S.C. CEPROMIN S.A. DEVA

Transkript

1 S.C. S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod , DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R ; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV deschis la BRD Deva; Telefon : ; Fax : ; office@cepromin.ro; PROIECT DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ PROGRAMUL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU ÎN PERIOADA DE ACTIVITATE ŞI POSTÎNCHIDERE Contract: 4491/2009 CP-DG -11 Beneficiar: S.C. DEVA GOLD S.A. DIRECTOR GENERAL ing. Auner Florica Şef proiect ing. Auner Florica Şef proiect specialitate ing. Dud Olimpia Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. S.A. Deva, indiferent de scop. Exemplar nr

2 CP- DG-11 CUPRINS FOAIA DE SEMNĂTURI 1 CUPRINS 2 PROGRAMUL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU ÎN 3 PERIOADA DE ACTIVITATE ŞI POSTÎNCHIDERE Monitorizarea aerului şi a condiţiilor meteorologice 4 Monitorizarea factorului de mediu apă 6 Monitorizarea scurgerilor acide din rocile sterile şi steril preparare 20 Monitorizarea solului 22 Monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare şi a haldelor de steril de mină 24 Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor 28 Standarde, normative şi prescripţii tehnice utilizate la executarea lucrărilor de 29 monitorizare a mediului CHELTUIELILE ANUALE CU MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU 41 ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE CHELTUIELILE ANUALE CU MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU 47 ÎN PERIOADA DE POSTÎNCHIDERE FOAIA FINALĂ 2

3 CP- DG-11 PROGRAMUL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU IN PERIOADA DE ACTIVITATE SI POSTINCHIDERE Monitorizarea mediului din perimetrul minier are drept scop controlul evoluţiei emisiilor de poluanţi pe amplasament si identificarea posibilelor creşteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor lucrările de remediere necesare pentru atenuarea impactului. Monitorizarea factorilor de mediu în perimetrul minier Certej se va realiza atât în perioada de exploatare cat si după încetarea activităţii, vizează urmărirea: - evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice; - evoluţiei calitaţii apelor evacuate din perimetrul minier si a emisarilor in care se deverseaza; - evaluarea scurgerilor acide din roci - evoluţia calitaţii solului si a vegetatiei; - nivelul zgomotului si vibraţiilor in timpul executiei lucrarilor de închidere si ecologizare - stabilitatea si starea suprafeţei terenurilor din perimetrul depozitelor de sterile (iazuri de decantare, halde de steril de mină). Baza de date constituită pe parcursul funcţionării obiectivului minier, prin analize periodice si cele determinate cu ocazia întocmirii bilanţurilor de mediu va indica factorii de mediu, parametrii aferenţi si punctele de prelevare, ce trebuiesc urmăriţi în perioada execuţiei lucrărilor de închidere si post-închidere. In raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu si coroborat cu starea vremii (conditiile meteorologice), se va stabilit dacă frecvenţa de masurare a calitaţii factorilor de mediu este necesar a fi modificată. S-a considerat ca stabilitatea depozitelor de sterile - a haldelor de steril de mina si a iazurilor de decantarea, este un parametru esenţial care necesită monitorizare continuă, pe termen indelungat (minim 30 ani). Din acest motiv se impune o prezenţa zilnica a personalului de supraveghere astfel incat sa se poată constata orice eveniment care apare pe depozitul de steril, atât ca urmare a lucrarilor care s-au executat, cât si a condiţiilor meteorologice care pot afecta starea de siguranţa a acestor depozite de sterile. Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza in urmatoarele perimetre: - iazul FLOTAŢIE - iazul CIL; - incinta industriala Uzina de preparare - halda Nord; - halda Sud; 3

4 CP- DG-11 - Cariera Certej, depozit explozivi Certej. În continuare se prezinta metodologia de monitorizare pentru fiecare factor de mediu în parte, în perimetrele miniere mai sus prezentate. 1. MONITORIZAREA AERULUI SI A CONDITIILOR METEOROLOGICE 1.1. Monitorizarea calitatii AERULUI Principalele surse de poluare a aerului mai ales în perioada de exploatare sunt : pulberile în suspensie (aerosoli) PM 10; gazele (CO, SO 2 NO 2,) HCN si COV emise de pe suprafetele incintelor, de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport in perimetrele, mai sus enumerate. Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de pulberi in suspensie (aerosoli) si gaze (CO, SO 2, NO 2 - din perimetrele incintelor industriale, a iazurilor de decantare si a haldelor de steril, HCN - perimetrul instalatiei CIL si a iazului CIL si COV - in perimetrul Carierei (parc auto) si Uzinei de Preparare (zona cuptoarelor si laborator), urmata de analizarea in laboratoare de specialitate. În tabelul de mai jos tabel nr.1, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si modul de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat. Nr crt 1. Denumirea lucrarii de monitorizare Pulberi in suspensie (aerosoli) 2. Gaze : COV, CO, SO 2 NO 2, HCN Frecventa de masurare Locul de prelevare Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru : incinte industriale: perioada de - Cota + 593m; exploatare - Cota +563m; - lunar - Cota + 548; - Cota + 538; dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - lunar, trimestrial, - semestr. Functie de evolutia calitatii - depozit explozivi Certej. perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE; - iazul CIL;. perimetrul haldelor de steril de mina: - halda Nord; - halda Sud; Tabel nr. 1 Modul de determinare - conf STAS cu aparat automat de prelevare Conform: SR ISO 8186/ 97 SR ISO 6767/ 2000 Modul de evaluare Ord.MAPM 592/2002 STAS Standardele de prelevare, aparatura recomandata pentru prelevarea imisiilor atmosferice de pulberi si de noxe gazoase, modul si frecventa de prelevare, standardele de evaluare a calitatii 4

5 CP- DG-11 indicatorilor analizati precum si modul de inregistrare a rezultatelor si de raportare a datelor sunt prezentate în continuare. Prelevare probe de imisii atmosferice se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde: - SR Pulberi in suspensie - SR EN 12341: 2002 Recoltare PM 10 - SR ISO 8187/97 - determinare CO - SR ISO 6767: determinare SO 2 Aparatura pentru prelevarea gazelor - functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de aparat sau instalatie, formate din: sistem de aspiratie (electropompa), sistem de masura a debitelor si a volumului de aer aspirat (contor gaze), sistem de retinere a poluantilor gazosi (barbotor). Instalatia permit recoltarea a 3-5 poluanti poluanti gazosi cu totalizarea volumului de aer aspirat.. Sistemul de retinere a poluantilor gazosi are in compunere vase de absorbtie (barbotoare cu frita), cu capacitatea utila de 100 cm3, in care se gasesc solutiile de absorbtie specifice gazelor analizate Frecventa si proceduri de prelevare a probelor Se vor preleva probe de particule în suspensie periodic - lunar, pe filtre (Acetat/Nitrat de celuloza sau de cuart). Prelevarea probelor se va face timp de 24 de ore (de la miezul noptii la miezul noptii), pentru a furniza date statistice relevante pentru comparare atât cu standardul pentru media anuala a calitatii aerului cât si cu cel referitor la perioada de 24 de ore. b) Standarde calitatii aerului, se face conform standardelor in vigoare, astfel : interpretare rezulte: - STAS Calitate Aer din zone protejate; - Ord. 592/2002- Normativ pentru stabilirea valorilor limita a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a SO 2, NO 2, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5 ),etc. c) Evidenta rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de pulberi in suspensie precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul monitorizat. Validarea si raportarea datelor Validarea datelor Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în conformitate cu sandardele de Validarea datelor referitoare la calitatea aerului pentru a se asigura ca 5

6 CP- DG-11 datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Criteriile de validitate vor fi stabilite pentru fiecare parametru. Raportare trimestriala/ anuala Toate datele vor fi procesate si validate trimestrial. Se va elabora un raport de monitorizare trimestrial si un raport anual care va cuprinde toate datele (inclusiv cele meteorologice): parametrii determinati, locatie, data si ora Monitorizare CONDITIILOR METEOROLOGICE a)parametrii monitorizaţi zilnic: - cantitate precipitatii - directia dominanta vânt - viteza vântului pe directia dominanta - temperatura sol (min-max) - temperatura aer (min-max) - umiditate, evaporaţia b) Aparatura pentru determinarea condiţiilor meteorologice - Staţie Meteo c) Evidenta rezultatelor Rezultatele obţinute în urma observaţiilor (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării conditiilor meteorologice din perimetrul monitorizat. Toate datele (Meteo)vor fi procesate si validate lunar. Datele vor fi puse în tabele dupa ora zilei si pentru fiecare zi a lunii. Se va elabora un raport sintetic cu toti parametri determinati. 2. MONITORIZAREA FACTORULUI DE MEDIU APA Din procesele de extracţie si preparare a minereului aurifer din zăcământul Certej, vor rezulta următoarele categorii de ape uzate care se vor evacua in emisarii naturali din perimetrul Certej: - ape acide din cariera CERTEJ; - ape acide provenite din percolarea haldelor de roci sterile - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie (sterile flotatie); - ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilor de la cianuraţie (CIL); - ape uzate menajere de la birouri şi grupul social. Categoriile de ape din perimetrul minier Certej a căror calitate se va monitoriza, sunt: ape uzate : 6

7 CP- DG-11 ape evacuate din iazurile de decantare ( ape de exfiltraţii, ape de la Staţiile de epurare- Staţie de epurare ape limpezite FLOTAŢIE, Staţie de epurare ape limpezite iazul CIL (DETOX 2), Staţie de epurare ape acide(halde, carieră) ape menajere evacuate din Staţie de epurare ape menajere ape subterane din: forajele de control hidrochimic - amplasate in perimetrul celor doua iazuri de decantare (Valea Măcrişului FLOTAŢIE şi CIL); izvoare şi fântâni - în zonele din apropierea amplasamentului minier (a iazurilor de decantare şi a instalaţiilor care pot constitui posibile surse de poluare a apei subterane). ape de suprafaţa din emisari naturali : - pârâurile: Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda; Sistemul de monitoring a calităţii apelor cuprinde următoarele acţiuni: a) Prelevarea probelor de ape b) Măsurarea debitelor c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate d) Sedimentele depuse in albia emisarului: - de apele de la iazurile de decantare (Valea Măcrăşului); - de scurgeri de material de pe halde (Nord şi Sud). vor fi estimate cantitativ si din punct de vedere al conţinutului de poluanţi. o Calitatea apelor se va monitoriza prin prelevarea periodică de probe (lunar/trimestrial funcţie de categoria apei) si prin analizarea lor in teren si intr-un laborator de specialitate in vederea determinării compoziţiei chimice. o Debitele apelor uzate evacuate (apa din carieră şi de pe haldele de steril, apa din iazuri) si a emisarilor se vor monitoriza lunar /trimestrial (funcţie de categoria apei), prin metode si cu dispozitive adecvate, specifice punctului monitorizat. o Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestrial/anual), efectuate pe cursul emisarilor receptori ai apei uzate deversate- aval de punctele de deversare a acestor ape. o Conţinuturile de poluanţi din sedimente se vor determina prin analize chimice efectuate in laboratoare de specialitate, pe probele de sedimente prelevate (semestrial) 7

8 CP- DG-11 Monitorizarea deversărilor de ape din staţiile de epurare sau din colectori vizează: urmărirea permanenta, a debitelor şi a calităţii apelor uzate evacuate atât înainte cât si după epurare, precum şi a calităţii emisarilor care receptează apele uzate, prin recoltarea de probe de ape si analizarea lor in laborator in vederea determinării compoziţiei chimice. Urmărirea permanenta pe perioada de activitate (11 ani), pe perioada lucrărilor de închidere si timp de 3 ani după terminarea lucrărilor de reconstrucţie ecologica (perioada postinchidere), se va efectua prin prelevare apelor din următoarele puncte: Apa pâraielor din perimetrul Haldelor (p. Grozii, Baiaga, Macris, Coranda, etc) Apa de pe steril flotaţie (alimentarea Iaz flotaţie) Apa de pe steril cianuraţie (alimentarea Iaz CIL) Apa limpezita evacuata din Iaz flotatie (alimentare Statie epurare) Apa epurata evacuare Staţie epurare iaz flotatie - Apa emisar p. Corănzii Apa limpezita evacuata din Iaz CIL (alimentare Staţie epurare Detox 2) Apa epurata evacuare Statie epurare Detox 2 Apa emisar - p. Corănzii - aval Staţie epurare Detox 2 Pentru fiecare categorie de apă uzată s-a prevăzut staţie de epurare, după cum urmează: Staţie epurare ape acide din Cariera Certej şi haldele de steril Nord şi Sud a) Tehnologia de epurare a apelor acide Apa din infiltraţii şi scurgerile atât din carieră cât şi din haldele de roca sterila (apele meteorice care percolează si/sau spală taluzele haldelor si carierei) vor fi acide si vor conţine metale grele. Această apă va fi tratată într-o instalaţie de tratare a apei acide pentru a produce apa epurata limpezita care poate fi folosita ca apă brută sau poate fi evacuata în mediu. Epurarea apelor acide ce vor rezulta din Cariera Certej se va realiza prin tehnologia clasica «activa» de neutralizare a acidităţii si precipitarea metalelor grele cu var. Tehnologia tradiţionala de tratare cu var, se bazează pe tehnologia de creştere a ph -ului si de a crea condiţiile de precipitare si redox. Este foarte important sa se obţină controlul ph- ului, deoarece phul afectează solubilitatea / precipitarea metalelor si cinetica de oxidare. Tehnologia de tratare cu var consta din următoarele faze tehnologice principalele de epurare a apelor acide: precipitarea metalelor si neutralizarea aciditatii cu var; sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare si limpezirea apei tratate; 8

9 CP- DG-11 evacuarea namolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului de flotaţie (va fi pompat la iazul de decantare flotaţie. Reactiile de baza ale procesului de tratare cu var a apelor acide, pentru neutralizarea aciditătii si precipitarea metalelor grele (Fe 3+, Mn 2+, Zn 2+, Cu 2+, Ni 2+, Cd 2+, etc) sub forma de hidroxizi metalici insolubili, sunt : Fe 2 (SO 4 ) 3 + 3Ca(OH) Fe(OH) 3 + 3CaSO 4 MnSO 4 +Ca(OH) 2 Mn(OH) 2 + CaSO 4 ZnSO 4 + Ca(OH) 2 Zn(OH) 2 + CaSO 4 CuSO 4 + Ca(OH) 2 Cu(OH) 2 + CaSO 4 H 2 SO 4 + Ca(OH) 2 CaSO H 2 O b) Factori ce influenţează epurarea apelor acide După cum am arătat, controlul ph-ului este foarte important pentru precipitarea metalelor si domeniul de ph de existenta al precipitatelor. Astfel: Fe 2+ (fier feros) precipita la ph 8,5 (in prezenta O 2, Fe 2+ se oxideaza la Fe 3+ ) ; Fe 3+ (fier feric) precipita la ph 3,5 ; Mn 2+ precipita la ph = 9 9,5 ; Al 3+ precipita la ph > 5 (se solubilizeaza la ph = 9) ; Zn 2+ precipita la ph > 6,4. Domeniul optim de ph este între 8,5 9. Fluxul tehnologic de tratare ape acide In cadrul procesului tehnologic de neutralizare a acidităţii şi de precipitare a metalelor grele cu var din cadrul Staţiei de epurare ape acide vor fi efectuate următoarele operaţii principale : pomparea apelor din carieră si halde in ciurul-cutie de alimentare a tancului-agitator de neutralizare, unde este dozat si varul; dirijarea apelor si a precipitatului la un tanc clarificator, pentru sedimentarea precipitatului de hidroxizi format şi limpezirea apei; dirijarea apei epurate limpezita (evacuata din tancul clarificator suprascurgere), prin pompare, la uzina de preparare, sau in cazul neutilizării apei epurate in fluxul uzinei, ea este dirijata gravitaţională în emisar - pârâul Corănzii (în conditii de avarie cand apele epurate nu pot fi recirculate in fluxul tehnologic); pomparea nămolului rezultat la ingrosatorul sterilului de flotaţie si apoi la iazul de decantare TMF. Instalaţia este proiectată să trateze debitele de apa din tabelul de mai jos: Nominal m 3 /h Maximum m 3 /h Apă din carieră Apă din hălzi Total alimentare instalaţie

10 CP- DG-11 Staţia de epurare ape limpezite iaz sterile CIL - DETOX 2 Staţia de epurare Detox 2 a fost proiectată să reducă nivelul cianurii la un conţinut de maxim 0,1mg/l (valoare maximă admisă de normativul NTPA-001/2005) pe baza testelor efectuate in Laboratoarele SKG Lakefild, care au condus la concentraţii ale cianurilor totale sub 0,1 mg/l mai exact la 0,096 mg CN T /l. Procedeul de neutralizare a cianurilor cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată) se bazează pe reacţia de oxidarea a cianurii (libere si/sau complexate) conform reacţiei (1): CN - + H 2 O 2 OCN - + H 2 O (1) Procedeul cu peroxid de hidrogen îndepărtează din solutie complecşii stabili de cianură de fier, fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din soluţie in prezenta cuprului, conform reacţiei (2): [Fe(CN) 6 ] Cu 2+ Cu 2 Fe(CN) 6 (2) Îndepărtarea tiocianatului are lor continuând să se adauge apa oxigenata, după oxidarea completă a formelor libere şi complexate ale cianurii, conform reactiei (3): SCN - + 4H 2 O 2 + 2OH - OCN SO 4 + 5H 2 O (3) Cianatul rezultat din oxidarea cianurilor si tiocianurilor (silfocianurilor) in final hidrolizează conform reactiei (4): OCN H 2 O NH HCO HO - Factori ce influenţează epurarea cianurii prin procedeul cu peroxid de hidrogen Conform reacţilor de oxidare a cianurii (1) si sulfocianurii (3) consumul stoichiometric de peroxid de H 2 este de: 1,307 g H 2 O 2 /g CN -, respectiv de 2,34 g H 2 O 2 / g SCN -, consumul real este dependent de tipul de ciano-complexi existenţi în soluţia tratată, de gradul de neutralizare dorit precum si de gradul de îndepartare a tiocianaţilor rezultaţi în procesul de neutralizare. Apa recircuitata de la iazul CIL va avea concentratii maxime de 4 mg CN - /l si 43 mg SCN - /l, ceea ce corespunde teoretic unui consum de 5,228 mg H 2 O 2 /4 mg CN - si 100,62 mg H 2 O 2 /mg SCN -, adica cca 106 mg H 2 O 2 / l apa tratata. Consumul de peroxid de hidrogen, stabilit prin experimentari realizate in Laboratoarele SKG Lakefield Research a fost de 120 mg H 2 O 2 / l apa tratata. Apa de intrare în Statia de epurare Detox 2 este necesar să fie diluată cu apă brută sau cu apă tratată de la iazul de decantare flotaţie în raport de 1:1, testările efectuate la SKG Lakefield in aceasta varianta au indicat un consum de peroxid de 70 mg H 2 O 2 / l apa tratata. Reacţia este dependentă de ph : domeniul optim de ph este

11 CP- DG-11 Deoarece la oxidare se formeaza acid sulfuric, trebuie adăugat var pentru a mentine ph-ul optim de reacţie. In cazul apelor recirculate de la iazul CIL, ph-ul este de 8,5-9, s-a considerat că nu mai este necesar adaosul de var, alcalinitatea reactiei fiind asigurată. Trebuie insa strict controlat ph-ul, cu o monitorizare frecventă, pentru a asigura oxidarea adecvată a cianurii şi precipitarea metalelor, si adaosul de var dacă este necesar (daca ph-ul scade la 7). Reacţia este catalizata de cupru (la o concentraţie aproximativă de 20 mg/l) Dacă concentraţia de cupru prezentă în mod natural în tulburelile de steril este prea scăzută, atunci cuprul suplimentar poate fi asigurat prin adăugarea de soluţie de sulfat de cupru în agitatorul de neutralizare. Apa recircuitată de la iazul de decantare CIL la uzină la bazinul de apă recircuitată, va fi dirijată la o instalaţie de neutralizare a cianurilor numită Staţie epurare DETOX 2. Această instalaţie se bazează pe detoxifierea cianurii cu peroxid de hidrogen, folosind catalizator cupru (dozat sub forma de sulfat de cupru). Statia de epurare Detox 2 a fost proiectată să reducă nivelul cianurii la un continut de maxim 0,1mg/l (valoare maximă admisă de normativul NTPA-001/2005) pe baza testelor efectuate in Laboratoarele SKG Lakefild, care au condus la concentratii ale cianurilor totale sub 0,1 mg/l mai exact la 0,096 mg CN T /l. Statia de epurare Detox 2 este compusă din: instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare cu peroxid de hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxifiata fiind apoi deversată in emisar; instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub forma de soluţie. Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalaţia de neutralizare INCO a Statiei de epurare DETOX1. Staţia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m 3 /h care se compune din debitul de 63 m 3 /h apă recirculată de la iazul de decantare steril CIL şi 63 m 3 /h apă brută (industrială). Debitul de apă recircuitată de la iazul CIL pentru Detox 2 este luat din conducta de apă recircuitată de la acest iaz, în regim controlat, înainte de bazinul de apă recircuitată care este amplasat în instalaţia de neutralizare INCO. Apă brută este adaugată în alimentarea instalaţiei de neutralizare Detox 2 la un debit controlat, la un raport pre-stabilit faţă de debitul alimentării cu apă recircuitată de la iazul CIL, in general se va respecta un raport de 1:1 apa recircuitată : apa brută. Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc (vas) de neutralizare (cu agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un Clarificator Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate si îndepărtarea nămolului de precipitat cu 11

12 CP- DG-11 adăugare de floculant. Decantorul a fost inclus deoarece această unitate încorporează recircuitarea internă a nămolului care îmbunătăţeşte viteza de sedimentare a nămolului. Debitul combinat este folosit pentru controlul debitului de peroxid de hidrogen, sulfat de cupru şi floculant. Apa de alimentare trece prin tancul de neutralizare prevazut cu agitatorul, capacitatea tancului de neutralizare de 126 m 3 asigura cu un timp de retenţie de 60 minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de peroxid de hidrogen şi de sulfat de cupru. ph-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece apa de alimentare are deja un ph necesar (8,5-9) şi nu va fi necesar adausul de var. Suprascurgerea din vasul de neutralizare curge în decantorul prevăzut cu mecanism cu pod raclor. In decantor este adăugat floculant sub formă de soluţie 0,05%, pentru marirea vitezei de sedimentare a precipitatului (nămol) rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată prin suprascurgerea decantorului şi curge în mediu (emisar), pe conducta de evacuare este probată continuu cu un aparat de luat probe, montat intr-o cutie de scurgere a efluentului. Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat, cu ajutorul pompele centrifuge, la tancul de tratare (neutralizare) pentru a asigura o sarcină de circulaţie a solidelor şi a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat, la o consistenta corespunzatoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje, prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje cu pompa centrifugă de la jompul Detox 2, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL. Peroxidul de hidrogen la 50% H 2 O 2 este livrat instalaţiei în container de 1 m 3, aparţinând furnizorilor de reactivi şi este dozat la tancul de neutralizare cu pompele dozatoare peristaltice. Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru din dotarea uzinei de flotatie, folosind containere de 1m 3, din care este dozat în tancul de neutralizare cu pompe dozatoare. Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, amplasată intr-o cladire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare. Instalaţia de neutralizare este prevazută cu duş de siguranţa. Deoarece această instalaţie produce un efluent în mediu, toate pompele au câte o unitate de rezervă. Instalaţie de preparare a floculantului Detox 2 Instalaţia de preparare a floculantului - pachet/sistem automat, este compusă dintr-un buncăr cu pâlnie în care sunt descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu melc floculantul este dirijat si dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare cu apă brută furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%. 12

13 CP- DG-11 Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer floculant la un tancul de stocare unde poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de floculant este dozată cu pompa de alimentare cu floculant la decantorul Instalatiei de neutralizare Detox 2, cu diluarea în flux continuu cu apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant. Controale o Debit de intrare controlat la punctul de reglare o Dozarea de sulfat de cupru, peroxid de hidrogen şi floculant controlată de debitul de intrare o Alarmă comună de avarie pentru decantor (clarificator) o Nivelul din rezervorul de floculant controlat Staţia de epurare ape limpezite evacuate din iazul sterile de flotaţie Apele uzate evacuate din procesele tehnologice de preparare a minereului aurifer prezintă conţinuturi mari de metale grele (Fe, Zn, Mn) si sulfaţi, ceea ce nu permite descărcarea lor directa in emisarii naturali din zona. a) Tehnologia de epurarea apelor cu conţinut de metale grele si sulfaţi Procesul de tratare cu var a apelor cu conţinut de sulfaţi de metale grele constă in precipitarea metalelor grele (Fe, Zn, Mn) sub forma de hidroxizi metalici insolubili, conform reacţiilor: Fe 2 (SO 4 ) 3 + 3Ca(OH) Fe(OH) 3 + 3CaSO 4 ZnSO 4 + Ca(OH) 2 Zn(OH) 2 + CaSO 4 MnSO 4 +Ca(OH) 2 Mn(OH) 2 + CaSO 4 b) Factori ce influenţează epurarea cu conţinut de metale grele Epurarea metalelor grele cu var este dependentă de ph-ul de precipitare a fiecărui ion de metal si de stabilitatea precipitatului rezultat, motiv pentru care controlul ph-ului este foarte important pe parcursul procesului de epurare cu var a apelor cu conţinut de metale grele. Funcţie de metalele conţinute în apa supusă epurării, ph-ul la care trebuie realizată tratarea variază astfel: - Fe 2+ (fier feros) precipita la ph 8,5 (in prezenta O 2, Fe 2+ se oxidează la Fe 3+ ); - Fe 3+ (fier feric) precipita la ph 3,5 ; - Zn 2+ precipita la ph > 6,4; - Mn 2+ precipita la ph = 9 9,5. Domeniul optim de ph care permite precipitarea comună (într-o singura treaptă de tratare) a metalelor conţinute in apa evacuată din iazul de sterile flotaţie este cuprins între 8,

14 CP- DG-11 Instalaţia de tratare a apei de la iazul flotaţie realizează precipitarea metalelor grele prin adaus de var conform tehnologiei clasice active de epurare. Apa este pompată de la iazul flotaţiei la bazinul de apă recircuitată din amplasamentul uzinei după cum este necesar să se menţină nivelul în bazin. Apa în surplus este direcţionată la instalaţia de tratare a apelor de la iazul de decantare a sterilelor de flotaţie. Instalaţia de tratare a apei prin neutralizarea clasică cu var foloseşte ca principale utilaje un agitator pentru tratarea apei cu var şi un decantor (clarificator) pentru îndepărtarea nămolului precipitat si limpezirea apei tratate. Decantorul (clarificatorul) a fost inclus deoarece aceasta încorporează si recircularea internă a nămolului, ceea ce măreşte viteza de decantare a nămolului şi minimalizează consumul de var. Mărirea vitezei de decantare a nămolului se realizează şi prin adaos de floculant. Instalaţia de tratare a apei este proiectată să trateze până la 121 m 3 /h apă. Instalaţia este proiectată să funcţioneze continuu cu debit redus după cum este necesar. Descrierea fluxului tehnologic Principalele faze tehnologice ale fluxului de epurare sunt: precipitarea metalelor cu var (lapte de var); sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei tratate; evacuarea nămolului îngroşat. Descrierea fluxului tehnologic Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea vegetaţiei şi apoi curge într-un tanc de tratare cu capacitate utilă de 85m 3 - prevăzut cu sistem de agitare care asigură un timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var. În tancul de tratare a apei, ph-ul este menţinut între 8,5-9 prin adaos de lapte de var, care este dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var (prevăzut cu sistem de agitare, cu ajutorul unei pompe centrifuge care dirijează soluţia de lapte de var printr-o conductă circulară, la tancul de tratare a apei. Apa tratată cu var curge din tancul de tratare, în decantorul unde are loc depunerea (sedimentarea) precipitatului format la tratarea apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii vitezei de sedimentare a precipitatului, în decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie concentraţie 0,05%. Decantorul este echipat cu un mecanism cu raclete pentru colectarea precipitatului îngroşat depus pe fundul decantorului şi dirijarea lui spre conul de evacuare. Suprascurgerea decantorului apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar pârâul Coranzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a apelor acide - ARD 14

15 CP- DG-11 (apă din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate fi pompată la rezervorul de apă brută. Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat cu o pompă de îngroşat la tancul de tratare a apei, pentru a asigura o sarcină de recircuitare a solidelor pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat, previzionat a fi 47m3/zi va fi evacuat cu pompa de îngroşat la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului, de unde va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare. Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului şi zona tancului de stocare a varului vor avea pardoselile de beton în pantă, pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jompuri şi evacuarea lor cu pompe centrifuge verticale corespunzătoare fiecarei zone, pompe la jompuri. Cele două pompe din jompuri dirijează scurgerile colectate, spre tancul de tratare a apei respectiv cel de stocare a varului. Varul necesar tratării apei este furnizat de la instalaţia de preparare a varului hidratat, prin pomparea zilnică de şarje de tulbureală de var, într-un rezervor (tanc) de stocare a varului amplasat lângă decantor. Din acest rezervor de stocare varul este furnizat, prin pompare cu pompele centrifuge atât la instalaţia de tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie cât şi la instalaţia de epurare ape acide ARD printr-o conductă inelară locală. Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, care furnizează necesarul şi pentru instalaţia de epurare ape acide. Floculantul livrat în saci de 25 kg la instalaţia de amestec, este dozat automat printr-o pâlnie de alimentare, la un tanc de amestecare cu apă brută pentru a rezulta o soluţie 0,5%. Soluţia este stocată într-un tanc de stocare şi este dozată cu o pompă de alimentare la conductele de alimentare cu floculant a decantorului, cu diluarea în flux continuu cu apă brută, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant. b) Echipamente, utilaje, instalaţii - Tanc de tratare a apei - V util = 85 m 3 ; Ø 4,8 m prevăzut cu: - agitator mecanic Ø 1700 mm ; - Ciur şi cutie de alimentare a tancului de tratare; - Decantor radial Ø12 m, echipat cu mecanism raclor montat pe pod: - raclete, turbină, braţe de raclete, conductă de alimentare, pasarelă; - Pompa evacuare namol îngroşat- Q =15 m 3 /h; - Tanc de stocare lapte de var - V util = 51 m 3, Ø 4,4 m prevazut cu : - agitator mecanic Ø 1400 mm; - Pompe pentru lapte de var- Q =10m 3 /h; 15

16 CP- DG-11 - Pompa la jompul din zona decantorului - Q =36 m 3 /h; - Pompa la jompul din zona tancului de stocare var- Q =50 m 3 /h; Controale Debitul de intrare este măsurat Dozarea floculantului este controlată de debitul de intrare Dozarea varului controlată de ph Alarmă comună de avarie pentru clarificator Nivelele din tancurile de var şi floculant monitorizate După sistarea activităţii obiectivului minier, cele trei staţii de epurare (staţia de epurare ape acide carieră+haldă, staţie de epurare ape limpezite evacuate din iazul FLOTAŢIE, staţia de epurare ape limpezite evacuate din iazul CIL-DETOX2) vor rămâne în funcţiune pe toată perioada monitorizării postînchidere până când rezultatele analizelor vor confirma încadrarea indicatorilor în normele în vigoare 2.a) Prelevarea probelor de ape se face în conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde: - SR ISO / 1994 Ghid pentru prelevarea apelor uzate; - SR ISO / 2000 Ghid general pentru prelevarea apelor subterane; - SR ISO / 1997 Ghid pentru prelevarea probelor din rauri si cursuri de apa. 2.b) Măsurarea debitelor Măsurătorile de debit pot fi efectuate prin diferite metode în funcţie de categoria de apa monitorizata si de punctul in care se executa determinarea. Măsurătorile debitelor se realizează astfel: - în mod continuu, cu ajutorul unui înregistrator al nivelului apei şi utilizând şi o curbă a debitelor, la punctele de evacuare/colectare pentru principalele surse de apă uzata (conducta/canalul de colectare a scurgerilor de ape uzate) ; - in mod regulat în aval de deversarea apelor în emisar, cu citiri periodice ale debitelor; - cu ajutorul măsurătorilor instantanee ale deversărilor, pentru toate celelalte puncte din reţeaua de monitorizare a calităţii apei de suprafaţă, de fiecare dată când se colectează o probă de apă. Dispozitive de masurare: - instalaţii temporare (canale deschise mobile), morişcă hidrometrică; 16

17 CP- DG-11 - dispozitive fixe [mire (tije)gradate, debitmetre cu prag, cutie Noche - montate permanent pe canalele sau albiile naturale ale apelor de suprafaţă curgătoare]; - prag deversor în formă de V pentru cursurile de apa mici. 2.c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate: zilnic/lunar/trimestrial - din apele uzate evacuate, funcţie de categoria apei monitorizate [ape din iazurile de decantare, apa de la Statiile de epurare]; trimestrial din emisari si din apele subterane (apa din forajele de control hidrochimic, apa din fântâni). Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor deterimina prin: - analiza in teren - ph, oxigen dizolvat, conductivitate, temperatura; - intr-un laborator de specialitate acreditat - ph, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfati, cianuri, cloruri, sulfuri, azotati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca 2+, Mg 2+, alcalinitate c.1. Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de laboratorul de specialitate trebuie sa fie in vigoare. Se recomanda efectuarea analizelor chimice conform standardelor din tabelul nr.3 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Frecventa de masurare Locul de prelevare Modul de determinare Tabel nr. 2. Modul de evaluare A. CALITATEA APEI - Prelevare probe de ape si analiza chimica : ph, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca 2+, Mg 2+, cianuri, sulfuri, cloruri, azotati, alcalinitate, pentru: 1. Apa din cariera Certej şi de pe haldele Nord şi Sud perioada de exploatare - zilnic Cariera Certej, haldele Nord şi Sud (bazine colectoare ape de şiroire) Prelevarea conf. SR ISO / 1994 HG nr. 17

18 CP- DG-11 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Ape de la iazurile de decantare: - iaz decantare FLOTAŢIE; - iaz decantare CIL; Apa alimentare Staţie epurare ape iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Apa evacuare Staţie epurare ape iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră în emisari Frecventa de masurare Locul de prelevare Modul de determinare Modul de evaluare perioada de exploatare - zilnic dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post inchidere - lunar iaz CIL si DETOX2 - trimestr. din celelate puncte Iaz decantare FLOTAŢIE Iaz decantare CIL - Apa barje plutitoare; - Apa de exfiltraţii; - Apa de pe canalele de gardă Staţie epurare ape iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră - la intrare - la evacuare Analize chimice de laborator conform standardelor existente pentru ape uzate 352/2005 de aprobare a NTPA 001 / Ape din emisari emisarii care subtraverseaza iazurile; emisarii receptori a apei din carieră, de la halde şi a apelor de la iazurile de decantare emisar de la baza haldelor perioada de exploatare - zilnic p. Corănzii - lunar dupa incetarea activitatii, si perioada de inchidere, ecologizare si post incidere pârâul Valea Măcrişului pârâul Grozii pârâul Băiaga pârâul Coranda - la m amonte si - la m aval de deversarea apei uzate (apa din carieră/apa de la iaz şi de la evacuările staţiilor de epurare) Prelevarea conf. SR ISO / 1997 Analize chimice de laborator conform standardelor ape suprafata Ord.MMGA 161/ calitate ape suprafata Tabel nr Apa din pânza freatică (apa subterana) Apa din foraje control hidrochimic Apa din fântâni trimestrial - trimestrial Foraje de control de la: - Iaz decantare FLOTAŢIE - Iaz decantare CIL Fântâni intravilanul comuna Certej Prelevarea conf. SR ISO / 2000 Analize chimice de laborator conform standardelor apa potabila Legea 458/ privind calitatea apei potabile B. Masuratori DEBITE pentru: Apa din carieră, haldele Nord şi Sud perioada de exploatare - lunar Bazine colectare ape partea sudică şi bazin colectare ape partea nordică Metode diferite specifice punctului 18

19 CP- DG-11 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Apele evacuate din iazurile de decantare : - iaz FLOTAŢIE - iaz CIL Emisari: emisarii care subtraverseaza iazurile de decantare; emisarii receptori ai apelor uzate evacuate din staţiile de epurare de la iazurile de decantare) emisar de la baza haldei Frecventa de masurare Locul de prelevare Modul de determinare Modul de evaluare dupa incetarea activitatii perioada deinchidere, ecologizare si post incidere - trimestrial - trimestrial La sistemul evacuare: barje plutitoare, la intrările în staţiile de epurare, la evacuările din staţiile de epurare din: - iaz de decantare FLOTAŢIE - iaz de decantare CIL pârâul Valea Măcrişului pârâul Grozii pârâul Băiaga pârâul Coranda - aval de punctul de deversare a apei din staţiile de epurare a carierei, haldei şi din iazurile de decantare monitorizat. - Se pot utiliza diverse dispozitive manuale sau fixe (morişcă hidrometrică, debitmetre cu prag/ cutie Noche, mire/ tije gradate, etc) - Măsurare a vitezei şi a secţiunii de curgere C. Determinari pe SEDIMENTE depuse in emisari de apele de mina/carieră si de apele evacuate de la iazurile de decantare, sau de scurgeri de material de pe haldele de steril Prelevare probe sedimente depuse in emisari si analiza chimica (metale grele, sulfati, carbonati, oxizi Fe, Ca, etc) Măsurători de estimare a depunerilor de sedimente in emisari receptori ai apei evacuate din staţiile de epurare - semestrial pârâul Corănzii - aval deversare apa de la staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie - aval deversare apă de la staţia de epurare ape limpezite iaz cianuraţie pâraiele Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda - aval deversare ape epurate Prelevare conform SR ISO :2001 Analize chimice in laborator de specialitate (metale grele, carbonati,etc) conform standardelor Masuratori batimetrice pe cursul emisarului Ord.MMG A 161/2006- Tabel nr. 8-B - Tabel nr.3 Indicator fizico- APA UZATA si APA POTABILA chimic APA DE SUPRAFATA ph SR ISO SR ISO Conductivitatii electrice SR EN 27888:1997 SR EN 27888:1997 Oxigen dizolvat SR EN 25814:1999 SR EN 25814:1999 Suspensii STAS STAS Reziduu fix STAS STAS CCO-Cr SR ISO SR ISO Sulfati STAS STAS Cloruri SR ISO 9297 : 2001 SR ISO 9297 : 2001 Cianuri SR ISO 6703/1-98 SR ISO 6703/1-98 Cupru SR ISO SR ISO Plumb STAS SR ISO

20 CP- DG-11 Zinc STAS SR ISO Fier STAS STAS Mangan SR 8662 / 1-96 SR ISO 6333 : 1996 Cadmiu SR ISO SR ISO 5961/2002 sau SR ISO Arsen SR EN 26595:2002 ISO 6595/97 sau SR EN Azotati SR ISO : 1998 SR ISO : 1998 sau SR ISO : 2000 Calciu STAS sau SR ISO 7980 : 2002 Magneziu STAS sau SR ISO 7980 : 2002 În situaţiile în care pentru anumiţi poluanţi se utilizează alte metode decât metodele standard de analiză-mai sus prezentate, metodele analitice utilizate trebuie sa fie agreate la nivel naţional. c.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice apele uzate, vor fi comparate cu valorile admise de normativul NTPA 001/ 2005 Valori limita de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate in receptori naturali. apele receptorilor naturali vor fi comparate cu indicatorii de calitate stipulaţi in Ord.161/2006 Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa - Tabel nr. 6-C. Elemente si standarde de calitate chimice si fizico- chimice in apa. apele subterane se vor compara cu limitele admise de normativul Legea 458/ privind calitatea apei potabile. c.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de ape (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru - costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat. Toate datele vor fi prelucrate si periodic (trimestrial, semestrial si anual) se vor întocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului (administratorului) perimetrului si Autorităţilor de mediu competente (SGA -uri, Direcţiile Apelor, Agenţii de Mediu). 2.d) Sedimentele depuse de apa evacuată din staţiile de epurare Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestriale), pe cursul emisarilor aval de puntele de deversare a apelor uzate (ape epurate evacuate din staţiile de epurare) respectiv aval de haldele de steril Nord şi Sud (posibile deversări de ape de şiroire). Continutul de poluanti din sedimente (metale grele, carbonati, oxizi de Fe, Ca, sulfati, etc) se vor determina prin analize chimice efectuate de laboratoare de specialitate d.1. Standardele utilizate la prelevarea si determinarea poluantilor din sedimente: 20

21 CP- DG-11 - SR ISO :2001 Prelevare sedimente; - Standarde specifice analizei indicatorilor fizico-chimici: metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn), carbonati, sulfati, oxizi Fe, de Ca. d.2.interpretarea rezultatelor determinarilor (cantitate si calitate sedimente) Rezultatele masuratorilor depunerilor de sedimente se vor corela cu debitul si continutul de suspensii din apelor uzate deversate (sau cu eventuale scurgeri de materiale din depozitul de steril) in emisarul receptor precum si cu debitul, secţiunea si continutul de suspensii din apa emisarului amonte si aval de punctul monitorizat; Rezultatele obţinute la analiza fizico-chimica a solurilor vor fi comparate cu Ord. MMGA 161/2006 Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă îin vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa - Tabel nr. 8-B Elemente si standarde de calitate chimica pentru sedimente fracţia <63µm. d.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice si masuratorilor depunerilor de sedimente Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor batimetrice a depunerilor de sedimente si a analizelor fizico-chimice a poluanţilor din aceste sedimentele şi celelalte datele referitoare la debitele si conţinutul de materii in suspensie din apele deversate precum si a debitului, secţiunii si conţinutul de suspensii din apa emisarului vor fi consemnate într-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii APELOR din perimetrul monitorizat. 3. MONITORIZAREA SCURGERILOR ACIDE DIN ROCI STERILE ŞI STERIL PREPARARE Cuantificarea potenţialului rocilor (sterilului de preparare) de a genera scurgeri acide - Acid Rock Drainage se va realiza prin: prelevarea de probe sterile: - din haldele de steril Nord şi Sud; - din iazul de decantare FLOTAŢIE. analiza compozitiei fizico - chimice a probelor medii de sterile; teste de levigare a probelor de sterile, măcinate la fineţe de max. 4 mm; teste statice de predictie a generarii apelor acide. Prelevarea probelor şi determinarile mai sus mentionate pentru evaluarea potenţialului de generare a scurgerilor acide, se vor realiza pe probele medii de materiale prelevate din sterilul depozitat in iazurile de decantare respectiv in haldele de steril. 21

22 CP- DG-11 Pregatirea probelor pentru teste Probele medii de sterile, constituite pentru fiecare perimetru investigat, se vor macina la o fineţe de maxim 4 mm, se vor omogeniza, dupa care prin sfertuire se va constitui câte o proba/ perimetru, care va fi utilizata la analizele chimice si realizarea testelor de levigare respectiv a testelor statice de predicţie a acidităţii. Lucrarile de evaluare a potenţialului de generare a apelor acide, parametrii si indicatori fizicochimici determinati la testele de levigare si testele statice de predicţie a acidităţii sunt prezentaţi in tabelul de mai jos (Tabel nr. 4) 3.1. Standardele utilizate la Evaluarea Scurgerilor Acide sunt: STAS 7184 /1 84 Prelevarea probelor de sterile; Standarde specifice indicatorilor fizico-chimici analizati: ph, Sulf, carbonaţi, sulfaţi, SiO 2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al 2 O 3, metale grele (Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mn, Fe ); SR EN Test de verificare a conformitatii pentru levigarea deseurilor granulare; Testele statice de predicţie a potenţialului de generare a acidităţii ( Test ABA, Test de Raport de sulf sau Raport NP : AP) Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare EVALUARE SCURGERI ACIDE 1. Prelevare probe sterile din: iazurile de decantare; haldele de steril Nord şi Sud - inclusiv transport la laborator si pregatire proba medie pt. analize chimice 2 Analiza chimica probe medii de sterile din iazuri si halde (ph, Sulf, carbonati, sulfati, SiO 2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al 2 O 3, metale grele) 3. a) Teste levigare - probe medii de sterile b) Teste statice - de predictie a potentialului generarii apelor acide Locul de prelevare/ determinare Iazuri decantare FLOTAŢIE haldele de steril Nord şi Sud Laborator acreditat pentru analize chimice Laborator acreditat pentru analize chimice Modul de determinare STAS 7184 / Analize chimice in laborator de specialitate conform standarde indicatorii analizati a) SR EN b) test ABA (sau test AP/NP sau test raport de Sulf) Tabel nr. 4 Modul de evaluare 22

23 CP- DG Analize chimice eluate (levigate) rezultate la testele de levigare (cloruri, sulfati, metale grele si met. toxice - Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mo, Hg si As ) Laborator acreditat pentru analize chimice - Analize chimice in laborator de specialitate conf. standardelor pt. indicatorii analizati Ord.MMGA 95/2005 Tabel nr Interpretarea rezultatelor determinărilor Evaluarea potenţialului sterilului de a genera scurgeri acide se bazeaza pe: - identificarea minerale potential generatoare de acid (sulfati, sulfuri) si a mineralelor tampon (carbonati, aluminosilicati) continute de sterilele depozitate in halde in baza analizei chimice a probelor de sterile; - calitatea drenajului rezultat prin testele statice de predictie - comparând potenţialul maxim de producere de acid a probei testate (AP sau APP) cu potenţialul de neutralizare maximă (NP); - stabilirea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, pe baza testelor de levigare a sterilului; Calitatea drenajului se evalueaza prin una s-a mai multe variante, functie de testul static efectuat (Test ABA = Evidenta Acid Baza sau Raport NP : AP sau Testul de Raport de Sulf- Potential de Producere Alcalina) Evidenta rezultatelor - Rezultatele obţinute în urma testelor si analizelor chimice vor fi consemnate într-un raport care se vor transmite Administratorului perimetrului costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării potentialului aparitiei drenajului acid al rocilor depozitate in haldele de steril. 4. MONITORIZAREA SOLULUI Pentru aprecierea si estimarea nivelului de poluare a solului datorita activitatilor de prelucrarea a minereurilor, care au fost desfasurate in perimetrul monitorizat s-a instituit un sistem de urmarire a calitatii SOLULUI, care cuprinde: a) Prelevarea probelor de sol b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici Parametrii pentru factorul de mediu sol, frecventa, punctele de monitorizare si standardele de evaluare a acestora, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos (Tabelul nr. 5). 23

24 CP- DG Prelevarea si analizarea probelor de sol a) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a solurilor 7184 /1 84 si a Ordinului 756 / Calitatea solului se va determina prin prelevari lunare de probe, care vor fi analizate fizicochimic pentu determinarea caracteristicilor pedologice si a continutului de metale grele si a cianurilor - pentru solurile din perimetrul iazurilor de decantare si a incintei industriale (zona instalatiilor de cianurare). Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate (recomandat in laboratoare pedologice). b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor in vigoare, astfel: - ph SR 7184 / ; SR ISO 10390/ humus - STAS 7184 / 21 82; - metale grele ( Cu, Pb, Mn, Zn, Fe, As ) SR ISO ; - CN - t SR ISO 6703/1-98; CN - libere- SR ISO 11262/1998 Precizări privind modul de efectuare a analizelor chimice Analizele chimice se vor executa in laboratoare de specialitate (pedologice) - de pe lângă OSPA (Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice), sau in laboratoare acreditate (pentru analize de soluri) agreate de autorităţile de reglementare din domeniul mediului (Agenţiile de Protecţia Mediului). Echipamente pentru realizarea analizelor chimice sunt specifice oricărui Laborator de analize şi au fost menţionate la punctele anterioare Interpretarea rezultatelor analizelor chimice Rezultatele obţinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinţă pentru elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluării mediului Evidenta rezultatelor analizelor chimice 24

25 CP- DG-11 Rezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate întrun registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul monitorizat. Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare Frecventa de masurare Locul de prelevare Tabel nr. 5. Modul de determinare Modul de evaluare Prelevare si analize fizico-chimice de : ph, Humus, metale grele si toxice ( Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, As), Cianuri 1 Soluri din incintele industriale incinte industriale: - cota +593, +563, +548, depozit explozivi Certej. 2 Soluri din perimetrul iazurilor de decantare 3. Soluri din perimetrul haldelor de steril Nord şi Sud perioada de exploatare - lunar dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - trimestrial o proba medie din fiecare zona a incintei o 1 proba martor din zona limitrofa perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE - iazul CIL o iaz 3 probe de pe o 1 proba din teren natural din zona limitrofa perimetrul haldelor de steril: - halda Nord; - halda Sud; - Prelevare STAS 7184 / Analize chimice in laborator de specialitate, conform standardelor in vigoare Ordinul MAPPM nr.756/97 o 2 probe de pe halda o 1 proba martor din zona limitrofa 25

26 CP- DG MONITORIZAREA STABILITATII IAZURILOR DE DECANTARE SI A HALDLOR DE STERIL DE MINA Stabilitatea iazurilor de decantare (FLOTAŢIE şi CIL) şi a haldelor de steril (Nord şi Sud) aparţinând perimetrului minier Certej, constituie factorul esenţial în monitorizarea acestor depozite de steril, deoarece diversele fenomene ce pot apărea în corpul haldelor de steril sau a iazurilor de decantare (tasări, alunecări, sufozii, crăpături, etc), ori în canalele de gardă sau galeriile care evacuează apele din zona iazurilor/ haldelor, pot conduce la pierderea stabilităţii, deasemenea condiţiile meteorologice pot afecta starea de siguranţă acestor depozite de sterile. Pentru monitorizarea stabilităţii haldelor de steril si a iazurilor de decantare precum si a regimului hidrochimic în perimetrul iazurilor este necesară constituirea si implementarea unui sistem de urmărire în timp, a tasărilor si deplasărilor suprafeţei haldelor si iazurilor precum si a barajelor iazurilor de decantare, respectiv a unui sistem de urmărire a calităţii apelor subterane in zona iazurilor de decantare. Urmărirea stabilităţii haldelor de steril si iazurilor de decantare si a regimului hidrochimic al apei subterane se realizează cu diverse dispozitive si echipamente, cum ar fi: reperii topometrici (borne), tuburile piezometrice si forajele de control hidrochimic. Sistemul de urmărire a stabilităţii haldelor de steril constă in realizarea: - unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor suprafeţei haldei, bornele vor fi amplasate pe taluzele si platforma haldei de steril si în terenul natural (versanţi limitrofi). Sistemul de urmărire a stabilităţii iazurilor de decantare constă in realizarea: - unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor suprafeţei platformei iazului şi a barajelor; - unei reţele de tuburi piezometrice - pentru urmărirea nivelului hidrostatic in corpul iazului de decantare. Sistemul de urmărire a regimului hidrochimic în zona de influenţă a iazurilor de decantare consta în executarea a 3 foraje de control. Conform H.G. nr. 349/ Anexa nr.4 Proceduri de control si urmărire a depozitelor de deşeuri, forajele de control hidrochimic se vor amplasa unul în amonte şi două aval de zona iazurilor de decantare. Borne topografice Bornele topografice vor fi folosite pentru monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare şi haldelor de steril. 26

27 CP- DG-11 Pentru fiecare obiectiv monitorizat (iaz de decantare, haldă de steril) se vor planta borne în terenul natural borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe depozitul de steril, pe mai multe aliniamente, si anume: Forma bornei topografice este reglementată de STAS 3446/1-89. La Cariera Certej se vor planta 6 borne, din care 2 în terenul natural. La fiecare halda de steril se vor planta 4 6 borne, din care 2 în terenul natural. La iazul de decantarea FLOTAŢIE se vor planta 10 borne topografice (reperi topometrici) din care: - 8 borne pe taluzul barajului principal si 2 borne in terenul natural; La iazul de decantarea CIL se vor planta 6 borne (reperi topometrici) pe 4 (patru) aliniamente din care: - 4 borne pe taluzul barajului principal si 2 borne in terenul natural ; Sonde (Tuburi) piezometrice Pe iazul de decantarea FLOTAŢIE se vor amplasa 12 tuburi piezometrice din care: - 8 tuburi piezometrice pe taluzul barajului; - 4 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal. La iazul de decantarea CIL se vor planta 8 tuburi piezometrice din care: - 6 tuburi piezometrice pe taluzul barajului principal; - 2 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal. Puţuri pentru cercetarea hidrochimică (Foraje de control) Puţurile servesc pentru recoltarea de probe de apă subterană care vor fi analizate din punct de vedere chimic. Ele vor fi forate în apropierea iazurilor de decantare, până la interceptarea pânzei freatice. Forajele cu diametrul de 6 vor fi căptuşite cu tuburi de PVC. Adâncimea forajelor de control la iazurile de decantare FLOTAŢIE şi CIL şi va fi de m (forajul se va executa până la pânza freatică). URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A IAZURILOR DE DECANTARE În conformitate cu legislaţia în vigoare privind siguranţa barajelor, activitatea de urmărire a comportării în timp a iazurilor de decantare se organizează în trei etape: etapa 1, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la piezometre şi borne topografice şi interpretarea primară a rezultatelor, realizată de personal propriu 27

28 CP- DG-11 etapa 2, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, măsurătorilor şi inspecţiilor tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei iazului de decantare, realizată de către specialişti din cadrul beneficiarului S.C. DEVAGOLD S.A. etapa 3, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizate de Comisia Centrală de Avizare a Documentaţiilor de Evaluare a Stării de Siguranţă în Exploatarea Barajelor Cartea Construcţiei iazului de decantare FLOTAŢIE şi CIL se ţine la S. C. DEVAGOLD S.A de care aparţine iazul şi trebuie să conţină: proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă a proiectului (schiţei, dispoziţiei) pe baza căruia s-a făcut lucrarea planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală, determinată după execuţie, pentru toate lucrările invizibile (acoperite în timp de depozitul de steril, galerii etc.) studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp Ridicările topografice succesive, împreună cu graficele aduse la zi ale modificărilor (deplasările în timp ale bornelor de control etc.) se ţin împreună cu cartea construcţiei. Durata lor de păstrare nu se limitează. 5.1.Principalele lucrări de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si a haldelor de steril, constau in: urmărirea vizuala a aspectului iazurilor şi haldelor (crăpături, denivelări, prăbuşiri care pot să apară pe taluze sau platforma iazurilor şi haldelor); masuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati, pe baraje si in terenul natural de la cele două iazuri de decantare FLOTAŢIE şi CIL; masuratori ale nivelului hidrostatic din tuburile piezometrice de pe iazurile de decantare Valea Măcrişului FLOTAŢIE şi CIL; 28

29 CP- DG-11 masuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe haldele de steril Nord şi Sud. Pe langa aceste lucrari, personalul care efectueaza lucrarile de intretinere a perimetrului minier va efectua si o serie de observatii si lucrari, cum ar fi: o urmărirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele însământate si împădurite in scopul completării lipsurilor si/sau refacerii; o observatii meteorologice se vor consemna datele inregistrate la Statia meteo; o intretinerea/curăţirea a canalelor de garda de la iazurile de decantare si a canalului de colectare/evacuare a apelor de infiltraţii Interpretarea şi evidenta rezultatelor determinarilor Rezultatele inspectiilor vizuale si rezultatele masuratorilor (topometrice si de nivel hidrostatic) se vor consemna in Registru de evidenţă a stării tehnice si stabilităţii Iazului de decantare (pentru fiecare iaz de decantare, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării si evoluţiei stabilitatii depozitelor de sterile din perimetrul monitorizat; Rezultatele si concluziile Studiului de evaluare a Stării de siguranţă a Iazului de decantare (pentru fiecare iaz de decantare FLOTAŢIE şi CIL), respectiv a Studiului de evaluare a stabilităţii haldelor de steril Nord şi Sud- vor fi consemnate intr-un Raport asupra stării tehnice a iazului monitorizat respectiv a haldei de steril. Studiile de Evaluare a stării de siguranţă a iazului respectiv de Evaluare a stabilităţii haldei de steril de mină se efectuează periodic, o dată la 5 ani. Lucrările din cadrul programului de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si haldelor de steril, frecvenţa lucrărilor, modul de efectuare a determinărilor si aparatura recomandată pentru realizarea acestora, modul de raportare a datelor precum si responsabilităţile pentru realizarea lucrărilor de monitorizare sunt prezentate în continuare, în tabelul nr

30 CP- DG-11 Tabel nr. 6 Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare 1 Inspectie periodica la iazurile de decantare, pentru vizualizare: crapaturi denivelari, prabusiri, umflaturi - pe taluze; - pe platforme. Frecventa de masurare sǎptǎmânal Locul de determinare - Iaz decantare Valea Măcrişului FLOTAŢIEsterile de flotaţie - Iaz decantare Valea Măcrişului-CIL-sterile de Canuraţie Modul de Modul de determinare evaluare vizuala - vizual comparativ Persoana responsabila -administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului; - personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD 2 Masuratori topometrice la bornele topometrice de la: iazurile de decantare haldele de steril 3 Masuratori nivel hidrostatic din tuburile piezometrice de la iazurile decantare 4 Evaluarea starii de siguranta a iazurilor de decantare Evaluarea stabilitatii haldelor de steril Nord şi Sud perioada de exploatare - trimestrial dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere - semestrial o data la 5 ani Reperi topometrici de pe versantul si coronamentul barajului iazurilor: -Iazul FLOTAŢIE; - -Iazul CIL;. Statie topografic a cu GPS Reperi topometrici din terenul natural si de pe taluzele si platforma haldelor: - Halda Nord; - Halda Sud; Tuburi piezometrice de Dispozitiv la Iazurile decantare manual -FLOTAŢIE; (rigla - CIL; gradata sau coarda lestata) Iazurile decantare -CIL; - FLOTAŢIE Halda Nord Halda Sud -inspectie tehnica - raport asupra starii tehnice Abateri de max. 10 cm in primii ani Nivelul apei fata de suprafata terenului si adancimea tubului Studiu de : Evaluare a stării de siguranţă a iazului; Studiu de : Evaluarea stăbilităţii haldei. - inginer topograf -administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului - personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD - inginer expert 6. MONITORIZAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR Principalele surse de poluarea fonica in timpul executării lucrărilor de închidere si ecologizare (care necesită diverse lucrări de terasamente - săpături, excavări, compactări, etc, executare de foraje pentru plantarea tuburilor piezometrice si a puţurilor de control hidrochimic, concasare de diverse materiale, turnare betoane, si diverse alte lucrari) sunt zgomotul şi vibratiile produse de diverse utilaje si echipamente. 30

31 CP- DG-11 Măsurătorile nivelului de zgomot si vibraţii se vor efectua numai in perioada de construcţie, operare şi închidere, odată cu încheierea acestor lucrări, nivelul zgomotului si vibraţiilor nu va mai ridica nici un fel de probleme, nu mai necesita monitorizare. Perimetrele in care se efectuează măsurătorile, frecvenţa, aparatura cu care se execută măsurătorile, standardele de determinare si evaluare, responsabilităţile, sunt prezentate centralizat in tabelul nr. 7. Nr crt Denumirea lucrarii de monitorizare 1. Masurarea nivelului de zgomot 2. Masurarea nivelului vibraţiilor Frecventa de masurare perioada exploatare, - lunar de inchidere si de ecologizare trimestrial Doar in cazul utilizarii de explozivi Locul de determinare Modul de determinare incinte industriale: - Sonometrul - cotele +593, +563, +548, +538, +618, SR ISO : depozitul de exploziv perimetrul iazurilor: - FLOTAŢIE - CIL perimetrul haldelor de steril:- Nord - Sud Vibrometrul/ seismograful Tabel nr. 7 Modul de evaluare STAS 10009/88 Persoana responsabila - administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului - specialisti in domeniu 31

32 CP- DG STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII TEHNICE UTILIZATE LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONITORIZARE A MEDIULUI La executarea lucrărilor de monitorizare a mediului pe langa standardele si normativele precizate la lucrarile de monitorizare de mai sus pentru fiecare factor de medu, se vor mai respecta si următoarele standarde, normative şi prescripţii tehnice: - OUG nr. 195 / privind protectia mediului aprobata cu modificari si completari de Legea nr. 265 / ; - Legea nr. 107 / privind Legea apelor, modificata si completata prin Legea nr. 310 / ; - Legea Protectiei Muncii nr. 319 /2006; - Ord. Nr.339/ privind eprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice; - Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora - indicativ P ; - Ordinul M.A.P.P.M. nr. 184 / pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu ; - Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462 / privind aprobarea Conditiilor tehnice pentru protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; - HG nr. 352 / privind modificarea si completarea HG nr. 188/ 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditriile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ; - Legea nr. 655 / pentru aprobarea cu modificari si completari a OUG nr. 243 / 2000 privind protectia atmosferei ; - HG nr. 351/ pentru aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase ; - HG nr. 541 / privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere ; - STAS / 92 - Puritatea aerului. Principii si reguli generale de supraveghere a calitatii aerului; - OUG nr. 61 / pentru modificarea si completarea OUG nr. 78 / 200 privind regimul deseurilor ; 32

33 CP- DG-11 - H.G. nr.1076 / 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe ; - Legea nr. 466/ 2001 pentru aprobarea OUG 244 / 2000 privind siguranta barajelor ; - Ordinul MMGA nr. 757 / pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor ; - H.G. nr. 856 / privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ; - H.G.nr. 349 / privind depozitarea deşeurilor ; - OUG nr.152 / 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr.84 / În tabelul de mai jos este prezentat pe diversele perioade ale proiectului Certej si masurile de remediere ce trebuiesc luate funcţie de rezultatele monitorizării. 33

34 34

35 35

36 36

37 37

38 38

39 39

40 40

41 41

42 42

43 43

44 44

45 45

46 46

47 47

48 48

49 49

50 50

51 51