S.C. CEPROMIN S.A. DEVA

Transkript

1 CEPROMIN S.C. CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod , DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R ; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV deschis la BRD Deva; Telefon : ; Fax : ; office@cepromin.ro; PROIECT DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ PLANUL INIŢIAL DE ÎNCETARE A ACTIVITĂŢII MINIERE Contract: 4491/2009 Faza: Planul iniţial de încetare a activităţii miniere Simbol: CP-DG-11 Beneficiar: S.C. DEVA GOLD S.A. 2010

2 CUPRINS 1. PLANUL INIŢIAL DE ÎNCETARE A ACTIVITĂŢII MINIERE Date estimative privind situaţia minei/carierei la încetarea activităţii miniere Situaţia resursele/rezervelor la data încetării activităţii Situaţia terenurilor aflate în folosinţă la data încetării activităţii şi forma de deţinere a 7 acestora Situaţia lucrărilor de investiţii existente la data începerii exploatării Situaţia lucrărilor de investiţii estimate a se realiza în perioada concesionării Situaţia mijloacelor fixe existente la data închiderii Estimarea situaţiei personalului la data închiderii obiectivului Obligaţii financiare estimate, aferente minei/carierei la data închiderii acesteia Estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activităţii miniere Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume: 13 rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, prevenirea focurilor de mină, taluzări etc Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în cazul 13 exploatărilor în subteran Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere Lucrări necesare dezafectării infrastructurii Lucrări necesare refacerii mediului Alte lucrări considerate necesare Estimarea costurilor necesare încetării activităţii Estimarea programului de reconstrucţie ecologică şi de prevenire a deteriorări 58 mediului Estimarea efectelor închiderii minei/carierei asupra mediului Poluanţi rezultaţi din activitatea minei/carierei, modul de urmărire a acestora Evacuarea şi epurarea apelor de mină/carieră Halde, iazuri de decantare lucrări necesare a se executa în vederea realizării stabilităţii 75 acestora, efectele asupra mediului şi destinaţia acestora Estimarea efectelor golurilor subterane asupra suprafeţei, realizarea stabilităţii 90 suprafeţei Estimarea lucrărilor necesare refacerii terenurilor afectate prin activităţile executate Estimarea costurilor privind programul de reconstrucţie ecologică Estimarea programului de protecţie socială a personalului disponibilizat la data 92 încetării activităţii Programe de recalificare, reciclare şi oferte de noi locuri de muncă Programe de măsuri privind combaterea şomajului Alte măsuri propuse Deviz general 93 2

3 1.1. Date estimative privind situaţia minei/carierei la încetarea activităţii Denumirea perimetrului: Perimetrul de exploatare-dezvoltare a minereurilor auro-argentifere Certej, jud.hunedoara. Încheierea pentru omologare a rezervelor nr / Cod zăcământ: Certej Carieră (50060), Hondol - Carol (50014), Săcărâmb suprafaţă (50061), Măgura suprafaţă (50062), Hălzi şi iazuri (158003) Număr topografic: în suprafaţă totală de 26,736 km 2 Titularul de licenţă : S.C. DEVA GOLD S.A. S.C. DEVAGOLD S.A., are sediul în localitatea Certeju de Sus, str. Principală nr. 89 jud. Hunedoara, posesoare a Certificatului de înregistrare seria B nr , CUI / , nr. de ordine în Registrul Comerţului J20/994/ Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb Brad - Roşia Montană - Baia de Arieş. Zăcământul Certej este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului neogen Brad - Săcărâmb, la cca. 20km NE de municipiul Deva. Activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se va desfăşura pe teritoriul comunei Certeju de Sus. Zăcământul din perimetrul Certej care face obiectul prezentei documentaţii se află localizat conform fişei perimetrului, pe teritoriul administrativ al comunei Certej, localitatea Bocşa, extravilan şi intravilan. Incinta Certej ce se ia în studiu, este situată în intravilan-extravilan, cu principalele obiective: Cariera Coranda Certej, incinta uzinei de preparare, drumurile de acces, zone de haldare. Pentru întocmirea planului de situaţie s-a lucrat în sistem de coordonate STEREO 70, limita în adâncime z = - 310m, suprafaţa S = 26,736 kmp. Zona în care se va implementa Proiectul minier se afla în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare din comuna Certeju de Sus, judeţul Hunedoara În temeiul reglementărilor documentaţiilor de urbanism nr. 7548/1999 faza PUG aprobat cu HCL al comunei Certeju de Sus nr.13/2000, şi nr. 148/1998 faza Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) aprobat cu Hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 40/1999, zona de amplasare a proiectului are următorul regim: - Regim juridic de domeniu public şi proprietăţi particulare. - Regimul economic este de carieră existentă, fond agricol şi forestier, construcţii de locuinte şi anexe ale acestora, drum DC 24A. 3

4 În perimetrul Certej în perioada S.C. DEVA GOLD S.A. a efectuat lucrări de explorare geologică, finalizate cu descoperirea unor însemnate cantităţi de resurse/rezerve auro argentifere Situaţia resurselor/rezervelor la data încetării activităţii Zăcământul aurifer Certej este găzduit de sedimentele cretacice şi neogene şi de andezitele care acoperă sau intrud sedimentele. Sedimentele cretacice sunt bogate în cuarţ şi sunt intercalate în şisturile argiloase negre. Conglomeratele neogene, gresiile, marnele şi şisturile argiloase negre acoperă sedimentele cretacice. Pachetele de depozite sedimentare sunt intruse de andezite porfirice neogene şi atât formaţiunile intruzive cât şi cele extruzive s-au împărţit în timpul de Hondol şi tipul de Săcărâmb, andezitul de Săcărâmb fiind mai grăunţos şi conţinând mai mult biotit. Toate formaţiunile litologice sunt în mod normal brecifiate, formând tipul de brecie de fisurare în andezite până la brecie de sfărâmare sau brecie fluidizată care conţine toate tipurile de rocă. Orientarea generală a mineralizaţiei de Certej este E-V, tipurile de mineralizaţie identificate la Certej sunt după cum urmează: mineralizaţie cu aur, diseminată şi de tip stockwork sau găzduite de brecii mineralizaţie filoniană, cu metale comune şi cu aur şi argint S.C. Deva Gold S.A. a întreprins activităţi susţinute de explorare utilizând metode aero-geofizice, cartări geologice regionale şi de detaliu, probări geochimice, şanţuri de explorare, probări sistematice în subteran şi foraje. S.C. DEVA GOLD S.A., după parcursul cercetării geologice din perioada , a făcut un calcul de resurse pentru zăcământul Certej pe baza datelor obţinute în urma executării programelor de prelevare a probelor brazdă suprafaţă şi subteran, a forajelor în reţea de 80 x 80 m, atât rotopercutant cu circulaţie inversă cât şi în carotaj continuu, estimând în anul 2000 o resursă indicată de mii tone cu 1,9 g/t Au şi 14 g/t Ag şi în 2002 o resursă indicată de mii tone cu 2,1 g/t Au şi 10 g/t Ag. S-au efectuat apoi foraje de îndesire în reţea de 40 x 40 m pentru a defini mai corect limitele zonelor cu mineralizaţie. În aprilie 2006, RSG Global a finalizat raportul,,proiectul auro argentifer Certej, România- Raportul Tehnic care prezintă modelul de optimizare a carierei Certej în baza estimări resurselor măsurate şi indicte. În urma încercărilor de optimizare s-au realizat o serie de modele ale carierei. Modelul cel mai favorabil ales, care a generat cheltuieli minime de exploatare cuprinde 4 domenii mineralogice distincte Vest, Central, Intermediar şi Est, ale căror caracteristici metalurgice variază. În baza datelor de cunoaştere a condiţiilor de zăcământ, condiţiilor hidrogeotehnice şi a indicatorilor tehnico-economici de exploatare şi preparare, S.C. DEVA Gold S.A. propune pentru zăcământul Certej 4

5 modelul rezervei bazat pe prelucrarea şi vânzarea de concentrate pentru domeniul Vestic şi tehnologia de preparare,,albion pentru domeniul Central, Intermediar şi Estic. În studiul de fezabilitate s-a dezvoltat acest modelul al rezervei bazat pe producerea şi vânzarea de concentrate auroargentifere obţinute prin procedeul de flotare pentru domeniul Vestic şi tehnologia de preparare Albion pentru domeniile Central, Intermediar şi Estic (care împreună formează cariera Albion), fiind modelul economic care propune valorificarea maximă a mineralizaţiei auro-argentifere. Ultima omologare a rezervelor geologice din Perimetrul Certej a fost făcută odată cu aprobarea de către ANRM a documentaţiilor înaintate de SC DEVAGOLD S.A în vederea modificării licenţei de exploatare Nr. 435/ (Documentaţiile cu calculul resurselor/rezervelor, Studiul de fezabilitate, Planul de dezvoltare etc. - conform Legii minelor nr. 85, capitolul 3 art. 20). Cu această ocazie, au fost emise Actul Adiţional nr. 3/ de modificare a prevederilor licenţei precum şi Încheierea de Omologare / Prin Încheierea de / industriale exploatabile dovedite: - Cariera Vest 6,298 mil. to; - Cariera Albion 21,902 mil. to; - TOTAL: 28,2 to. au fost omologate următoarele cantităţi de rezerve Situaţia rezervelor pe zăcământul Certej la data închiderii se prezintă astfel: Nr. crt. 1 Indicatorul U.M. Rezerva geologică la data închiderii Situaţia rezervelor geologice de bilanţ - categoria B cantitate conţinut Au conţinut Ag - categoria C1 cantitate conţinut Au conţinut Ag - categoria B+C1 cantitate conţinut Au conţinut Ag - categoria C2 cantitate conţinut Au conţinut Ag t g/t g/t t g/t g/t t g/t g/t t g/t g/t ,65 6,41 5

6 2 3 Situaţia rezervelor geologice in afară de bilanţ - categoria B cantitate conţinut Au conţinut Ag - categoria C1 cantitate conţinut Au conţinut Ag - categoria B+C1 cantitate conţinut Au conţinut Ag Situaţia rezervelor geologice (resurselor) B+C1, C2 zăcământul Certej - categoria B+C1 cantitate (331măsurate+332 indicate) conţinut Au conţinut Ag - categoria B+C1 cantitate (331măsurate+332indicate) conţinut Au conţinut Ag - categoria C2 cantitate (333 posibile) conţinut Au conţinut Ag t g/t g/t t g/t g/t t g/t g/t t g/t g/t t g/t g/t t g/t g/t ,08 6, ,70 10, ,70 10, ,70 10, ,65 6,41 Producţia fizică realizată Zona Certej-Săcărâmb constituie o arie de desfăşurare a activităţilor miniere de extracţie a aurului, cu o vechime de câteva sute de ani. Scopul principal al activitaţii este acela de a extrage metalele preţioase cantonate în subsolul zonei, prin metode de «exploatare la zi». Importanţa obiectivului de investiţii este atât de natură economică cât şi socială. Singura activitate cu pondere însemnată în zonă a constituit-o activitatea de minerit, aceasta asigurând populaţiei comunei Certeju de Sus şi din împrejurimile acesteia, mijloacele necesare unui trai decent. Încetarea activităţilor miniere (martie 2006) a determinat o scădere bruscă a nivelului de trai, contribuind în acelaşi timp la creşterea ratei şomajului, la migrarea populaţiei spre alte localităţi. Implementarea proiectului va avea un efect benefic atât pentru creşterea potenţialului economic al comunei Certeju de Sus cât şi pentru populaţie. Capacitatea de producţie a viitorului proiect, eşalonată pe ani, se prezintă astfel: 6

7 Articol Masă minieră Steril U.M. Pre- Prod An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total 11 ani mil. mc/an mil. t / an mil. mc/an mil. t / an mil. mc/an Util mil. t / an Capacitatea de producţie a carierei este corelată cu capacitatea de prelucrare în uzina de preparare, aceasta prezentându-se astfel: Producţia în uzină Minereu prelucrat acestora U/M Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Total mil. t/an mil. mc/an 3,0 3,0 2,99 2,99 3,00 2,99 3,01 3,03 3,06 1,12 28,20 1,27 1,27 1,26 1,26 1,27 1,26 1,27 1,28 1,29 0,47 11, Situaţia terenurilor aflate în folosinţă la data încetării activităţii şi forma de deţinere a Destinaţia terenului conform PUG Certeju de Sus: funcţiunea dominantă a zonei este de unităţi industriale exploatarea minereurilor aurifere, iar funcţiunile complementare admise ale zonei sunt: unităţi agricole, servicii, accese pietonale şi carosabile, zone verzi şi reţele tehnico edilitare. Potrivit Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, pentru terenul aflat în extravilan, la capitolul industrie, datorită potenţialului mineralogic determinat, se recomandă cercetarea şi exploatarea terenurilor cu potenţial mineralogic prezumtiv în vederea valorificării şi prelucrării resurselor naturale ale localităţilor industriale: Nr. Crt. Activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se va desfăşura în două zone LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha) ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ 1. Cariera Certej 62,8 2. Halda Nord 32,6 3. Halda Sud 40,2 4. Incintă - Uzina de preparare 20,9 5. Drumuri acces şi amenajări edilitare (în afara incintei uzinei) 7,1 6. Halde sol vegetal 7,7 7. Zone de protecţie între obiective, inclusiv depozitul de explozivi 65,3 TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8 ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ 8. Iazuri de decantare sterile flotatie si sterile CIL 63,6 TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ (Principală + Secundară) 300,5 Zona perimetrală de protecţie 155,7 SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2 7

8 teritorial: Organizarea arhitectural - urbanistică a unei suprafeţe studiate de 456,2 ha, conform bilanţului suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente planului 300,5ha, respectiv 65,87% suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv 34,13% Folosinţa actuală a acestor suprafeţe este prezentată în tabelul următor: Folosinţa Suprafaţa (ha) Păduri 187 Fânaţe 30,7 Terenuri arabile 5,3 Zone pentru locuinţe (conform PUG Certej) 18,7 Căi de comunicaţii (drumuri, platforme, accese) 3,2 Zone industriale (conform PUG Certej) 55,6 Suprafaţa totală 300, Situaţia lucrărilor de investiţii existente la data începerii exploatării Din alocaţii proprii agentul economic S.C. DEVA GOLD S.A. şi-a propus investiţia cu titlul Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej. În cadrul acestei investiţii au fost cuprinse următoarele lucrări: lucrări de deschidere a carierei Certej lucrări de amenajare a haldelor de steril Nord şi Sud aferente carierei drumuri de acces în carieră, la incinte şi la iazurile de decantare clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente şi reţele de utilităţi în carieră uzină de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, filtrare) uzină metalurgică (instalaţie Albion şi CIL) clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente şi reţele de utilităţi în uzină lucrări şi amenajări speciale aferente celor două iazuri de decantare reţele de alimentare cu energie electrică, apă industrială, apă potabilă şi alte utilităţi dotarea cu utilaje tehnologice şi echipamente pentru funcţionarea obiectivului minier Pentru exploatarea rezervei propuse în condiţii optime şi pentru obţinerea de produse vandabile pe piaţă agentul economic şi-a propus realizarea tuturor lucrărilor de investiţii cuprinse în devizul general până la data începerii exploatării. 8

9 Nr. crt. Denumirea obiectivului de investiţii 1 Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej Actul de aprobare Valoarea aprobată (lei) Total valoare Din care C+M Realizat până la data începerii exploatării Total valoare Din care C+M Rezerve deschise (mii tone) Situaţia lucrărilor de investiţii estimate a se realiza în perioada concesionării Pe perioada concesiunii agentul economic şi-a propus următoarele lucrări de investiţii: achiziţionarea unor utilaje corelate cu fluxul tehnologic pentru atingerea capacităţilor propuse. lucrări pentru protecţia mediului (amenajări la haldele de steril şi iazurile de decantare). monitorizarea pe perioada de exploatare a factorilor de mediu sol, aer, apă şi măsurători la bornele topometrice pentru ţinerea sub control a tuturor posibililor poluanţi. Nr. crt. Denumirea obiectivului de investiţii 1 Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej Actul de aprobare Valoarea aprobată (lei) Total valoare Din care C+M Realizat până la data începerii exploatării Total valoare Din care C+M Rezerve deschise (mii tone) Situaţia mijloacelor fixe existente la data închiderii Investiţia realizată se va materializa în mijloace fixe care conform reglementărilor în vigoare se vor amortiza în funcţie de durata de viaţă a fiecărui mijloc fix. Mijloacele fixe vor fi încadrate în cele 6 grupe: I. Construcţii II. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru III. Aparate şi instalaţii de măsură (control şi reglare) IV. Mijloace de transport V. Animale şi plantaţii VI. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale La data închiderii activităţii, agentul economic va avea situaţia valorii totale a mijloacelor fixe, din care valoare amortizată şi valoarea rămasă. 9

10 Estimarea situaţiei personalului la data închiderii obiectivului Situaţia personalului existent unitatea minieră Certej la data închiderii, în număr de 293 persoane, se prezintă astfel: Locul de muncă Anul închiderii Director exploatare 1 Secretară 1 Inginer şef 1 Inginer planificator termen lung 1 Inginer planificator termen scurt 1 Inginer procesare date 1 Tehnician proiectant 1 Topograf şef 1 Asistent topograf 2 Şofer 1 Şef sector exploatare 1 Maistru pe schimb 4 Şofer 2 Şef sector întreţinere 1 Inginer întreţinere 2 Maistru întreţinere 3 Geolog şef 1 Geolog mină 3 Geolog procesare date 1 Laboranţi 12 Tehnician geolog 1 Desenator 1 Total personal conducere extracţie 43 Forare-sondori şi asistenţi sondori 8 Puşcare-artificieri şi ajutori artificieri 8 Încărcare-excavatorişti 12 Transport-şoferi autobasculante 28 Întreţinere drumuri-personal auxiliar 11 Personal atelier întreţinere 42 10

11 Personal deservire 7 Total muncitori carieră 116 Total carieră 159 Director uzină 1 Director tehnic 1 Inginer şef 1 Personal administrativ 3 Responsabil panou comandă 4 Şef schimb 4 Operatori concasare 3 Operatori depozite (utilaje încărcare) 4 Responsabil instrumentaţie măcinare 4 Responsabil instalaţie preparare 4 Operatori măcinare 4 Responsabil reactivi 4 Operatori flotaţie 4 Operatori asecare/uscare 4 Operatori pod rulant 4 Operatori pompe 4 Operatori instalaţie Albion 4 Operator instalaţie calcar 8 Responsabil instalaţie CIL 4 Operatori CIL 4 Operatori electroliză 4 Responsabil analize chimice 1 Laboranţi 8 Mecanici 8 Sudor 4 Electrician 4 Şef atelier mecanic 1 Strungari 3 Frezor 3 Lăcătuşi 3 Forjori 1 Electrician 1 Tâmplar-vopsitor 1 11

12 Magaziner de scule 1 Muncitori necalificaţi 6 Muncitori la iazuri şi staţiile de epurare 12 Total personal uzină 134 TOTAL PERSONAL 293 La data închiderii obiectivului minier, o parte din personal va fi disponibilizat conform legislaţiei în vigoare referitoare la restructurarea întreprinderilor, o parte va fi utilizat pentru lucrările de închidere şi ecologizare a obiectivului minier Obligaţii financiare estimate, aferente carierei la data închiderii acestora Ţinând cont că analiza tehnico-economică prezentată în Studiul de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului a fost asimilată şi însuşită de agentul economic, iar preţurile la metalele de bază (aur + argint) înregistrează creşteri semnificative pe bursele internaţionale, este concludent faptul că nu se vor înregistra obligaţii financiare la data închiderii obiectivului minier Estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activităţii miniere Conform Legii minelor nr. 85/2003, titularul licenţei are următoarele obligaţii să execute şi să finalizeze lucrările de refacere a mediului în perimetrele afectate de activităţile miniere. Planul iniţial de încetare a activităţii miniere descrie un plan de dezafectare a instalaţiilor şi de reducere a impactului după încheierea activităţilor de exploatare. Obiectivul principal al planului de închidere şi al procesului de proiectare al acestuia este acela de a asigura că impactul potenţial asupra mediului, siguranţei şi sănătăţii, asociat activităţilor de închidere şi ecologizare (şi a răspunderilor financiare şi juridice asociate acestora), este cuantificat şi prognozat încă din etapele incipiente. Acest impact poate fi apoi minimizat, ca urmare a acţiunilor întreprinse în fazele de proiectare, execuţie şi exploatare a proiectului. Obiectivele şi politica societăţii DEVA GOLD în scopul reabilitării vizează cerinţele din reglementări, aspectele specifice amplasamentului şi cele mai bune practici din industrie, între care: Protecţia sănătăţii şi bunăstării publice; Realizarea obiectivelor stabilite de comun acord privind folosinţa terenurilor după închidere; Stabilizarea geotehnică a structurilor aferente exploatării miniere (versanţii carierelor, haldele de rocă sterilă, etc); Refacerea peisajului pentru a minimiza fenomenele de tasare si eroziune, precum şi pericolele potenţiale pentru mediu; 12

13 Protecţia calităţii apei. Pe baza acestor abordări, obiectivele Planului de reabilitare şi închidere a exploatării miniere sunt următoarele: Posibilitatea închiderii şi ecologizării progresive a activităţilor, înainte de încheierea fazei de producţie; Reducerea sau eliminarea impactului potenţial asupra mediului; Refacerea terenurilor afectate până la starea iniţială, imediat ce va fi posibil; Minimizarea, pe cât posibil, a imobilizării resurselor minerale rămase; Asigurarea dialogului deschis între părţile interesate şi reprezentanţii companiei, în legătură cu planificarea ciclului vieţii exploatării şi închiderii acesteia. Conform Ordinului nr. 273/ al Ministerului Industriei şi Resurselor şi Legii Minelor nr. 85/2003 s-a întocmit Planul iniţial de încetare a activităţii Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume: rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, prevenirea focurilor de mină, taluzări etc. Zăcământul fiind exploatat în carieră, nu e necesară luarea de măsuri pentru protecţia zăcământului. La exploatarea rezervei de substanţă minerală utilă se vor respecta cu stricteţe metoda de exploatare şi ordinea de execuţie a lucrărilor. La finalizarea exploatării în cariera Certej se va trata descrierea lucrărilor pentru finalizarea exploatării, cu precizarea zonelor ce vor fi exploatate, a ordinii de exploatare a acestora înainte de închidere şi a celor pentru îmbunătăţirea stabilităţii taluzurilor carierei, după cum urmează: localizarea lucrărilor şi tipul acestora lucrări speciale necesare pentru siguranţa zonei geografice din vecinătatea carierei descrierea lucrărilor necesare pentru protecţia rezervelor rămase măsuri pentru protecţia rezervelor imobilizate în taluze Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în cazul exploatărilor în subteran Exploatarea substanţei minerale utile în cadrul perimetrului Certej se va executa în carieră. În perimetrul de exploatare există următoarele lucrări subterane şi anume: depozitul de exploziv din localitatea Certej Aceste lucrări miniere se vor închide cu respectarea prevederilor din Legea Minelor nr. 85/2003. Lucrările de închidere a legăturilor cu suprafaţa vor fi executate următoarele lucrări: 13

14 Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Diguri şi plăci de beton Lucrări miniere verticale Suitorul de aeraj de la depozitul de exploziv Rambleiere pe toată lungimea sa Placă de beton armat 4/4 m, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul suitorului de aeraj Lucrări miniere orizontale Galeria de acces la depozitul de exploziv Rambleiere pe 30 m la intrare - Diguri la baza suitorului de aeraj în galeria de legătură cu acesta - Dig la gura galeria galeriei de acces în depozit şi la 30 m în spatele rambleului Digurile şi plăcile de beton se vor executa în conformitate cu PT-M28 din beton cu o grosime de minim 0,5 m încastrate în rocă compactă pe tot perimetrul, digurile vor fi prevăzute cu tuburi pentru scurgerea apelor şi a gazelor. Rambleul folosit pentru umplerea suitorului de aeraj de la depozit va proveni din demolări sau din haldele de steril. Granulometria rambleului nu va depăşi 250 mm pe primul tronson, pe ultimul tronson de 50 m spre suprafaţă se foloseşte un material de rambleu cu granulaţia de 100 mm. Suitorul de aeraj va fi acoperit cu o placă din beton armat rezistent la o sarcină de 32 kn/m 2. Placa din beton va fi amenajată cu fereastră de observaţie a nivelului coloanei de rambleu şi ţeavă de drenare a gazelor Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere Incinta uzinei de preparare cuprinde o suprafaţă de 20,97ha care se va ecologiza după demolarea clădirilor amplasate pe platformele de la +618m, +593m, m, +548m, +538m şi 575m. Lucrările de amenajare a incintelor după demolare constau din: nivelarea terenului aşternerea unui strat de pământ vegetal de împrumut sau din haldele de sol vegetal cu grosimea de 10 15cm grăpatul suprafeţei tehnologii de renaturare funcţie de tipul de folosinţă (agricol/silvic) 14

15 În lucrările pentru amenajarea terenului sunt cuprinse şi lucrările de demolare ale clădirilor şi construcţiilor de la suprafaţă aparţinătoare S.C. DEVA GOLD S.A. Din punct de vedere al conformării, construcţiile de la suprafaţă care urmează a fi dezafectate prin demolare sunt de tipul: construcţii cu structura de rezistenţă în cadre din beton armat construcţii speciale hale metalice construcţii cu pereţi portanţi din zidărie construcţii uşoare La execuţia construcţiilor au fost utilizate betoane simple şi armate, zidărie din cărămidă bolţari, profile din oţel laminat la cald, învelitori din ţiglă, tablă ondulată sau bituminoase, tâmplărie din lemn, metal sau beton. Structura de rezistenţă fiind metalică pentru tot ansamblul de clădiri, închiderile perimetrale sunt din panouri metalice KINGSPAN KS1000 SF, cu miezul (termoizolaţia ) 10 cm grosime din poliuretan, de formă trapezoidală cu fixare standard (fixare vizibilă). Alegerea tehnologiei de demolare a construcţiilor, clădirilor se va face ţinând cont de tipul structurii de rezistenţă, înălţimea şi volumul construcţiei, cât şi de vecinătatea şi interdependenţa structurală cu aceste vecinătăţi. Demolarea obiectelor de construcţii din incintele sus menţionate presupune: demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice recuperarea metalului provenit din structurile de rezistenţă şi a panourilor metalice folosite la închiderile perimetrale şi la acoperişuri rambleierea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile şi compactarea până la nivelul existent al solului degajarea amplasamentului de moloz, spărturi şi îndepărtarea în totalitate de pe şantier a materialelor inacceptabile nivelarea terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi redarea în circuitul iniţial recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate Tehnologia de demolare adoptată poate fi: demolare element cu element dărâmare prin prăbuşire-doborâre demolare de ansamblu prin implozie 15

16 Tehnologia de demolare nefiind limitativă va putea fi adaptă de către constructor la mijloacele tehnice de care dispune. Molozul rezultat din demolări se va transporta şi utiliza pentru rambleieri (a suitorului de aeraj de la depozit, în carieră) iar metalul recuperat se va depozita până la valorificarea lui ca fier vechi pe una din platformele din incinta uzinei de preparare stabilită de comun acord beneficiar-constructor. Toate utilităţile din clădirile care urmează a fi demolate trebuie deconectate şi dezmembrate înainte de demolarea finală. La sfârşitul celui de-al zecelea an de producţie, toate utilajele sunt amortizate putând fi valorificate. Iniţial se va încerca valorificarea lor prin vânzare în starea în care se găsesc. Acele utilaje care nu pot fi valorificate în acest mod vor fi demontate, dezmembrate, tăiate în bucăţi gabaritice pentru transport şi valorificate în centrele de recuperare a materialelor. În acest din urmă caz se estimează următoarele cantităţi de metale ce vor fi recuperate: miniere. Incinta Incinta Carieră Incinta staţie de concasare la uzină Platforma cotă +593m Platforma cotă m Platforma cotă +548m Platforma cotă +538m Construcţii care se demolează - cantităţi (volum moloz şi cantităţi de metal recuperat ) pe incinte Ac (mp) Ad (mp) Total Demolări Infastructură (mc) Suprastructură (t) Metal (tone) Volum material acceptabil pentru rambleiat gol fundaţii excavate Acţiunile pentru valorificarea mijloacelor fixe se vor face strict în limita legilor în vigoare: Legea 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale şi necorporale, modificata şi completata prin Ordonanţa Guvernului nr. 54/

17 H.G. 500/1994 privind reevaluarea patrimoniului. HG 909/1997 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 H.G. nr. 964/1998 privind clasificarea şi duratele normate de funcţionare a mijloacelor fixe. H.G. 632/1999 privind unele măsuri pentru folosirea şi valorificarea bunurilor reprezentând dependinţe şi anexe tehnologice de la minele la care închiderea definitivă a fost aprobată prin hotărâri ale Guvernului Ordinul MIC 234/1999 care aprobă instrucţiunile de aplicare ale HG 632/1999. Etapele necesare pentru valorificarea fondurilor fixe constau în: inventarierea patrimoniului privind sistarea activităţii; obţinerea fondurilor necesare valorificării; depozitarea utilajelor ce vor fi valorificate; depozitarea utilajelor, subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din dezmembrarea fondurilor fixe; predarea la unităţile de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile a fondurilor fixe casate şi a materialelor uzate care nu mai pot fi folosite datorită uzurii fizice şi morale Lucrări necesare dezafectării infrastructurii Pentru desfăşurarea activităţii de exploatare, prelucrare au fost necesare instalaţii şi reţele aferente procesului tehnologic. Odată cu închiderea obiectivului acestea îşi pierd funcţionalitatea, urmând a fi dezafectate. Demontare reţele electrice exterioare, LEA 0,4 kv iluminat incintă, LEA 0,4 kv iluminat iazuri şi LEA 110 kv Certej Demontare reţele de hidrotransport steril. Conductele de hidrotransport sterile se vor demonta de pe suport, pe bucăţi şi se vor valorifica la fier vechi. Demontare reţele de recircuitare a apei limpezite. Conductele de recircuitare a apei limpezite se vor demonta de pe suporţi şi se vor valorifica la fier vechi. Demontarea conductelor tehnologice de pe estacade şi valorificarea acestora. Demontare reţele de alimentare cu apă industrială şi valorificarea acestora. Drumurile (7,1ha) care au deservit activitatea de exploatare vor fi predate comunităţii locale. În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele drumuri de pe amplasament, necesare transportului utilului, sterilului, personalului: 17

18 Destinaţia/Zona Categoria Lungime Drum industrial categoria I 8 km B = 7,0m cu 2 acostamente de 0,5m Drum principal de acces la uzină (asigură accesul din Certej pe amplasamentul uzinei) - drum Certej -staţie de concasare (5km asfaltat) - drum staţie de concasare-incinte uzină (3km pietruit) Drum de acces din carieră la uzină şi haldele de steril (asigură transportul minereului la uzină şi a sterilului la hălzi) Drum de acces la iazul nr.1 cota +720m (asigură legătura între uzină şi iazul nr 1) Drum de acces la iazul nr.2 cota +745m (asigură legătura între uzină şi iazul nr 2, se desprinde din drumul de acces la iazul nr. 1) Refacere drum existent pentru începerea lucrărilor la barajele de iniţiere Drum staţionar B = 16,0m Drum industrial categoria III B = 3,5m Drum industrial categoria III B = 3,5m Drum industrial categoria III B = 3,5m 2,5 km 4,0 km 4,7 km 4,0 km lucrări: Lucrări necesare refacerii mediului Ecologizarea carierei Certej Centralizat suprafaţa carierei Certej care urmează să fie reabilitată este: Denumire obiect Suprafaţa ha Cariera Certej 62,85 din care - taluz 40,5 - platforma 22,35 Pentru reabilitarea carierei Certej şi încadrarea ei în peisagistica zonei se impun următoarele - depunerea molozului rezultat din demolări (aproximativ mc) pe vatra carierei şi a altor deşeuri acceptabile din zonă (steril din haldele de steril) pentru ridicarea nivelului vetrei carierei; - nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal din halda de sol vegetal; - lucrări de corectare a taluzelor carierei şi curăţirea curgerilor din taluz cu depunerea lor pe vatra carierei prin lucrări de nivelare şi compactare; - curăţirea canalelor de gardă existente; - înierbarea şi împădurirea platformelor cu vegetaţie care se pretează în zonă; - lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor. Redarea în circuitul economic a terenului degradat de activitatea minieră în carieră are la bază un complex de lucrări care se referă în primul rând la reamenajarea din punct de vedere minier a suprafeţelor afectate. Se disting trei tipuri de intervenţii pentru recuperarea ambientală a teritoriului afectat: 18

19 reconstituirea peisajului aşa cum era înainte de degradare (volumul de material extras steril+ util fiind foarte mare, umplerea golului creat cu material este foarte costisitoare) reutilizarea inventând noi forme de folosire sau încercând satisfacerea cererilor precise avansate de comunitate. sistematizarea provizorie a suprafeţelor afectate, în aşteptarea deciziilor definitive luate de organele de drept. Destinaţia suprafeţelor afectate de cariera Certej se încadrează în reutilizarea în noi forme de folosinţă pentru comunitate, prin aşternerea de sol vegetal pe berme şi împădurirea acestora. Ecologizare incinte miniere Incinta uzinei Certej ocupă o suprafaţă de aproximativ 20,97 ha, suprafaţă ocupată de clădirile aferente uzinei de preparare. Principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică a suprafeţei de teren ocupată de incintă sunt următoarele: - nivelarea mecanică, cu buldozerul a suprafeţei ; - scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm; - curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare - acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10 cm, împrăştiat şi nivelat cu buldozerul; - procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei Certej (halde sol vegetal), de la 5km; - fertilizarea solului; - însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce, în prealabil, a fost pregătit terenul. Tehnologiile de renaturare a solurilor în funcţie de tipul de folosinţă, sunt următoarele: Principalele lucrări necesare pentru redarea în circuitul agricol a solului din zona Certej (incinte, halde) sunt următoarele: Eliberarea terenului de pietrele şi resturile vegetale existente; Săparea solului (manuală sau mecanizată) la o adâncime de cm; Administrarea amendamentelor calcaroase dolomită - la o doză de 0,6 1,2 kg/m 2, care au fost înglobate în masa de îngrăşământ organic (3 6 kg/m 2 ) şi de fertilizator mineral complex (0,03 0,06 kg/m 2 ), înainte de încorporarea în sol; Uniformizarea patului germinativ şi mărunţirea (manuală sau mecanizată), dar nu excesivă, a bulgărilor de pământ; Asigurarea umidităţii; Folosinţă silvică 19

20 Principalele lucrări necesare pentru redarea în circuitul silvic a solului din zona Certej (incinte) sunt următoarele: Eliberarea terenului de pietrele şi resturile vegetale existente; Săparea solului (manuală sau mecanizată) la o adâncime de cm Însămânţarea cu ierburi perene Ecologizare halde de steril Haldele aferente perimetrului Certej care fac obiectul prezentei documentaţii şi care au rezultat din săparea lucrărilor minier din carieră, prezentate în volumele anterioare sunt: Nr. crt. Denumire obiect Suprafata haldă ha. 1. Halda de steril Nord 32,61 2. Halda de steril Sud 40,22 Total suprafaţă halde 72,83 operaţiuni: 1. Halda de steril Nord - Suprafaţa ocupată de haldă - cca. 32,61 ha; - Unghiul de taluz a haldei ; - Material depozitat - cca t; 2. Halda de steril Sud - Suprafaţa ocupată 40,22 ha; - Unghiul de taluz ; - Material depozitat - cca t; Pentru revegetalizarea haldelor Nord şi Sud prin înierbare şi împădurire, s-au prevăzut următoarele - lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor; - lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi; - consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele distanţate la 3m pe curbele de nivel; - împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de 30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut; - lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor. Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor 20

21 Lucrările de instalare a vegetaţiei (lemnoase sau erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a terenurilor de corpuri străine, de modelare(nivelare) şi consolidare a taluzelor (prin terasări şi consolidări ale teraselor cu gărduleţe de coastă), de asigurare a materialului de plantat. În cazul haldelor de steril suprafeţele orizontale (platformele) reclamă, după caz, lucrări de degajare a terenurilor de corpuri străine, lucrări de nivelare şi scarificări înainte de aşternerea unui strat de pământ vegetal gros de 10 cm care urmează să fie însămânţat ulterior cu ierburi perene. Lucrările de nivelare şi scarificare se vor efectua după degajarea prealabilă a corpurilor străine (diferite resturi şi deşeuri) şi a pietrelor mari. Probleme mai dificile le pune stabilizarea taluzului haldei şi preîntâmpinarea fenomenelor de şiroire şi eroziune în cazul pantelor pronunţate ( ) şi aceste obiective pot fi atinse prin terasarea manuală a taluzului în terase înguste de 0,7-1,0 m, distanţate la aproximativ 3 m şi sprijinite prin gărduleţe continui de coastă confecţionate din nuiele verzi de foioase. Factorii principali de caracterizare şi clasificare a condiţiilor staţionare din halde, ce condiţionează alegerea speciilor lemnoase sunt compoziţia granulometrică a depozitului (fragmente de rocă, bolovani, pietre, pietriş mărunt), natura petrografică a fragmentelor şi ph ul acestora. În general, fiind depuneri de steril brut, constituit din roci dure, consolidate, haldele sunt complet lipsite de cele două componente necesare vieţii plantelor: substanţe nutritive (N, P, K, humus) şi apa necesară proceselor fiziologice de transpiraţie şi creştere care nu este reţinută în cantităţile necesare datorită granulometriei. Acestea fac necesară alegerea celor mai modeste specii sub aspectul troficităţi, mai xerofite sub raportul cerinţelor fără de apa din sol şi obligativitatea folosirii pământului vegetal de împrumut în gropile de plantare sau la însămânţări pentru asigurarea unui stoc nutritiv minim. Pentru redarea fondului forestier a terenurilor ocupate de haldele de steril din perimetrul carierei Certej, s-au prevăzut următoarele lucrări: Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de 72,83 ha., va fi supusă lucrărilor de revegetalizare prin înierbare, din care: - suprafaţă platforme 19,18 ha.; - suprafaţă taluze 50,0 ha.; Pentru refacerea cadrului peisagistic prin înierbare s-a prevăzut parcurgerea următoarelor etape: grăpatul terenurilor; acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 10cm.; procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier; însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene; administrarea de îngrăşăminte; udarea suprafeţelor. 21

22 Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire Taluzul haldelor de steril, având suprafaţa de 50 ha, va fi supus şi lucrărilor de revegetalizare prin împădurire. Refacerea cadrului peisagistic prin împădurire se va realiza prin parcurgerea următoarelor etape: săparea manuală a gropilor 0,3x0,3x0,3; plantare puieţi; administrarea îngrăşămintelor organice din mraniţă; administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd); mobilizarea solului în jurul puieţilor; udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m 3 /groapă 3 cicluri. Suprafaţa totală a haldelor, amenajată prin înierbare(taluz + platforme) este de 72,83 ha. Suprafaţa taluzelor amenajată şi prin împădurire este de 50,0 ha. După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor uscaţi, sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi sub raportul substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona coliniară) şi a deficitului de umiditate. Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul puieţilor plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării. Aşternerea cu pământ vegetal a suprafeţei haldelor Descrierea lucrărilor Pentru redarea în circuitul silvic a haldelor de steril şi pentru o mai bună fixare a vegetaţiei se vor executa următoarele lucrări: săpătură cu excavatorul pentru încărcat pământul vegetal provenit din zonă sau din alte surse, la înţelegere cu Primăria Certej; transportul pământului vegetal pe haldele de steril; aşternerea pământului vegetal într-un strat de minim 0,10 m pe plaja haldelor cu mijloace mecanice şi pe taluze manual. În cazul cantităţilor mari, de ordinul sutelor de m 3, pământul vegetal, se indică de administraţiile locale, primării (păşuni, cariere sau alte terenuri cu un strat de sol vegetal disponibil), în care să se execute săpături mecanice cu excavatorul şi transportul cu basculanta la şantier. 22

23 Împădurirea şi înierbarea haldelor de steril Descrierea lucrărilor, Pentru reabilitarea condiţiilor de mediu în terenurile ocupate anterior de activităţi miniere şi redarea lor în circuitul silvic s-a ales ca soluţie tehnică înierbarea şi împădurirea acestora. Haldele de steril Nord şi Sud trebuie amenajate pentru limitarea poluării determinate de materialele depozitate. Pentru toate halde din perimetrele analizate ale carierei Certej sau prevăzut lucrări de împădurire, şi înierbare astfel: toate platformele haldelor se vor înierba; toate taluzele haldelor se vor înierba şi împădurii; Operaţiunea de împădurire a taluzelor va avea loc în cadrul lucrărilor de amenajare cu gărduleţe de coastă (cleionaje). Însămânţarea ierburilor perene se execută prin împrăştierea manuală a seminţelor de graminee perene (păiuş, obsigă, timoftică s.a.) sau leguminoase (trifoi, sparcetă, ghizdei). De cele mai multe ori se folosesc amestecuri de 60-70% graminee cu 40-30% leguminoase. Norma de consum = kg/ha. Lucrările de consolidare a taluzelor haldelor de steril cu gărduleţe de coastă sunt considerate lucrări pregătitoare în vederea împăduririlor şi a stăvilirii fenomenelor de deflaţie (eroziune eoliană) şi mai ales a eroziunii produsă de ape, prin şiroire- ravenare. Terasele continui se execută manual cu sapa de munte pe taluzele înclinate, la distanţe de 3m una de alta şi sunt late de 0,6 m. Lucrarea se execută din partea de sus a taluzului spre bază. Terasele sprijinite de gărduleţe de nuiele dispuse continu au rolul de a reduce scurgerea pluvială pe versant, de a opri materialele surpate, de a consolida versanţii şi de a susţine puieţii plantaţi. Gărduleţele se execută din împletitură de nuiele cu lăţimea de 0,4 m, susţinută cu pari, cu lungimea de 1 m şi diametrul de 5-7 cm, bătuţi în pământ 0,5-0,6 m, la distanţă de 1 m unul de altul. Pentru ţăruşi se foloseşte lemn de salcâm sau de răşinoase, iar pentru împletitură nuiele de salcie, alun, carpen, arin. În vederea împăduririi se marchează poziţia gropilor de plantare cu ţăruşi confecţionaţi din nuiele de carpen, alun, fag sau alte specii, apropiate de şantierul de plantare. Rândurile de gropi amplasate pe curba de nivel se materializează prin ţăruşi înfipţi în pământ, în dreptul unor semne aflate pe sârma întinsă de 2 muncitori. Distanţa dintre puieţi va fi de 1m. În cazul teraselor înguste amenajate şi consolidate, pichetarea se face la mijlocul terasei amenajate la distanţa de 1m între axul gropilor. Lucrările silvo-ameliorative proiectate constau din plantarea lor cu puieţi forestieri din specia cea mai adaptată condiţiilor locale de substrat şi zonă fitoclimatică - în cazul de faţă pin - în gropi, umplute cu pământ 23

24 vegetal, pentru asigurarea prinderii şi dezvoltarea ulterioară a culturilor. Schemele de plantare vor fi dese, de 1,5 x 1 m (5.000 buc. puieţi la ha) pe platforme şi terenuri relativ orizontale sau cu înclinări reduse şi la 1 x 1 m pe terasele amenajate cu pante repezi (> 30 0 ) şi fixate cu gărduleţe de coastă. Puieţii necesari pentru plantare vor fi procuraţi şi aduşi din pepiniera cea mai apropiată de şantier a Ocolului silvic din zonă. Transportul puieţilor de la pepinieră la şantier se face cu mijloace auto, în funcţie de cantitatea acestora şi de accesibilitatea şantierului, acoperişi cu prelate, pentru a evita deshidratarea produsă de vânt şi soare a acestora, în special a rădăcinilor. Pe şantier puieţii vor fi depozitaţi provizoriu până la plantare, în locuri umbrite, cu rădăcinile acoperite cu muşchi şi pământ umed. La gropile de plantare puieţii se transportă în găleţi cu rădăcinile protejate cu muşchi umezi. Perioadele optime de execuţie a diferitelor lucrări şi eşalonarea calendaristică a acestora pe ani şi luni se prezintă în graficele de execuţie a lucrărilor pentru fiecare obiect în parte. După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor uscaţi, sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi sub raportul substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona coliniară) şi a deficitului de umiditate, care în zona montană sunt suficiente. Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul puieţilor plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării. Pe ani, repartizarea mobilizărilor solului este , iar în cazul revizuirilor Lucrările de completări şi întreţinerile sub forma mobilizării solului şi revizuirea puieţilor sunt lucrări necesare şi obligatorii pentru reuşita iniţială şi demararea unei dezvoltări satisfăcătoare a culturilor, care trebuie urmărite şi conduse în continuare, cunoscând faptul că reuşita definitivă a acestora are loc, de regulă, la ani de la plantare, când ele încep să realizeze starea de masiv. Ecologizare iazuri de decantare Legi Legea privind Calitatea în Construcţii (Legea 10/1995) MO partea I, nr. 12/1995 Legea Apelor (Legea 107/1996). MO partea I, nr. 244/1996 Ordinul comun nr. 818/A.K. din 15 mai 2007 al M.M.D.D. şi nr /V.V. din 28 mai 2007 al M.E.F. M.O. partea I, nr. 375/ privind actele de reglementare necesare închiderii iazurilor de decantare aferente perimetrelor miniere Ordonanţa de urgenţă privind siguranţa barajelor (O.U. 244/2000. MO partea I, nr. 633/2000, aprobată prin Legea nr. 466/2001). MO partea I nr. 428/

25 Standarde STAS Încadrarea în clase de importanţă a construcţiilor hidrotehnice. STAS 4068/1-87. Debite şi volume maxime de apă. Probabilităţi anuale ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare. Norme naţionale IPROMIN. Norme pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea iazurilor de decantare din industria minieră. MIR, 2001, Bucureşti. MLPAT. Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor. P , Buletinul construcţiilor, vol. 4, NTLH 021. Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanţă a barajelor. MO partea I nr. 427/2002. NTLH 023. Metodologie privind evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale. MO partea I nr. 427/2002. Alte lucrări Stematiu Dan. Managementul riscului la iazurile de decantare, Editura Matrix, Bucureşti, A) Iaz sterile flotaţie Iazul de decantare s-a realizat pentru a prelua sterilul rezultat din uzina de preparare a minereului Certej. Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă iazul, să reducă efectele poluării asupra ecosistemelor şi solurilor din jur. Lucrările ce fac obiectul prezentei documentaţii sunt: lucrări de amenajare a suprafeţei iazului acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pământ vegetal în grosime de 20cm lucrări de redare in circuitul silvic prin împădurire a plajei cu specii din zonă (salcâm, mesteacăn, cătină) lucrări de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post închidere (30 ani). alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii: Documentaţie,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare flotaţie Certej (PT) + caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de investiţie Închiderea iazului de decantare sterile de flotaţie care se va întocmi în conformitate cu Ordinul M.D.L.P.L 863/2008, H.G. 28/2008 şi a Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei 25

26 contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacerea mediului/conservare Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 ( Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice ) conform H.G. 925/1995 şi Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996. Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului conform Legii nr 466/2001 de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa barajelor precum şi a NTLH 032 şi NTLH 040, proiectul tehnic iniţial de închidere a iazului care urmeaza a fi expertizat de un expert MLPAT A7, B5, D şi Af. Documentaţia de evaluare a stării de siguranţă la data închiderii, împreună cu proiectul tehnic, vor fi înaintate Comisiei Naţionale de avizare a Administraţiei Naţionale Apele Române. Lucrări de amenajare suprafaţă iaz Amenajarea suprafeţei iazului consta în realizarea unor pante de 5 pe axul longitudinal al plajei iazului dinspre amonte către aval şi 5 în profilul transversal al plajei iazului pentru asigurarea scurgerii apelor de precipitaţii, căzute pe suprafaţa iazului, din axul central către canalele de gardă proiectate şi executate în perioada de exploatare a iazului. Crearea acestor pante se va realiza prin nivelarea suprafeţei iazului înlăturând proeminentele şi umplând golurile (lucrări de debleu şi rambleu).realizarea acestor lucrări constituie un obiectiv major de asigurare a stabilităţii iazului, prin aceea că se asigură o plajă de siguranţă suficientă faţă de nivelul maxim al apei ce se poate forma pe suprafaţa iazului în cazul unor precipitaţii excepţionale. Înainte de începerea lucrărilor de amenajare a suprafeţei iazului se vor lua toate masurile necesare care sa duca la eliminarea în totalitate a apei de pe plaja iazului şi la împiedicarea fenomenului de refulare a terenului, de scufundare, asigurând astfel o stabilitate şi o compresibilitate foarte buna a zonei desecate astfel ca o data cu depunerea de material de umplutura pe zona amintita să nu apară probleme. Astfel, pentru desecarea totală a suprafeţei iazului de decantare, se va utiliza metoda Pionier prin depunerea materialului de umplutură cu înaintare către aval şi asecarea apei din lacul format. După amenajarea suprafeţei iazului aşa cum a fost descris mai sus, aceasta se va acoperi cu un strat de pământ vegetal cu grosimea de 20cm ce va fi suportul plantaţiei de arbori indigeni adaptabili la climatul zonei. Lucrări de redare în circuitul silvic a zonelor afectate 26

27 După nivelare pământul vegetal se va însămânţa cu ierburi perene şi uda de minim 3 ori pentru încolţire sigură la intervale de 5-6 zile, în zonele unde nu se poate împădurii. Stoparea fenomenelor de eroziune se va realiza şi prin lucrări de plantare (împădurire) cu puieţi din specii specifice zonei, executată pe plaja iazului. Lucrările recomandate pentru ecologizarea terenurilor afectate de proiect constau, în principal, din: degajarea de corpuri străine (pietre sau resturi vegetale) a suprafeţelor de teren pe care se execută ulterior plantaţiile; nivelarea terenului în vederea eliminării formelor geometrice neregulate şi a astupării ravenelor şi gropilor apărute în urma acţiunii de eroziune a apelor sau a surpărilor de teren; amenajarea manuală a unor terase înguste (acolo unde este posibil, pe versanţii erodaţi), late de 0,4 0,6 m, distanţate la 2 m, pentru stabilizarea şi plantarea ulterioară a acestora mobilizarea manuală a solului în jurul puieţilor plantaţi în vederea afânării solului şi îndepărtării concurenţei vegetaţiei ierboase nedorite, consumatoare a apei disponibile puieţilor. Operaţia se execută pe câte o suprafaţă de 0,38 m 2 în jurul fiecărui puiet, de 6 ori în decurs de 4 ani ( ), în lunile mai şi iunie, în anii 1 şi 2 şi numai în luna mai, în anii 3 şi 4 ; revizuirea plantaţiilor de 6 ori, executată în decursul a 4 ani ( revizuiri), toamna şi primăvara, în anii 2 şi 3 şi numai toamna în anii 1 şi 4; completarea lipsurilor (puieţilor neprinşi, uscaţi sau prejudiciaţi) în proporţie de 30% în primăvara anului următor plantării. Pe suprafaţa plajei arborii se vor planta la o distanţă de 2 3m de canalele de gardă perimetrale iazurilor pentru a permite accesul de-a lungul canalelor de gardă şi pentru a nu deteriora structura canalelor odată cu dezvoltarea rădăcinilor acestora. B) Iaz de decantare CIL (Nr. 2) Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă iazul, să reducă riscul de producere a unor evenimente nedorite la iazul de decantare si implicit de evitare a poluării ecosistemelor. La baza elaborării documentaţiei vor sta normativele în vigoare. Lucrările ce fac obiectul închideri acestui iaz sunt: lucrări de reconfigurare a suprafeţei iazului identice ca la iazul sterile de flotaţie acoperirea în totalitate a depozitului cu geomembrană aşternerea unui strat de sol vegetal în grosime de 20 cm lucrări de ecologizare prin înierbare a plajei 27

28 implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post închidere (30 ani). alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii: Documentaţie,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare FLOTAŢIE Certej (PT) + caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de investiţie Închiderea iazului de decantare CIL care se va întocmi la data sistării activităţii, în conformitate cu Ordinul M.D.L.P.L 863/2008, H.G. 28/2008 şi a Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacerea mediului/conservare. Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 ( Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice ) conform H.G. 925/1995 şi Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996. Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului tehnic de închidere conform Legii nr 466/2001 de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa barajelor precum şi a NTLH 032 şi NTLH 040, proiectul tehnic iniţial de închidere a iazului care urmează a fi expertizat de un expert MLPAT A7, B5, D şi Af. Lucrări de reconfigurare suprafaţă iaz Amenajarea suprafeţei iazului consta în realizarea unei pante de 5 pe direcţia axului longitudinal al suprafeţei iazului catre aval şi 5 în secţiune transversală pentru dirijarea apelor meteorice, căzute pe suprafaţa iazului, din centrul iazului către canalele de gardă proiectate şi executate în perioada de exploatare a iazului. Crearea acestor pante se va realiza prin nivelarea suprafeţei iazului înlăturând proeminentele şi umplând golurile (lucrări de debleu şi rambleu). Realizarea acestor lucrări constituie un obiectiv major de asigurare a stabilităţii iazului, prin aceea că se asigură o bună scurgere a apelor meteorice de pe suprafaţa iazului, evitându-se în acest fel producerea fenomenului de acumulare al apei pe suprafaţa iazului în cazul unor precipitaţii excepţionale. Înainte de Începerea lucrărilor de amenajare a suprafeţei iazului se vor lua toate masurile necesare care sa duca la eliminarea in totalitate a apei de pe plaja iazului şi la împiedicarea fenomenului de refulare a terenului, de scufundare, asigurând astfel o stabilitate si o compresibilitate foarte buna a zonei desecate. Astfel, pentru desecarea totală a suprafeţei iazului de decantare, se va utiliza metoda Pionier prin depunerea materialului de umplutură cu înaintare către aval şi asecarea apei din lacul format prin pomparea tulbureli. 28

29 Lucrări de impermeabilizare a suprafeţei iazului care constau în acoperirea cu strat de geomembrană şi cu două straturi de pământ (strat de pământ argilos cu nisip/pietriş în grosime de 0,30m şi strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m). După nivelare pământul vegetal se va însămânţa cu ierburi perene şi uda de minim 3 ori pentru încolţire sigură la intervale de 5-6 zile. Pentru a evita blocarea galeriei de deviere cu arbori aduşi de viitură la gura galeriei, încă din faza de construire s-a prevăzut un grătar metalic. Acest grătar este de formă circulară şi este executat la 5-6m de gura galeriei. La data închiderii se va verifica şi se va consolida acest grătar. Centralizarea principalelor suprafeţe care urmează a fi ecologizate Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru incinte şi halde, sunt: Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M. Total incinte Platformă halde Taluz halde Total Suprafeţe 1 lucrări pregătitoare ha. 20,97 19, ,15 2 lucrări înierbare ha. 20,97 19,18 40,0 3 lucrări împădurire ha lucrări de cleionaje m lucrări împădurire buc zid de sprijin m Canale de gardă m Total revegetalizare erbacee ha. 20,97 19,18 40,0 Total revegetalizare forestieră ha Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru cariera Certej, sunt: Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M. Suprafaţă berme Suprafaţă taluz Total suprafeţe 1 lucrări pregătitoare ha lucrări înierbare ha. 3 lucrări împădurire ha lucrări împădurire buc Canal de gardă curăţire m Canal de gardă proiectat m 500 Total revegetalizare erbacee ha Total revegetalizare forestieră ha Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru iazurile Certej, sunt: Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M. Suprafaţă iaz sterile de flotaţie Suprafaţă iaz sterile CIL Total Suprafeţe 1 lucrări pregătitoare - ha reconfigurarea suprafaţă iaz 2 lucrări înierbare ha lucrări împădurire ha

30 4 lucrări de impermeabilizare ha Canal de gardă curăţire+bazine m de liniştire 6 Canal de gardă proiectat m Total revegetalizare erbacee ha Total revegetalizare forestieră ha Alte lucrări considerate necesare Monitorizarea pe etape de funcţionare Monitorizarea mediului din perimetrul minier are drept scop controlul evoluţiei emisiilor de poluanţi pe amplasament si identificarea posibilelor creşteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor lucrările de remediere necesare pentru atenuarea impactului. Monitorizarea factorilor de mediu in perimetrul minier Certej se va realiza atât în perioada de exploatare cât şi după încetarea activităţii, vizează urmărirea: - evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice; - evoluţiei calitaţii apelor evacuate din perimetrul minier si a emisarilor in care se deverseaza; - evaluarea scurgerilor acide din roci - evoluţia calitaţii solului si a vegetatiei; - nivelul zgomotului si vibraţiilor in timpul executiei lucrarilor de închidere si ecologizare - stabilitatea si starea suprafeţei terenurilor din perimetrul depozitelor de sterile (iazuri de decantare, halde de steril de mină). Baza de date constituită pe parcursul funcţionării obiectivului minier, prin analize periodice si cele determinate cu ocazia întocmirii bilanţurilor de mediu va indica factorii de mediu, parametrii aferenţi si punctele de prelevare, ce trebuiesc urmăriţi in perioada execuţiei lucrărilor de închidere si post-închidere. In raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu si coroborat cu starea vremii (conditiile meteorologice), se va stabilit dacă frecvenţa de masurare a calitaţii factorilor de mediu este necesar a fi modificată. S-a considerat ca stabilitatea depozitelor de sterile - a haldelor de steril de mina si a iazurilor de decantarea, este un parametru esenţial care necesită monitorizare continuă, pe termen indelungat (minim 30 ani). Din acest motiv se impune o prezenţa zilnica a personalului de supraveghere astfel incat sa se poată constata orice eveniment care apare pe depozitul de steril, atât ca urmare a lucrarilor care s-au executat, cât si a condiţiilor meteorologice care pot afecta starea de siguranţa a acestor depozite de sterile. Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza în următoarele perimetre: - iazul FLOTAŢIE - iazul CIL; 30

31 - incinta industriala Uzina de preparare - halda Nord; - halda Sud; - Cariera Certej, depozit explozivi Certej. În continuare se prezintă metodologia de monitorizare pentru fiecare factor de mediu în parte, în perimetrele miniere mai sus prezentate. 1. MONITORIZAREA AERULUI ŞI A CONDIŢIILOR METEOROLOGICE 1.1. Monitorizarea calităţii AERULUI Principalele surse de poluare a aerului mai ales in perioada de exploatare sunt : pulberile in suspensie (aerosoli) PM 10; gazele (CO, SO 2 NO 2,) HCN si COV emise de pe suprafetele incintelor, de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport in perimetrele, mai sus enumerate. Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de pulberi in suspensie (aerosoli) si gaze (CO, SO 2, NO 2 - din perimetrele incintelor industriale, a iazurilor de decantare si a haldelor de steril, HCN - perimetrul instalatiei CIL si a iazului CIL si COV - in perimetrul Carierei (parc auto) si Uzinei de Preparare (zona cuptoarelor si laborator), urmata de analizarea in laboratoare de specialitate. În tabelul de mai jos tabel nr.1, sunt prezentaţi parametrii monitorizaţi, frecvenţa, locul şi modul de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat. Nr crt 1. Denumirea lucrarii de monitorizare Pulberi in suspensie (aerosoli) Frecventa de masurare Locul de prelevare Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru : incinte industriale: perioada de - Cota + 593m; exploatare - Cota +563m; - lunar - Cota + 548; - Cota + 538; 2. GAZE : COV, CO, SO 2 NO 2, HCN dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - l unar, trimestri al, - s emestr. Functie de evolutia calitatii - depozit explozivi Certej. perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE; - iazul CIL;. perimetrul haldelor de steril de mina: - halda Nord; - halda Sud; Modul de determinare - conf STAS Tabel nr. 1 - cu aparat automat de prelevare Conform: SR ISO 8186/ 97 SR ISO 6767/ 2000 Modul de evaluare Ord.MAPM 592/2002 STAS

32 Standardele de prelevare, aparatura recomandata pentru prelevarea imisiilor atmosferice de pulberi si de noxe gazoase, modul si frecventa de prelevare, standardele de evaluare a calitatii indicatorilor analizati precum si modul de inregistrare a rezultatelor si de raportare a datelor sunt prezentate în continuare. Prelevare probe de imisii atmosferice se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde: - SR Pulberi in suspensie - SR EN 12341: 2002 Recoltare PM 10 - SR ISO 8187/97 - determinare CO - SR ISO 6767: determinare SO 2 Aparatura pentru prelevarea gazelor - functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de aparat sau instalatie, formate din: sistem de aspiratie (electropompa), sistem de masura a debitelor si a volumului de aer aspirat (contor gaze), sistem de retinere a poluantilor gazosi (barbotor). Instalatia permit recoltarea a 3-5 poluanti poluanti gazosi cu totalizarea volumului de aer aspirat.. Sistemul de retinere a poluantilor gazosi are in compunere vase de absorbtie (barbotoare cu frita), cu capacitatea utila de 100 cm3, in care se gasesc solutiile de absorbtie specifice gazelor analizate Frecventa si proceduri de prelevare a probelor Se vor preleva probe de particule în suspensie periodic - lunar, pe filtre (Acetat/Nitrat de celuloza sau de cuart). Prelevarea probelor se va face timp de 24 de ore (de la miezul noptii la miezul noptii), pentru a furniza date statistice relevante pentru comparare atât cu standardul pentru media anuala a calitatii aerului cât si cu cel referitor la perioada de 24 de ore. b) Standarde calitatii aerului, se face conform standardelor in vigoare, astfel : interpretare rezulte: - STAS Calitate Aer din zone protejate; - Ord. 592/2002- Normativ pentru stabilirea valorilor limita a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a SO 2, NO 2, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5 ),etc. c) Evidenta rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de pulberi in suspensie precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru, costituindu- se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul monitorizat. Validarea si raportarea datelor Validarea datelor 32

33 Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în conformitate cu sandardele de Validarea datelor referitoare la calitatea aerului pentru a se asigura ca datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Criteriile de validitate vor fi stabilite pentru fiecare parametru. Raportare trimestriala/ anuala Toate datele vor fi procesate si validate trimestrial. Se va elabora un raport de monitorizare trimestrial şi un raport anual care va cuprinde toate datele (inclusiv cele meteorologice): parametrii determinati, locatie, data si ora Monitorizare CONDIŢIILOR METEOROLOGICE a)parametrii monitorizaţi zilnic: - cantitate precipitatii - directia dominanta vânt - viteza vântului pe directia dominanta - temperatura sol (min-max) - temperatura aer (min-max) - umiditate, evaporatia b) Aparatura pentru determinarea conditiilor meteorologice - Statie Meteo c) Evidenta rezultatelor Rezultatele obţinute în urma observaţiilor (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării conditiilor meteorologice din perimetrul monitorizat. Toate datele (Meteo)vor fi procesate si validate lunar. Datele vor fi puse în tabele dupa ora zilei si pentru fiecare zi a lunii. Se va elabora un raport sintetic cu toti parametri determinati. 2. MONITORIZAREA FACTORULUI DE MEDIU APA Din procesele de extractie si preparare a minereului aurifer din zacamantul Certej, vor rezulta urmatoarele categorii de ape uzate care se vor evacua in emisarii naturali din perimetrul Certej: - ape acide din cariera CERTEJ; - ape acide provenite din percolarea haldelor de roci sterile - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie (sterile flotatie); - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilor de la cianuratie (CIL); - ape uzate menajere de la birouri şi grupul social. Categoriile de ape din perimetrul minier Certej a căror calitate se va monitoriza, sunt: ape uzate : 33

34 ape evacuate din iazurile de decantare ( ape de exfiltratii, ape de la Statiile de epurare- Staţie de epurare ape limpezite FLOTAŢIE, Staţie de epurare ape limpezite iazul CIL (DETOX 2), Staţie de epurare ape acide(halde, carieră) ape menajere evacuate din Staţae de epurare apemenajere ape subterane din: forajele de control hidrochimic - amplasate in perimetrul celor doua iazuri de decantare (Valea Măcrişului FLOTAŢIE şi CIL); izvoare şi fântâni - în zonele din apropierea amplasamentului minier (a iazurilor de decantare şi a instalaţiilor care pot constitui posibile surse de poluare a apei subterane). ape de suprafaţă din emisari naturali : - pârâurile: Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda; Sistemul de monitoring a calităţii apelor cuprinde următoarele acţiuni: a) Prelevarea probelor de ape b) Măsurarea debitelor c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate d) Sedimentele depuse in albia emisarului: - de apele de la iazurile de decantare (Valea Măcrişului); - de scurgeri de material de pe halde (Nord şi Sud). vor fi estimate cantitativ si din punct de vedere al conţinutului de poluanţi. o Calitatea apelor se va monitoriza prin prelevarea periodică de probe (lunar/trimestrial funcţie de categoria apei) şi prin analizarea lor în teren şi într-un laborator de specialitate în vederea determinării compoziţiei chimice. o Debitele apelor uzate evacuate (apa din carieră şi de pe haldele de steril, apa din iazuri) si a emisarilor se vor monitoriza lunar /trimestrial (funcţie de categoria apei), prin metode si cu dispozitive adecvate, specifice punctului monitorizat. o Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestrial/anual), efectuate pe cursul emisarilor receptori ai apei uzate deversate- aval de punctele de deversare a acestor ape. o Conţinuturile de poluanţi din sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate in laboratoare de specialitate, pe probele de sedimente prelevate (semestrial) Monitorizarea deversarilor de ape din statiile de epurare sau din colectori vizează: 34

35 urmărirea permanenta, a debitelor şi a calităţii apelor uzate evacuate atât înainte cât si după epurare, precum şi a calităţii emisarilor care receptează apele uzate, prin recoltarea de probe de ape si analizarea lor in laborator in vederea determinării compoziţiei chimice. Urmărirea permanenta pe perioada de activitate (10 ani), pe perioada lucrărilor de închidere şi timp de 3 ani după terminarea lucrărilor de reconstrucţie ecologica (perioada postînchidere), se va efectua prin prelevare apelor din următoarele puncte: Apa paraielor din perimetrul Haldelor (p. Grozii, Baiaga, Macris, Coranda, etc) Apa de pe steril flotatie (alimentarea Iaz flotatie) Apa de pe steril cianuratie (alimentarea Iaz CIL) Apa limpezita evacuata din Iaz flotatie (alimentare Statie epurare) Apa epurata evacuare Statie epurare iaz flotatie - Apa emisar p. Coranzii Apa limpezita evacuata din Iaz CIL (alimentare Statie epurare Detox 2) Apa epurata evacuare Statie epurare Detox 2 Apa emisar - p. Coranzii - aval Statie epurare Detox 2 Parametrii factorului de mediu apa monitorizaţi, frecventa, punctele de monitorizare, metodele/standardele de prelevare/ analiza a probelor prelevate, aparatura/dispozitivele recomandate pentru măsurarea debitelor si standardele de evaluare a rezultatelor determinărilor efectuate, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos (Tabel nr. 2). 2.a) Prelevarea probelor de ape se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde: - SR ISO / 1994 Ghid pentru prelevarea apelor uzate; - SR ISO / 2000 Ghid general pentru prelevarea apelor subterane; - SR ISO / 1997 Ghid pentru prelevarea probelor din rauri si cursuri de apa. 2.b) Măsurarea debitelor Măsurătorile de debit pot fi efectuate prin diferite metode în funcţie de categoria de apa monitorizată şi de punctul în care se execută determinarea. Măsurătorile debitelor se realizează astfel: - în mod continuu, cu ajutorul unui înregistrator al nivelului apei şi utilizând şi o curbă a debitelor, la punctele de evacuare/colectare pentru principalele surse de apă uzata (conducta/canalul de colectare a scurgerilor de ape uzate) ; - în mod regulat în aval de deversarea apelor în emisar, cu citiri periodice ale debitelor; 35

36 - cu ajutorul măsurătorilor instantanee ale deversărilor, pentru toate celelalte puncte din reţeaua de monitorizare a calităţii apei de suprafaţă, de fiecare dată când se colectează o probă de apă. Dispozitive de măsurare: - instalaţii temporare (canale deschise mobile), morişcă hidrometrică; - dispozitive fixe [mire (tije) gradate, debitmetre cu prag, cutie Noche - montate permanent pe canalele sau albiile naturale ale apelor de suprafaţă curgătoare]; - prag deversor în formă de V pentru cursurile de apa mici. 2.c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate: lunar / trimestrial - din apele uzate evacuate, funcţie de categoria apei monitorizate [ape din iazurile de decantare, apa de la Statiile de epurare]; trimestrial din emisari si din apele subterane (apa din forajele de control hidrochimic, apa din fântâni). Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor determina prin: - analiza in teren - ph, oxigen dizolvat, conductivitate, temperatura; - intr-un laborator de specialitate acreditat - ph, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfaţi, cianuri, cloruri, sulfuri, azotaţi, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca 2+, Mg 2+, alcalinitate c.1. Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de laboratorul de specialitate trebuie sa fie în vigoare. Se recomandă efectuarea analizelor chimice conform standardelor din tabelul nr.3 Nr crt 1. Denumirea lucrării de monitorizare Frecvenţa de măsurare Locul de prelevare Tabel nr. 2. Modul de determinare Modul de evaluare A. CALITATEA APEI - Prelevare probe de ape si analiza chimica : ph, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfaţi, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca 2+, Mg 2+, cianuri, sulfuri, cloruri, azotaţi, alcalinitate, pentru: Apa din cariera Certej şi de pe haldele Nord şi Sud perioada de exploatare - lunar Cariera Certej, haldele Nord şi Sud (bazine colectoare ape de şiroire) Prelevarea conf. SR ISO / 1994 HG nr. 36

37 Nr crt Denumirea lucrării de monitorizare Ape de la iazurile de decantare: - iaz decantare FLOTAŢIE; - iaz decantare CIL; Apa alimentare Staţie epurare ape iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră Apa evacuare Staţie epurare ape iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră în emisari Frecvenţa de măsurare Locul de prelevare Modul de determinare Modul de evaluare perioada de exploatare - lunar dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - lunar iaz CIL si DETO X2 - trimestr. din celelate puncte Iaz decantare FLOTAŢIE Iaz decantare CIL - Apa barje plutitoare; - Apa de exfiltraţii; - Apa de pe canalele de gardă Staţie epurare ape iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră - la intrare - la evacuare Analize chimice de laborator conform standardelor existente pentru ape uzate 352/2005 de aprobare a NTPA 001 / Ape din emisari emisarii care subtraverseaza iazurile; emisarii receptori a apei din carieră, de la halde şi a apelor de la iazurile de decantare emisar de la baza haldelor perioada de exploatare - lunar dupa incetarea activitatii, si perioada de inchidere, ecologizare si post incidere trimestial pârâul Valea Măcrişului pârâul Grozii pârâul Băiaga pârâul Coranda - la m amonte si - la m aval de deversarea apei uzate (apa din carieră/apa de la iaz şi de la evacuările staţiilor de epurare) Prelevarea conf. SR ISO / 1997 Analize chimice de laborator conform standardelor ape suprafaţă Ord.MMGA 161/ calitate ape suprafata Tabel nr Apa din pânza freatică (apa subterana) Apa din foraje control hidrochimic Apa din fântâni - trimestrial Foraje de control de la: - Iaz decantare FLOTAŢIE - Iaz decantare CIL Fântâni intravilanul comuna Certej Prelevarea conf. SR ISO / 2000 Analize chimice de laborator conform standardelor apa potabila Legea 458/ privind calitatea apei potabile Apa din carieră, haldele Nord şi Sud B. Masuratori DEBITE pentru: perioada de exploatare - lunar Bazine colectare ape partea sudică şi bazin colectare ape partea nordică Metode diferite specifice punctului 37

38 Nr crt Denumirea lucrării de monitorizare Apele evacuate din iazurile de decantare : - iaz FLOTAŢIE - iaz CIL Emisari: emisarii care subtraverseaza iazurile de decantare; emisarii receptori ai apelor uzate evacuate din staţiile de epurare de la iazurile de decantare) emisar de la baza haldei Frecvenţa de măsurare Locul de prelevare Modul de determinare Modul de evaluare dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - trimestrial - trimestrial La sistemul evacuare: barje plutitoare, la intrările în staţiile de epurare, la evacuările din staţiile de epurare din: - iaz de decantare FLOTAŢIE - iaz de decantare CIL pârâul Valea Măcrişului pârâul Grozii pârâul Băiaga pârâul Coranda - aval de punctul de deversare a apei din staţiile de epurare a carierei, haldei şi din iazurile de decantare monitorizat. - Se pot utiliza diverse dispozitive manuale sau fixe (morişcă hidrometrică, debitmetre cu prag/ cutie Noche, mire/ tije gradate, etc) - Măsurare a vitezei şi a secţiunii de curgere C. Determinări pe SEDIMENTE depuse in emisari de apele de mina/carieră si de apele evacuate de la iazurile de decantare, sau de scurgeri de material de pe haldele de steril Prelevare probe sedimente depuse in emisari si analiza chimica (metale grele, sulfati, carbonati, oxizi Fe, Ca, etc) Măsurători de estimare a depunerilor de sedimente in emisari receptori ai apei evacuate din staţiile de epurare - semestrial pârâul Corănzii - aval deversare apa de la staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie - aval deversare apă de la staţia de epurare ape limpezite iaz cianuraţie pâraiele Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda - aval deversare ape epurate Prelevare conform SR ISO :2001 Analize chimice in laborator de specialitate (metale grele, carbonati,etc) conform standardelor Masuratori batimetrice pe cursul emisarului Ord.MMG A 161/2006- Tabel nr. 8-B - Tabel nr.3 Indicator fizico- APA UZATA si APA POTABILA chimic APA DE SUPRAFATA ph SR ISO SR ISO Conductivitatii electrice SR EN 27888:1997 SR EN 27888:1997 Oxigen dizolvat SR EN 25814:1999 SR EN 25814:1999 Suspensii STAS STAS Reziduu fix STAS STAS CCO-Cr SR ISO SR ISO Sulfati STAS STAS Cloruri SR ISO 9297 : 2001 SR ISO 9297 : 2001 Cianuri SR ISO 6703/1-98 SR ISO 6703/1-98 Cupru SR ISO SR ISO Plumb STAS SR ISO

39 Zinc STAS SR ISO Fier STAS STAS Mangan SR 8662 / 1-96 SR ISO 6333 : 1996 Cadmiu SR ISO SR ISO 5961/2002 sau SR ISO Arsen SR EN 26595:2002 ISO 6595/97 sau SR EN Azotati SR ISO : 1998 SR ISO : 1998 sau SR ISO : 2000 Calciu STAS sau SR ISO 7980 : 2002 Magneziu STAS sau SR ISO 7980 : 2002 În situaţiile în care pentru anumiţi poluanţi se utilizează alte metode decât metodele standard de analiză-mai sus prezentate, metodele analitice utilizate trebuie sa fie agreate la nivel naţional. c.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice apele uzate, vor fi comparate cu valorile admise de normativul NTPA 001/ 2005 Valori limita de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate in receptori naturali. apele receptorilor naturali vor fi comparate cu indicatorii de calitate stipulaţi in Ord.161/2006 Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa - Tabel nr. 6-C. Elemente si standarde de calitate chimice si fizico- chimice in apa. apele subterane se vor compara cu limitele admise de normativul Legea 458/ privind calitatea apei potabile. c.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de ape (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru costituindu -se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat. Toate datele vor fi prelucrate si periodic (trimestrial, semestrial si anual) se vor întocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului (administratorului) perimetrului si Autorităţilor de mediu competente (SGA-uri, Direcţiile Apelor, Agenţii de Mediu). 2.d) Sedimentele depuse de apa evacuată din staţiile de epurare Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestriale), pe cursul emisarilor aval de puntele de deversare a apelor uzate (ape epurate evacuate din staţiile de epurare) respectiv aval de haldele de steril Nord şi Sud (posibile deversări de ape de şiroire). Conţinutul de poluanţi din sedimente (metale grele, carbonaţi, oxizi de Fe, Ca, sulfaţi, etc) se vor determina prin analize chimice efectuate de laboratoare de specialitate d.1. Standardele utilizate la prelevarea si determinarea poluantilor din sedimente: - SR ISO :2001 Prelevare sedimente; 39

40 - Standarde specifice analizei indicatorilor fizico-chimici: metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn), carbonati, sulfati, oxizi Fe, de Ca. d.2.interpretarea rezultatelor determinărilor (cantitate si calitate sedimente) Rezultatele măsurătorilor depunerilor de sedimente se vor corela cu debitul şi conţinutul de suspensii din apelor uzate deversate (sau cu eventuale scurgeri de materiale din depozitul de steril) în emisarul receptor precum si cu debitul, secţiunea şi conţinutul de suspensii din apa emisarului amonte şi aval de punctul monitorizat; Rezultatele obţinute la analiza fizico-chimica a solurilor vor fi comparate cu Ord. MMGA 161/2006 Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa - Tabel nr. 8-B Elemente si standarde de calitate chimica pentru sedimente fracţia <63µm. d.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice si masuratorilor depunerilor de sedimente Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor batimetrice a depunerilor de sedimente si a analizelor fizico-chimice a poluanţilor din aceste sedimentele şi celelalte datele referitoare la debitele si conţinutul de materii in suspensie din apele deversate precum si a debitului, secţiunii si conţinutul de suspensii din apa emisarului vor fi consemnate într-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii APELOR din perimetrul monitorizat. 3. MONITORIZAREA SCURGERILOR ACIDE DIN ROCI STERILE ŞI STERIL PREPARARE Cuantificarea potenţialului rocilor (sterilului de preparare) de a genera scurgeri acide - Acid Rock Drainage se va realiza prin: prelevarea de probe sterile: - din haldele de steril Nord şi Sud; - din iazul de decantare FLOTAŢIE. analiza compozitiei fizico - chimice a probelor medii de sterile; teste de levigare a probelor de sterile, macinate la finete de max. 4 mm; teste statice de predictie a generarii apelor acide. Prelevarea probelor şi determinarile mai sus mentionate pentru evaluarea potenţialului de generare a scurgerilor acide, se vor realiza pe probele medii de materiale prelevate din sterilul depozitat in iazurile de decantare respectiv in haldele de steril. Pregatirea probelor pentru teste 40

41 Probele medii de sterile, constituite pentru fiecare perimetru investigat, se vor macina la o fineţe de maxim 4 mm, se vor omogeniza, dupa care prin sfertuire se va constitui câte o proba/ perimetru, care va fi utilizata la analizele chimice si realizarea testelor de levigare respectiv a testelor statice de predicţie a acidităţii. Lucrarile de evaluare a potenţialului de generare a apelor acide, parametrii si indicatori fizicochimici determinati la testele de levigare si testele statice de predicţie a acidităţii sunt prezentaţi in tabelul de mai jos (Tabel nr. 4) 3.1. Standardele utilizate la Evaluarea Scurgerilor Acide sunt: Nr crt STAS 7184 /1 84 Prelevarea probelor de sterile; Standarde specifice indicatorilor fizico-chimici analizati: ph, Sulf, carbonati, sulfati, SiO 2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al 2 O 3, metale grele (Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mn, Fe ); SR EN Test de verificare a conformitatii pentru levigarea deseurilor granulare; Testele statice de predicţie a potenţialului de generare a acidităţii ( Test ABA, Test de Raport de sulf sau Raport NP : AP) Denumirea lucrarii de monitorizare EVALUARE SCURGERI ACIDE 1. Prelevare probe sterile din: iazurile de decantare; haldele de steril Nord şi Sud - inclusiv transport la laborator si pregatire proba medie pt. analize chimice 2 Analiza chimica probe medii de sterile din iazuri si halde (ph, Sulf, carbonati, sulfati, SiO 2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al 2 O 3, metale grele) 3. a) Teste levigare - probe medii de sterile b) Teste statice - de predictie a potentialului generarii apelor acide Locul de prelevare/ detreminare Iazuri decantare FLOTAŢIE haldele de steril Nord şi Sud Laborator acreditat pentru analize chimice Laborator acreditat pentru analize chimice Modul de determinare STAS 7184 / Analize chimice in laborator de specialitate conform standarde indicatorii analizati a) SR EN b) test ABA (sau test AP/NP sau test raport de Sulf) Tabel nr. 4 Modul de evaluare 41

42 4. Analize chimice eluate (levigate) rezultate la testele de levigare (cloruri, sulfati, metale grele si met. toxice - Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mo, Hg si As ) Laborator acreditat pentru analize chimice - Analize chimice in laborator de specialitate conf. standardelor pt. indicatorii analizati Ord.MMGA 95/2005 Tabel nr Interpretarea rezultatelor determinărilor Evaluarea potenţialului sterilului de a genera scurgeri acide se bazeaza pe: - identificarea minerale potential generatoare de acid (sulfati, sulfuri) si a mineralelor tampon (carbonati, aluminosilicati) continute de sterilele depozitate in halde in baza analizei chimice a probelor de sterile; - calitatea drenajului rezultat prin testele statice de predictie - comparând potenţialul maxim de producere de acid a probei testate (AP sau APP) cu potenţialul de neutralizare maximă (NP); - stabilirea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, pe baza testelor de levigare a sterilului; Calitatea drenajului se evalueaza prin una s-a mai multe variante, functie de testul static efectuat (Test ABA = Evidenta Acid Baza sau Raport NP : AP sau Testul de Raport de Sulf- Potential de Producere Alcalina) Evidenţa rezultatelor - Rezultatele obţinute în urma testelor si analizelor chimice vor fi consemnate într-un raport care se vor transmite Administratorului perimetrului costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării potentialului aparitiei drenajului acid al rocilor depozitate in haldele de steril. 4. MONITORIZAREA SOLULUI Pentru aprecierea si estimarea nivelului de poluare a solului datorita activitatilor de prelucrarea a minereurilor, care au fost desfasurate in perimetrul monitorizat s-a instituit un sistem de urmarire a calitatii SOLULUI, care cuprinde: a) Prelevarea probelor de sol b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici Parametrii pentru factorul de mediu sol, frecventa, punctele de monitorizare si standardele de evaluare a acestora, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos (Tabelul nr. 5) Prelevarea şi analizarea probelor de sol a) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a solurilor 7184 /1 84 si a Ordinului 756 /

43 Calitatea solului se va determina prin prelevari lunare de probe, care vor fi analizate fizicochimic pentu determinarea caracteristicilor pedologice si a continutului de metale grele si a cianurilor - pentru solurile din perimetrul iazurilor de decantare si a incintei industriale (zona instalatiilor de cianurare). Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate (recomandat in laboratoare pedologice). b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor in vigoare, astfel: - ph SR 7184 / ; SR ISO 10390/ humus - STAS 7184 / 21 82; - metale grele ( Cu, Pb, Mn, Zn, Fe, As ) SR ISO ; - CN - t SR ISO 6703/1-98; CN - libere- SR ISO 11262/1998 Precizări privind modul de efectuare a analizelor chimice Analizele chimice se vor executa in laboratoare de specialitate (pedologice) - de pe lângă OSPA (Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice), sau in laboratoare acreditate (pentru analize de soluri) agreate de autorităţile de reglementare din domeniul mediului (Agenţiile de Protecţia Mediului). Echipamente pentru realizarea analizelor chimice sunt specifice oricărui Laborator de analize şi au fost menţionate la punctele anterioare Interpretarea rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinţa pentru elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluării mediului Evidenta rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate întrun registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul monitorizat. Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Frecventa de masurare Locul de prelevare Modul de determinare Tabel nr. 5. Modul de evaluare Prelevare si analize fizico-chimice de : ph, Humus, metale grele si toxice ( Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, As), Cianuri 43

44 1 Soluri din incintele industriale incinte industriale: - cota +593, +563, +548, depozit explozivi Certej. 2 Soluri din perimetrul iazurilor de decantare 3. Soluri din perimetrul haldelor de steril Nord şi Sud perioada de exploatare - trimestrial dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - semestrial o proba medie din fiecare zona a incintei o 1 proba martor din zona limitrofa perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE - iazul CIL o iaz 3 probe de pe o 1 proba din teren natural din zona limitrofa perimetrul haldelor de steril: - halda Nord; - halda Sud; - Prelevare STAS 7184 / Analize chimice in laborator de specialitate, conform standardelor in vigoare Ordinul MAPPM nr.756/97 o 2 probe de pe halda o 1 proba martor din zona limitrofa 5. MONITORIZAREA STABILITATII IAZURILOR DE DECANTARE SI A HALDELOR DE STERIL DE MINA Stabilitatea iazurilor de decantare (FLOTAŢIE şi CIL) şi a haldelor de steril (Nord şi Sud) aparţinând perimetrului minier Certej, constituie factorul esenţial in monitorizarea acestor depozite de steril, deoarece diversele fenomene ce pot apărea în corpul haldelor de steril sau a iazurilor de decantare (tasări, alunecări, sufozii, crăpături, etc), ori în canalele de gardă sau galeriile care evacuează apele din zona iazurilor/ haldelor, pot conduce la pierderea stabilităţii, de asemenea condiţiile meteorologice pot afecta starea de siguranţă acestor depozite de sterile. 5.1.Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare si a haldelor de steril, constau in: urmarirea vizuala a aspectului iazurilor şi haldelor (crăpături, denivelări, prăbuşiri care pot să apară pe taluze sau platforma iazurilor şi haldelor); măsuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati, pe baraje si în terenul natural de la cele două iazuri de decantare FLOTAŢIE şi CIL; 44

45 măsurători ale nivelului hidrostatic din tuburile piezometrice de pe iazurile de decantare Valea Măcrişului FLOTAŢIE şi CIL; măsuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe haldele de steril Nord şi Sud. Pe langă aceste lucrări, personalul care efectuează lucrările de intreţinere a perimetrului minier va efectua şi o serie de observaţii şi lucrări, cum ar fi: o urmărirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele însământate si împădurite in scopul completării lipsurilor si/sau refacerii; o observaţtii meteorologice se vor consemna datele înregistrate la Staţia meteo; o întreţinerea/curăţirea canalelor de garda de la iazurile de decantare şi a canalului de colectare/evacuare a apelor de infiltraţii. 5.2.Interpretarea şi evidenta rezultatelor determinărilor Rezultatele inspecţiilor vizuale şi rezultatele măsurătorilor (topometrice si de nivel hidrostatic) se vor consemna in Registru de evidenţă a stării tehnice si stabilităţii Iazului de decantare (pentru fiecare iaz de decantare, costituindu- se astfel baza de date necesară evaluării si evoluţiei stabilităţii depozitelor de sterile din perimetrul monitorizat; Rezultatele si concluziile Studiului de evaluare a Stării de siguranţă a Iazului de decantare (pentru fiecare iaz de decantare FLOTAŢIE şi CIL), respectiv a Studiului de evaluare a stabilităţii haldelor de steril Nord şi Sud- vor fi consemnate într-un Raport asupra stării tehnice a iazului monitorizat respectiv a haldei de steril. Studiile de Evaluare a stării de siguranţă a iazului respectiv de Evaluare a stabilităţii haldei de steril de mină se efectuează periodic, o dată la 5 ani. Lucrările din cadrul programului de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si haldelor de steril, frecvenţa lucrărilor, modul de efectuare a determinărilor şi aparatura recomandată pentru realizarea acestora, modul de raportare a datelor precum si responsabilităţile pentru realizarea lucrărilor de monitorizare sunt prezentate în continuare, în tabelul nr. 6. Tabel nr. 6 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Frecventa de masurare Locul de determinare Modul de Modul de determinare evaluare Persoana responsabila 45

46 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare 1 Inspectie periodica la iazurile de decantare, pentru vizualizare: crapaturi denivelari, prabusiri, umflaturi - pe taluze; - pe platforme. Frecventa de masurare sǎptǎmânal Locul de determinare - Iaz decantare Valea Măcrişului FLOTAŢIEsterile de flotaţie - Iaz decantare Valea Măcrişului-CIL-sterile de Canuraţie Modul de Modul de determinare evaluare vizuala - vizual comparativ Persoana responsabila -administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului; - personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD 2 Masuratori topometrice la bornele topometrice de la: iazurile de decantare haldele de steril 3 Masuratori nivel hidrostatic din tuburile piezometrice de la iazurile decantare 4 Evaluarea starii de siguranta a iazurilor de decantare Evaluarea stabilitatii haldelor de steril Nord şi Sud perioada de exploatare - trimestrial dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - semestrial o data la 5 ani Reperi topometrici de pe versantul si coronamentul barajului iazurilor: -Iazul FLOTAŢIE; - -Iazul CIL;. Statie topografic a cu GPS Reperi topometrici din terenul natural si de pe taluzele si platforma haldelor: - Halda Nord; - Halda Sud; Tuburi piezometrice de Dispozitiv la Iazurile decantare manual -FLOTAŢIE; (rigla - CIL; gradata sau coarda lestata) Iazurile decantare -CIL; - FLOTAŢIE Halda Nord Halda Sud -inspectie tehnica - raport asupra starii tehnice Abateri de max. 10 cm in primii ani Nivelul apei fata de suprafata terenului si adancimea tubului Studiu de : Evaluare a stării de siguranţă a iazului; Studiu de : Evaluarea stăbilităţii haldei. - inginer topograf -administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului - personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD - inginer expert 6. MONITORIZAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR Principalele surse de poluarea fonica in timpul executării lucrărilor de închidere si ecologizare (care necesită diverse lucrări de terasamente - săpături, excavări, compactări, etc, executare de foraje pentru plantarea tuburilor piezometrice si a puţurilor de control hidrochimic, concasare de diverse materiale, turnare betoane, si diverse alte lucrări) sunt zgomotul şi vibraţiile produse de diverse utilaje si echipamente. 46

47 Măsurătorile nivelului de zgomot si vibraţii se vor efectua numai in perioada de construcţie, operare şi închidere, odată cu încheierea acestor lucrări, nivelul zgomotului si vibraţiilor nu va mai ridica nici un fel de probleme, nu mai necesita monitorizare. Perimetrele in care se efectuează măsurătorile, frecvenţa, aparatura cu care se execută măsurătorile, standardele de determinare si evaluare, responsabilităţile, sunt prezentate centralizat in tabelul nr. 7. Tabel nr. 7 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Frecventa de masurare Locul de determinare Modul de determinare Modul de evaluare Persoana responsabila 1. Masurarea nivelului de zgomot perioada exploatare, - lunar de inchidere si incinte industriale: - cotele +593, +563, +548, +538, +618, depozitul de - Sonometrul SR ISO : 2008 STAS 10009/88 - administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului de ecologizare exploziv trimestrial perimetrul iazurilor: 2. Masurarea Doar in cazul - FLOTAŢIE nivelului vibraţiilor utilizarii de explozivi - CIL perimetrul haldelor de steril:- Nord Vibrometrul/ seismograful - specialisti in domeniu - Sud 7. STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII TEHNICE UTILIZATE LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONITORIZARE A MEDIULUI La executarea lucrărilor de monitorizare a mediului pe lângă standardele si normativele precizate la lucrările de monitorizare de mai sus pentru fiecare factor de mediu, se vor mai respecta si următoarele standarde, normative şi prescripţii tehnice: - OUG nr. 195 / privind protectia mediului aprobata cu modificari si completari de Legea nr. 265 / ; - Legea nr. 107 / privind Legea apelor, modificata si completata prin Legea nr. 310 / ; - Legea Protectiei Muncii nr. 319 /2006; - Ord. Nr.339/ privind eprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice; - Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora - indicativ P ; - Ordinul M.A.P.P.M. nr. 184 / pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu ; 47

48 - Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462 / privind aprobarea Conditiilor tehnice pentru protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; - HG nr. 352 / privind modificarea si completarea HG nr. 188/ 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditriile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ; - Legea nr. 655 / pentru aprobarea cu modificari si completari a OUG nr. 243 / 2000 privind protectia atmosferei ; - HG nr. 351/ pentru aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase ; - HG nr. 541 / privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere ; - STAS / 92 - Puritatea aerului. Principii si reguli generale de supraveghere a calitatii aerului; - OUG nr. 61 / pentru modificarea si completarea OUG nr. 78 / 200 privind regimul deseurilor ; - H.G. nr.1076 / 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe ; - Legea nr. 466/ 2001 pentru aprobarea OUG 244 / 2000 privind siguranta barajelor ; - Ordinul MMGA nr. 757 / pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor ; - H.G. nr. 856 / privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ; - H.G.nr. 349 / privind depozitarea deşeurilor ; - OUG nr.152 / 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr.84 / In tabelul de mai jos este prezentat Programul de monitorizare a factorilor de mediu pe diversele perioade ale proiectului Certej si masurile de remediere ce trebuiesc luate functie de rezultatele monitorizarii. 48

49 49

50 50

51 51

52 52

53 53

54 54

55 55

56 56

57 57

58 58

59 59

60 60

61 61

62 62

63 63

64 64

65 65

66 66