si sunt ocrotite prin lege. Din Poiana cu narcise din Valea Rea, Muntii Baiului, se recolteaza narcise (uneori plantele sunt scoase cu tot cu bulbi din pamant), desi sunt ocrotite prin lege. Fauna salbatica este reprezentata prin efective optime de urs, cocos de munte, cerb carpatin, capra neagra, cerb lopatar, mistret, caprior, vulpe, fazan si iepure. Efectivele de vanat evaluate pe fondurile de vanatoare gospodarite de Directia Silvica Ploiesti se mentin la nivelul cotelor optime pentru fiecare specie. In Parcul Natural Bucegi se exploateaza jneapanul (Pinus mugo), desi este ocrotit de lege, in conditiile in care este singura specie care stabilizeaza pamantul in zona alpina. Datorita impactului antropic (constructii de case, complexe hoteliere, turism dezorganizat, lipsa educatiei ecologice), cat si a defrisarilor, arealul de raspandire a multor specii declarate monumente ale naturii sau care sunt endemice, rare sau periclitate, s-a restrans comparativ cu alti ani (in cazul speciilor vegetale); in cazul speciilor de pasari, acestea sunt amenintate cu disparitia, desi multe dintre ele sunt monumente ale naturii sau sunt ocrotite la nivel national si international. De exemplu, lebedele (Cygnus sp.), berzele (Ciconia ciconia), egretele (Egretta sp.), randunelele (Hirundo sp.) sunt amenintate cu disparitia datorita restrangerii habitatelor naturale (desecari de lacuri), distrugerea cuiburilor sau vanarii (lebedele). De asemenea, animale precum rasul (Lynx lynx) si pisica salbatica (Felis sylvestris) sunt amenintate cu disparitia datorita vanarii si restrangerii habitatului natural desi sunt ocrotite prin lege la nivel national si international. O serie de animale sunt vanate, desi ele sunt ocrotite la nivel national si international, cum ar fi capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus sp.), lupul (Canis sp.). 179

208 Flora şi fauna Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Anual, de pe teritoriul judetului Prahova, sunt valorificate economic specii de ciuperci, plante medicinale si fructe de padure, precum şi specii de animale precum: -Fazani ( Phasianus colchicus colchicus ) -Melci ( Helix pomatia si H.lucorum ) De asemenea, sunt autorizate, in limita cotelor de vanatoare, pentru recoltarea prin actiuni de vanatoare desfasurate in fondurile de vanatoare ale Directiei Silvice Ploiesti si ale A.J.V.P.S. Prahova, mai multe specii de animale cum ar fi: cerb, caprior, capra neagra, mistret, urs, lup, pisica salbatica, iepure, potarniche, cocos de munte, vulpe, jder de copac, jder de piatra, viezure, dihor, nevastuica, caine enot, bizam, ierunca, porumbel salbatic, turturica, gugustiuc, prepelita, graur, sturz, ciocarlie, rata salbatica, lisita, sitar, becatina, stancuta, gainusa de balta, cormoran mare, starc cenusiu, nagat, bataus, garlita mare, ferastras Sănătatea umană Probleme Starea actuala a mediului Sanatatea umana Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 14 orase (2 municipii- Ploiesti si Campina, si 12 orase), si 89 comune cu 405 sate, urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar populatia activa prezinta urmatoarea structura: 54,3% industrie, 26,1% agricultura, 7,1% constructii si 12,5% servicii. Productia industriala a judetului Prahova reprezinta 7,2 % din totalul productiei industriale in Romania. Starea de confort a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in zone locuite este puternic influentata de factorii de risc prezenti in habitat, ce tin de: poluarea fizico-chimica, bacteriologica, fonica etc. Indicatori ai starii de sanatate legati de calitatea apei destinate consumului uman si apei de imbaiere la nivelul anului 2004: - numar epidemii hidrice: nu s-au inregistrat cazuri de epidemie hidrica. - numar de cazuri de imbolnavire prin boli posibil asociate apei: BDA, HVA: s-au inregistrat un numar de 1393 cazuri BDA, 344 cazuri HVA fata de 1218 cazuri BDA si 98 cazuri HVA in anul numar de cazuri de imbolnavire in anul 2004, prin: febra tifoida 0 cazuri, dezenterie bacilara 122, holera 0, leptospiroza 10, borelioza 1, malarie 1 (caz de import). - nu s-au inregistrat cazuri de intoxicatie cu nitriti (methemoglobinemie infantila acuta si la celelalte grupe populationale) proveniti din apa furnizata prin sisteme centralizate si 180

209 Sănătatea umană Calitatea aerului citadin locale (fantani publice) catre populatie. indicatori de sanatate legati de calitatea aerului: Mortalitatea pe afectiuni respiratorii in anul emfizem pulmonar 49 cazuri - bronsite 10 cazuri - pneumonii 199 cazuri - astm bronsic 12 cazuri - cancer pulmonar 306 cazuri Zone critice sub aspectul poluării atmosferice În regiunile cu densitate mare de populaţie şi o industrie dezvoltată (Ploieşti, Câmpina), se constată creşterea concentraţiei de oxizi de azot, oxizi de sulf (instabili, care în prezenţa umidităţii din atmosferă dau naştere la sulfaţi), creştere datorată activităţii industriale din zonă. Se constată existenţa mai multor zone critice, din punct de vedere al poluării atmosferice. Astfel, putem aminti zona Municipiului Ploiesti (industrie petrochimica, metalurgica, materiale de constructii), zona Municipiului Câmpina (industrie petrochimica),. Pot fi considerate critice, sub aspectul poluarii atmosferei, zona invecinata SC LUKOIL PETROTEL SA Ploiesti, SC Rafinaria STEAUA ROMANA SA Campina, S.C.FLACARA S.A. Ploiesti, Comarnic (industria cimentului) şi Azuga (industria produselor refractare -S.C. SINTER REF S.A). Alimentare cu apă Alimentarea cu apă potabilă şi canalizare Judetul Prahova dispunea in anul 2004 de 625,8 km retea de canalizare in 14 localitati urbane si 24 rurale la care sunt arondati locuitori, reprezentand 49% din populatia acestor localitati. De statii de epurare beneficiaza 11 orase (Ploiesti, Campina, Baicoi, Boldesti-Scaieni, Breaza, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte) si 10 localitati rurale (Poiana Campina, Cornu, Floresti, Filipestii de Padure, Maneciu, Barcanesti, Puchenii Mari, Gorgota, Valea Calugareasca, Albesti Paleologu). Reteaua de canalizare a Municipiului Ploiesti are o lungime de 293 km, fata de lungimea retelei de apa potabila, de 604 km. Orasul Valenii de Munte dispune de o retea de alimentare cu apa cu lungimea de 50 km, in timp ce lungimea retelelor de canalizare insumeaza 10 km Localitatea Slanic dispune de o retea de canalizare, cu deversare in Statia de epurare a orasului. Municipiul Campina este canalizat in sistem divizor. Lungimea retelelor de canalizare este de 45 km, iar a retelelor de apa meteorica de 25 km. Se poate 181

210 Sănătatea umană remarca, de asemenea, si inexistenta canalizarii menajere si pluviale in unele cartiere din Municipiul Campina. In Comarnic exista 200 m de retele de canalizare menajera, fiind mult sub necesarul localitatii. In prezent, deversarea apelor menajere neepurate se face prin canale deschise, unde se amesteca cu apele de ploaie si deverseaza, prin vai, in raul Prahova. Zone critice sub aspectul alimentării cu apă potabilă Majoritatea surselor de profunzime nu au instituite perimetrele de protecţie sanitara, pe baza de studii hidrogeomorfologice in conformitate cu HGR 101/1997. Din 42 de surse de profunzime folosite in aprovizionarea cu apa a populaţiei 28 nu dispun de perimetre de protecţie sanitara (Boldesti Scaieni, Busteni, Urlaţi, Mizil, Aricestii Rahtivani, Barcanesti, Blejoi, Brazi, Cocorastii Mislii, Gorgota, Manesti, Puchenii Mari, Targsorul Vechi, Valea Calugareasca, Filipestii de Padure, Gura Vadului, Brebu, Magureni, Scorţeni, Valea Doftanei, Secaria, Carbunesti, Pacureţi, Drajna, Teisani, Albesti, Cerasu, Talea). Instituirea acestor perimetre de protecţie este aproape imposibila in conditiile in care, prin aplicarea Legii 18/1991, terenurile din jurul acestor surse sunt proprietati particulare. Accesibilitatea la apa potabila: Din cele 103 de localitati ale judetului (89 rurale si 14 urbane), 72 dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila (58 comune si 14 orase) restul localitatilor fiind aprovizionate din surse locale si proprii (fantani publice si pompe de mana). Din cele 72 de localitati aprovizionate cu apa, 14 folosesc surse de suprafata (Valeni, Slanic, Azuga, Campina, Dumbravesti, Cornu, Stefesti, Alunis, Gura Vitioarei, Magurele, Maneciu, Predealul Sarari, Valcanesti, Cosminele), 44 de profunzime (Boldesti Scaieni, Busteni, Boldesti Gradistea, Baba Ana, Urlati, Mizil, Iordacheanu, Draganesti, Salciile, Dumbrava, Sirna, Poienarii Burchi, Aricestii Rahtivani, Barcanesti, Berceni, Blejoi, Brazi, Cocorastii Mislii, Gorgota, Manesti, Puchenii Mari, Targsorul Vechi, Valea Calugareasca, Bucov, Filipestii de Targ, Gura Vadului, Brebu, Magureni, Scorteni, Valea Doftanei, Secaria, Baltesti, Carbunesti, Pacureti, Podenii Noi, Drajna, Gornet, Teisani, Albesti, Cerasu, Talea, Apostolache, Jugureni, Fantanele) si 14 amestec (Ploiesti, Plopeni, Sinaia, Paulesti, Lipanesti, Comarnic, Breaza, Baicoi, Filipestii de Padure, Floresti, Poiana Campina, Banesti, Telega, Izvoarele). O parte din localitatile aprovizionate cu apa au distributie discontinua (ex: 182

211 Sănătatea umană Aricestii Rahtivani, Targsorul Vechi, Bucov, Breaza, Filipestii de Padure). Aceasta distributie discontinua se datoreaza unui debit insuficient la sursa dar in cele mai multe cazuri datorita imposibilitatii de plata catre furnizorii de apa si CONEL). Zone critice sub aspectul poluării resurselor de apă Dintre staţiile noi, puse în funcţiune în anii , cea a localităţii Floreşti funcţionează acceptabil, deşi are probleme în îndepărtarea nutrienţilor. Staţiile de epurare a comunei Păuleşti şi cea a satului Calineşti nu funcţionează pentru că nu s-au realizat şi branşamentele locuinţelor la colector de canalizare executat. Sistemul de canalizare epurare ale localităţii Măneciu Pământeni au încă mai puţini abonaţi decât a fost prevăzut. Staţiile de epurare de la Vălenii de Munte şi Măneciu Ungureni au fost puse în funcţiune, dar n-au ajuns încă la parametrii optimi. Chiar dacă din punct de vedere al indicatorului «suspensii» este posibil ca staţia de epurare a oraşului Ploieşti să aibă o oarecare eficienţă, din punct de vedere al reducerii concentraţiei de substanţe organice, aceasta se dovedeşte complet ineficientă. Prin urmare, oraşul Ploieşti este responsabil de 90% din încărcarea cu CBO 5 a evacuărilor orăşeneşti în cursurile de apă. De asemenea, evacuează 83% din totalul încărcării cu CBO 5 evacuată în cursurile de apă din judeţ. In zona Tinosu, calitatea apei raului Prahova se incadreaza in clasa de calitate a IV-a, aceasta putand fi pusa pe seama evacuarii apelor uzate de la platforma industriala (in principal petrochimica) Brazi. Inrautatirea cea mai pregnanta a calitatii se observa pentru indicatorii din grupele «nutrienti» si «micropoluati organici si anorganici». Aval, afluentul cel mai important, raul Teleajen, aduce un aport important de poluanti din grupele : regim oxigen, nutrienti, salinitate si micropoluanti organici si anorganici, ceea ce duce la situarea sectiunii Tufani in clasa a V-a de calitate. Aval de municipiul Ploiesti, situatia raului Teleajen se inrautateste vizibil, astfel incat sectiunea Moara Domneasca se incadreaza fara dubii in clasa a V-a de calitate. Afluentul Dambu este principalul responsabil pentru aceasta incadrare, ca urmare a aportului semnificativ de poluanti la toate grupele de indicatori, exceptie facand metalele si gradul de mineralizare. Salinitatea se accentueaza usor pe tronsonul din aval de sectiunea Gura Vitioarei, astfel in sectiunea de control Moara Domneasca clasa de 183

212 Sănătatea umană Gura Vitioarei, astfel in sectiunea de control Moara Domneasca clasa de calitate este a V-a, la aceasta grupa de indicatori. Pe tronsonul izvoare - amonte Ploiesti, clasa de calitate a paraului Dambu este a III-a, apoi pe teritoriul orasului se degradeaza usor, ajungand in limitele clasei a IV-a, dupa care tronsonul aval Ploiesti varsare se incadreaza categoric in clasa de calitate a V-a. In judetul Prahova, poluarea cu produse petroliere se datoreaza, in principal proceselor tehnologice desfasurate in cele 5 rafinarii din judet, activitatii de extractie titei,transportului de titei si de produse petroliere finite prin conducte si scurgerilor accidentale din conductele de transport, avand drept cauze vechimea conductelor si spargerea acestora in scopul efractiei. Poluarea principala cu produse petroliere a subsolului si apei subterane se afla in aria urbana si periurbana a Municipiului Ploiesti. Zona mai bine studiata este zona de sud a Municipiului Ploiesti. Se delimiteaza 3 nuclee de origine a poluarii, corespunzand celor 3 mari unitati de prelucrare petroliera: S.C. PETROTEL-LUKOIL Ploiesti, SC Rafinaria Astra Romana si SNP PETROM Sucursala PETROBRAZI. Un alt nucleu, mai mic, corespunde S.C. ROMPETROL S.A. Bucuresti Punct de Lucru Rafinaria Vega. Zone critice sub aspectul poluării solului Principala zona afectata de poluarea istorica, in cadrul municipiului Ploiesti, se situeaza in partea de Sud a orasului; poluarea se datoreaza evolutiei industriei petroliere in ultimii 60 ani. Poluarea petroliera are o lunga istorie, paralela cu inceputurile extractiei si prelucrarii titeiului. Adancimea stratului imbibat cu produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata, iar grosimea stratului petrolifer de variaza de la 0,01m la 1 m. Deasupra stratului imbibat cu produs petrolier exista o zona de sol poluat cu produs petrolier (prin variatia nivelului panzei freatice), si o zona de gaze grele. Contaminarea solului in stratul acvifer este rezultatul unei poluari in timp, ce se datoreaza, in principal, defectiunilor aparute in timpul exploatarii la unele retele de conducte sau de canalizare de pe teritoriul rafinariilor, la conductele de transport titei si produse prelucrate intre rafinarii, depozite sau de transport in tara. La aceasta au mai contribuit cutremurele, accidentele din timpul razboiului etc. Efectele activitatii istorice de exploatare si prelucrare a titeiului se fac simtite si in municipiul Campina. Pot fi considerate a fi contaminate zonele ocupate cu depozitele de reziduuri petroliere ce apartin S.C. Rafinaria Steaua 184

213 Sănătatea umană Romana S.A., cele din zona schelelor de extractie, precum si Lacul Curiacul, ale carui surse de poluare nu sunt cunoscute. O serie de suprafete din jurul parcurilor de rezervoare prezinta impregnari cu produse petroliere, pe alocuri portiunile lenticulare atingand o grosime de 30 cm. Poluarea datorata factorilor umani se refera, in principal, la deversarea apelor menajere neepurate direct prin canale deschise,in vaile unor ape curgatoare care se varsa apoi in raul Prahova. Un alt factor care produce contaminarea solului este depozitarea sau abandonarea deseurilor in locurile unde au fost amplasate santiere de constructii, statii de betoane,etc. (din cauza neglijentei in functionare a acestor santiere). Industria extractiva de titei si gaze, o industrie cu traditie in judet, a actionat, in timp, ca un important factor de contaminare a mediului inconjurator (in special pentru sol, subsol si ape freatice). Activitatea schelelor de petrol Boldesti, Baicoi si, partial Moreni, a dat nastere unor importante suprafete de sol contaminate cu produs petrolier. Solurile situate in partea de sud si sud-vest a S.C."Romfosfochim" S.A., au continuturi de metale grele ( Cu, Cr, Pb, Zn ) ce depasesc nivelul de alerta, chiar la o distanta de 1 km de haldele de cenusa (masuratori in anul 1999). In toata zona de sud a haldelor si batalurilor, poluantii analizati ( amoniac, azotiti, azotati, fosfati, fosfor, calciu, sulfati, reziduu fix si calcinat, cupru, fier, crom, cadmiu, plumb, zinc) sunt de cateva ori mai concentrati decat concentratiile obisnuite din soluri. De asemenea, se constata o puternica acidifiere a solului si concentratii foarte mari de sulfati, ajungand la nivelul de interventie. Vegetatia din zona de influenta a societatii a acumulat cantitati de plumb, cupru si fluor mai mari decat limitele maxime admise pentru nutritia animalelor. Comuna Valea Calugareasca se confrunta de multa vreme cu o grava problema de mediu, si anume poluarea generata de activitatea S.C. ROMFOSFOCHIM Valea Calugareasca, fostul combinat de ingrasaminte chimice. Suprafata afectata este ocupata cu : - Batal fosfogips vechi (mal stang rau Teleajen): 28,1 ha - Batal fosfogips nou: 24 ha - Halde pirita exterior: 18,2 ha - Halda pirita interior: 1,1 ha, la care se adauga o suprafata de 982,4 ha teren agricol afectat de poluare. 185

214 Sănătatea umană Zgomot Zgomot Poluarea fonica reprezinta un alt factor de risc prezent in habitat, Direcţia de Sanatate Publica Prahova efectuand, in anul 2004, 11 determinari de zgomot, inregistrandu-se depasiri ale nivelului de zgomot prevazute de legislatia in vigoare doar in 2 cazuri (sesizari venite din partea populatiei). Zgomotul are efecte negative asupra organismului uman. Are ca rezultat apariţia afecţiunilor cardio-vasculare si dereglari hormonale. Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatica si perturbari ale sistemului nervos, cu evoluţie lenta sau agresiva. Expunerea excesiva la zgomot intens si pe perioade lungi determina surditatea. Zgomotele de peste 65 db implica modificari psihice manifestate mai ales prin oboseala si slabirea atenţiei. La peste 90 db se adauga si cresterea tensiunii arteriale intracraniene, diminuarea reflexelor, apariţia tulburarilor sistemului cardio-vascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburari ale aparatului digestiv si ale glandelor endocrine, accelerarea pulsului si a ritmului respiraţiei. De asemenea zgomotul are influenţa nociva asupra organismului si are ca rezultat apariţia stresului si deteriorarea calitaţii somnului. In urma monitorizarii de catre A.P.M. Prahova a nivelului de zgomot s-a constatat ca in proporţie de 65-70% din numarul determinarilor, valorile inregistrate sunt mai mari decat limitele impuse de STAS 10009/88. Nivelul de zgomot ridicat este rezultatul atat al traficului rutier şi feroviar, cat si zgomotul produs de activitaţile industriale. In orasul Comarnic sunt factori importanti care se manifesta la nivelul zonei parcurse de DN1 si calea ferata din cauza traficului intens, atat al autovehiculelor de mare tonaj, cat si al autoturismelor si respectiv a trenurilor de marfa si calatori. Valorile traficului depasesc cu mult valorile admise pentru un drum cu doua benzi de circulatie. Poluarea sonora in Municipiul Cimpina este determinata de zgomotul utilajelor si al echipamentelor din zona industriala, precum si de mijloacele de transport. Cresterea niveluluide zgomot este datorata industrializarii, mobilitaţii populaţiei si a mijloacelor de transport. In Municipiul Campina s-a redus nivelul de zgomot dupa devierea traficului greu pe traseul ocolitor centrului orasului. Activitaţile desfasurate in unitaţile din localitatea Valenii de Munte nu sunt producatoare de zgomot; a fost semnalata o singura sursa de poluare fonica in 186

215 Sănătatea umană producatoare de zgomot; a fost semnalata o singura sursa de poluare fonica, in zona centrala a orasului, datorata circulaţiei auto intense de pe DN1 A. Valori mari ale nivelului de zgomot sunt inregistrate in orasele: Comarnic, Busteni, Azuga, Valeni de Munte deoarece traficul rutier greu tranziteaza Centrul Civic in localitaţile enumerate mai sus, neavand artera ocolitoare. Siguranţa in trafic Siguranta in trafic In perioada , s-au înregistrat 3732 de accidente rutiere în care au decedat 766 persoane, iar 2041 persoane au fost rănite grav. Depozitarea deşeurilor Depozitarea deşeurilor Incinerarea şi tratarea deşeurilor municipale La nivelul judetului Prahova nu exista instalatii pentru incinerarea deseurilor municipale şi nu se efectuează operatiuni de tratare a deseurilor menajere. La nivelul judetului Prahova exista o rampa de transfer in orasul Busteni, unde se face compactarea deseurilor menajere, cu o capacitate de 140 mc/8 ore. Balotii rezultati in urma compactarii sunt transportati la rampa ecologica Boldesti Scaieni. Depozite de deşeuri municipale Pe teritoriul judetului au fost identificate 106 depozite menajere (sunt incluse si localitatile rurale) neamenajate si care ocupa o suprafata totala de 48,5 ha. Consiliul Judetean Prahova a aprobat prin Hotararea nr.55/ , realizarea a patru rampe ecologice zonale de deseuri menajere, care vor deservi, prin 13 statii de transfer, toate localitatile judetului si anume: - rampa ecologica zonala Boldesti-Scaieni, cu o capacitate de cca tone/an, care, prin intermediul a 10 statii de transfer, va deservi toate localitatile din sudul judetului, cu o populatie totala de locuitori, din care in orase si in mediul rural; - rampa ecologica zonala Banesti, cu o capacitate de tone/an, care, prin intermediul a doua statii de transfer, va prelua deseurile din localitatile situate pe Valea Superioara a Prahovei, cu o populatie de locuitori, din care in orase si la sate; - rampa ecologica zonala Baicoi care deserveste locuitori; - rampa ecologica zonala Valenii de Munte, cu o capacitate de tone/an, care va prelua, prin intermediul a doua statii de transfer, deseurile din localitatile de pe Valea Superioara a Teleajenului si a Slanicului. Aceasta va fi finalizata in anul Deoarece depozitul de deseuri menajere al orasului Urlati a fost proiectat si executat in sistem de depozitare controlata, acesta poate fi folosit ca rampa zonala intermediara pentru localitatile arondate orasului Urlati, dar si pentru statia de transfer Mizil. Dupa umplerea acestei rampe intermediare, ea se va 187

216 Sănătatea umană Depozitarea deşeurilor statia de transfer Mizil. Dupa umplerea acestei rampe intermediare, ea se va transforma intr-o statie de transfer arondata rampei ecologice Boldesti-Scaieni. Dintre rampele ecologice zonale mentionate mai sus, pana la finele anului 2003 au fost puse in functiune rampele de la Boldesti-Scaieni, Banesti si Baicoi. In anul 2004 s-au inventariat toate depozitele urbane din judet si s-au prezentat propuneri de inchidere pana in anul 2019 a celor neecologice, conform directivelor UE. Deseurile rezultate din Municipiul Ploiesti se depoziteaza in prezent la depozitul Boldesti Scaieni, apartinand SC Iridex Group SA. Un fenomen des intalnit la nivelul orasului Comarnic este depozitarea necontrolata a deseurilor menajere, care sunt abandonate in vai si viroage, din cauza faptului ca nu exista o rampa ecologica apropiata si a faptului ca exista multe zone inaccesibile; acest serviciu se desfasoara anevoios si ineficient ( depozitarea deseurilor se face la rampa ecologica Baicoi distanta fiind foarte mare).. Deşeuri de producţie La nivelul judetului Prahova singurul depozit autorizat pentru depozitarea atat a deseurilor menajere cat si a celor industriale inerte nepericuloase este depozitul ecologic de la Banesti. Totusi in judet exista numeroase societati, in special in zona industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide) precum S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SNP PETROM Sucursala PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti Punct de lucru VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Romana S.A. Campina. De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca, precum si deseuri rezultate din industria extractiva miniera la Minele Filipesti de Padure si Ceptura (steril). Rafinaria ASTRA ROMANA din Ploiesti detine un depozit (batal) de gudroane acide, amplasat in zona Ploiesti Triaj. Batalul este prevazut cu un ecran de protectie, iar in amonte si in aval de acesta exista cate in foraj de monitorizare a calitatii apelor subterane. Din masuratorile facute prin aceste foraje, se constata ca nu sunt infiltratii de produse petroliere in apa subterana. Deşeuri periculoase La combinatul de ingrăşăminte chimice, reziduurile solide, sub forma de pulberi si slamuri, au fost depozitate in halde si bataluri. Din procesul de fabricare al 188

217 Sănătatea umană Depozitarea deşeurilor Sănătatea umană si slamuri, au fost depozitate in halde si bataluri. Din procesul de fabricare al acidului sulfuric, prin arderea piritei, au rezultat cantitati foarte mari de material mineral (cenusa piritica). Acesta a fost depozitat in halde neacoperite, astfel incat cenusa a fost antrenata eolian si imprastiata pe terenurile invecinate. Din procedeul de fabricare a acidului fosforic, prin contactarea rocii fosfatice cu acid sulfuric, a rezultat ca reziduu fosfogipsul. Acesta a fost depozitat sub forma de slam in bataluri deschise, de unde apa, dupa limpezire, se evacua prin canal deschis in raul Teleajen. Exista un batal de fosfogips vechi ( 28,1 ha) si unul nou (24 ha). Peretii batalului nou au fost suprainaltati de trei ori. In batalul nou au mai fost depozitate si alte slamuri si ape reziduale din procesele tehnologice si namolurile de la statia de epurare. Deoarece in ultimele decenii materia prima utilizata a fost importata din Maroc, rocile fosfatice au continut elemente radioactive ce s-au regasit in slamul de fosfogips. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oraşeneşti Cantitatea de namoluri rezultata din epurarea apelor uzate si preluate pe paturile de uscare este de aproximativ tone care, exprimata in cantitate substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta tone. Nu s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe paturi de uscare si apoi eliminarea sau folosirea lor pe terenuri agricole (namolurile curate ). Nămoluri generate de ape uzate industriale La nivelul judetului Prahova sunt 15 agenti economici care au statii de epurare industriale. Cantitatea de namoluri reziduale generate in industrie si preluate pe paturile de uscare este de aproximativ tone care, exprimata in cantitate substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta tone. Nu s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe paturi de uscare Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului SC ROMPETROL Rafinaria VEGA SA Ploiesti s-a angajat ca, pana in anul 2008, sa proceseze intreaga cantitate de deseuri depozitate in batalurile de gudroane acide ale rafinariei, iar pana in anul 2010 sa realizeze decontaminarea solului, dupa golirea treptata a batalurilor. 189

218 Spaţii verzi, parcuri Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement In orasele judeţului Prahova suprafaţa ocupata de spaţiile verzi variaza funcţie de amplasarea geografica, cele situate in zonele de deal si munte (Azuga, Sinaia, Busteni, Comarnic, Campina) beneficiind de zone verzi naturale extinse, fiind asigurata norma de spaţiu verde pe cap de locuitor. Pentru orasele situate in zona de campie sunt necesare eforturi suplimentare pentru marirea suprafeţelor de spaţii verzi si intreţinerea acestora Managementul riscului de mediu Probleme Starea actuala a mediului Management risc de mediu Risc seismic Pentru întreaga suprafaţă a judeţului Prahova, valorile intensităţii seismice (7-9 MSK) sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul Vrancea.In judeţul Prahova sunt identificate 14 unităţi administrativ- teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK), aşa cum se prezintă în tabelul şi figura de mai jos. Tabel Nr.crt. Judeţul Unitatea administrativteritorială Prahova Numărul de locuitori Intensitatea seismică (grade MSK) 1. Municipiul Ploieşti VIII 2. Municipiul Câmpina VIII 3. Oraşul Azuga VII 4. Oraşul Băicoi VIII 5. Oraşul Boldeşti-Scăeni VIII 6. Oraşul Breaza VIII 7. Oraşul Buşteni VII 8. Oraşul Comarnic VIII 9. Oraşul Mizil IX 10. Oraşul Plopeni VIII 11. Oraşul Sinaia VII 12. Oraşul Slănic VIII 13. Oraşul Urlaţi IX 14. Oraşul Vălenii de Munte VIII 190

219 Figura Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), T a spectrului de raspuns C 191

220 Management risc de mediu Inundaţii In tabelul se prezintă localităţile din judeţul Prahova afectate de inundaţiile produse pe cursurile de apă sau pe torenţi. Alunecări de teren Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală Prahova apreciază că în tot judeţul sunt ha alunecări active si ha alunecări semistabilizate si stablizate. Harta de hazard la alunecările de teren (Harta factorului mediu Km), este prezentată în Figura de mai jos şi reprezintă produsul esenţial al întregului demers de evaluare a potenţialităţii producerii alunecărilor de teren pe suprafaţa judeţului Prahova. Analiza hărţi, pe lângă figurarea detaliată a zonelor cu diversele valori ale potenţialului de declanşare şi evoluţie a alunecărilor de teren, indică următoarele trăsături generale ale judeţului: Întreaga zonă de câmpie, din sudul judeţului, corespunde unor valori modeste ale factorului mediu de influenţă asupra producerii alunecărilor de teren, singurele pasaje de trecere spre valori medii corespunzând unor zone înguste de versanţi (maluri) ale cursurilor de ape şi corespunde unui areal delimitat, la nord, de comunele/oraşele: Măgureni Băneşti Băicoi Plopeni Boldeşti Scăeni Plopu Urlaţi Ceptura Fântânele Mizil; Zona subcarpatică, cu dezvoltare într-o bandă est-vest, imediat la nord de precedenta (zona de câmpie), înregistrează valorile cele mai accentuate ale factorului mediu de influenţă în producerea alunecărilor de teren şi este mărginită, la nord, de limita nordică a comunelor/oraşelor din aliniamentul (Vest-Est): Talea Comarnic Brebu Bertea Ştefăneşti Izvoarele Ceraşu Starchiojd. Valorile factorului mediu Km, sunt crescute, cu dese variaţii locale, dar cu o dominanţă a sectoarelor în care potenţialul producerii alunecărilor de teren este mediu - ridicat; Zona montană din nordul judeţului, delimitată de limita comunelor prezentate mai sus şi limita nordică a judeţului, prezintă o moderare a abundenţei sectoarelor cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, dar cu o dominanţă a sectoarelor cu potenţial mediu. Se remarcă două sectoare, în poziţie centrală a zonei (centrul comunei Valea Doftanei şi nordul comunei Ceraşu), în care se dezvoltă în mod contrastant dou sectoare, aproximativ izometrice, cu diametrele cuprinse între 4-6 km, cu probabilitate ridicată de producere a alunecărilor de teren. 192

221 Figura Harta de hazard la alunecările de teren 193

222 Tabel Localităţi afectate de hazardurile naturale inundatii, cuprinse în legea 575 si localitati afectate in perioada dupa tipul producerii pagubelor la inundaţii. Tipuri de inundatii Nr. Legea 575/ Localităţi crt. Pe cursuri de apa Pe torenti Pe cursuri de apă şi torenţi Observaţii An producere Municipiul 1 Ploieşti Da Nu 2 Câmpina Nu Nu Da 2005 Oraşe 1 Băicoi Nu Nu Da Boldeşti-Scăeni Nu Da 3 Buşteni Nu Da 4 Comarnic Nu Da Da 2004, Slănic Nu Da 6 Breaza Nu Nu Da 2005 Comune 6 Adunaţi Da Nu Da Aluniş Da Nu Da 2004,2005, Brazi Da Nu 9 Dumbrava Da Nu Da Filipeştii de Târg Da Nu 11 Gura Vitioarei Da Da 12 Măneşti Da Da 13 Proviţa de Sus Nu Da Da

223 14 Râfov Da Nu Da Scorţeni Da Nu Da 2004, Starchiojd Da Nu Da 2004, 2005, Sirna Da Nu 18 Târguşoru Vechi Da Nu 19 Vărbilău Nu Da 20 Maneciu Nu Nu Da 2004, Valea Doftanei Nu Nu Da 2004, Cerasu Nu Nu Da 2004, Drajna Nu Nu Da 2004, Gura Vadului Nu Nu Da Urlaţi Nu Nu Da Gornet Nu Nu Da Stefeşti Nu Nu Da 2004, 2005, Telega Nu Nu Da 2004, Azuga Nu Nu Da Bertea Nu Nu Da 2004, 2005, Cosminele Nu Nu Da 2004, Fântânele Nu Nu Da 2004, Poseşti Nu Nu Da 2004, Gorgota Nu Nu Da Mizil Nu Nu Da Bucov Nu Nu Da Ariceşti Nu Nu Da Rahtivani Nu Nu Da Brebu Nu Nu Da 2005, Cornu Nu Nu Da Călugăreni Nu Nu Da Dumbrăveşti Nu Nu Da 2005, Poiana Câmpina Nu Nu Da

224 44 Salcia Nu Nu Da Sângeru Nu Nu Da Şotrile Nu Nu Da Vâlcăneşti Nu Nu Da Bătrâni Nu Nu Da Podenii Noi Nu Nu Da Teişani Nu Nu Da

225 Management risc de mediu In tabelul se prezintă localităţile afectate de hazardurile naturale alunecări de teren. Nr. Crt Unitatea Administrativ Teritorială Potenţialul de producere a alunecărilor Tipul alunecărilor Primară Reactivată Municipiul 1 Câmpina ridicat Da Da Oraşe 2 Azuga mediu da nu 3 Băicoi Scăzut da Nu 4 Boldeşti-Scăeni Scăzut-ridicat da Nu 5 Breaza ridicat da Da 6 Comarnic Mediu-ridicat da Da 7 Sinaia mediu da Nu 8 Slănic ridicat da Da 9 Vălenii de Munte ridicat da Da 10 Urlaţi ridicat da Da Comune 11 Adunaţi ridicat da Nu 12 Aluniş ridicat da Da 13 Apostolache ridicat da Da 14 Ariceştii Zeletin ridicat da Nu 15 Bălţeşti ridicat da Nu 16 Băneşti scăzut da da 17 Bertea Mediu-ridicat da Da 18 Brebu ridicat da da 19 Bucov scăzut da Nu 20 Călugăreni ridicat da Da 21 Cărbuneşti ridicat da Da 22 Ceptura ridicat da Nu 23 Chiojdeanca ridicat da Da 24 Cornu scăzut da Da 25 Cosminele ridicat da Da 26 Drajna ridicat da Nu 27 Filipeştii de Pădure scăzut da Nu 28 Fântânele ridicat da Da 197

226 Management risc de mediu 29 Gornet ridicat da Nu 30 Gornet Cricov ridicat da Da 31 Gura Vadului ridicat da Da 32 GuraVitioarei ridicat da Nu 33 Iordăcheanu ridicat da Da 34 Izvoarele ridicat da Da 35 Jugureni ridicat da Nu 36 Lapoş ridicat da Da 37 Mâneciu mediu da Da 38 Păcureţi ridicat da Da 39 Păuleşti scăzut da Nu 40 Plopu ridicat da Nu 41 Podenii Noi ridicat da Nu 42 Poiana Câmpina ridicat da Nu 43 Poseşti ridicat da Da 44 Predeal Sărari ridicat da Da 45 Proviţa de Jos ridicat da Nu 46 Proviţa de Sus ridicat da Nu 47 Salcia ridicat da Da 48 Sângeru ridicat da Da 49 Scorţeni ridicat da Da 50 Secăria Mediu-ridicat da Da 51 Starchiojd Mediu-ridicat da Da 52 Surani ridicat da Da 53 Şoimari ridicat da Da 54 Şotrile ridicat da Da 55 Ştefeşti ridicat nu Da 56 Talea ridicat da Nu 57 Târgşoru Vechi scăzut da Nu 58 Teişani ridicat da Nu 59 Telega ridicat da Da 60 Valea Călugărească Scăzut-ridicat da Da 61 Valea Doftanei mediu da Da 62 Vărbilau ridicat da Da 63 Vâlcăneşti ridicat da da Din analiza localităţilor afectate de alunecări de teren în perioada se pot observa că principalele localităţi cu frecvenţă mare de producere a fenomenelor de inundaţii pe toată perioada de observaţii sunt : Oraşe: Comarnic (torenţi) Comune/sate : Curs de apă: Adunaţi, Aluniş, Dumbrava, Râfov, Scorţeni, Starchiojd 198

227 Torenţi: Proviţa de Sus Pentru ultima perioadă de observaţie, respectiv , principalele localităţi cu frecvenţă mare de producere a fenomenelor de inundaţii sunt: Comune/sate : Măneciu (amonte lac), Valea Doftanei, Cerasu, Drajna, Stefeşti, Telega, Bertea, Cosminele, Fântânele, Poseşti, Brebu, Dumbrăveşti, 199

228 Cap. 4. Zone cu importanţă specială pentru mediu 4.1. Zone cu importanţă specială pentru mediu la nivelul Romaniei Biodiversitatea, aşa cum este ea definită de Ordonanţa de urgenţă privind protecţia mediului nr.195/2005, reprezintă variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexele ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor. Habitat natural este considerată o arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice sau biotice. Habitat natural de interes comunitar este acel tip de habitat care: a) Este în pericol de dispariţie din arealul său natural; sau b) Are un areal redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă; sau c) Prezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică. Habitat al unei specii este mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în oricare stadiu al ciclului său biologic. România este o ţară cu o mare diversitate biologică şi cu un procent ridicat de ecosisteme naturale. România este una din ţările europene cu un capital natural deosebit de divers şi bine conservat, aceasta datorându-se în mare măsură interferenţei pe teritoriul ţării a cinci regiuni biogeografice, din cele 11 europene, respectiv alpină, continentală, panonică, stepică şi Marea Neagră.. In vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanţă deosebită atât la nivel naţional cât şi comunitar, România a făcut paşi importanţi prin implementarea elementelor legislative specifice Uniunii Europene, cât şi a unor programe şi proiecte dedicate conservării biodiversităţii. In harta de mai jos este prezentată reţeaua de parcuri naţionale şi naturale stabilite prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a III a - zone protejate. 200

229 Reţeaua de Parcuri Naţionale şi Naturale Parcuri cu cofinanţare externă Parcuri cu finanţare internă 201

230 4.2. Zone cu importanţă specială pentru mediu din judeţul Bistriţa Năsăud Biodiversitatea Din punct de vedere biogeografic judeţul Bistriţa-Năsăud se suprapune peste: - bioregiunile : Alpină Continentală - două ecoregiuni : Carpaţii Orientali Podişul Transilvaniei Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică Condiţiile de sol şi climă, aşezarea geografică şi relieful teritoriului judeţului au favorizat apariţia şi dezvoltarea unei flore şi faune de o mare diversitate şi valoare. În cuprinsul judeţului întâlnim, aproape întreaga gamă floristică de la cea colinară, până la cea alpină. Privită dinspre regiunile montane spre Câmpia Transilvaniei, vegetaţia prezintă o etajare distinctă. La peste 1800 m altitudine, văile, culmile şi versanţii sunt acoperiţi de tufărişuri de jnepeniş, ce fac trecerea între vegetaţia alpină şi cea forestieră. Pajiştile alpine sunt alcătuite din diverse ierburi şi tufărişuri, care în lunile iunie şi iulie sunt în plină înflorire, acoperind ca un covor splendid aproape integral masivul Vârfului Roşu de sub Ineu. Pe suprafeţe întinse găsim afinul (Vaccinium myrtillus), smirdarul (Rhododendron kotschyi) ce creşte pe culmile înalte ale munţilor Rodnei şi Călimani. În zonele calcaroase ale munţilor Rodnei creşte renumita floare de colţ (Leontopodium alpinum) declarată monument al naturii - ocrotită prin lege. Povărâşurile acestor munţii adăpostesc multe endemisme carpatice: Saussurea porcii, Heracleum carpaticum (crucea pământului sau brânca ursului), Melandryum zawadskii (opaiţa), Campanula carpatica (clopoţeii de munte), Centaurea carpatica (ţintura), Anthemis carpatica, Senecio carpatica (spălăcioasă), Festuca porcii (păiuşul), iar din spreciile conifere face parte relictul glaciar Pinus cembra (zâmbrul). În zona alpină cresc: bulbucul de munte (Trollius europaeus), tisa (Taxus baccata) şi Pinus cembra cu exemplare seculare şi milenare, prezente în număr destul de mare în căldarea lacului Lala Mare. Pe muntele Saca, la nivelul pădurilor de molid, menţionăm ca raritate existenţa unor suprafeţe mai restrânse de narcise montane (Narcissus stelaris) incluse în rezervaţia Poiana cu narcise de pe masivul Saca, care face parte din Parcul Naţional Munţii Rodnei. 202

231 Pajiştile montane inferioare, ce sunt răspândite în toate masivele sunt populate cu iarba vântului (Agrostis tenis), pieptănariţa (Cynosurus cristatus), păiuşul (Festuca porcii). Sub altitudinea de m întâlnim zona pădurilor, reprezentată spre exemplu în Munţii Rodnei de prezenţa exclusivă a pădurilor boreale de molid, răspândite pe toată întinderea masivului. Pădurile de molid, care coboară până la 1300 m altitudine, ocupă peste 600 km 2 din suprafaţa totală a judeţului, şi sunt aproape uniform distribuite, ca un brâu pe versanţii muntoşi. Alături de molid, se întâlneşte şi bradul, dar molidul este predominant, ocupând cca. 90% din totalul suprafeţelor răşinoase. Sub etajul coniferelor se desfăşoară aria fagului, care coboară adesea până la altitudinea de 500 m în munţii Rodnei acest etaj se caracterizează atât prin prezenţa pădurilor pure de fag, cât şi a pădurilor de amestec de fag cu brad şi de fag cu molid. Din totalul suprafeţelor din judeţ ocupate de foioase, fagul deţine cca. 69%. La limita inferioară, fagul (Fagus silvatica) este însoţit de carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula verrucosa) şi gorun (Quercus petraea) formând aşa numitele păduri de şlean. Pădurile de stejar şi gorun acoperă dealurile şi colinele judeţului, fiind răspândite fragmentar pe aproape tot cuprinsul judeţului. Arbuştii din zona de câmpie se găsesc aproape în toate pdurile şi sunt reprezentaţi de alun (Corylus avelana), gladisul (Veer tataricum), păducel (Crategus monogyna) etc., iar în marginea pădurilor porumbarul (Prunus spinosa) Pe cursul apelor se află populaţii de anin alb şi anin negru asortate cu exemplare de plop (Populus nigra). De asemenea unele păduri de stejar, ca cele din şesurile Orheiului Bistriţei sunt însoţite de specia rară de lalea pestriţă (Fritillaria meleagris) foto , pădurea fiind declarată arie naturală protejată Poiana cu narcise din Şesul Văii Budacului sau Pădurea din Şes. Foto Fritillaria meleagris laleaua pestriţă Flora judeţului situată la Sud de comunele Nuşeni Lechinţa - Teaca, până la Silivaşu de Câmpie este similară celei din Câmpia Transilvaniei. Şi în judeţ este prezentă flora sărăturilor la Cociu şi Blăjenii de Jos, cu speciile de Statice gmenili, Scorzonera parviflora şi relictul endemic pentru ţara noastră Armeria maritima - foto

232 Foto Armeria maritima La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud au fost identificate următoarele habitate naturale a căror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare 1 conform Anexei 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 236/2000 aprobată cu modificări prin Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice: 1. Habitate costiere, marine şi de dune : a) Pajişti sărăturate continentale - cod Natura 2000 : Habitate de ape dulci a) Cursuri de apă din zona de câmpie până în zona montană cu vegetaţie de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion - cod Natura 2000 : b) Râuri cu bancuri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention p.p - cod Natura 2000 : Habitate de pajişti si tufărişuri a) Pajişti alpine şi boreale cod Natura 2000 : 4060 b) Pajişti uscate cod Natura 2000 : 4030 c) Tufişuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum cod Natura 2000 : 4070 d) Pajişti umede cu ierburi înalte cod Natura 2000 : 6420 e) Fânaţe montane - cod Natura 2000 : 6520 f) Fânaţe împădurite - cod Natura 2000 : Habitate de turbării şi mlaştinii a) Fânaţe împădurite* - cod Natura 2000 : 7110 b) Mlaştini cu surse de ape bogate în săruri minerale - cod Natura 2000 : Habitate de stâncării şi peşteri a) Grote neexplorate turistic - cod Natura 2000 : un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifica faptul că este un habitat prioritar 204

233 6. Habitate de pădure a) Păşuni împădurite - cod Natura 2000 : 9070 b) Păduri de tip Luzulo - Fagetum - cod Natura 2000 : 9110 c) Păduri de tip Asperulo - Fagetum - cod Natura 2000 : 9130 d) Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli - cod Natura 2000 : 9160 e) Mlaştini împădurite* - cod Natura 2000 : 91D0 f) Stejăriş cu Galio-Carpinetum - cod Natura 2000 : 9170 g) Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane - cod Natura 2000 : 9410 h) Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra - cod Natura 2000 : 9420 În cursul anului 2005 s-a lucrat la inventarul speciilor de floră şi faună existente la nivelul judeţului. La momentul de faţă, inventarul, conţine un număr 847 specii de plante şi 302 specii animale. Dintre speciile de floră sălbatică 826 taxoni aparţin regnului Plantae (plante), iar 21 taxoni regnului Fungi (ciuperci). Cele 826 specii de plante sunt distribuite în 6 încrengături aşa cum reiese din tabelul de mai jos: Tabel Nr. Încrengătura Nr. Taxoni Crt. 1. Bryophyta (Muşchi) Lycophyta 1 3. Coniferophyta 4 4. Equisetophyta Magnoliophyta Pteridophyta 15 Total 826 Cei 21 taxoni din regnului Fungi aparţin la doua încrengături: Ascomycota 3 taxoni şi Basidiomycota 18 taxoni. Aproximativ 100 dintre speciile de plante care se găsesc în judeţ sunt listate în Lista Roşie a Plantelor superioare din România 2 (tabelul de mai jos). 2 Lista Roşie a Plantelor superioare din România M. Oltean, G. Negrean, A. Popescu, N. Roman, G. Dihoru, V. Sandu, S. Mihăilescu. 205

234 Tabel Nr.crt. Categoria UICN 3 Numărul de specii 1 Extincte (Ex) 3 2 Vulnerabile (V) 4 3 Vulnerabile şi rare 8 4 Rare 85 Total 100 La nivelul judeţului există specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (conform Anexa III, Legii 462/2001) : Cypripedium calceolus Liparis loeselii Cirsium brachycephalum Ligularia sibirica Thesium ebracteatum Tozzia carpaticha şi speciile de plante care necesită o protecţie strictă conform Anexei IV a Legii 462/2001: Cypripedium calceolus Liparis loeselii Cirsium brachycephalum Ligularia sibirica Thesium ebracteatum După cum poate fi observat, cinci din cele şase specii listate mai sus se găsesc în ambele anexe, excepţie face specia Tozzia carpaticha a cărei prezenţă necesită doar desemnarea de ariei specială de conservare. Aceste specii au fost semnalate la nivelul judeţului în următoarele locaţii: Parcul Naţional Munţii Rodnei (Cypripedium calceolus, Liparis loeselii, Tozzia carpaticha), Cursul Someşului Mare de la izvoare până la Sângeorz-Băi (Cirsium brachycephalum, Ligularia sibirica) şi Ragla (Thesium ebracteatum). Patru din speciile listate în anexa V a Legii 462/2001 care conţine speciile de plante şi de animale de interes comunitar a căror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul masurilor de management se găsesc şi pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud. Acestea sunt: Sphagnum sp., Galanthus nivalis (ghiocel), Arnica montana (arnică), Gentiana lutea (ghinţură galbenă). Majoritatea locaţiilor unde au fost semnalate aceste specii sunt deja declarate arii naturale protejate, unele dintre ele fiind incluse în Parcul Naţional Munţii Rodnei, care are şi 3 Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN) 206

235 statut de Rezervaţie a Biosferei, iar managementul acestor arii asigură o conservare durabilă a acestor specii. Cele 302 specii de animale (regnul Animalia) care au fost semnalate ca şi prezente în judeţul Bistriţa-Năsăud sunt repartizate după cum urmează: Tabel Nr. Grupul Numărul specii Pondere % crt. 1) Păsări ,34 2) Nevertebrate 74 24,5 3) Peşti 24 7,95 4) Amfibieni 13 4,30 5) Reptile 9 3 6) Mamifere 36 11,92 Total Grafic % 8% 4% 3% 12% Păsări Nevertebrate Peşti Amfibieni 48% Reptile Mamif ere La nivelul judeţului există specii care sunt listate în Anexa III şi/sau IV a legii 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, specii pentru care trebuie desemnate arii speciale de conservare sau specii care necesită si protecţie strictă. Aceste specii sunt următoarele: Tabel Parnassius apollo Neomys anomalus Maculinea alcon Sorex alpinus Salamandra salamandra Rhinolophus ferrumequinum Triturus cristatus Rhinolophus hipposideros Bombina variegata Myotis myotis Pelobates fuscus Myotis blythii Bufo viridis Glis glis Hyla arborea Muscardinus avellanarius Vipera berus Ondatra zibethica Elaphe longissima Vulpes vulpes Coronella austriaca Ursus arctos Lacerta agilis Lutra lutra Lacerta viridis Martes foina Podarcis muralis Felis silvestris 207

236 Trebuie menţionat că speciile mai sus enumerate aparţin doar nevertebratelor, peştilor, amfibienilor, reptilelor şi mamiferelor. Din cele 146 specii de păsări identificate la nivelul judeţului 117 sunt listate în Anexa III şi/sau IV a legii 462/2001. Dintre speciile de animale prezente în judeţ, 12 sunt specii periclitate, iar 34 sunt vulnerabile conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România Academia Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Bucureşti, Specii de floră şi faună valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice În intervalul au existat un număr de 47 persoane juridice care au solicitat şi obţinut autorizaţie de mediu pentru recoltare, achiziţie şi/sau comercializare a plantelor din flora sălbatică. De asemenea 3 persoane juridice au solicitat autorizaţii pentru recoltarea melcilor. În judeţul Bistriţa-Năsăud există 12 gestionarii de fonduri de vânătoare care gestionează cele 39 de fonduri din judeţ. În anul 2005 au fost eliberate un număr de 59 de autorizaţii de mediu conform Ordinului 647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică precum şi a importului acestora. Dintre acestea 38 au fost eliberate pentru activităţii de recoltare şi/sau achiziţie şi comercializare a plantelor din flora sălbatică (plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, etc.), 18 autorizaţii au fost eliberate pentru desfăşurarea activităţilor de capturare din fauna sălbatică (vânătoare), iar 3 pentru recoltarea (capturarea) melcilor. Pe baza studiilor de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică, elaborate de Institutul de Cercetării Biologice din Cluj-Napoca, a Unităţii de Suport pentru Integrare din Cluj-Napoca şi a Institutelor de Cercetării şi Amenajării Silvice şi pe baza cantităţilor aprobate de Academia Română Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud în anul 2005 au fost aprobate spre recoltare plante medicinale şi fructe sălbatice, melci şi ciuperci. In graficele se prezintă cotele de vânat. 208

237 Grafic Repartizarea procentuala a principalelor specii de ciuperci Bureţi de mai 1% 2% 11% 1% 1% 2% 22% 1% 59% Gălbiori Trambiţa piticului Burete ţepos Alte specii Râşcovi Ghebe Bureţi de rouă Hribi Grafic Numărul de exemplare de urs aprobate în sezonul de vânătoare pe gestionari AVPS Acvila Teaca AJVPS Bistriţa-Năsăud DS Bistriţa AV Vulpea Herina AVPS Călimani Şieu ASC Bistriţa-Tihuţa AV Montana Coşbuc Grafic Numărul de exemplare de lup aprobate în sezonul de vânătoare pe gestionari AVPS Acvila Teaca AJVPS Bistriţa-Năsăud DS Bistriţa AV Vulpea Herina AVPS Călimani Şieu ASC Bistriţa-Tihuţa ASC Someşul Rodna AV Montana Coşbuc Grup Şcolar Silvic Năsăud 209

238 Grafic Numărul de exemplare de râs apobate pentru sezonul de vânătoare pe gestionari 1 1 AJVPS Bistriţa-Năsăud ASC Bistriţa-Tihuţa 1 1 ASC Someşul Rodna AV Montana Coşbuc Grafic Numărul de exemplare de pisică sălbatică aprobate pentru sezonul pe gestionari 1 AJVPS Bistriţa-Năsăud DS Bistriţa AV Vulpea Herina AV Montana Coşbuc Starea ariilor naturale protejate În Judeţul Bistriţa-Năsăud există următoarele categorii de arii protejate prezentate in tabelele si harta de mai jos: Tipul Tabel Categoriile IUCN/desemnare Internaţionale Numărul de Arii Protejate Suprafaţă totală Rezervaţie Ştiinţifică Ia 0 0 Parc Naţional II 2 Monument al Naturii III 10 Rezervaţie Naturală IV 13 Parc Natural V 0 0 Rezervaţie a Biosferei Rezervaţie a Biosferei In Anexa nr.5 sunt prezentate detalii privind ariile protejate din judetul Bistrita Nasaud. 210

239 211

240 Tabel Monumente ale Naturii la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud Nr. Tipul monumentului naturii Numărul de rezervaţii Suprafaţă (ha) crt. 1. Geologic şi geomorfologic Paleontologic Mixt Speologic 1 1 Total Tabel Arii protejate Nr. Denumire arie protejată Localizare Suprafaţă Tipul crt. (ha) 1. La Gloduri Vulcani noroioşi Com. Monor 2 Geologică şi geomorfologică 2. Piatra Corbului Sat Budacu de Sus, 5 Mixtă Comuna Cetate 3. Râpa cu păpuşi Sat Domneşti, Comuna Mărişelu 2 Geologică şi geomorfologică 4. Masivul de sare Sat Sărăţel, com. Şieu 5 Geologică şi geomorfologică 5. Zăvoaiele Borcutului Com Romuli 1 Geologică şi geomorfologică 6. Peştera Valea Cobăşel Com Şanţ 1 Speologică 7. Râpa Mare Budacu de Sus, 1 Mixtă Com Cetate 8. Peştera Tăuşoare Sat Gersa, com Rebrişoara 71 Geologică şi geomorfologică 9. Râpa Verde Budacu de Sus, com 1 Paleontologică Cetate 10. Comarnic Sat Cuşma, com Livezile 5 Paleontologică Grafic Reprezentarea procentuală a monumentelor naturii în judeţul Bistriţa-Năsăud 87% Geologic şi geomorfologic Paleontologic Mixt 1% 6% 6% Speologic 212

241 Tabel Rezervaţii Naturale la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud Nr. crt. Tipul rezervaţiei naturale Numărul de rezervaţii Suprafaţă (ha) 1. Botanică Peisagistică Mixtă Total Tabel Arii protejate Nr. Denumire arie Localizare Suprafaţă Tipul crt. protejată (ha) 1. Ineu - Lala Şanţ Leşu Mixtă Rodna 2. La Sărătură Blăjenii de Jos 5 Botanică 3. Pădurea Posmuş Sat Posmuş, Com 2 Botanică Şieu 4. Piatra Cuşmei Sat Cuşma, Com 5 Botanică Livezile 5. Piatra Fântânele Sat Piatra 5 Botanică Fântânele, com Tiha Bârgăului 6. Poiana cu narcise de pe Sat Valea Vinului, 5 Botanică Saca com Rodna 7. Poiana cu narcise din Sat Mogoşeni, 6 Botanică Şesul Mogoşenilor com Nimigea 8. Poiana cu narcise din Sat Orhei, com 6 Botanică Şesul Văii Budacului Cetate 9. Cheile Bistriţei Ardelene Com Bistriţa- 50 Peisagistică Bârgăului 10. Stâncile Tătarului Com Bistriţa- 25 Peisagistică Bârgăului 11. Tăul lui Alac Com Zagra 1 Mixtă 12. Tăul Zânelor Sat Colibiţa, com 15 Mixtă Bistriţa-Bârgăului 13. Valea Repedea Com Bistriţa- 22 Mixtă Bârgăului 14. Izvoarele Mihăiesei Sat Anieş, Com 50 Mixtă Maieru 15. Crovul de la Larion Lunca Ilvei 250 Botanică Grafic Reprezentare procentuală a rezervaţiilor naturale din judeţul Bistriţa-Năsăud 96% 1% 3% Botanică Mixtă Peisagistică 213

242 Pe raza teritorială a judeţului Bistriţa-Năsăud se află două parcuri naţionale, încadrate în categoria a II-a U.I.C.N: - Parcul Naţional Munţii Rodnei cu o suprafaţă de ha din care în judeţul Bistriţa-Năsăud; - Parcul Naţional Călimanii cu o suprafaţă de ha din care în judeţul Bistriţa- Năsăud 112 ha; Parcul Naţional Munţii Rodnei este o arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţă de ha. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. Flora şi fauna inventariate până în momentul de faţă însumează 3100 specii, sistematizate în baza de date a administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei. Flora cormofitelor este extrem de bogată, fiind semnalate peste specii de plante superioare. Endemite specifice masivului sunt: Silene nivalis, Festuca versicolor ssp. dominii, Minuartia verna ssp. oxypetala etc. Alte endemite carpatine întâlnite şi în Munţii Rodnei sunt: Centaurea carpatica ssp. carpatica, Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani, Poa granitica ssp. disparilis, Poa rehmannii, Festuca nitida ssp. flaccida, Trisetum macrotrichum, Heracleum carpaticum, talpa-ursului (Heracleum palmatum) etc. În locuri mlăştinoase vegetează şi câteva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex magellanica ssp. irrigua, Carex pauciflora, Carex chordorrhiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor. De asemenea, în perimetrul parcului se întâlnesc şi specii ocrotite prin lege: floarea de colţi (Leontopodium alpinum), ghinţura galbenă (Gentiana lutea), Gentiana punctata, angelica (Angelica archangelica), sângele-voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata) etc. Studiul nevertebratelor a pus în evidenţă o mare diversitate de specii, inclusiv numeroase endemite şi relicte. Dintre enchitreide, s-au identificat 40 specii, lumbricidele apar consemnate cu un număr de 15 specii, printre care specia Allolobophora carpatica este un endemit al Carpaţilor Nordici. S-au identificat, de asemenea, un număr mare de specii de colembole (74), interesantă fiind specia Tetrachanthella transylvanica. Diplopodele sunt reprezentate de 29 specii, dintre care 9 endemite, ca de exemplu: Glomeris promineus, Polydesmus dadayi etc. Dintre chilopode s-au identificat 36 specii, 6 fiind endemite, ca de exemplu, Clinopodes rodnensis, Lithobius matici etc. Ortopterele sunt reprezentate de 39 specii, printre care endemitele carpatice: Isophia brevipennis, Pholidoptera transsylvanica şi Miramella ebneri carpathica. Lepidopterele au fost identificate într-un număr de 550 specii, unele dintre acestea 214

243 fiind protejate la nivel internaţional: Erebia pharte carpatica, Erebia epiphron transsylvanica, Erebia sudetica rodnensis, Parnasius apollo etc. Fauna acestui parc prezintă şi o mare varietate de vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpaţii Orientali. Râurile de aici reprezintă habitatul tipic al unor specii, precum: păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau boişteanul (Phoxinus phoxinus). Amfibienii sunt reprezentaţi prin 11 specii, mai interesante fiind Triturus montandoni, Triturus alpestris etc. Dintre reptile (10 specii), şopârla de munte (Zootoca vivipara), vipera (Vipera berus), năpârca (Anguis fragilis) etc. Pentru păsări (147 specii) sunt reprezentative în acest parc speciile de talie mare, precum cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele refugii din România, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), buna (Bubo bubo), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), şoimul călător (Falco peregrinus) etc. Mamiferele sunt reprezentate de: capra neagră (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes), Microtus nivalis, Sicista betulina, Clethrionomys glareolus, Mustela nivalis etc. 215

244 4.3. Zone cu importanţă specială pentru mediu din judeţul Braşov Arii naturale protejate în judeţul Braşov In judetul Brasov sunt identificate urmatoarele arii naturale protejate: 1.Moieciu de Jos-Locul fosilifer de la Vama Strunga-PN Bucegi 2.Moeieciu-Peştera Liliecilor 3.Moieciu- Cheile Zărneştilor-PN Piatra Craiului Zărneşti-Piatra Craiului 4.Bran-Bucegi (Abruptul Bucşoi,Mălăeşti,Gaura)-PN Bucegi 1.Râşnov-Peştera Valea Cetăţii 2. Braşov-Postăvaru Tâmpa Stejerişul Mare 3.Târlungeni- Locul fosilifer Purcăreni 4.Hărman- Dealul Cetăţii Lempeş Mlaştina Harman 5.Prejmer-Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer 6.Sercaia-Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului 7.Maierus-Padurea Bogăţii 8.Apaţa-Peştera Bârlogul Ursului 9.Ormeniş-Locul fosilifer de la Ormeniş 10.Comana-Coloanele de bazalt d ela Piatra Cioplită -Peştera Comana 11.Hoghiz-Microcanionul în bazalt de la Hoghiz 216

245 Cheile Dopca Colţul Turzunului 12.Homorod-Vulcanii Noroioşi de la Băile Homorod 13. Rupea-Stânca bazaltică de la Rupea 14.Racoş-Coloanele de bazalt de la Racoş Locul fosilifer Carhaga 15.Dumbraviţa Complexul piscicol Dumbraviţa 16.Feldioara-Băile Rotbav 17.Hărman-Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului (arie desemnată pe două judeţe Braşov şi Covasna) Munţii Bucegi În cadrul Munţilor Bucegi, pe teritoriul judeţului Braşov se găsesc câteva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervaţie naturală:abruptul Bucşoiului,valea Mălăieşti şi Valea Gaura,unde datorită faptului că afluenţă de turişti este mai redusă,s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. În regim de ocrotire mai intră şi zona superioară a pădurilor de molid,unde caprele negre se retrag în timpul iernii.în afară de capre negre, în aceste areale mai sunt protejate şi alte animale:râsul, cocoşul de munte şi multe specii floristice rare. Parcul National Bucegi s-a înfiinţat în anul 1943, pe o suprafaţă de ha. În cadrul lui pe teritoriul judetului Braşov avem: Rezervaţia Abruptul-Bucşoiul,Mălăieşti,Valea Gaura (cat. IV-1643ha) Locul Fosilifer de la Vama Strunga (cat. II-10ha) Muntii Piatra Craiului Masivul Piatra Craiului se găseşte la marginea de vest a depresiunii Bârsei,fiind format dintr-o impresionantă coamă muntoasă de calcar cenuşiu,lungă de 22 km. Piatra Craiului Mică este ocrotită pe porţiunile stâncoase de deasupra pădurii,in aceste zone culegerea oricărei plante este interzisă. Parcul Naţional Piatra Craiului a luat fiinţă în anul 1938, are o suprafaţă de ha In cadrul lui avem: Rezervaţia Peretele Vestic Rezervaţia Piatra Mică Rezervaţia Prăpastia Zărneştilor Rezervaţia Hornurile Grindului-Muchia Lungă 217

246 Se cunosc în acest parc 1000 de specii şi 123 subspecii de plante superioare (32% din totalul ţării) din care 53 specii endemice (41% din total ţară) garofiţa Pietrei Craiului remarcându-se prin gingăşia si frumuseţea ei. La fel de bogată este şi fauna,în cadrul căreia amintim Viperaberus,cocoşul de munte,capra Neagră. Aici se derulează Proiectul Carnivoelor Mari din Carpaţi,ce are ca obiectiv menşinerea viabilă a populaţieie de lupi,urşi şi râşi,cât şi habitatului lor pe cuprinsul Carpaţilor Româneşti Parcul National Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran si Rucar- Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges, incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti, Moeciu (satele Magura si Pestera), Bran, Rucar si Dambovicioara. PNPC se intinde intre coordonatele de si latitudine nordica si si longitudine estica. Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de ha din care 7806 ha in jud. Brasov si 6967 in judetul Arges. În Masivul Piatra Craiului se găsesc şi numeroase monumente: Monumentul Natural Colţii Chiliilor Monumentul Natural Acul Crăpăturii Monumentul Natural Padina Inchisă- Orga Mare Monumentul Natural Turnurile Dianei Monumentul Natural Monumentul Natural Zaplazul Monumentul Natural Cerdacul Stanciului Monumentul Natural Cerdacul de sub Vârful Grindu Monumentul Natural Vladuşca Monumentul Natural Peştera Mare Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseşte în apropierea satului Vad, comuna Sercaia, îtr-o păure de stejari cu arbori răriţi, printre care se aşterne un covor de iarbă, căruia miile de flori de narcise rare ii alcătuiesc o perdea alb-străvezie, înmiresmând natura cu mirosul lor. Dumbrava este formată din exemplare rare de stejar, între care,în lungul pârâielor şi rovinelor cresc zalogul,plopul tremurător,cruşinul Specia dominantă este narcisa.perioada de înflorire a narciselor este luna mai. În Poiana narciselor in fiecare an se organizează in weekendul dinaintea sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai) Festivalul Narciselor Acces:DN 73A şi drum nemodernizat;din Predeal 49 km 218

247 Padurea Bogăţii (com. Hoghiz)(8,5 ha) se gaseste în Munţii Perşani, Valea Bogăţii fiind străbătută de şoseaua Braşov-Rupea-Sighisoara. Pădurea este formată din exemplare frumoase de fag amestecate cu gorun şi carpen. În această zona, turistul poate admira, pe o distanţă de 18 km, un mozaic geologic şi de vegetaţie forestieră. Astfel, la Fântâna Albă pot fi examinate conglomerate formate din calcar şi alte roci,printre care cele mai importante sunt bazaltele aşezate din coloane. Dealul Cetatii - Lempes la 8 km de Brasov, se intinde in N-V comunei Hărman până langa comuna Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m cu o suprafata de 274,52 ha.este parţial împădurit cu specii vegetale deosebite.prezenţa vegetaţiei xerofile, formată în perioada caldă şi relativ uscată din post-glaciar, a determinat declararea acestui deal ca rezervaţie ştiinţifică. Acces: DJ 103- de la Predeal 31 km. Mlastinile de la Harman, Prejmer cu o suprafaţă de 200 ha - decretată ca rezervaţie in În depresiunea Bârsei, la nord de Marele Cot al Oltului, in jurul localitatilor Harman, Prejmer s- au format numeroase mlastini eutrofe, care adapostesc o flora si o fauna rara cu numeroase relicte glaciare. Acces: DN 11 şi DJ km de al Braşov Rezervatia "Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita" - Comana de jos. Rezervatia are o suprafaţă de 1 ha din care 0,3 ha reprezintă rezervaţia propiu-zisă,restul fiind zona tampon, şi face parte din categoria rezervaţiilor geologice din judeţul Braşov,cuprinzând bazalte cu aspect columnar.importanţa ei rezidă din faptul că reprezintă cel mai sudic punct al erupţiilor de bazalte din Munţii Perşani,cel mai sudic punct al neovulcanismului Pliocen- Cuaternar de la noi din ţară. Rezervaţia Peştera Comana se află pe raza satului Comăna de Sus are o suprafaţă de 41,562 ha;este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peştera şi este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peştera Comana constituie drumul subteran al pârâului ce işi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud d emuntele Peştera.Peştera are o valoare ştiinţifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni,scurgeri parietale masive,bazine cu cristale sub formă de brăduţi,prezenţa helectitelor,galeria cu Excentrite,stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m,cristalicite,cristale de aragonit,planşee suspendate) Acces: DN 1 Bucureşti-Braşov-Sercaia,Dj 131C Sercaia,DJ 104 Părău-Comana de Jos 219

248 Stanca bazaltica de la Rupea, zona naturala protejata de interes national, pe care se afla amplasata Cetatea Rupea, care este una din cele mai vechi si mai puternice cetati din Transilvania.. Cuvantul latinesc Rupes din care deriva denumirea localitatii inseamna Con de stanca si se atribuie stancii cuaternare pe care se inalta cetatea. Padurea lui Grigore (Gigoriwald ), padure se foioase, unde de Rusalii se organizeaza o manifestare traditionala campeneasca in locul numit La Rond Stejarii seculari de la Fiser Rezervatia de liliac din jurul cetatii Rupea Coloanele de bazalt De la Racoş situate pe malul drept al Oltului în dreptul localităţii Racoş fac parte dintr-o carieră exploatată la începutul secolului XX.Porţiunea vestică a acesteia,declarată monument al naturii expune coloane poliedrice înalte de 12 m. Acces:DN13 Braşov-Sighişoara Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mică vâlcea ale cărei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea. Acees :DN13 Braşov Sighişoara si Dj 131C(stare deplorabilă-15km) Rezervatiile speologice în judeţul Braşov sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata). Rezervatia de la Purcareni (com.târlungeni) se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit Uluci, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m3. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali. Acces: DN 1 Bucureşti-Braşov-Săcele DJ103B şi DJ 103A Muntele Tampa,ultima creastă calcaroasă coborâtă din Muntele Postăvaru, la o înalţime de aproape jumătate din cea a acestuia,respectiv 906 m, se înalţă la circa 400 m deasupra oraşului Braşov.Rezervaţie naturală ce se întinde pe o suprafaţă de 150 ha,tâmpa este şi singura rezervaţie peisagistică din judeţul Braşov.Aici au fost descrise pentru prima data două endemisme (specii care trăiesc numai într-un anumit teritoriu) româneşti:crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) şi obsinga bârsană (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se întinde o pădure deosebită,formată din mai multe specii de valoare ornamentală şi ştiinţifică, cum ar fi carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, 220

249 pinul. Versantul sudic, care este puternic însorit şi mai uscat, adăposteşte ochiuri de stepă în care încercările de plantare cu arbori au dat greş în mare parte. De asemenea, Tâmpa adaposteste multe specii de păsări, mamifere şi insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din ţara noastră) 221

250 4.4. Zone cu importanţă specială pentru mediu din judeţul Prahova Habitate naturale Judetul Prahova cuprinde habitate naturale specifice mai ales regiunilor biogeografice alpina si continentala, ce necesita declararea ariilor speciale de conservare, conform Legii 462/ 2001, dupa cum urmeaza: Habitate de ape dulci 1. Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara sp.- Mlastina Faget 2. Rauri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee - Muntii Bucegi si Ciucas Habitate de pajisti si tufarisuri. Pajisti alpine. Muntii Bucegi si Ciucas 1.*Tufisuri cu Pinus mugo. 2.Tufisuri cu Rhododendron 3. Formatiuni cu Juniperus communis si Juniperus sibirica in zone sau pajisti calcaroase 4. Pajisti calcaroase alpine si subalpine O caracteristica a acestei formatiuni este prezenta invadanta a asociatiei vegetale de Rhododendron Juniperus-Vaccinium care, in masivele muntoase din nordul judetului, muntii Ciucas, ocupa 60 % din suprafata pajistilor aflate intre 1600 si 1900m altitudine. 5. *Pajisti bogate in specii de Nardus - Muntii Ciucas 6. *Pajisti uscate, situri importante pentru orhidee -Muntii Bucegi si Ciucas 7. Pajisti umede cu ierburi inalte - Muntii Bucegi-Poiana Costila 8. Pajisti cu Molinia pe soluri turboase (Molinion coerulae)- Turbaria Balbaitoarea 9. Pajisti de altitudine joasa cu Alopecurus pratensis si Sangiusorba officinalis 10. Fanete montane -Muntii Bucegi si Ciucas Habitate din turbarii si mlastini 1. *Turbarii active Lacul turficol Balbaitoarea 2. Mlastini alcaline - Mlastina Faget 3. Mlastini cu surse de apa bogata in saruri minerale, - Moara Domneasca 4. *Vegetatie pioniera alpina cu Caricion canescenti-fuscae- Mlastina Balbaitoarea Habitate de stancarii si pesteri 222

251 Muntii Bucegi si Ciucas 1.Grohotisuri calcaroase ale etajelor montane 2. Pante stancoase calcarose cu vegetatie chasmofitica Habitate de padure 1. Paduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate in epifite 2. *Paduri mlastinoase caducifoliate - Moara Domneasca 3. Paduri tip Luzulo-Fagetum - Muntii Ciucas, V.Doftanei-Glodeasa 4.Paduri tip Asperulo-Fagetum - V.Doftanei-Glodeasa 5. Paduri subalpine cu Acer Bucegi- Piatra Arsa, Sf.Ana 5. *Paduri aluviale cu Alnus glutinosa, A.incana si Fraxinus excelsior (Ciucas -V.Stanii si Bratocea; Moara Domneasca ) 6. Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 7. Paduri alpine cu Larix decidua sau Pinus cembra 8. Paduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros - V.Doftanei padurea Paltinu NOTA : * semnifica habitat prioritar Toate cele prezentate constituie argumente pentru selectarea in Situri de Importanta Comunitara si introducerea in Reteaua Europeana NATURA 2000 a 8-10 % din teritoriul judetului. In judetul Prahova au fost semnalate punctiform o serie de specii de animale rare: - Pitymys subterraneus ssp dacius soarece subpamantean, endemism capturat intr-un singur exemplar in loc.gageni - Clethrionomys glareolus soarece scurmator, descris prima data dupa o captura facuta la Bustenari - Myotis ikonnikovi liliacul lui Ikonnikov, identificat in 1962 printr-un exemplar recoltat la Campina. - Eptesicus sodalis liliacul de stol, capturat pentru prima data la noi in tara, la Bustenari.De remarcat faptul ca toate speciile de chiroptere necesita o protectie stricta, conform Legii 462/ Boettgerilla pallens-gasteropod colectat numai din Sinaia, la poalele muntelui Cumpatu - Serrulina serrulata- gasteropod foarte rar, de origine caucaziana, colectat si in padurile de langa Ploiesti La acestea se adauga cateva specii de reptile si amfibieni ce necesita de asemenea o protectie stricta: Natrix tessellata sarpele de apa, Triturus cristatus- tritonul cu creasta, Bombina variegata- broasca cu pantec auriu. 223

252 Starea ariilor naturale protejate Pe teritoriul judetului Prahova exista sase arii protejate cu statut legal, declarate prin Legea 5 / 2000, ce o suprafata de 5003,037 ha, dupa cum urmeaza: Denumire Localizare Suprafata (ha) Abruptul Prahovean Bucegi Orasele Sinaia, Busteni 3 478,00 ( Parc Nat.Bucegi) Locul fosilifer Plaiul Hotilor Orasul Sinaia 6,00 (Parc Nat.Bucegi) Muntii Coltii lui Barbes Orasul Sinaia 1 513,00 (Parc Nat.Bucegi) Arinisul de la Sinaia Orasul Sinaia 1,037 Tigaile din Ciucas Comuna Maneciu, sat Cheia 3,00 Muntele de Sare Slanic Prahova Orasul Slanic 2,00 Flora endemica si rara a Bucegilor este bogata, intalnindu-se 60 specii endemice, 22 endemisme carpatice generale, 45 endemisme carpatice Romanesti, 5 endemisme locale. Monumente ale naturii in BUCEGI: - Floarea de colti- Leontopodium alpinum(l) Cass - Iedera alba- Daphne blagayana Freyer - Smardar- Rhododendron kotschi Simk - Sangele voinicului- Nigritele nigra Rohb - Bulbuci- Trolius europaeus - Angelica- Angelica archangelica - Ghintura galbena- Gentiana lutea - Larice- Larix decidua - Zambru- Pinus cembra - Tisa- Taxus bacata - Capra Neagra - Rupicapra rupicapra; - Rasul - Lynx lynx; - Cocosul de munte - Tetrao- urogalus; - Vulturul plesuv sur - Gyps fulvus; 224

253 4.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Exploatările forestiere reprezintă o permanentă ameninţare la adresa biodiversităţii prin cantităţile exploatate şi prin modul de extragere a arborilor din parchete pe cursul pâraielor de munte. Folosirea neadecvată a zonelor umede, drenarea şi desecarea lor, afectează negativ biodiversitatea. Amintim în acest sens impactul negativ pe care îl au balastierele asupra faunei piscicole şi a zonelor de cuibărit. O altă presiune antropică care afectează biodiversitatea în mod negativ este păşunatul care îngreunează în multe cazuri regenerarea naturală a vegetaţiei arboricole. Un control mai strict al acestei activităţi ar avantaja regenerarea naturală a unor suprafeţe din fondul forestier sau din vecinătatea apelor curgătoare. Vânătoarea şi braconajul, alături de fragmentarea habitatelor, reprezintă activităţi cu impact semnificativ asupra biodiversităţii în special asupra păsărilor şi mamiferelor mari 4.6. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social-economice tot mai diverse şi mai crescânde, ecosistemul forestier reprezentat de pădure, este subordonat şi se interacţionează tot mai mult cu mediul social uman. Ecosistemele forestiere produc prin fotosinteza arborilor oxigen şi fitomasă brută, pădurea contribuind de asemenea la conservarea formelor de relief şi a mediului ambiant. Astfel, vegetaţia forestieră constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor şi alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul şi apropierea pădurii şi exercitând o influenţă primordială în geneza şi evoluţia solurilor de tip forestier. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol, şi menţinerea regimului hidric favorabil solului, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate efectele negative asupra mediului şi a economiei în ansamblu. Prin aparatul foliar, vegetaţia forestieră contribuie la purificarea cu bun randament a atmosferei de praf, fum, gaze toxice şi microbi, consumând totodată, o mare cantitate de dioxid de carbon şi refăcând continuu stocul de oxigen. Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic şi recreativ al pădurii, datorită esteticii sale, aceasta se constituie ca refugiu şi izvor de revigorare pentru populaţia umană, atât de influenţată şi afectată de efectele progresului tehnic şi a dezvoltării industriale. 225

254 Cap. 5. Zone cu importanţă specială din punct de vedere arheologic, monumente istorice, etnografie, statiuni balneoclimaterice 5.1. Teritoriul românesc în cadrul Europei România este o ţară la hotarele Europei şi această situaţie de hotar îi conferă o poziţie unde se îmbină interferenţe multiple: de natură geopolitică şi culturală de-a lungul secolelor (harta 5.1 şi harta 5.2) 1, de natură geofizică de durată infinit mai lungă. Această dublă proprietate de hotar şi de interferenţă, a marcat în permanenţă evoluţia şi structura teritoriului. Specificul spaţiului românesc in Europa central răsăriteană este dat în primul rând de limba de origine latină. Acest spaţiu lingvistic, un fel de insulă înconjurată de limbi slave şi de limba maghiară, este ancorat în zona montană a Carpaţilor, a căror formă circulară, închizînd în interior bazinul Transilvaniei, sugerează imaginea unei citadele. Această citadelă de altitudine medie (Vf. Moldoveanu 2544m), cu numeroase trecători, nu a reuşit decât parţial să devieze marile valuri migratoare din est, jucând totuşi un rol important în înrădăcinarea populaţiei. Locul iniţial al formaţiunilor politice premoderne şi al capitalelor lor, amplasarea mânăstirilor, existenţa unor arii etnografice arhaice sunt dovada acestei înrădăcinări. Limitele trasate privind influenţele culturale (harta 2) reprezintă arii de contact şi de suprapuneri în care se produc sincretisme; urmele imprimate in elementele materiale de civilizaţie sunt mai uşor localizabile de cât ideile. Mai mult chiar, pătrunderea influenţelor externe ia câteodată trasee neaşteptate: s-a întâmplat de exemplu ca reformele instituţionale inspirate de Occident să sosească odată cu prinţii fanarioţi în secolul al XVIII-lea, iar modernizarea oraşului Bucureşti în secolul al XIX lea se datorează generalului rus Kiseleff. Interferenţele culturale sunt datorate contactului cu trei spaţii culturale: meridional, al lumii greco-bizantine, continuate cu lumea otomană, care este cel mai vechi; apusean, mai ales al lumii germanice, care este cel mai recent; răsăritean, al lumii ruso-ucrainiene şi al Asiei, progresiv cel mai ambiguu, care îmbină în mod strâns spiritualitatea ortodoxă, imperialismul politic şi fluctuaţiile de populaţie (cazul evreilor pentru perioada modernă). 1 Sursa: Atlasul României- Violette Ray, Octavian Groza, Ioan Ianoş, Maria Pătroescu, Enciclopedia RAO 226

255 Harta

256 - Harta

257 5.2. Zone cu importanţă specială din punct de vedere arheologic, monumente istorice, etnografie, statiuni balneoclimaterice Patrimoniul cultural al României este deosebit de bogat, atestând influenţele culturale externe, dar şi continuitatea poporului român în acest spaţiu de cultură şi civilizaţie. Deosebit de bogat şi răspândit pe întreg teritoriul României, patrimoniul cultural se îmbină armonios cu patrimoniul natural (harta 5.3) 1. - Harta

258 Pentru evidenţierea şi protecţia aceestui patrimoniu au fost promulgate o serie de legi, ordonanţe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului şi ordine ale ministrului, precum : Legea nr. 41/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Sectiunea a IIIa. Zone protejate. publicată în M.Of. nr. 502/2000, evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori. Legea cuprinde următoarele anexe: Anexa nr. I: Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii Anexa nr. II: Gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate, de interes naţional Anexa nr. III: Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională) Ordonanta Guvernului nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national.- republicată în M.O. nr.951/ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu Legea nr şi modificată prin Legea nr.345/2006, ce a fost publicată în M.Of. nr.650/27 iulie 2006 Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute publicat în M.Of. nr.646/2004-, completat cu Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2182/2005 privind aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice monumente dispărute modificări şi completări publicat în M.Of. nr.996/2005 Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora M.O. nr.190/martie 2003 Lista completă a legislaţiei în domeniu este prezentată în anexa 3 la prezentul studiu. Resursele naturale ale teritoriului, ca şi păstrarea tradiţiilor populare au condus la dezvoltarea unor zone turistice ce pot fi delimitate orientativ (harta 5.4.) 230

259 Harta Zone cu importanţă specială din punct de vedere arheologic, monumente istorice, etnografie, statiuni balneoclimaterice din judeţul Bistriţa Năsăud Vestigii istorice 231

260 Ruinele castrului roman - Orheiu Bistritei (sec. II-III), de mari dimensiuni; Ruinele Cetatii Rodnei - Rodna (sec. X)-puternica pana la anul 1241, cand este distrusa de navalirea tatarilor; Ruinele Cetatii Ciceului - Ciceu-Giurgesti ( ), aici a existat o puternica cetate a Evului Mediu, stapanita de multi domnitori moldoveni, incepand cu Stefan cel Mare in 1489, pana in timpul lui Alexandru Lapusneanu; Turnul Dogarilor - Bistrita-fragment din centura de aparare a Cetatii Bistrita (construita in secolul al XV-lea), are trei niveluri si o inaltime de 35 m si este singurul dintre turnurile cetatii feudale Bistrita care s-a mai pastrat Edificii religioase si culturale Biserica Evanghelica - Herina ( ), construita in stil romanic; Biserica ortodoxa - Bistrita ( ), initial biserica a fostei manastiri minoritecea mai veche si reprezentativa cladire din punct de vedre arhitectural din a doua jumatate a veacului al XIII-lea; Manastirea de la Vad - Ciceu, ridicata de Stefan cel Mare, in stil moldovenesc Biserica evanghelica - Dumitra (1488); Biserica evanghelica - Bistrita (sec. XV), in stil gotic (ulterior modificata in stilul Renasterii), pastreaza strane sculptate in 1516, precum si o colectie de covoare orientale din sec. XVI. Dintr-un epitaf din anul 1320, incastrat in peretele sudvestic al fatadei, se deduce ca actualei cladiri gotice i-a premers o bazilica romana, din care s-au pastrat doar peretii din coltul de sud-vest ai constructiei. Turnul bisericii domina orasul prin inaltimea sa (75m); Biserica romano-catolica - Bistrita (sec. XVIII); Sinagoga - Bistrita (sec. XIX) Ansamblul Sugalete - Bistrita (in piata centrala a orasului, latura nordica), un sir de cladiri (sec. XV-XVI), in stil gotic si renascentist (caracteristice prin galeria de la parter ce reuneste numeroase bolti); Casa Argintarului - Bistrita (sec. XVI), construita in stilul Renasterii, astazi adapostind o sectie a Muzeului judetean; Cladirea numita in trecut "Domus Consistorialis" construita in sec. al XVI-lea, azi sediul primariei din Bistrita; Casa Ion Zidaru - cladire medievala de la mijlocul secolului al XVI-lea; Muzee, case memoriale, lucrari de arta monumentala Muzeul memorial "George Cosbuc" Cosbuc 232

261 Muzeul memorial "Liviu Rebreanu" - Liviu Rebreanu Muzeul memorial "Andrei Muresanu" Bistrita Muzeul memorial "Ion Pop Reteganu" Reteag Muzee satesti care contin colectii cu obiecte de arta populara deosebit de valoroase la: Maieru, Rodna, Lesu, Feldru, Rebrisoara, Prundu Bargaului, Monor, Sieu-Odorhei, Nuseni, etc. Statuia lui Andrei Muresanu Bistrita Bustul lui George Cosbuc Nasaud Statiuni Sangeorz Bai - statiune balneoclimaterica situata in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei, intr-o zona depresionara, la o altitudine de 465m, inconjurata de maguri vulcanice; numeroasele izvoare minerale au o compozitie chimica variata si o mare valoare terapeutica; Colibita - statiune climaterica situata la poalele Muntilor Bargaului, la o altitudine medie de 860m; Piatra Fantanele - statiune situata in Pasul Bargaului (Tihuta), la o altitudine de 1850m, pe drumul ce leaga Transilvania de Bucovina; Valea Vinului - statiune de creatie si odihna, situata la poalele muntilor Ineu Zone folclorice si etnografice Zona etnografica si folclorica a judetului Bistrita-Nasaud este bine conturata, impartita, la randul ei, in subzone: Nasaud, Rodna, Bargau, Sieu, Ciceu-Beclean, Sanmihaiu de Campie. Obiecte de arta de o neasemuita frumusete si valoare artistica impodobesc casele din fiecare sat, cum ar fi: covoare, cojoace, strergare, obiecte de olarit (Bargau), cergi (Sieu, Zagra), chimire (Maieru), port cu numeroase cusaturi multicolore (Ilva Mare), palariile cu pauni de la Salva, cioplituri in lemn si piatra. Obiceiurile si traditiile au pastrat pâna astazi formele ample de desfasurare, în care vechile rituri se îmbina cu acte ceremoniale si cu manifestari spectaculoase. 233

262 5.3. Zone cu importanţă specială din punct de vedere arheologic, monumente istorice, etnografie, statiuni balneoclimaterice din judeţul Braşov Zone turistice Cetatea Neagra din Codlea Cetatea Neagra, pe un varf de stanca, sub Magura Codlei, la vechiul Drum al Sasilor era o constructie simpla de piatra, avand doar elementele necesare din punct de vedere strategic si servind doar scopurilor militare. Temeliile cetatii au fost descoperite prin sapaturi efectuate intre anii (primele) si (ultimele). Lungimea Cetatii era de 100m, iar latimea oscila datorita adaptarii la teren intre m. Cetatea cu biserica ei evanghelica reprezinta cel mai vechi si important monument arhitectonic al Codlei. Biserica a fost construita in a doua jumatate a secolului 13 si poarta hramul Sf. Georg si Michael. Ea este singura biserica din Tara Barsei care nu are un turn. Din bazilica romanica initiala s-au pastrat doar fatada vestica cu portalul si frontonul inalt in forma de ogiva. In secolul 15 biserica a fost transformata in biserica gotica (Saalkirche?). Corul, cu o lungime de 16,5 m si o latime de 7 m, acoperit de o bolta in forma de retea este cel mai lung din Tara Barsei si provine probabil din secolul 14. In partea sa nordica a fost amplasata sacristia cu 2 etaje. Sala, cu o lungime de 30,5 m si o latime de 13 m este despartita de cor de un arc triumfal, in stil romanic, cu o latime de 80 cm. In partea nordica se afla balconul cu 2 etaje din lemn (Empore) asa zisul "Knechtsglater", construit in anul 1702 si reinnoit in 1724 si In partea vestica se gaseste orga. In 1907 sala este dotata cu strane noi. La initiativa asociatiei femeilor se introduce in 1929 incalzirea electrica. Vechiul altar, care a stat pana in 1904 in biserica a fost vandut parohiei evanghelice maghiare din Krebsbach (Crizbav). Altarul neo-gotic, sfintit in 1904 a fost donat de asociatia evanghelica a femeilor si construit in Brasov de mesterul Johann Barthel, originar din Vulcan. Din acelasi an dateaza si piedestalul neo-gotic al cristelnitei, donat de preotul, Johann Leonhardt. Cristelnita a fost donata de familia farmacistului Reimer. Stranele din cor din 1724 respectiv 1840 au fost dedicate amintirii celor disparuti. Amvonul a fost realizat in 1841 de taranii codleni, Andreas si Johann Plajer. Tavanul impartit in 252 casete pictate dateaza din 1702, fiecare din ele reprezentand transformari ale rozei lui Luther (Lutherrose) si avand in mijloc cate un fus de lemn, orientat in jos. Medalionul octogonal aflat in mijlocul tavanului cuprinde 12 casete si poarta inscriptia autorului, data realizarii si data renovarii. Johannes Stolz, Thomas Fayt, Simion Playger si Thomas Groß au relizat aceasta opera de arta ; ea va fi restaurata in 1959 de pictorul Eduard Morres. Din mostenirea contelui sasilor, Sachs von Harteneck comunitatea a cumparat la 28 aprilie 1709 orga, adusa la 6 mai 1709 in Codlea. Ea a fost montata in cor, in spatele altarului. In 1783, silezianul Johann Prause realizeaza o noua orga, folosind-o pe cea veche si o monteaza in partea nordica a navei, vizavi de amvon, in 1801 este reasezata in spatele altarului, in 1833 este mutata pe locul ei de azi in balconul de pe partea vestica. In 1867 si 1897 i se face o revizie minutioasa, iar intre este supusa unei reparatii generale de catre Hermann Binder. In modelul baroc de azi se afla 2000 de tuburi, 2 claviaturi si 28 registre. Orga se numara printre cele mai pretioase instrumente muzicale din Transilvania. Biserica - cetate are un plan oval cu un diametreu de 85 m, fiind astfel cea mai mare biserica-cetate din Tara Barsei. Potrivit lui Joseph Dück, in anul 1432 se incepe fortificarea ei. Pana la o intrerupere in sud-est(construirea primariei) zidul inconjurator, inalt de 8-10m s-a pastrat foarte bine. Zidul interior este captusit, ca si in alte comune ale Tarii Barsei cu, camari pentru provizii, dispuse in doua randuri suprapuse. In partea sudica, mentionatele camari se afla in spatele unor arcade rotunde. Camarile de pe partea estica au fost stricate in timpul transformarii turnului fierarilor in clopotnita. Din cauza lipsei de spatiu din curtea cetatii au fost sacrificate la sfarsitul secolului 19 si camarile aflate pe partea nordica. Cetatea avea patru turnuri, dintre care s-au pastrat azi numai trei: turnul tesatorilor, turnul dogarilor si turnul fierarilor, transformat in clopotnita. Cel de-al patrulea turn, turnul rotarilor, carutasilor a fost demolat la cumpana secolelor Clopotnita, inalta de 65 m, cu cele 4 clopote se afla la sud-est de biserica. In 1794 turnul primeste un varf de acoperis in forma unei cepe, in stil baroc. In partea aurita a 234

263 fost depus memoriul preotului Georg Draudt. Turnul a fost avariat in timpul cutremurului din 1802, iar intre legat cu fier. La picioarele turnului s-a aplicat o baza de tuf, ajungand pana la 5 m. In anul 1892 clopotnita primeste acoperisul de azi cu ferestrele sale neo-gotice, o noua scara de intrare in turn si un paratraznet. Ceasul din turn este mentionat prima data in 1744, in 1906 este instalat un mecanism de ceasornic electric cu un ecran luminat, adus din Germania Cetatea Făgăraş Cetatea Fagaras (germana: Fogarasch, maghiara: Fogaras) a fost ridicata ca loc de aparare in sud-estul Transilvaniei. Ea a constituit un punct de rezistenta impotriva incursiunilor tataresti si turcesti. In 1526 cetatea Fagarasului si domeniile inconjuratoare au intrat in stapanirea voievodului Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Ţara F In 1541 turcii il atrag intr-o cursa pe voievod si-l inchid in faimoasa inchisoare "Yedicule" (7 turnuri), unde avea sa moara dupa 10 ani. In 1599 cetatea Fagarasului isi deschide portile in fata lui Mihai Viteazul, iar in zilele grele ale razvratirii nobilimii maghiare, i-a acordat adapost voievodului si familiei sale. De la inceputul secolului al XVII-lea cetatea a devenit cu unele intreruperi, resedinta principilor Transilvaniei. Intruna din salile sale, aflata la primul etaj, au fost gazduite patru din Dietele Transilvaniei. Cetatea a cunoscut numeroase modificari si refaceri datorita carora a primit aspectul actual. In 1630, santul din jurul cetatii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; totodata s-a construit si un pod mobil la intrare Hărman Biserica evanghelica din Harman se afla in comuna Hărman aflata la circa 10 km de municipiul Brasov. In germana, localitatea se numeste Honigberg, insemnand "Muntele mierii". Nu se cunoaste data exacta a infiintarii asezarii Harman, insa intemeierea si popularea localitatii cu colonisti germani, atribuita initiativei ordinului cavalerilor teutoni, poate fi fixata cu aproximatie intre anii Istoria cetatii Harmanului se leaga de ordinul teutonilor, prezent in Tara Barsei in primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Rasnov sau Sanpetru. Prima atestare documentara a asezarii este, insa, la 15 ani dupa alungarea teutonilor Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel ca pe langa elementele cisterciene (ferestrele cu patru lobi traforati de deasupra celor in arc frant) se conserva si o serie de elemente din diverse perioade. Nava centrala, initial tavanita, a fost boltita in 1595, dupa un incendiu care a devastat atat comuna cat si cetatea. Colateralele erau initial boltite in cruce, iar arcul triumfal semicircular a fost transformat in arc frant o data cu boltirea navei. Corul pastreaza bolta initiala in cruce fara nervuri, iar absida acestuia este acoperita cu o semicalota. Initial, corul era flancat de doua capele cisterciene menite rugaciunii si ispasirii calugarilor, dar in secolul al XV-lea capela nordica a fost transformata in sacristie Capela sudica poarta o frumoasa bolta in leagan impodobita cu bifore. Sacristia este boltita in leagan cu penetratii si nervuri din teracota. Acestea urca de pe console in forma de capete de barbati cu mustata si femei cu gura intredeschisa. Vizibila astazi doar fragmentar, pe peretii longitudinali ai navei, dar si pe cel rasaritean, fresca 235

METODA REDUCERII LA UNITATE

METODA REDUCERII LA UNITATE METODA REDUCERII LA UNITATE Metoda reducerii la unitate constă în compararea mărimilor date în problemă, cu aceeaşi mărime, luată ca unitate. Această metodă prezintă avantajul că este foarte accesibilă

Detaljer

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE EL-nesss.r.l. Domeniul de utilizare si tehnologia folosita : Condensatoarele sunt folosite pentru imbunatatirea factorului

Detaljer

ROBOŢII SCARA Seria THL.

ROBOŢII SCARA Seria THL. ROBOŢII SCARA Seria THL NOILE MODELE LITE ALE SERIEI THL Performanta la preturi accesibile! Mai usor cu pana la 50% fata de modelele anterioare! Impact redus asupra mediului inconjurator. Reducere de pana

Detaljer

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI 0 CUPRINS 1. PROFIL DE JUDET 1.1. Date geografice...4 1.1.1. Relieful si geologia

Detaljer

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Tel. +40-1-314 35 08 int 189 +40-1-315 30 74 Fax +40-1-315 30 74 http://geo.unibuc.ro B-dul Nicolae Balcescu Nr. 1 70 111 Bucuresti, Sector 1 Romania

Detaljer

Nr. 26/8 EØS-tillegget til Den europeiske unions tidende KOMMISJONENS GJENNOMFØRINGSBESLUTNING. av 21. desember 2011

Nr. 26/8 EØS-tillegget til Den europeiske unions tidende KOMMISJONENS GJENNOMFØRINGSBESLUTNING. av 21. desember 2011 26/8 EØS-tillegget til Den europeiske unions tidende 27.4.2017 KOMMISJONENS GJENNOMFØRINGSBESLUTNING 2017/EØS/26/03 av 21. desember 2011 om endring av vedtak 2009/852/EF om overgangstiltak i henhold til

Detaljer

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014 Nr. Nesecret Către: Instituţia Prefectului Judeţul Olt Mun. Slatina, Bd. A.I. Cuza, nr. 12A, 230025, jud. Olt Ref: Primirea și distribuirea biletelor de tratament balnear în anul 2014 PRIMIREA SI DISTRIBUIREA

Detaljer

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL,

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, Introducere Prezenta documentaţie a fost realizată în baza O.M.nr.135/76/84/1.284/2010 1, respectându-se normativul de conţinut prezentat în Anexa nr. 5, privind Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare,

Detaljer

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate.

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Grâul se numără printre cele mai vechi plante cultivate, fiind folosit ca pâinea cea de toate zilele de peste jumătate din

Detaljer

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNĂRII FLUVIALE S.A. - GIURGIU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T - PORT CORABIA RAPORT PRIVIND IMPACTUL

Detaljer

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA 2016-2020 Elaborator: OTP CONSULTING ROMANIA SRL Nr. 231/11.04.2016. 1 Cuprins 1 Introducere... 4 1.1 Rolul Strategiei

Detaljer

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen. Perfection in heating

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen.  Perfection in heating ARMATUREN Robineti termostatici Jürgen Schlösser Armaturen www.juergen-schloesser-armaturen.de Perfection in heating Descriere tehnică: Robineții termostatici produși de Jürgen Schlösser Armaturen România

Detaljer

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici.

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici. Viktige uttrykk Expresii importante Hei! God morgen! God dag! God kveld! God natt! Ha det bra! Ha det! Vi sees! Velkommen! Hvordan har du det? Bra, takk., vær så snill! Vær så god! Takk! Tusen takk! Kunne

Detaljer

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2.1.1 DESCRIEREA JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1.1.1 Caracteristici fizice şi geografice Situat în nordul României,

Detaljer

EØS-tillegget til Den europeiske unions tidende

EØS-tillegget til Den europeiske unions tidende Nr. 7/45 KOMMISJONSBESLUTNING av 10. januar 2011 om endring av beslutning 2010/89/EU med hensyn til overgangstiltak i forbindelse med anvendelsen av visse strukturelle krav i europaparlaments- og rådsforordning

Detaljer

GEOGRAFIE MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ CLASELE A V-A A VIII-A

GEOGRAFIE MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ CLASELE A V-A A VIII-A Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ GEOGRAFIE

Detaljer

6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE

6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE 6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE 6.1. Prezentarea ionosferei. Structura ionosferei reale Prin ionosferă se înţelege acel domeniu ionizat al atmosferei care se află la înălţimi mai mari de 60 km faţă de

Detaljer

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE, MIDIA -NAVODARI, JUD. CONSTANTA CUPRINS

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE, MIDIA -NAVODARI, JUD. CONSTANTA CUPRINS URINS 1. INTROUERE...4 2. IENTIFIAREA AMLASAMENTULUI SI LOALIZAREA...6 2.1. Localizare si topografie...6 2.2. Geologie si hidrogeologie...6 2.2.1. Elemente de geologie...6 2.2.2. Ape de suprafata...11

Detaljer

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale ROMÂNIA Buletin informativ An. 13, Nr. I (49), trim. I 2011 Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Ordine ale Ministrului Sănătăţii Hotărâri ale Consiliului ştiinţific al ANMDM

Detaljer

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Someş - Draft Administraţia Bazinală de ApăSomeș - Administraţia Bazinală de ApăSomeș - CUPRINS Abrevieri... 3 Cap. 1: Prezentarea

Detaljer

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper MATEMATIKK Ord og begreper Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Få Obține Mange Mulți Venstre Stânga Høyre Dreapta Øverst Sus/în top/peste Nederst Inferior/Jos Lite Puţin Mye Mult Flest Cel mai mult/cele

Detaljer

CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS CUPRINS 1. Definiţii 2. Aplicaţii GIS 3. Harta 4. Modelul de date geo-relaţional 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS 6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS 7. Open

Detaljer

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE 2013 Manager Maria Adriana Hausvater Anul 2013 reprezintă pentru Teatrul Național o perioadă de consolidare a poziției sale în plan local,

Detaljer

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3)

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3) tarifelor pentru lucrări executate şi servicii prestate, de catre Filialele de Distributie si de Furnizare a Energiei Electrice, catre terţi (Avizarea documentatiilor tehnicoeconomice elaborate de agenti

Detaljer

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1 Nr. 475/24.02.2014 RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2013 Direcţia pentru agricultură

Detaljer

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE Modulul Consideratii generale privind procesul de masurare CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESL DE MASRARE Subiecte.. Definirea notiunii de masurare.. Marimi si unitati de masura.3. Mijloace si metode

Detaljer

Norwegian Cooperation Programme with Romania

Norwegian Cooperation Programme with Romania Norwegian Cooperation Programme with Romania Editie speciala in memoriam OCTAVIAN LUCA Newsletter realizat in cadrul proiectului Întărirea capacităńii de organizare şi funcńionare a Comitetelor de Sănătate

Detaljer

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat Îndrumar de laborator la fizică Chişinău

Detaljer

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac INFORMATICĂ şi TIC ISBN 978-606-727-233-8 INFORMATICĂ şi TIC Manual pentru clasa a V-a Manual pentru clasa a V-a V Acest manual

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI Rezultat aferent perioadei 01.11.2016-31.12.2016 București 2016 Proiect cofinanțat

Detaljer

MODIFICAT DE SI DE. CAPITOLUL 1: Scop

MODIFICAT DE SI DE. CAPITOLUL 1: Scop ORDIN nr. 318 din 3 martie 2006 privind aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenţei şi eliberarea documentelor de atestare a personalului navigant pentru navele de navigaţie interioară

Detaljer

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest Titlul Programului: PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Titlul Proiectului: Dezvoltare rurală durabilă prin revitalizarea meșteșugurilor Editat de: ODYSSEY EDGE TECHNOLOGIES

Detaljer

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag.

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag. Camera Notarilor Publici Bucuresti STUDIU DE PIATA pentru anul 2017 privind valorile minime imobiliare Judetele: CALARASI GIURGIU IALOMITA TELEORMAN - 2017 - C U P R I N S pag. 1. Județul CĂLĂRAȘI...

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

Ordliste for TRINN 1

Ordliste for TRINN 1 Ordliste for TRINN 1 utviklende matematikk-oppgavehefter 1A, 1B,2A, 2B, 3A og 3B, - refleksjonsord som kan hjelpe å forstå oppgaver. Bok og side Ord på norsk I oppgavetekstene står ofte verb i imperativ

Detaljer

Manual de utilizare pentru notebook PC

Manual de utilizare pentru notebook PC ANT. 1394 E-SATA HDMI RO4878 Manual de utilizare pentru notebook PC Septembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului...

Detaljer

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2 ELECTRICA - S.A. Anexa nr. (Avizarea documentatiilor tehnico-economice elaborate de agenti economici atestati) crt. masura fara TVA (9 % din (col. +col.) col. ) 0 DE AGENTII ECONOMICI ATESTATI DE ANRE,

Detaljer

Inregistrati-va produsul pentru a primi suport pe www.philips.com/welcome Manual de utilizare AZ1137 2 2009 Koninklijke Philips Electronics N.V. Toate drepturile rezervate a b c d e g i j k l f h m n o

Detaljer

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE 1.1 Municipiului Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, B-dul Republicii

Detaljer

OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDETUL SATU MARE

OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDETUL SATU MARE OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDETUL SATU MARE Judetul Satu Mare este cunoscut ca un pitoresc colt de tara romaneasca, cu un potential turistic bogat si atractiv, in plina dezvoltare. Judetul Satu Mare face

Detaljer

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Lago di Garda, Lago Maggiore & Lago Como hoteluri / Sirmione, Locarno (Elvetia), Portofino, Cinque Terre; BONUS: asigurare medicala si storno Durata: 14 zile I Plecari:

Detaljer

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de ŞtiinŃa şi Ingineria Mediului TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE SUPORT DE CURS SI LUCRARI PRACTICE pentru Specializarea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Detaljer

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC RO5094 Manual de utilizare pentru notebook PC Decembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului... 7 Părţile de bază

Detaljer

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI superior 1.2 Facultatea FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI 1.3 Departamentul DIDACTICA ŞTIINŢELOR

Detaljer

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1. Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza

Detaljer

UNIUNEA AVOCATILOR DIN ROMÂNIA BULETIN INFORMATIV. al Consiliului Uniunii. Anul II Numarul 7 16 decembrie 2000

UNIUNEA AVOCATILOR DIN ROMÂNIA BULETIN INFORMATIV. al Consiliului Uniunii. Anul II Numarul 7 16 decembrie 2000 UNIUNEA AVOCATILOR DIN ROMÂNIA BULETIN INFORMATIV al Consiliului Uniunii Anul II Numarul 7 16 decembrie 2000 Partea I: INFORMARE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA CONSILIULUI U.A.R. Sedinta Consiliului U.A.R.

Detaljer

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6 Dobbel kokeplate I/B Version 100408 TEAM DKP 10 230V~ 50Hz 2250W Front cover page (first page) Assembly page 1/6 N Bruksanvisning VIKTIGE SIKKERHETSINSTRUKSJONER Vennligst les gjennom denne bruksanvisning

Detaljer

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation Sumar 1. Unde și când vor avea loc jocurile?... 5 2. Câte bilete sunt disponibile pentru UEFA EURO 2016?... 5 3. Ce tipuri de bilete sunt

Detaljer

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012 Nanomateriale oxidice cu proprietăţi fotocatalitice aplicate în degradarea avansată a compuşilor xenobiotici din apă NATIXEN-. PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-0031 Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare

Detaljer

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 22 septembrie 2012 Ediţia specială 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 20 Proiectul cultural Integrală a Manuscriselor Cantemir CuPrins Stimată conducere

Detaljer

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN 1 Nituri din otel, cu cap semirotund ~124/660 797 /1051 134/748 2 Nituri din otel, cu cap tronconic 801 3 Nituri din otel, cu cap semiinecat ~302 802 4 Surub cu cap

Detaljer

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL Societatea Comercială WEST SUPER TOUR este o AGENŢIE DE TURISM care are în obiectul de activitate

Detaljer

23. Coordonate stelare şi planetare

23. Coordonate stelare şi planetare 23. Coordonate stelare şi planetare 23.1. Coordonate stelare Nu de multe ori, poate, v-aţi întrebat dacă stelele pe care le priviţi noaptea sunt situate toate la aceeaşi distanţă sau, dimpotrivă, sunt

Detaljer

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh.

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh. Culegere Online Evaluare Naţionalăă la Matematică 010 011 o.ro 90 de e variante realizate după upă mode elului lului elabo orat de M.E.C.I..C.I. Andrei Octavian Dobre (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu

Detaljer

Australia & Noua Zeelanda

Australia & Noua Zeelanda Australia & Noua Zeelanda hoteluri si ; excursie cu catamaranul la Marea Bariera de Corali. Durata: 25 zile I Plecari: 07.03.2017 Australia are multe de oferit, de la plaje superbe, peisaje desertice salbatice,

Detaljer

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE 2 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE ORDIN pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale

Detaljer

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10 Frityrkoker I/B Version 110720 TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W Front cover page (first page) Assembly page 1/10 N 1. Håndtak på stekekurven 2. Kurv 3. Lysindikator for temperatur 4. Lysindikator for strøm

Detaljer

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Facultatea INGINERIE ELECTRICĂ PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Electrotehnica [Inginerie electrica] Masini, Materiale si Actionari Electrice [Inginerie electrica] nr 48 As. 17.10.2016 / 10.00 / EB-210

Detaljer

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE.

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. 2014 POȚI SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE ÎN DOAR 9 ZILE? DA. Programul CLEAN 9 te poate ajuta la lansarea călătoriei tale pentru a deveni mai suplu

Detaljer

Actuatoare termostatice

Actuatoare termostatice 2 111 EN 215-1 cu senzor la distanţă cu reglaj la distanţă Actuatoare termostatice pentru ventile de calorifer VDN.., VEN.., VUN.., VPD.. şi VPE.. Acţionare autonomă, fără alimentare din exterior Senzor

Detaljer

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII A. INTRODUCERE 1. Scop Union des associations européennes de football (UEFA), organismul european

Detaljer

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă Manual RO Anexă MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) 24 5000 120-100 230/240V 48 5000 70-100 230/240V 2 1. INSTRUCȚIUNI DE SIGURANȚĂ Generale Vă rugăm să citiți mai întâi documentația livrată împreună

Detaljer

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig?

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? 2017 Author Translator Publisher ISBN Type set Illustration

Detaljer

ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor

ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor Tehnologii acţionări \ Automatizări acţionări \ Integrare sisteme \ Services ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor Ediţia 10/2012

Detaljer

Pagina 1 din 101 Redactarea 2

Pagina 1 din 101 Redactarea 2 Pagina 1 din 101 Redactarea 2 CUPRINS CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE... 5 SECIUNEA 1 Obiect i domeniu de aplicare... 5 SECIUNEA a 2-a Prevederi generale... 5 SECIUNEA a 3-a Definiii - terminologie... 6

Detaljer

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE PLANIMETRIA Partea din topografie care se ocupă cu studiul instrumentelor și metodelor necesare determinării poziției în plan a punctelor topografice de pe teren, în scopul transpunerii lor pe plan sau

Detaljer

Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor

Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor Usile (ne) definesc locuinta In mod special : Toate usile sunt livrabile cu cant rotunjit, elegant la vedere : placut la vedere

Detaljer

Bucureşti de transformare aeriene - PTA

Bucureşti de transformare aeriene - PTA Societatea Comercială SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 37 Rev. 0 1 2 ELECTRICA S.A. Confecţii metalice pentru posturi Data 2010 Bucureşti de transformare aeriene - PTA Nr.pag : 23 CUPRINS 1. GENERALITĂŢI...

Detaljer

MINISTERUL AGRICULTURII DEZVOLTĂRII RURALE

MINISTERUL AGRICULTURII DEZVOLTĂRII RURALE MINISTERUL AGRICULTURII DEZVOLTĂRII RURALE 3 iulie 2015 Direcţia îmbunătăţiri funciare fond funciar și protecția mediului Oficiul de Reglementare a Organizaţiilor de Îmbunătăţiri Funciare REGISTRUL NAŢIONAL

Detaljer

REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE

REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE MARIA ELENA UDREA REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE SUPORT DE CURS PENTRU MODULUL TERMODINAMICĂ ŞI CINETICA CHIMICĂ CLASA A XII-a Calificarea Tehnician în chimie industrială Editura Universul Școlii,

Detaljer

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri Bansko Statiunea - Descriere hoteluri BANSKO - hotelurile, statiunea si partiile de schi - Cea mai usoara descriere a statiunii este in comparare cu statiunile din Romania. Un prim lucru important este

Detaljer

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA CEPROMIN S.C. CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200

Detaljer

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor 2.1.

Detaljer

EDITURA PARALELA 45. Editura Paralela 45

EDITURA PARALELA 45. Editura Paralela 45 BIROUL DE INVESTIGAT INVESTIGAȚII II Nr. Editura Paralela 45 Spre Elvis-Eivind ELVESTAD Micul pod Râul Svenna Orășel situat pe râul Svenna. Întemeiat: 1884 Populație: 937 Primar: Kristian F. Biller BIROUL

Detaljer

CFR Călători. Partenerul tău de drum!

CFR Călători. Partenerul tău de drum! CFR Călători Partenerul tău de drum! Perspectiva liberalizării pieței feroviare începând cu anul 2019 aduce sistemul feroviar din România la o răscruce: fie se prăbușește, fie se resetează din temelii

Detaljer

Transformatoare de distribuție în ulei. 20/ /0.4..6/0.4kV kva. Transformatoare de distribuție în ulei Catalog

Transformatoare de distribuție în ulei. 20/ /0.4..6/0.4kV kva. Transformatoare de distribuție în ulei Catalog Transformatoare de distribuție în ulei Catalog 2008 2009 Transformatoare de distribuție în ulei 20/0...10/0...6/0.kV 25 3150 kva SC AZEN SYSTEME SRL 120133 Buzau, Str. Th. Neculuta, Nr. 26 Tel/Fax: 0338

Detaljer

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A.

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A. Pagina: 1 29 Specificaţie Tehnică Anvelopa Posturilor de Transformare în Anvelopă de Beton (24 kv) Prezenta specificaţie tehnică s-a întocmit de către: Departamentul Managementul Reţelei Serviciul Inginerie

Detaljer

Raport referitor la rezultatele analizei răspunsurilor la ancheta pe bază de chestionar privind satisfacția beneficiarilor programelor Învățare pe

Raport referitor la rezultatele analizei răspunsurilor la ancheta pe bază de chestionar privind satisfacția beneficiarilor programelor Învățare pe Raprt referitr la rezultatele analizei răspunsurilr la ancheta pe bază de chestinar privind satisfacția beneficiarilr prgramelr Învățare pe tt parcursul vieții și Tineret în acțiune în anul 2013 Cuprins

Detaljer

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk Allmennyttige midler fra Ghidul a fost întocmit de către (Hvem har utarbeidet veilederen) Bergen Uavhengige Sosialrådgivning (BUS), Feltteamet, Høgskolen i Bergen (Serviciul gratuit

Detaljer

Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42

Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42 Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42 REDACŢIA g, ABONAMENTUL! Pe an an.28 Cor, Pe un jum.. 14 «Pe o luni. 2-40 * Nru! de zl pentru Rooiiiia şi străinătate pe an 40 franci. Telefon

Detaljer

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Aplicaţie de raportare pentru laboratoare Versiune document: 3.7 RELEASED Creat: 26.06.2006 Ultima actualizare: 24.10.2014 Acest

Detaljer

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CAS BRAŞOV LA DATA DE

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CAS BRAŞOV LA DATA DE CASJ BRAŞOV ROMÂNIA CASA NAłIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a JUDEłULUI BRAŞOV 500 090 Mihail Kogălniceanu nr.11 tel.:0268-547666 fax: 0268-547669 www.casbv.ro e-mail: secretariat@casbv.ro

Detaljer

ORDIN /03/2010 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS

ORDIN /03/2010 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS ORDIN nr. 107 din 29 martie 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau

Detaljer

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI Materialul este conceput cu sprijinul informa iilor prezentate în Ghidul na ional de biosiguran pentru laboratoarele medicale (traducerea i adaptarea în limba

Detaljer

Program Senior Voyage

Program Senior Voyage Program Senior Voyage EMIRATELE ARABE UNITE: SENIOR VOYAGE DUBAI cu plecare din BUCURESTI SENIOR VOYAGE este conceptul gratie caruia cetatenii europeni de peste 55 ani (si nu numai) implicit si romanii

Detaljer

MIC DICŢIONAR BIO-MEDICAL

MIC DICŢIONAR BIO-MEDICAL P P PAB, PARA PACCHIONI (CORPUSCULII) PACEMAKER PACHI... PACHIDERMIE PACHIMENINGITĂ PACHIPLEURITĂ PACIENT PACKING P.A.F. PAGET (SINDROMUL) PAGET (MALADIA) PAGURI P.A.H. PAHIBLEFAROZĂ PAHICEFALIE PAHIDACTILIE

Detaljer

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate Instrucţiuni de montaj şi service pentru personalul de specialitate VIESMANN Vitopend 100 Tip WH1B Cazan mural pentru încălzire şi cazan pentru încălzire şi preparare de apă Datum: caldă menajeră pe combustibil

Detaljer

lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare

lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare Lag re de alunecare Lubrifiere lag re de alunecare Lag rele de alunecare sunt elemente de ma ini care transmit for ele între elementele ma inii, care se mi în rela ie unul cu cel lalt. Se face o distinc

Detaljer

TCP Transmission Control Protocol

TCP Transmission Control Protocol Reţele Locale de Calculatoare TCP Transmission Control Protocol curs 6 09.11.2009 11.11.2009 Universitatea POLITEHNICA Bucureşti Nivelul Transport Oferă servicii nivelului Sesiune Primește servicii de

Detaljer

74 VELKOMMEN! La cafenea

74 VELKOMMEN! La cafenea 74 VELKOMMEN! La cafenea Ana împlineşte 21 de ani, iar Petter o invită să ia prânzul în oraş. Se întâlnesc la ora 12.00 la Blindern. Petter îi dă Anei o îmbrăţişare mare şi un trandafir. Ana este foarte

Detaljer

DebreceN şi Hortobágy

DebreceN şi Hortobágy DebreceN şi Hortobágy PUR ŞI SIMPLU extraordinar 5. Marea Pădure şi Centrul de Terapie şi Băi Aquaticum Debrecen este oraşul mare propice pentru viaţă, în care liniştea şi puterea tămăduitoare a naturii

Detaljer

Transport avion 12 zile de la Euro PROGRAMUL EXCURSIEI

Transport avion 12 zile de la Euro PROGRAMUL EXCURSIEI NOU! SCANDINAVIA Incursiune la Capatul Lumii Norvegia - Cercul Polar Capul Nord (71 10 21 N) Laponia Lillehammer Trondheim Mo I Rana Monumentul Cercului Polar Bodo Insulele Lofoten Solvaer Tromsø Alta

Detaljer

Noua Dacia Duster, legenda off-road continuă...

Noua Dacia Duster, legenda off-road continuă... Noua Dacia Duster Noua Dacia Duster, legenda off-road continuă... Dacia Duster evoluează. Un stil exterior nou care accentuează trăsăturile de SUV și un interior modern, complet înnoit. Toate acestea,

Detaljer

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in:

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: a. Probleme oficiale i. Politia Politi In Norvegia, Politia nationala se ocupa de multe lucruri chiar si de lucruri care nu

Detaljer

SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 2017 PE LUNA IANUARIE 2017 PE LUNA FEBRUARIE 2017

SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 2017 PE LUNA IANUARIE 2017 PE LUNA FEBRUARIE 2017 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE SERVICIUL ACHIZIŢII Număr / data SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 07 PE LUNA IANUARIE 07 intenţie atribuire/ Reofertare

Detaljer

Cod CAEN Fabricarea altor produse chimice anorganice, de baza Cod CAEN Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase,

Cod CAEN Fabricarea altor produse chimice anorganice, de baza Cod CAEN Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase, I.1. CONTEXT Raport de Amplasament S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. I. INTRODUCERE Raportul de Amplasament a fost intocmit de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala INCD ECOIND

Detaljer

2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013

2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013 2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013 Telefon inteligent Acer Liquid E2 Duo Număr model: Număr de serie: Data achiziţiei: Locul achiziţiei:

Detaljer

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE ROMANESTE Televizor Televizor cu LCD plasm MANUALUL UTILIZATORULUI Modele de televizoare LCD 6LC* 6LC5* LC* LC5* 7LC* 7LC5* LC* LC5* 6LC* Modele de televizoare cu plasm PC5* PC5RV* 50PC5* V rug m s citi

Detaljer