CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Størrelse: px
Begynne med side:

Download "CUPRINS. 1. Definiţii. 2. Aplicaţii GIS. 3. Harta. 4. Modelul de date geo-relaţional. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS"

Transkript

1 CUPRINS 1. Definiţii 2. Aplicaţii GIS 3. Harta 4. Modelul de date geo-relaţional 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS 6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS 7. Open GIS Definiţii, concepte, modele 8. Curs Arc GIS 9.3 şi aplicaţie practică 9. Extensii ArcGIS Noua arhitectura GIS a ESRI 11. Prezentări power point

2 1. Definiţii Sistemele informationale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parte din clasa mai largă a sistemelor informatice. Ele au ca principală caracteristică tratarea informaţiei ţinând cont de localizarea sau amplasarea ei spaţială, geografică, în teritoriu, prin coordonate. Tehnologiile GIS au apărut în urmă cu trei decenii din necesitatea de a facilita operaţii complexe de analiză geografică pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate ori necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase. Facilitând prelucrarea şi analiza datelor spaţiale, provenite atât din surse clasice, convenţionale (harti, planuri, etc), cât şi din surse ce implica tehnologii avansate (imagini aeriene si satelitare, teledetectie, GPS), sistemele din categoria GIS constituie unica soluţie prin care se pot rezolva raţional, inteligent şi eficient problemele tot mai dificile legate de utilizarea resurselor terestre. Aplicabilitatea GIS este practic nelimitată căci marea majoritate a activităţilor umane are drept trăsătură importantă localizarea în spaţiu. În mod natural, un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri şi hărţi, gestionarea reţelelor de utilitate publică (apă şi canalizare, termoficare, electrice, telefonice, gaze, drumuri, căi ferate, linii de transport urban, etc.), identificarea amplasamentului optim pentru o investiţie, studiul impactului unui obiectiv (centrală nucleară, aeroport, rafinărie,...) asupra mediului ambiant, etc. Informaţii de calitate înseamnă decizii de calitate. Sistemele GIS, integrând baze de date ce contin si informatie de localizare impreuna cu facilităţi de suport al deciziilor, pot fi un ajutor fundamental în managementul oricărei organizaţii complexe, cu sarcini multiple, interdependente. Definiţia 1: GIS este o colecţie de componente hardware, software, date geografice şi personal, destinată achiziţiei, stocării, actualizării, prelucrării, analizei şi afişării informaţiilor geografice în conformitate cu cerintele unui domeniu aplicativ. Pentru a înţelege această definiţie, trebuie să facem următoarele comentarii: 1. componenta hardware înseamnă atât platforma de calcul cât şi echipamente periferice pentru introducerea datelor şi pentru comunicarea (afişarea) rezultatelor; 2. componenta software trebuie să ofere o serie de funcţii de bază, cu aplicabilitate generală, şi în acelaşi timp să permită adaptarea/extinderea la specificul oricărei aplicaţii; funcţiile oferite trebuie să permită atât analiză vectorială şi cartografie automată, cât şi prelucrarea imaginilor şi modelare spaţială (raster), laolaltă cu gestiune de baze de date şi acces multi-media; 3. componenta date geografice este determinantă: cea mai costisitoare şi longevivă componentă a unui GIS este baza de date geografice. Prin urmare, introducerea datelor este o operaţiune de o importanţă considerabilă. Introducerea datelor se poate face prin: digitizare, scanare, din măsurători în teren (staţii totale), prelucrarea imaginilor de teledetecţie, fotogrametrie digitală, conversie din alte formate. Intretinerea si actualizarea datelor geografice reprezinta o a doua etapa, practic cu desfasurare continua in timp si care necesita adesea resurse speciale dedicate (hardware, software si personal); 4. componenta personal înseamnă o echipă formată din trei categorii de specialişti: cei care implementează software-ul de bază sunt implicaţi în activităţi de instruire a utilizatorilor, asistenţă tehnică şi consultanţă; cei care creează şi întreţin baza de date digitale sunt responsabili pentru continutul, precizia si acurateţea datelor oferite utilizatorilor; cei care utilizează software-ul şi baza de date geografice pentru a rezolva probleme concrete sunt implicaţi în formularea specificaţiilor de definiţie a proiectelor (aplicaţiilor) GIS, dezvoltarea de tehnologii specifice, generarea produselor GIS şi asistarea proceselor decizionale. Din definiţie rezultă următoarele aspecte: (i) O abordare GIS implică în mod necesar tratarea unitară într-o bază de date unică şi neredundantă a componentelor grafice, cartografice, topologice şi tabelare. Deşi au un rol important în cadrul GIS, elementele de grafică pe calculator reprezintă numai una dintre modalităţile de consultare sau raportare a conţinutului unei baze de date spaţiale. Baza de date permite o gamă diversă de alte tipuri de explorare ce necesită în special capacitate de tratare şi de prelucrare pe criterii geografice şi analitice. (ii) Un GIS include o colecţie de operatori spaţiali care acţionează asupra unei baze de date spaţiale pentru a referi geografic o mare varietate de informaţii reale. Un model de date GIS este complex pentru că trebuie să reprezinte şi să interconecteze atât date grafice (hărţi) cât şi date tabelare (atribute). In plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este utilizat pentru a simula situaţii şi evenimente reale extrem de complicate. Acest fapt solicită şi mai mult capacitatea modelului GIS de a reda perfect evenimentele şi fenomenele din realitate. Intr-o altă variantă, Definiţia 1 poate fi formulată astfel: GIS este o tehnologie care utilizează baze de date localizate spaţial (prin coordonate), un sistem de tratare adecvată a acestora, echipamente specifice pentru introducerea, stocarea, actualizarea şi afişarea datelor spaţiale, precum şi un personal specializat. Definiţia 2: Prin date geografice se înţelege ansamblul format din date spaţiale (localizate prin coordonate) şi date descriptive (atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (străzi, parcele, accidente). O bază de date geografice este o colecţie de date geografice organizate pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea şi afişarea de către o mulţime de utilizatori în mod eficient. Datele spaţiale utilizate în tehnologiile GIS se pot clasifica după: a) precizie, b) documentele primare utilizate, c) ciclul de actualizare.

3 Definiţia 3: Prin referenţiere geografică (sau georeferentiere) se înţelege stabilirea relaţiei dintre coordonatele unui punct pe o foaie plană (hartă - 2D) şi coordonatele geografice reale din teren (pe suprafaţa Pământului 3D, aproximata printr-un elipsoid de referinta). Scurt istoric: Ca în orice domeniu tehnic, există diverse variante privind prioritatea în acest domeniu. Deşi există o serie de preocupări şi chiar o definire a unui GIS încă de la începutul anilor '60, este în prezent evident faptul că dezvoltarea unui sistem informatic geografic real este direct dependentă de resursele hardware şi software disponibile. În prezent, când performanţele în domeniul procesoarelor, al sistemelor grafice, al dispozitivelor de memorare şi stocare sunt uimitoare chiar şi pentru cei implicati direct in domeniul tehnologiilor informatice, este greu de acceptat faptul că un sistem cu funcţionalitate reală în tehnologia GIS ar fi putut exista mai devreme de deceniul 8. Cert este faptul că piaţa de GIS are în ultimii 5-10 ani o dinamică anuală constantă de cca 15%. Creşterea fără precedent a performanţelor sistemelor din clasa PC a asigurat accesul la tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori. Clase de aplicaţii GIS: In funcţie de modul de obţinere a datelor cartografice digitale, putem defini două principale clase de utilizatori ai tehnologiilor GIS: a) producătorii de baze de date cartografice digitale; b) utilizatorii de baze de date cartografice digitale. Achiziţia datelor GIS Un GIS permite integrarea datelor achiziţionate la momente de timp diferite, la scări, cu rezoluţii si precizii diferite, prin diverse metode, elementul de legătură fiind dat de localizarea geografică, în teritoriu. Surse de date GIS: fişe şi carnete de teren digitizarea hărţilor tiparite scanarea harţilor tiparite si vectorizarea conversia datelor CAD fotogrametrie (fotograme aeriene) teledetecţie (imagini multispectrale aeriene sau satelitare) GPS Reprezentarea datelor într-un GIS Un GIS gestionează două categorii de date: spaţiale (elemente grafice localizate prin coordonate specifice hartii ) şi descriptive (negrafice) datele spaţiale reprezintă poziţia şi forma obiectelor (fenomenelor) terestre utilizând trei tipuri fundamentale de entităţi grafice : puncte, linii, poligoane, la care se adauga elemente de tip text (etichete) datele descriptive reprezintă informaţii despre obiectele (fenomenele) terestre continute intr-o hartă utilizând: atribute (întrebări) valori ale atributelor (răspunsuri)

4 Structura datelor GIS Entitate (Punct, Linie, Poligon) Date descriptive (Atribute) ID unic Date spaţiale (Coordonate) ID Folosinta Stare ID X Y 11 industriala buna 12 agricola f.buna 24 industriala medie Comparaţii GIS-SGBD (Sistem de Gestionare a Bazelor de Date DBMS in engleza): Un GIS conţine un SGBD special, capabil să gestioneze date spaţiale (coordonate), să insereze şi să regăsească informaţii în funcţie de localizarea acestora în teritoriu si de elementele descriptive. GIS-CAD: Un GIS oferă facilităţi grafice de tip CAD şi în acelaşi timp este destinat să efectueze analize spaţiale complexe, să genereze automat informaţii spatiale noi, să trateze coordonatele geografice (sferice sau carteziene) şi proiecţiile cartografice. Harta este un produs metric, pe care se pot efectua măsurători precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu gestioneaza coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice. GIS-Cartografiere automată (automated mapping): Un GIS conţine funcţiile necesare cartografierii automate dar nu este orientat către aceasta. Metode pentru construirea bazelor de date GIS Surse de date Hărţi şi planuri tiparite Imagini satelitare, aeriene Date digitale produse de sisteme CAD sau de cartografiere automată Măsurători de teren: informaţii stocate ca fişiere ASCII manuscrise GPS Tabele, foi de calcul in diferite formate Metode utilizate Digitizare / Scanare si vectorizare Clasificări de imagini Import Citire directă fişier text Introducere de coordonate de la tastatură Import Citire directă fişiere dbase, Access

5 Conversia hărţilor şi planurilor tiparite Comparatie Digitizare / Scanare-vectorizare Digitizare procedeu uşor de învăţat obositor pentru mână şi ochi nu este indicat pentru curbe de nivel indicat pentru manuscrise color Scanare-vectorizare procedeu mai complex obositor pentru ochi indicat pentru curbe de nivel indicat pentru originale de editare posibilă pe un PC modest necesita configuratii robuste (procesor, RAM) ale calculatoarelor utilizate Baza de date GIS: exemplu Vegetaţie Straturi tematice existente Temă nouă Straturi tematice generate prin analiză spaţială Drumuri Hidrografie Construcţii Incendiu Drumuri afectate Culturi agricole distruse Depozite de cenuşă

6 2. Aplicaţii GIS Tehnologia GIS îşi dovedeşte utilitatea în orice domeniu de activitate care se bazează pe tratarea informaţiilor spaţiale: 1. URBANISM, SISTEMATIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE LOCALĂ cadastru urban optimizări transport urban stabilirea amplasării optime a noilor obiective (înzestrări edilitare, cartiere de locuinţe, obiective industriale obiective social-culturale, etc.) spaţiu locativ arondări pe diverse criterii studii de urbanism acordarea permiselor de construcţie/demolare inventarierea folosinţei terenurilor organizarea colectării şi depozitării deşeurilor menajere organizarea intervenţiilor de urgenţă (salvare, poliţie, pompieri, depanare) evidenţe necesare poliţiei, pompierilor, circumscripţiilor financiare 2. CADASTRU integrarea completă a procesului cadastral, pornind de la măsurătorile de teren şi încheind cu editarea planurilor şi registrelor de evidenţă cadastrală facilităţi de comunicaţie cu sistemul de taxare al Ministerului Finanţelor, cu alte organisme publice sau persoane fizice care solicita date cadastrale 3. PROTECŢIA MEDIULUI supravegherea rezervaţiilor naturale analiza poluării solului, apei, aerului urmărirea efectelor produse de diverşi agenţi poluanţi analiza zonelor afectate de diferiţi poluanţi (chimici, sonori, fizici, etc.) analiza zonelor afectate de dezastre naturale 4. AGRICULTURĂ, PEDOLOGIE, SILVICULTURĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE cartare pedologică cartare silvică cadastru silvic supravegherea stării de sănătate a pădurilor supravegherea culturilor proiectarea şi supravegherea sistemelor de irigaţie urmărirea eroziunii solului analiza transportului agricol analiza stressului vegetal 5. PETROL ŞI GAZE inventarierea, cartarea şi supravegherea zăcămintelor proiectare, întreţinere şi optimizare conducte 6. CARTOGRAFIE realizarea şi actualizarea de hărţi şi planuri topografice realizarea şi actualizarea de hărţi tematice integrarea în conţinutul hărţilor a datelor de teren, fotogrametrice şi satelitare 7. DOTĂRI EDILITARE: aplicaţii AM/FM (Automated Mapping/Facilities Management) pentru companii de distribuţie de energie electrică, gaze, apă, etc. (7.a) aplicaţii în domeniul distribuţiei apei şi canalizării: planificarea lucrărilor de întreţinere a reţelei şi echipamentelor din sistemul de distribuţie a apei şi de canalizare inventarierea cerinţelor consumatorilor cartarea şi supravegherea reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare înregistrarea defecţiunilor, planificarea lucrărilor de intervenţie şi identificarea consumatorilor afectaţi în caz de avarie identificarea traseelor afectate de infiltrarea unor substanţe poluante, localizarea surselor de poluare şi avertizarea

7 consumatorilor planificarea lucrărilor de extindere a reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare (7.b) aplicaţii în domeniul producerii şi distribuţiei de energie electrică: cartarea dotărilor electrice inventarierea, analiza şi supravegherea dotărilor electrice identificarea amplasamentului optim pentru un nou obiectiv planificarea operaţiilor de întreţinere, reparaţii proiectarea, întreţinerea şi optimizarea reţelelor electrice analize demografice pentru planificarea distribuţiei şi anticiparea vârfurilor de sarcină planificarea operaţiilor de rezolvare a reclamaţiilor şi sesizărilor consumatorilor optimizarea activităţii de citire a contoarelor şi încasare a facturilor prin arondarea consumatorilor analiza zonelor unde apar frecvente disfuncţionalităţi identificarea şi înştiinţarea promptă a tuturor consumatorilor afectaţi de întreruperea temporară a furnizării de energie electrică din diverse motive (avarie, lucrări) analiza încărcării reţelelor electrice 8. TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII proiectare, întreţinere şi optimizare reţele transport (drumuri, căi ferate, cabluri, etc.) optimizări trasee transport (aprovizionare, transport mărfuri, transport călători, transport public) cadastru special (căi ferate, drumuri, telecomunicaţii) supravegherea traficului (rutier, feroviar, etc.) 9. COMERŢ amplasarea magazinelor en-gros în funcţie de acces auto, concurenţă, consumatori organizarea distribuţiei mărfii către clienţi de la cel mai apropiat depozit gestionarea stocurilor 10. APLICAŢII SPECIALE cartare topografică, hidrografică, aeronautică cadastru militar strategie / tactica militară navigaţie control de frontieră analiza terenului (vizibilităţi, accesibilităţi, coridoare de trecere, pante, etc.) informaţii, contra-informaţii 11. GEOLOGIE cartarea formaţiunilor geologice studii tectonice cartarea, inventarierea şi supravegherea zăcămintelor 12. HIDROLOGIE, OCEANOGRAFIE cartarea cursurilor de apă si a suprafetelor acvatice studiul zonelor litorale urmărirea poluării apelor de suprafaţă şi de adâncime analiza transporturilor fluviale supravegherea bazinelor hidrografice prevenirea avalanşelor/inundaţiilor batimetrie 13. STATISTICĂ, EVIDENŢA POPULAŢIEI, RECENSĂMINTE, DEMOGRAFIE registrul populaţiei analiza în teritoriu a datelor recensămintelor analiza mişcărilor demografice realizarea şi diseminarea anuarelor statistice 14. FINANŢE-BĂNCI zonarea pe circumscripţii financiare colectarea taxelor şi a impozitelor gestionarea împrumuturilor

8 inventarierea clienţilor 15. POLITICĂ studii diverse (interacţiuni, zone de influenţă, etc.) Un GIS trebuie să includă facilităţi pentru a răspunde următoarelor 5 întrebări generice: a. LOCALIZARE: "Ce se află la...?" Această întrebare urmăreşte identificarea obiectelor/fenomenelor amplasate la o anumită poziţie geografică specificată prin denumire, adresă poştală, sau coordonate geografice. b. CONDIŢIE: "Unde se află...?" Această întrebare urmăreşte aflarea poziţiei exacte a unui obiect/fenomen sau a unui ansamblu de cerinţe specificate (de exemplu: zonă despădurită de minimum 2000 m.p. cu sol propice construcţiei de clădiri, situată la cel mult 100 m de o şosea). c. TENDINŢE: "Ce s-a modificat de când...?" Această întrebare urmăreşte evidenţierea modificărilor survenite într-o zonă geografică de-a lungul unei perioade de timp. d. PARTICULARITĂŢI: "Ce particularităţi se manifestă în zona...?" Această întrebare presupune o analiză complexă căutând corelaţii de tipul cauză-efect (de exemplu: este cancerul cauza majoră a morţii pentru rezidenţii din preajma unei centrale nucleare?) sau anomalii apărute la un moment dat într-o zonă cu caracteristici cunoscute. e. MODELARE: "Ce s-ar întâmpla dacă...?" Această întrebare presupune o analiză complexă urmărind anticiparea impactului unui eveniment (adăugarea/eliminarea/transformarea unui obiect/fenomen) asupra mediului înconjurător (de exemplu: ce se poate întâmpla dacă se construieşte un nou drum, depozit de deşeuri, ş.a.? sau dacă o substanţă toxică pătrunde accidental în staţia de pompare a apei potabile?) 3. Harta Pentru a modela lumea înconjurătoare, sistemele GIS utilizează obiecte şi relaţii spaţiale. Obiectele GIS sunt entitati localizate pe/sau în apropierea suprafeţei Pământului. Acestea pot fi naturale (râuri, vegetaţie), construite (drumuri, conducte, clădiri) sau convenţionale (frontiere, limite de parcele, unităţi administrative). Un obiect GIS se caracterizează printr-o poziţie şi o formă în spaţiul geografic şi printr-o serie de atribute (elemente descriptive). Relaţiile spaţiale dintre obiecte (vecinătate, interconexiune, continuitate, incidenţă, etc.) ajută la înţelegerea situaţiilor şi luarea deciziilor. Harta este o reprezentare grafică la scara a unei porţiuni din suprafaţa Pământului în care punctele, liniile şi poligoanele indică poziţia şi forma spaţială a obiectelor geografice iar simbolurile grafice şi textele descriu aceste obiecte. Relaţiile spaţiale dintre obiectele geografice sunt implicit continute şi trebuiesc interpretate de către cel căruia i se adresează harta. Punctele reprezintă obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stâlpi de înaltă tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infracţiuni) precum şi obiecte care nu au suprafaţă, cum sunt vârfurile munţilor. Punctele se reprezintă utilizând diverse simboluri punctuale grafice şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric punctele sunt caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z). Liniile reprezintă obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de apă, precum şi obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafaţă cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezintă utilizând diverse simboluri liniare grafice şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric, liniile se caracterizează prin lungime. Poligoanele sunt suprafeţe închise reprezentând forma şi poziţia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, unităţi administrative, parcele, tipuri de vegetaţie. Poligoanele se reprezintă utilizând diverse simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de haşuri pentru interior şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric, poligoanele se caracterizează prin arie şi perimetru. Harta digitală (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic bine delimitat, toate informaţiile continute (punctele, liniile si poligoanele) fiind localizate prin coordonate (toate elementele continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.

9 4. Modelul de date geo-relaţional Un GIS utilizează unul sau mai multe modele de date spaţiale pentru a reprezenta obiectele geografice. Există trei tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hărţii; modelul raster, care descrie suprafaţa Pământului ca o matrice formată din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; şi modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezintă forma suprafeţelor in spatiu tridimensional. In modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definită în spaţiu. Poziţia şi forma obiectelor este reprezentată utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o singură pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentată printr-un şir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un şir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimitează poligonul. Modelul vectorial reprezintă suprafeţele apeland la izolinii; de exemplu, altimetria se reprezintă prin curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hărţilor dar este mai puţin eficient pentru analiza suprafeţelor care necesită calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafeţei în orice punct sau direcţia pantei. Modelul de date raster reprezintă o zonă de teren ca o matrice (grilă) formată din celule rectangulare uniforme, fiecare celulă având o valoare. Grila este reprezentată într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule se calculează pe baza coordonatelor unui punct de referinţă, de obicei unul din colţurile grilei, ţinând cont de poziţia celulei în grilă (numărul liniei/coloanei) şi de dimensiunile celulei pe x şi pe y. Valoarea unei celule indică obiectul situat în acea poziţie. Există trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indică un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zonă urbană, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine (fotografie); indicarea unei măsurători relative cum ar fi altitudinea faţă de nivelul mării, înălţimea unei clădiri faţă de nivelul solului, etc. In modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definită iar relaţiile spaţiale dintre obiecte sunt continute implicit. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exactă şi depinde de rezoluţia celulei. Prin rezoluţia celulei se înţelege dimensiunea suprafeţei de teren reprezentate de o celulă; cu cât suprafaţa reprezentată este mai mică, cu atât rezoluţia este mai bună şi deci datele mai precise, în schimb este nevoie de volume mari pentru stocarea datelor şi de un timp de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-o singură celulă a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea şi forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria şi forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor şi pentru implementarea funcţiilor analitice spaţiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operaţii pe vecinătăţi). In modelul raster suprafeţele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celulă a valorii cotei corespunzătoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu uşurinţă a operaţiilor asupra suprafeţelor (calculul pantei, direcţiei pantei, interpolarea curbelor de nivel). Un model de date GIS îşi propune să reprezinte Pământul într-un format digital structurat care să permită utilizatorilor crearea, editarea, actualizarea, vizualizarea, analiza şi reprezentarea grafică a datelor geografice. Un model de date trebuie să fie simplu, uşor de înţeles, suficient de flexibil pentru a putea reprezenta date provenind de la o mare varietate de surse, şi în acelaşi timp robust, capabil să modeleze procese geografice complexe şi să se adapteze la specificul fiecărei aplicaţii. Formatul de stocare a datelor spatiale ARC/INFO coverage utilizează un model de date geo-relaţional bazat pe modelul vectorial pentru reprezentarea informaţiilor spaţiale (poziţie şi formă) şi pe modelul relaţional al bazelor de date pentru reprezentarea informaţiilor aspaţiale (atribute descriptive). In modelul de date ARC/INFO coverage, informaţiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondenţă cu una sau mai multe tabele de atribute. Modelul de date ARC/INFO coverage stă la baza reprezentării de: obiecte geografice simple (punctuale, liniare, poligonale) obiecte geografice complexe (regiuni, trasee şi secţiuni) obiecte auxiliare (adnotări, puncte de control) obiecte conceptuale (teme, vederi) Formatul ARC/INFO coverage memorează coordonate numai pentru puncte, arce şi noduri şi utilizează relaţiile topologice pentru a defini poligoane şi reţele. Poligoanele şi reţelele stau la baza definirii de regiuni şi rute. Formatul ARC/INFO coverage permite integrarea unei mari varietăţi de date geografice: imagini video, înregistrări de teledetecţie, desene CAD, documente scanate, fişiere text, fişiere RDBMS comerciale. Modelul de date ARC/INFO coverage utilizează următoarele două concepte de bază:

10 a) Structura de date ARC-NOD: Aceasta este cea mai eficientă structură pentru a reprezenta date de tip vectorial. In această structură, arcele sunt determinate prin noduri iar poligoanele sunt construite prin arce. Nodurile definesc cele două capete ale unui arc; două sau mai multe arce se pot inter-conecta printr-un nod comun. Un arc este format din cele două noduri extreme şi de o serie de puncte intermediare (de inflexiune) care dau forma arcului. Nodurile şi punctele intermediare sunt reprezentate ca perechi de coordonate x, y. Un poligon este format dintr-o serie de arce ce definesc conturul acestuia. In acest mod este eliminată duplicarea datelor: frontiera comună a două poligoane adiacente este memorată o singură dată; un punct comun mai multor arce este reprezentat o singură dată. Această structură asigură nu numai stocarea eficientă a datelor şi implicit prelucrarea mai rapidă a unui mare volum de date, ci este şi un suport foarte eficace pentru definirea relaţiilor spaţiale dintre obiecte: poligoanele care utilizeaza cel puţin un arc comun sunt vecine, o serie de arce interconectate prin noduri comune formează un traseu ce poate fi străbătut, etc. b) Topologia: Acesta este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relaţiile spaţiale dintre obiecte (vecinătate, continuitate, interconexiune). Cele trei concepte topologice specifice formatului de date ARC/INFO coverage sunt: conectivitate (relaţia ARC-NOD) - arcele se inter-conectează prin noduri (în structura coverage, informaţiile spaţiale asociate arcelor se memorează ca liste de perechi de coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate arcele care au un nod comun se conectează între ele. definirea ariei (relaţia POLIGON-ARC) - arcele care se inter-conectează pentru a delimita o suprafaţă închisă definesc un poligon (în structura coverage, informaţiile spaţiale asociate poligoanelor se memorează ca liste de arce alcătuind frontiere) sens (relaţia STÂNGA- DREAPTA) - fiecare arc are o direcţie şi câte un poligon de fiecare parte (în structura coverage, se memorează şi liste de triplete ARC, LEFT-POLY, RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentând exteriorul zonei de interes. Crearea şi memorarea topologiei în structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt reprezentate eficient, evitându-se duplicarea datelor, la economia de memorie adăugându-se viteza crescută de prelucrare pentru volume mari de date. In plus, topologia stă la baza implementării funcţiilor analitice spaţiale care sunt cheia oricărui GIS: modelarea curgerii unui fluid printr-o reţea, combinarea poligoanelor adiacente având caracteristici similare, identificarea obiectelor adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea eficientă a datelor: deşi un arc poate aparea în lista de arce pentru mai multe poligoane, de fapt el este stocat o singură dată. Definirea ariei asigură ca frontierele poligoanelor adiacente să nu se suprapună. Relaţiile topologice sunt utilizate pentru a efectua funcţii analitice fără a fi necesar accesul la poziţiile absolute stocate în fişierele de coordonate. În acest fel prelucrarea datelor este mai rapidă şi pot fi prelucrate volume mai mari de date. 5. Evaluarea economică a implementării unui GIS Prin implementarea unui GIS se înţelege utilizarea unei dotări materiale (echipamente de calcul şi periferice şi software GIS) şi a unor diverse surse de date (hărţi şi planuri existente, recensăminte, statistici, date de teren, aerofotograme, imagini satelitare, etc.) de către o organizaţie în vederea dezvoltării unei aplicaţii bine definite. Implementarea se concretizează într-o bază de date spaţiale aferentă unei zone geografice bine delimitate şi un set de proceduri GIS apelabile de la nivelul unei interfeţe utilizator în vederea efectuării de interogări şi analize spaţiale (geografice) complexe ale căror rezultate să fie sugestiv reprezentate sub formă de grafice, schiţe, scheme, planuri, hărţi şi rapoarte. Evaluarea eficienţei implementării GIS porneşte, cum este şi firesc, de la estimarea costurilor şi beneficiilor legate de această activitate. O evaluare generala si aproximativa a structurii costurilor implementării unui GIS, care se poate apropia si de condiţiile actuale din România, este următoarea: 1. Echipamente 15% 2. Programe 20% 3. Pregătire personal 20% 4. Întreţinere echipamente 5% 5. Intreţinere programe 5% 6. Introducere date 20% 7. Intreţinere date 5% 8. Alte cheltuieli (studii teren, infrastructură, consumabile) 10%

11 Este de remarcat că doar 35% din costul implementării este reprezentat de investiţia în echipamente şi programe. De aceea, trebuie acordată o atenţie deosebită evaluării şi planificării tuturor activităţilor ce concură la implementarea GIS. Principalele costuri avute în vedere la implementarea unui GIS sunt următoarele: costul dotării şi cel al introducerii datelor. Pe plan mondial, se estimează că 70-80% din costul total al implementării îl reprezintă introducerea şi întreţinerea datelor. a) Cazul I Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie îndeplinite, în cazul cel mai favorabil, următoarele trei condiţii: (i) Produsele finale GIS să poată fi definite (ii) Produsele finale să aibă valoare economică (iii) Valoarea economică a produselor finale să poată fi măsurată. În acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri): B (cantitate-produse-finale) x (valoare-produs) = C costuri-implementare-gis Dacă valoarea lui B/C este mai mare sau egală cu 1, atunci implementarea GIS este justificată economic. În general, se estimează că investiţia se amortizează în decurs de 3-5 ani. b) Cazul II Nu există însă o abordare metodologică universal valabilă pentru estimarea beneficiilor GIS. Această situaţie se datorează în principal următoarelor trei cauze: (i) Obiectivele implementării GIS nu pot fi exprimate ca produse finale. Astfel de cazuri se întâlnesc atunci când tehnologia GIS este utilizată pentru a îmbunătăţi procesul de decizie din cadrul unităţii economice, reducându-se gradul de incertitudine şi riscurile asupra deciziilor. (ii) Valoarea economică a produselor finale nu poate fi măsurată ci doar estimată ca beneficiu indirect. În cazurile în care produsele finale GIS sunt plasate într-un lanţ tehnologic sau decizional mai amplu, fără ca ele să constituie rezultate finale cuantificabile. (iii) Introducerea tehnologiei GIS afectează costul produselor existente. În cazurile în care se obţin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producţie. De aceea, prezentăm în continuare o serie de beneficii tipice ce pot ajuta în evaluarea implementării GIS: a) Beneficii cuantificabile: reducerea timpului de producere şi actualizare a hărţilor; reducerea timpului necesar întreţinerii bazei de date, a echipamentelor, etc. reducerea costurilor de întreţinere; reducerea costurilor de planificare şi proiectare; reducerea timpului necesar activităţii administrative; reducerea costurilor activităţilor administrative; informaţii precise şi standardizate; informaţii actuale; acces rapid la informaţie. b) Beneficii necuantificabile: mai multă informaţie; creşterea calităţii analizelor în paralel cu reducerea timpului necesar analizei; capacitatea de a face analize imposibil de realizat fără tehnologia GIS; decizii mai bune; planificare mai bună; o mai bună înţelegere şi analiză a situaţiilor şi sistemelor de complexitate ridicată; prezentări de bună calitate la nivel decizional. O altă clasificare a beneficiilor obţinute prin implementarea GIS este următoarea: a) Beneficii de eficienţă: cost redus, obţinându-se aceleaşi rezultate ca şi înainte de implementarea GIS. b) Beneficii de eficacitate (productivitate): rezultate (produse) noi sau îmbogăţite; valoare crescută a activităţii. Produsele GIS se caracterizează prin: prezentarea grafică (cea mai sugestivă) a informaţiilor prezentate în mod tradiţional ca tabele; cost redus (în general, se constată realizarea de economii în valoare de 80% din costul execuţiei prin mijloacele tradiţionale); precizie îmbunătăţită;

12 noutate (se generează cu uşurinţă hărţi şi planuri noi, mai precise, mai frumoase, mai diverse); favorizarea îmbunătăţirii calităţii şi promptitudinii deciziilor. Incheiem acest capitol citându-l pe Stephen Gillespie, cel care a condus în 1995 din partea U.S. Geological Survey un studiu amănunţit privind eficienţa utilizării GIS în aplicaţii guvernamentale. "Datele spaţiale digitale nu au nici o valoare ele însele. Nu pot fi consumate la masa de prânz, nici nu pot fi îmbrăcate într-o zi geroasă de iarnă. Nu pot fi atârnate pe perete pentru a fi admirate, nici nu-ţi produc o plăcere strecurându-le printre degete. Sunt valoroase numai pentru că oamenii le pot introduce în calculator pentru a realiza ceva cu ele. Valoarea datelor este funcţie de beneficiile obţinute în urma utilizării lor în GIS". 6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS Indiferent de mărimea şi repartiţia costurilor de implementare (dotare hardware şi software, culegere date, introducere date, pregătire personal, materiale consumabile, întreţinere, etc.), factorul hotărâtor în obţinerea unei aplicaţii GIS operaţionale nu poate fi cuantificat în bani: succesul implementării şi funcţionării unui GIS depinde în primul rând de modul de organizare a activităţii. 6.1 Schema de organizare Pentru a avea succes în implementarea unui GIS complet, schema de organizare a personalului trebuie să prevadă îndeplinirea operativă a 11 activităţi generale. Fiecare dintre acestea necesită anumite cunoştinţe, aptitudini, personalităţi. Desigur, nu este exclus ca o singură persoană să execute mai multe dintre aceste activităţi sau ca un colectiv de persoane să se ocupe exclusiv doar de una dintre activităţile prevăzute. În acelaşi timp, în funcţie de aplicaţie, este posibil ca unele dintre aceste activităţi să nu apară în schema de organizare Conducătorul de proiect Acesta trebuie să înţeleagă cum se pot aplica tehnologiile GIS pentru rezolvarea problemelor proprii organizaţiei pentru care lucrează. El trebuie să cunoască cerinţele celor care vor fi utilizatorii GIS-ului implementat, atât în cadrul organizaţiei cât şi în afara acesteia, astfel încât să urmărească satisfacerea tuturora. Printre aptitudinile conducătorului de proiect este de preferat să se numere şi cele de bun comerciant pentru a reuşi să valorifice GIS-ul în momentul definitivării acestuia. Intrucât implementarea unui GIS este costisitoare şi de durată, el trebuie să fie capabil să menţină încrederea factorilor de decizie ai organizaţiei sale pentru a susţine şi finanţa implementarea. Conducătorul de proiect trebuie să înţeleagă performanţele şi limitările unui GIS. El trebuie să poată evalua corect resursele necesare implementării unor aplicaţii tipice GIS. În acest sens, în principal, el trebuie să înţeleagă cerinţele implementării bazei de date, costurile automatizării acesteia şi strategiile de urmat în vederea realizării optime a analizelor asupra datelor spaţiale. Conducătorul de proiect este cel care trebuie să selecţioneze şi apoi să conducă personalul calificat implicat în executarea celorlalte 10 activităţi. Tot el are răspunderea pentru menţinerea productivităţii echipei alese precum şi a răsplătirii corecte a membrilor acesteia pentru eforturile depuse de fiecare Analistul GIS Acesta posedă cunoştinţe tehnice şi experienţă în aplicarea unui GIS pentru a rezolva cerinţele utilizatorilor vizaţi. El trebuie să fie capabil să proiecteze şi să automatizeze baza de date GIS. De asemenea, el trebuie să ştie cum să proiecteze şi să execute analize spaţiale complexe. Evident, analistul GIS trebuie să fie capabil să poarte un dialog cu toţi utilizatorii potenţiali ai GIS-ului aflat în curs de implementare şi să traducă apoi cerinţele acestora în termenii unei specificaţii tehnice care să asigure realizarea procedurilor GIS care să răspundă tuturor aşteptărilor utilizatorilor. Acest proces se desfăşoară iterativ. Analistul GIS implementează sistemul conform cerinţelor exprimate de utilizatori, apoi solicită observaţiile acestora pentru a aduce corecţii şi îmbunătăţiri sistemului. El este răspunzător pentru câştigarea şi păstrarea încrederii utilizatorilor prin satisfacerea deplină a cerinţelor acestora şi prin aceasta, este răspunzător de succesul implementării Administratorul bazei de date Acesta are experienţă în proiectarea bazei de date spaţiale, în organizarea logică a obiectelor geografice pe straturi tematice, alegerea surselor de date adecvate fiecărui strat tematic, definirea şi codificarea informaţiilor descriptive. Administratorul bazei de date trebuie să asigure automatizarea bazei de date prin alegerea procedurilor celor mai eficiente. El are răspunderea pentru gestionarea şi actualizarea datelor cu asigurarea calităţii, integrităţii şi confidenţialităţii datelor după caz. Administratorul bazei de date cooperează permanent cu administratorul GIS şi furnizează comenzile de lucru pentru personalul implicat în activităţile 5,6 şi Administratorul GIS Acesta posedă cunoştinţele necesare exploatării hardware-ului, software-ului şi bazei de date spaţiale pentru a implementa într-o manieră productivă toate funcţiile specificate de analistul GIS. El este responsabil cu activitatea

13 productivă curentă începând cu operaţiile de introducere a datelor şi terminând cu generarea de grafice, schiţe, scheme, planuri, hărţi şi rapoarte reprezentând rezultatele unei analize spaţiale. În acest sens, el cooperează cu administratorul bazei de date şi se ocupă cu organizarea şi supravegherea operaţiilor curente efectuate de personalul implicat în activităţile 5,6 şi Specialistul în interpretare fotogrametrică/desenatorul tehnic Acesta se ocupă cu realizarea de manuscrise de hărţi prin compilarea şi integrarea informaţiilor cartografice provenite de la diferite surse. Manuscrisele de hărţi realizate de el constituie sursa de date pentru digitizare/scanare şi introducerea informaţiilor descriptive. El trebuie să utilizeze surse de date cum ar fi: planuri şi hărţi existente, fotograme aeriene, imagini satelitare, studii de teren, şi să posede cunoştinţele necesare interpretării tematice a datelor utilizate. De asemenea, el trebuie să stăpânească principiile de bază ale cartografiei pentru a poziţiona şi delimita cu precizie obiectele geografice pe manuscrisele realizate. Evident, îi sunt absolut necesare aptitudini de desenator tehnic pentru ca manuscrisele realizate să aibă acurateţea cerută de aplicaţia GIS care le va folosi drept suport Operatorul de digitizare/scanare/introducere de date de la tastatură Acesta efectuează automatizarea şi întreţinerea bazei de date GIS. El digitizează sau scanează hărţi, introduce datele tabelare reprezentând atributele obiectelor geografice din baza de date, editează hărţile digitale pentru corectarea erorilor şi efectuează actualizarea datelor. Pentru aceasta, el execută toate operaţiile specificate de administratorul bazei de date şi/sau de administratorul GIS Specialistul în redactarea rezultatelor finale Acesta se ocupă cu producerea de grafice, schiţe, scheme, planuri, hărţi şi rapoarte. În plus, el trebuie să stabilească procesul de redactare a rezultatelor finale pe care să-l apeleze utilizatorul căruia îi este destinat GIS-ul implementat. În acest scop, este de preferat ca el să posede cunoştinţele cartografice necesare realizării de hărţi de bună calitate, cu un mesaj clar, uşor de înţeles, respectând regulile de reprezentare grafică specificate de utilizator. În acest sens, el trebuie să creeze biblioteci de simboluri cartografice specifice aplicaţiilor GIS vizate. El trebuie să implementeze o serie de procedee simple, rapide, pentru afişarea unor rezultate standard descriind conţinutul bazei de date GIS la un moment dat. Evident, specialistul în redactarea rezultatelor finale trebuie să cunoască regulile de realizare a hărţilor în funcţie de scara şi tema reprezentată, modul de amplasare a adnotărilor, crearea de legende şi texte explicative, etc Administratorul de sistem Acesta este responsabil cu întreţinerea configuraţiei de calcul (hardware şi software) utilizate pentru implementarea GIS-ului. El trebuie să asigure funcţionarea tuturor componentelor necesare implementării. El răspunde de piesele de schimb şi de materialele consumabile, efectuând atât operaţiile de instalare şi întreţinere a echipamentelor şi softwareului, cât şi de arhivare pe suport extern a informaţiilor (date şi programe) conform unui program bine stabilit. Administratorul de sistem trebuie să posede cunoştinţele şi experienţa necesare întreţinerii diverselor tipuri de echipamente precum şi interconectării acestora în reţele, atunci când este cazul Programatorul de aplicaţii Acesta se ocupă cu dezvoltarea de interfeţe utilizator orientate către aplicaţie. Utilizând secvenţe complexe de operaţii GIS, acesta construieşte macro-comenzi apelabile printr-o simplă selectare a unei opţiuni dintr-un meniu proiectat astfel încât utilizarea GIS-ului implementat să fie cât mai naturală pentru utilizator. În acest sens, vor fi implementate macro-comenzi pentru toate tipurile de prelucrări cerute de utilizator (introducerea şi editarea datelor, efectuarea analizelor spaţiale, redactarea rezultatelor finale). El trebuie să cunoască în profunzime funcţiile GIS, structura şi conţinutul bazei de date, cerinţele aplicaţiilor de interes pentru utilizator, modul de lucru tradiţional cu care este obişnuit utilizatorul. În plus, el trebuie să posede cunoştinţe de programare Instructorul de GIS Utilizatorul este cel deservit de GIS-ul implementat. Pentru ca implementarea GIS să aibă succes, aceasta trebuie să vizeze un utilizator real. Evident, sarcina implementării GIS este cu atât mai uşoară cu cât utilizatorul, pe lângă cunoştinţele şi experienţa specifice domeniului său de activitate, posedă şi cunoştinţe despre funcţiile unui GIS. În acest mod, utilizatorul ar fi în măsură să înţeleagă în ce mod tehnologiile GIS l-ar putea ajuta în muncă. Nu se poate obţine o implementare GIS adecvată decât dacă se porneşte de la un proiect cu specificaţii de definiţie corect şi complet formulate. Pentru aceasta, organizaţia care se ocupă cu implementarea GIS trebuie să desfăşoare şi o activitate de instruire a utilizatorilor vizaţi. Activitatea de instruire cuprinde două etape. Prima este premergătoare implementării GIS şi are drept scop informarea potenţialilor utilizatori despre posibilităţile oferite de GIS în general, şi în special despre modalităţile concrete în care aplicaţiile specifice acestora pot beneficia de utilizarea unui GIS. Cea de-a doua etapă se desfăşoară la finalizarea implementării GIS având drept scop instruirea utilizatorilor în exploatarea facilităţilor implementate.

14 Utilizatorul Legat de cele prezentate anterior, la implementarea cu succes a unui GIS trebuie să participe şi utilizatorul, beneficiarul noului sistem. Acesta trebuie să furnizeze informaţiile de specialitate necesare proiectării şi implementării bazei de date şi a funcţiilor GIS. Utilizatorul, specializat în geodezie, pedologie, cadastru, telecomunicaţii, etc., după caz, poartă dialoguri cu personalul implicat în activităţile 1, 2, 3, 4, 7 şi Strategii de implementare Indiferent care ar fi structura organizaţiei care se ocupă cu implementarea GIS, în timp, pe parcursul implementării, trebuie asigurată executarea activităţilor prezentate anterior. O strategie frecvent utilizată pentru a îndeplini cerinţele celor mai importante activităţi la începutul unei implementări GIS, de obicei de amploare redusă - aşa-numitul proiect pilot - o constituie echipa în doi. Aceasta efectuează majoritatea funcţiilor tehnice de conducere precum şi operaţii de rutină. Un membru al echipei execută proiectarea bazei de date, introducerea datelor prin metodele alese, prelucrările de bază şi analizele geografice prevăzute de implementarea GIS. Al doilea membru îndeplineşte funcţia de administrator de sistem, programează interfeţe şi macro-comenzi speciale, dezvoltă proceduri GIS pentru redactarea rezultatelor finale. Analizând realizările din ultimii ani în domeniul implementărilor GIS în lume, se pot evidenţia 5 strategii de succes utilizate frecvent Strategia "echipei în doi" Aşa cum s-a prezentat mai înainte, multe organizaţii au început prin a constitui o echipă formată din doi membri calificaţi să efectueze toate activităţile necesare implementării GIS pentru o aplicaţie bine definită, de amploare redusă. În timp, cei doi responsabili ai implementării GIS identifică printre personalul organizaţiei lor alte persoane pe care le iniţiază în GIS şi cărora le încredinţează realizarea unora din activităţile de implementare. În acest mod, pe măsura acumulării experienţei, organizaţia ajunge să dispună de personal calificat pentru toate activităţile prevăzute de schema generală de organizare şi poate aborda proiecte GIS oricât de complexe Strategia "pe furiş" Din păcate, nu toţi factorii decizionali ai organizaţiilor care ar putea beneficia de implementări GIS înţeleg şi aprobă o astfel de acţiune. În astfel de cazuri, se poate începe prin a se achiziţiona software GIS pentru o configuraţie hardware existentă deja, cum ar fi un PC legat la un digitizor şi un plotter sau imprimantă grafică. Cu această dotare minimă, o persoană având cunoştinţele necesare îşi poate propune să dezvolte o aplicaţie completă demonstrativă. Cheia succesului unei astfel de abordări o constituie existenţa prealabilă a unor date geografice care să permită implementarea imediată a unei aplicaţii. Dacă procesul de automatizare a bazei de date GIS este prea anevoios, iniţiatorul acţiunii este în pericol de a eşua prin consumarea resurselor financiare înainte de a reuşi să demonstreze avantajele oferite de un GIS. Dar, dacă reuşeşte să definească o aplicaţie de mare interes şi ajunge în stadiul în care GIS-ul implementat îi permite obţinerea unor rezultate concrete, atunci cu siguranţă pentru viitoarele propuneri de implementări GIS se va putea obţine suportul factorilor de decizie, inclusiv pentru extinderea dotării hardware şi software Strategia "serviciilor contra cost" Această strategie constă în dezvoltarea de aplicaţii GIS pe bază de contract cu alte organizaţii care comandă şi plătesc serviciile aferente unei implementări GIS. Cele mai frecvente servicii solicitate vizează generarea de baze de date GIS prin digitizarea/scanarea hărţilor şi introducerea datelor descriptive, dezvoltarea de interfeţe utilizator orientate către aplicaţie (analize de reţele, studii de amplasament, evaluări de patrimoniu, studii de sistematizare, etc.) sau producţia de hărţi pe diverse suporturi. O cerinţă majoră a acestei abordări o reprezintă dotarea organizaţiei cu echipamente performante şi în pas cu dezvoltarea tehnologică pentru a putea dezvolta continuu gama şi calitatea serviciilor oferite Strategia "raportului cost-performanţă" În această abordare, se începe printr-un studiu de fezabilitate, prezentându-se un raport bine documentat în care să se demonstreze în ce mod utilizarea unui GIS va duce la creşterea eficienţei activităţii organizaţiei implicate. Adeseori, în astfel de cazuri se elaborează un plan concret de implementare pe baza rezultatelor obţinute prin efectuarea unui studiu al cerinţelor aplicaţiilor GIS vizate şi a unui proiect pilot. Acest plan este însoţit de o analiză cost-performanţă care trebuie să evidenţieze beneficiul net adus de implementarea GIS. Din păcate, oricât de surprinzător ar părea după creşterea spectaculoasă a vânzărilor de GIS din ultimii ani, există foarte puţine studii care să demonstreze limpede beneficiul economic adus de GIS unei organizaţii. Nu este simplu să evaluezi cantitativ efectele utilizării tehnologiilor GIS reflectate în special asupra calităţii unor activităţi, fie că este vorba de înlesniri aduse unor procese anevoioase, de obţinerea unor rezultate concrete într-un timp semnificativ redus, sau de asigurarea integrităţii şi consistenţei datelor prin impunerea unei discipline stricte în automatizarea bazei de date. Această strategie este indicată în special în domeniul protecţiei mediului înconjurător. În astfel de cazuri, utilizarea unui GIS se poate concretiza în semnalarea, şi prin aceasta, în prevenirea unor efecte negative asupra mediului ca

15 urmare a unor proiecte de investiţii înainte ca acestea să se realizeze practic. De asemenea, se poate aplica cu succes această strategie pentru aplicaţii vizând supravegherea dotărilor edilitare şi a altor elemente de infrastructură ale unei localităţi Strategia "partajării resurselor" În această strategie, mai multe organizaţii cooperează la implementarea unui singur GIS dar care să integreze facilităţile cerute de fiecare în parte. Astfel se pot achiziţiona încă din start echipamentele şi software-ul GIS necesare implementării, efortul financiar, deşi considerabil, fiind suportat în comun de părţile interesate. Ideea de bază a acestei abordări este următoarea: fiecare organizaţie răspunde de automatizarea şi întreţinerea informaţiilor geografice aferente temelor proprii, dar, în acelaşi timp, toate organizaţiile au acces la întreaga baza de date GIS după necesităţi. Pentru asigurarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor la nivel global, se implementează proceduri de acces pe diverse nivele (numai citire, scriere/citire, scriere/citire/ştergere, sau deloc). Cheia succesului unei astfel de abordări o constituie asigurarea flexibilităţii modelului şi structurii de date pe care se bazează implementarea GIS astfel încât să se poată satisface cerinţele diverselor aplicaţii de interes pentru organizaţiile participante. Ceea ce se urmăreşte în acest caz, este dezvoltarea unui GIS multi-disciplinar, care să permită pe de o parte, accesul fiecărui utilizator la segmentul său de date din baza de date comună în vederea actualizării şi efectuării unor prelucrări de bază specifice activităţii sale, şi, pe de altă parte, integrarea tuturor datelor astfel încât oricare dintre utilizatori să poată efectua interogările şi analizele complexe autorizate asupra întregii baze de date GIS. În afară de cele 5 strategii prezentate anterior, larg utilizate în lume în prezent, se pot imagina numeroase alte variante posibile de urmat. Dar, indiferent de strategia aplicată, implementările GIS care au avut succes prezintă următoarele similitudini: când s-a dorit o implementare de mare complexitate, implementarea propriu-zisă s-a efectuat numai în urma analizei rezultatelor obţinute prin realizarea în prealabil a unui proiect pilot implementarea a vizat utilizatori reali, ale căror cerinţe le-a satisfăcut pe deplin implementarea a beneficiat încă de la început de participarea a cel puţin doi specialişti cu o solidă pregătire tehnică implementarea a beneficiat de participarea utilizatorilor, care au preluat sistemul implementat sub controlul lor. Utilizatorii s-au angajat activ în dezvoltarea de proceduri GIS care să vină în sprijinul propriilor lor activităţi curente o dată constituită echipa GIS a organizaţiei, aceasta a fost susţinută moral şi material pentru ca personalul calificat ale cărui cunoştinţe şi aptitudini s-au îmbogăţit pe măsura experienţei câştigate în timpul implementării să nu migreze către alte locuri de muncă. 6.3 Programe GIS folosite in lume Clasificarea produselor GIS Sistemele Informatice Geografice au fost, pâna nu demult, aplicatii de lux. Astazi, versiuni puternice pentru calculatoarele personale au facut aceste aplicatii posibile de abordat de un numar mare de utilizatori. Exista urmatoarele clase consacrate de produse GIS: produse Expert GIS; produse Desktop GIS; produse GeoEngineering; produse Web GIS; produse AM/FM; produse DBMSs

16 Deoarece o bază de date spaţiale reprezintă, în acelaşi timp, o bază de date grafice şi o bază de date atribut, care se integrează şi formează o singură entitate, pentru realizarea unui GIS un singur program de calculator nu este suficient. În general, elementul fundamental al unui GIS este harta digitală (o colecţie de simboluri grafice), căreia îi corespunde o colecţie de simboluri atribut. Toate acestea sunt organizate într-o formă numerică, pentru a fi compatibile cu arhitectura şi modul de funcţionare ale calculatoarelor. De exemplu: pentru o localitate, străzile sunt reprezentate prin linii iar cvartalele de locuinţe prin poligoane (elemente ale bazei dedategrafice), iar tipurile de acoperământ al străzilor şi caracteristicile constructive ale clădirilor sunt stocate în baza de date atribut. Ca urmare, chiar companiile producătoare de softuri au fost nevoite să conceapă pachetele de programe ca sumă a unor module sau subsisteme care sunt activate şi folosite pe măsură ce se realizează baza de date şi apare necesitatea realizării analizei spaţiale. În plus, cum posibilităţile acestor pachete de programe sunt încă limitate de posibilităţile reale de concepere şi scriere, un singur pachet de programe nu este suficient, utilizatorii fiind nevoiţi să facă o analiză atentă a acestora şi să recurgă la cel puţin două, trei astfel de pachete pentru a-şi realiza toate obiectivele propuse. Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuie să cuprindă următoarele componente soft, adaptate datelor georefenţiate: sistem de achiziţionare, editare, transformare, verificare şi validare a datelor; sistem de gestiune a bazelor de date; sistem de procesare şi analiză a imaginilor; sistem de cartografiere computerizată; sistem de analiză statistică şi spaţială; sistem de afişare şi redare grafică. Deoarece sunt create pentru a fi rulate pe platforme diferite, prezentăm în tabelul cu cele mai utilizate pachete de programe SIG: ARC/VIEW este un pachet de programe creat de ESRI (Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New York Street, Redlands, California, USA), conceput iniţial ca mijloc de vizualizare a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devenit unul dintre cele mai răspândite programe de GIS din lume ca urmare a uşurinţei în exploatare şi a structurii modulate care acceptă practic un număr nelimitat de extensii create de utilizatori conform propriilor necesităţi. Mai mult decât atât, ESRI a creat un adevărat forum pentru dezvoltatorii de aplicaţii GIS pentru ArcView, punând la dispoziţie o parte a codului sursă. Denumire program Platforma de rulare Denumire program Plaforma de rulare ALLIANCE PC IDRISI PC APIC St INTERGRAPH PC ARCAD PC INFOCAD St ARC/INFO St/PC MAPBOX PC ARCVIEW St/PC MAPII Ap ARCGIS PC MACMAP Ap ATLAS PC MAPGRAFIX Ap AUTOCAD St/PC/Ap MAPINFO PC AUTOROUTE PC MGE St/PC CARTES & BASES PC MICROCARINE Pc ARTHAGO PC MOSS St CARTO-PC PC MULTISCOPE PC CHOROSCOPE PC PEC GIS St CITIX St/PC PREFIX St DATA PK PC RESOCAD PC EDICART PC SICAD St ENVI PC SAMLLWORLD St ERDAS St/PC SPANS St/PC GDS St STAR St GENASYS St SYNERGIS St GEOCITY St SYSTEME 9 St GEOCOMM PC TOPOLISP PC GEOCONCEPT PC/Ap URBACAD PC GeoCube PC URIAH St GEOIMAGE St VIACAD PC Geo/SQL St/PC VUE3D St GEOVISION St St = Staţie grafică GLOBAL MAPPER PC PC = PC compatibil IBM GRASS St Ap = MacIntosh Structura modulată, capacitatea de operare cu fişiere vector şi raster şi, nu în ultimul rând, posibilităţile de a crea şi adăuga extensii special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au făcut să alegem ArcView ca pachet de programe pentru laboratoarele Facultăţii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

17 7. Open GIS De ce OpenGIS? Extinde beneficiile OpenGIS la GIS-ul traditional Aduce inter-operabilitate intre sisteme, date, functionabilitate. Stabileste un limbaj comun si un sistem unificat pentru informatiile geografice Creaza sisteme din cele mai bune componente. Beneficiile OpenGIS Integrare cu standardele de software bazat pe componente Cicluri de dezvoltare rapide si eficiente Evita transferurile de date si redundanta Protejeaza investitia - acesta se va vedea in viitor(profituri viitoare) Ce este Consortiul Open GIS (OGC)? O asociatie bazata pe consens si formata din organizatii publice si private. Creator si manager al unei largi arhitecturii industriale pentru geoprocese interoperabile. Furnizor al modelelor bazate pe procese interoperabile cu geodate pentru factori de decizie in dezvoltarea afacerilor centrate pe utilizator. Organizatorul forumului deschis pentru conducerea si planificări raţionale a proceselor industriale. Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura informationala. Misiunea OGC Implica dezvoltatorii si utilizatorii ai resurselor de informatii geografice -- incluzand vendori, integratori,academii,agentii guvernamentale si organizatii obisnuite -- in dezvoltarea comuna a specificaţiilor tehnologiei interoperabile si lucreaza la promovarea produselor interoperabile certificate. Sincronizeaza tehnologia de geoprocesare cu standardele tehnologice informationale curente si in dezvoltare bazate pe sistemele deschise, cu procesarea distribuita si schemele de procesare bazate pe componenete. Organizator al forumului industrial care promoveaza initiativele de dezvoltare si colaborare pentru geopreocesare distribuita. Definiţia OpenGIS OpenGIS constituie geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a împarti geodate eterogene si de a geoprocesa resurse in mod transparent in retele. Cel mai inalt nivel al specificatiilor interoperabilitatii. Specificatiile OpenGIS ( OGIS ). Specificatii despre software care permite impartirea geodatelor si interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila. Consortiul Open GIS, Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala. Specificatiile OpenGIS Versiunea curenta are 14 capitole si un sumar Noi capitole sunt in lucru... Capitolele: 1. Geometria Structurilor 2. Sistemele de referinta spatiale 3. Geometria localizarilor 4. Functii si interpolari 5. Trasaturile OpenGIS si Colectii de caracteristici 6. Acoperirea 7. Imaginea Pamantului 8. Relatiile caracteristicilor 9. Calitate 10. Tehnologie de transfer 11. Metadata

18 12. Arhitectura serviciilor 13. Catalogul serviciilor 14. Comunitatea semanticii si comunicatiilor ISO TC 211 Informatii geografice ISO (International Standards Organisation) lucreaza la standardizarea Informatiilor geografice de cativa ani cu comitetul sau 211. Ca o asociatie din industrie, OGC evident ca a fost capabil sa antreneze mai multe resurse si sa fie mai rapid decat ISO TC 211 Ambitiile lui ISO TC 211 au fost sa stabileasca o baza solida pentru transferul de date - OGC a supralicitat cerintele, aducand obiective clare si interoperabilitate puternica. Cooperarea dintre OGC si ISO a fost stabilita si este o alianta de clasă A. Modelele OpenGIS Ce cuprinde Modelul deschis de geodate OpenGIS: caracteristicii si acoperirea geometrie si sisteme de referinta scheme de caracteristici colectii de caracteristici si schema de proiect Ce cuprinde Modelul de servicii OpenGIS : cataloage, metadate operatii geospatiale si imagini 8. ArcGIS 9.3 În cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute si geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data Object model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa înzestreze elementele geografice cu un comportament natural. De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin adaugarea unei coloane într-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui comportament acestor elemente. Între datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost introdus conceptul de topologie. Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale dintre obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune). Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se intersecteaza, cât de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul. 8.1 Functiile sistemului ArcGIS Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse în fiecare strat, a atributelor necesare descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor. Proiectarea bazei de date se realizeaza în trei pasi: Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi In general, organizarea datelor pe straturi se face tinând cont de doua criterii: - tipul datelor: punct, linie sau poligon; - tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.). Pasul 2. Definirea atributelor

19 Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In plus, pentru întreaga baza de date se construieste un dictionar în care, pentru fiecare strat se precizeaza numele atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile. Pasul 3. Asigurarea registratiei coordonatelor între straturi Pentru o corecta registratie, acele elemente care apar în mai multe straturi (de exemplu conturul zonei de studiu, linia de coasta litorala) se vor digitiza o singura data într-un strat aparte - un sablon. În continuare, toate celelalte straturi se vor construi pornind de la acest strat sablon si adaugând elementele specifice Introducerea datelor Un strat al bazei de date se poate introduce prin digitizare, scanare sau prin conversia unor date digitale existente din alt fomat în formatul dorit. Datele pot fi introduse automat si în urma unor masuratori efectuate cu GPS-uri. Exista mai multe moduri în care pot fi stocate datele geogafice, si anume: formatul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hartii; modelul raster, care descrie suprafata Pamântului ca o matrice formata din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; si modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezinta forma suprafetelor Interogarea datelor Interogarea datelor presupune identificarea anumitor elemente prin indicarea lor pe ecran sau identificarea tuturor elementelor care satisfac o anumita conditie. Se pot realiza interogari spatiale, de genul sa se afle toate elementele care se gasesc în interiorul unui dreptunghi sau selectii ale elementelor unei teme îin functie de pozitiile lor relative fata de elementele altei teme. În acest ultim caz, putem determina, de exemplu, toate orasele care se gasesc în interiorul unui judet, toate localitatile prin care trece un drum, toate orasele care se gasesc la o distanta mai mica de x km de un drum, etc Analiza Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul de GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor. Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate în urma analizei geografice dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage în diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata. Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii între doua straturi reprezentând aceeasi zona de teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumându-si atributele corespunzatoare obiectelor peste care se suprapun în cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un nou strat. Prin combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale între date. De exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinzând parcele de teren cu un alt strat continând tipuri de sol într-o zona data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel încât se pot identifica acele parcele situate pe sol degradat Afisarea rezultatelor Rezultatele analizei geografice se pot reprezenta grafic pe o harta însotite de o descriere sub forma unui raport cuprinzând datele tabelare, inclusiv valorile calculate în cadrul analizei. Pentru realizarea hartii finale, în general, sunt combinate mai multe straturi ale bazei de date cuprinzând obiectele geografice urmarite în proiect, sunt adaugate o serie de elemente cartografice si sunt elaborate rapoartele descriptive. In afara unor harti, pot fi puse la dispozitia utilizatorului rapoarte sau grafice care sa puna în evidenta diverse caracteristici ale temelor. Harta conceputa este apoi tiparita sub forma unei harti pe hârtie sau este stocata sub forma unei imagini. De asemenea, harta poate fi pusa la dipozitia publicului pe Internet, pentru a fi consultata de persoanele interesate. 8.2 Georeferentierea datelor Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de

20 pe suprafata pamântului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim meridian si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea sunt unghiuri masurate din centrul pamântului la un punct de pe suprafata pamântului. Unghiurile sunt adesea masurate în grade. În sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are longitudinea 0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara în mod obisnuit în grade zecimale sau în grade, minute, secunde. Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamântului, ele nu sunt unitati uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce în ce mai mici pâna când se transforma într-un sigur punct la poli. Forma si dimensiunea unei suprafete într-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. În timp ce sferoidul aproximeaza forma pamântului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamântului. Un datum furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamântului. El defineste originea si orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel încât acesta sa se potriveasca cât mai bine cu suprafata pamântului într-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamântului, punctul respectiv se numeste punct de origine al datumului si este diferit de centrul pamântului. Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a lungul celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic de coordonate care la rândul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid. Într-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu originea în centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza în raport cu pozitia centrala. Una specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x si coordonata y. În acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul întregului domeniu x, y. Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata într-o foaie plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei pamântului în doua dimensiuni conduce la distorsiuni în forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie a hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane. Proiectii diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel încât sa minimizeze una sau doua din caracteristicile datelor. Cele mai importante tipuri de proiectii sunt: conice cilindrice plane Datele stocate într-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamântului. În acest scop pot fi realizate urmatoarele operatii: Proiectarea datelor Transformarea coordonatelor Ajustarea datelor (rubersheeting) Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile la scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala înalta si astfel ele arata numeroase detalii. În schimb, hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine detalii. În functie de cât de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii. Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si coverage stocheaza informatia legata de proiectie în fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin minte aceste infomatii în fisiere World, iar în cazul unei Geodatabase informatia este retinuta în tabele. 8.3 Generalitati Într-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondenta cu una sau mai multe îinregistari din diverse tabele de atribute.

21 Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stâlpi de înalta tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vârfurile muntilor. Punctele se reprezinta utilizând diverse simboluri punctuale grafice si pot fi însotite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Liniile reprezinta obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezinta utilizând diverse simboluri liniare grafice si pot fi însotite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Poligoanele sunt suprafete închise reprezentând forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utilizând diverse simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi însotite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Un strat grupeaza obiecte abstracte în unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon. Stocarea datelor într-un strat este determinata în primul rând de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip punct, linie sau poligon) si în al doile rând de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de preferat ca într-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au aceleasi atribute. Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem de coordonate, aceeasi întindere geografica. Gruparea straturilor într-o colectie se face pe baza topologiei sau pe baza geometriei coincidente. Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, în tabel exista o înregistrare care stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este realizata prin intermediul unor identificatori (în general, un câmp al tabelului) care sunt unici. Stocarea obiectelor abstracte se face în doua moduri: format vector format raster În modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definita în spatiu. Pozitia si forma obiectelor este reprezentata utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii; de exemplu, altimetria se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hartilor, dar este mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafetei în orice punct sau directia pantei. Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. În cazul unui model topologic al datelor, se utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin: toate liniile au un punct de început si un punct de sfârsit (nod sau jonctiune). liniile care au în comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza) liniile se pot conecta pentru a forma poligoane liniile pot avea poligoane în stânga sau în dreapta lor Formate de date vector Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale: shapefile coverage geodatabase fisiere CAD tabele de evenimente Formatul de date shapefile Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a straturilor. Atributele sunt stocate în fisiere dbase. Tabelul asociat contine un câmp numit "Shape" în care sunt stocati identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale. Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere: shapefile.shp

22 shapefile.shx shapefile.dbf În fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar în fisierul shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii referitoare la proiectia datelor. Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate în mod implicit informatii topologice Formatul de date coverage Un coverage este o colectie de straturi. În acest caz, datele sunt stocate sub forma unui director. Acest format de date este un format topologic, în sensul ca relatiile spatiale dintre elemente sunt tinute minte în fisiere separate. De aceea, pentru acest tip de date trebuie construita topologia, care poate fi de tip punct, linie sau poligon. Un coverage poate avea topologie compusa de linie si punct sau de linie si poligon, dar nu poate avea în acelasi timp topologie de punct si poligon. Atributele elementelor sunt stocate în tabele INFO care au un câmp "Cover-ID" care face legatura între tabele si informatia spatiala. Coverage-urile sunt stocate în workspace-uri ArcInfo. Acestea sunt directoare care contin un subdirector special numit INFO. În acest subdirector sunt stocate tabele INFO. Administrarea coverage-urilor si a workspace-urilor se face doar cu instrumente ArcInfo. Nu trebuie folosite comenzi al sistemului de operare pentru ca acestea nu respecta legatura dintre coverage si tabelul de atribute din INFO Fomatul de date Geodatabase În formatul de date Geodatabase se pot stoca straturi sau colectii de straturi (feature datasets). Atât clasele de elemente, cât si atributele sunt stocate în tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri de date, în geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un câmp "Shape" care stocheaza informatia spatiala Formatul de date CAD Datele geografice pot fi stocate si în fisiere Computed Aided Design (CAD), cum ar fi fisiere DXF, DWG sau DGN. Fisierele CAD reprezinta o colectie logica care permite accesarea unui strat sau a tuturor stratuilor, la un moment dat. Aceste tipuri de date pot fi editate în ArcGIS doar dupa ce au fost convertite in clase de elemente din geodatabase sau în coverage-uri. Dintre toate formatele de date vector, doar formatul shapefile contine un singur strat, celelalte având posibilitatea de a stoca si colectii de straturi. Doar datele coverage si geodatabase au topologie. Singurul model de date care permite personalizarea elementelor este modelul geodatabase Date raster Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule rectangulare uniforme, fiecare celula având o valoare. Grila este reprezentata într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule se calculeaza pe baza coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din colturile grilei, tinând cont de pozitia celulei în grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si pe y. Valoarea unei celule indica obiectul situat în acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zona urbana, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine (fotografie); indicarea unei masuratori relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul marii, înaltimea unei cladiri fata de nivelul solului, etc. În modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte sunt reprezentate implicit. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exacta si depinde de rezolutia celulei. Prin rezolutia celulei se întelege dimensiunea suprafetei de teren reprezentate de o celula; cu cât suprafata reprezentata este mai mica, cu atât rezolutia este mai buna si deci datele mai precise, în schimb

23 este nevoie de mai multa memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-o singura celula a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor si pentru implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operatii pe vecinatati). În modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celula a valorii cotei corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei pantei, interpolarea curbelor de nivel). Exista doua moduri în care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. În ambele cazuri, datele sunt stocate sub forma unor rânduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o valoare. Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu cât dimensiunea celulei este mai mica, cu atât datele sunt stocate mai precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie. Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru stocarea datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar valori intregi, pe când gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate tabele de atribute Tabele Un tabel este o colectie de înregistrai (rândurile tabelului) si coloane (câmpuri). Datele care pot fi stocate într-o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. În cadrul aceluiasi tabel coloanele trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de câmpuri stocheaza tipuri diferite de valori. Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dbase, iar pentru date spatiale de tip geodatabase, tabelele sunt stocate în RDBMS-ul corespunzator. Atributele datelor spatiale pot fi stocate în tabelele elementelor sau în tabele separate. În acest ultim caz, putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui tabel în care sunt stocate valori unice prin care se identifica în mod unic înregistarile. Un tabel nu poate avea decât o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei straine pot fi duplicate. Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta câte obiecte "A" sunt legate de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate: one-to-one one-to-many sau many-to-one many-to-many Înainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste între ele. Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". În acest caz conectarea este logica si se presupune ca relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. În general, numele câmpurilor de legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul câmpurilor trebuie sa fie acelasi. Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. În acest caz, tabelele sunt legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt: Nu se creeaza noi straturi O conectare este persitenta pâna când se îndeparteaza Asocierea dinte tabele este dinamica Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor. Clasele de relatii pot fi definite între coveage-uri sau între clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia se defineste în ArcCatalog si se utilizeaza în ArcMap. Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate. Fomatele de fisiere în care pot fi stocate atributele sunt: dbase, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele se poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante sunt cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.

24 8.4 Platforma ArcGIS ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe standarde ale industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si în plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se caracterizeaza printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de dezvoltare pentru ArcView si ArcInfo. Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS. Produsele Desktop au toate aceleasi extensii: Spatial Analyst, 3D Analyst, Geostatistical Analyst, MrSID Encoder, ArcPress si StreetMap. De asemenea, produsele Desktop sunt toate alcatuite din aceleasi aplicatii: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox. ArcMap este aplicatia centrala a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizata pentru integrarea si vizualizarea datelor, crearea sau actualizarea atât a datelor spatiale cât si a atributelor, construirea de harti, realizarea de analize. ArcCatalog va ajuta sa organizati si sa administrati toate datele GIS. ArcCatalog contine instrumente pentru explorarea si gasirea informatiilor geografice, pentru înregistrarea si vizualizarea metadatelor, pentru vizualizarea rapida a datelor spatiale si pentru definirea schemei straturilor geografice. Scopul aplicatiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau wizard-uri. ArcToolbox este o aplicatie simpla ce contine numeroase instrumente pentru geoprelucrare. Exista doua versiuni de ArcToolbox: versiunea completa care este livrata cu ArcInfo si o versiune simplificata pentru ArcEditor si ArcView. Cu ajutorul instrumentelor din ArcToolbox se pot realiza analize si conversii ale datelor, precum si administrarea lor. ArcView 9.3, ArcInfo 9.3 si ArcEditor 9.3 au o interfata comuna. Aceasta interfata comuna împreuna cu arhitectura comuna determina ca ArcGIS si informatia geografica sa fie accesibile unei varietati de utilizatori cu necesitati GIS diverse. Arhitectura comuna permite, de asemenea, utilizatorilor sa aiba în comun aceleasi scripturi, instrumente personalizate, aplicatii sau extensii ArcView 9.3 ArcView 9.3 este cea mai semnificativa versiune din istoria acestui produs. ESRI a construit ArcView pe o arhitectura si un mediu utilizator complet noi, pe baza standardelor curente din aria tehologiei informatiilor. ArcView 9.3 se caracterizeaza printr-o interfata utilizator de tip Windows, intuitiva. El include Visual Basic for Applications pentru crearea de programe. ArcView 9.3 mentine functionalitatea de baza a lui ArcView 3.2 si a adaugat o multime de îmbunatatiri ca urmare a cererilor utilizatorilor. ArcView 9.3 este un produs de sine statator, exceptional si el reprezinta punctul de intrare in ArcGIS. ArcView 9.3 este format din aceleasi produse Desktop: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox. Caracteristici noi, importante ale lui ArcView 9.3 sunt: o noua ahitectura care poate fi extinsa. Noua arhitectura este conceputa special pentru Windows. cartografiere îmbunatatita proiectii instantanee (projection-on-the-fly) editare sporita administrare mai buna a etichetelor; posibilitatea de a crea adnotari. acces la Internet. ArcView citeste toate tipurile de date (shapefile, coverage, geodatabase), dar nu poate edita decât modelele simple de date: shapefile si personal geodatabase simple. Exista modalitati de a importa proiectele din ArcView 3.x in ArcView 9.3 sau versiuni anterioare. ArcView 9.3 poate fi instalat pe sisteme Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows VISTA si Windows ArcEditor ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul datelor, atât pentru editarea lor, cât si pentru proiectarea unei geodatabase. ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai

25 multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE. In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pâna la SDE Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. În ArcMap, ArcEditor afiseaza si editeaza toate tipurile de date ArcInfo ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea completa a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, în ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista instrumente GIS specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX. ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation. Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt: posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase suporta coordonate 3D si masuri liniare permite realizarea de geocodari permite acces la Internet administrare îmbunatatita a datelor tabelare Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia ArcSDE). 8.5 Utilizare ArcGIS ArcCatalog 1.1 Elemente de baza 1.2 Administrarea datelor 1.3 Vizualizarea datelor 1.4 Lucrul cu coverage 1.5 Mentinerea atributelor 1.6 Documentarea datelor 2. ArcMap 2.1 Elemente de baza 2.2 Crearea hartilor 2.3 Administrarea straturilor 2.4 Simbolizarea datelor 2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice 2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor 3. Interogarea datelor 3.1 Lucrul cu tabele 3.2 Rapoarte si grafice 3.3 Interogarea hartilor 4. Editarea datelor 4.1 Elemente de baza 4.2 Crearea de noi elemente 4.3 Utilizarea mediului de snapping

26 4.4 Crearea de elemente din alte elemente 4.5 Modificarea elementelor existente 4.6 Modicarea elementelor topologice 4.7 Modificarea atributelor

27 Capitolul 1. ArcCatalog Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru a explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele. 1.1 Elemente de baza Ce se poate face cu Arc Catalog? Dupa ce ne conectam la un director sau la o baza de date, putem explora continutul sau cu Catalog pentru a gasi harta pe care dorim sa o utilizam sau pentru a vizualiza anumite date. In plus fata de surse de date ca shapefiles sau coverages, Catalog ne lasa sa lucram cu harti (maps) si layers. Pentru Arc Catalog, un layer este un mod simplificat de stocare a datelor impreuna cu modul de simbolizare. Cand un director contine harti si layers putem afisa thumbnails pentru a ilustra continutul lor Cum se lanseaza Arc Catalog 1. Executati clic pe butonul Start din bara cu instrumente a lui Windows. 2. Alegeti Programs. 3. Alegeti ArcInfo. 4. Alegeti Arc Catalog Fereastra Arc Catalog Bara de titlu afiseaza amplasarea elementului selectat Executati clic pe butoanele din barele active cu instrumente pentru a explora view-ul curent. Fiecare eticheta afiseaza continutul elementului selectat intr-un mod diferit. Se muta aceasta bara pentru a redimensiona arborele Arborele Catalog ne permite sa accesam intregul continut al Catalogului. Bara de stare descrie ce face o comanda din meniu sau un Ce se gaseste in ArcCatalog

28 Catalog este locul in care putem asambla conectari la toate datele pe care este necesar sa le utilizam. Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca aceasta reprezinta un director de pe discul local sau o baza de date din retea. Impreuna conectarile creeaza un catalog de surse de date geografice. Directoarele individuale si coverages sunt articole (items) in catalog. Un articol reprezinta un element al arborelui Catalog. a) Directoare Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem acces la hard-discurile calculatorului si la alte directoare numite Database Connections si Coordinate Systems. In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul Coordinate Systems furnizeaza un loc unde se stocheaza si se administreaza sistemele de coordonate. Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local, la directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem indeparta conectarile la directoare. b) Harti si layers Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap. Un document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date geografice, sageti nord si titluri. Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in fisiere layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL prin care se selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia pentru a afisa elementele sale. c) Shapefile, fisiere dbase si alte tipuri de fisiere Un director poate contine shapefiles care stocheaza elemente geografice si atributele lor. Elementele geografice dintr-un shapefile pot fi reprezentate prin puncte, linii sau poligoane. Directorul poate contine, de asemenea, si tabele dbase care pot stoca atribute suplimentare. d) Coverages si tabele INFO Coverages utilizeaza o multime de clase de elemente pentru a reprezenta elemente geografice. Fiecare clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari

29 (texte). Clasele de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a defini elemente, adesea este nevoie de mai multe clase de elemente. Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei clase de relatii. e) Geodatabase Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase. Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi sistem de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau informatii geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z. O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel. Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua combina elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre clasele sale de elemente. f) Multimi de date raster si TIN ArcCatalog permite accesarea directa a datelor raster intr-o varietate de formate. Putem lucra cu numeroase tipuri de imagine si cu griduri ArcInfo. Multimile de date raster sunt compuse dintr-una sau mai multe benzi raster. O banda raster este o matrice dreptunghiulara de celule. g) Desene CAD Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din ele reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele Catalog. O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime de date CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari. h) Sisteme de coordonate Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei pamantului. Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma coordonatele latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o suprafata doi-dimensionala. i) Fisiere XML Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta parte, ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles. Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt create utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi utilizate pentru a interoga si a evalua datele XML.

30 1.2 Administrarea datelor Selectarea unor elemente din arborele catalog si din lista Contents 1. Alegeti eticheta Contents. 2. In arborele Arc Catalog executati clic pe directorul D:\student. 3. In lista Contents executati dublu-clic pe coverage Rom. In eticheta Contents vor fi afisate datele din acest coverage: arc, polygon, label. 4. In arborele Catalog executati dublu-clic pe coverage-ul Ape. Datele pe care le contine vor fi afisate in arborele Catalog. 5. Executati dublu-clic pe date de tip shapefile. 6. Executati dublu-clic pe harti sau pe fisiere de tip XML Stergerea datelor 1. In arborele Catalog selectati un coverage sau un shapefile etc. 2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat. 3. Alegeti Delete Redenumirea datelor 1. In arborele Catalog, executati clic pe un nume de coverage, shapefile etc. 2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat. 3. Alegeti Rename. 1.3 Vizualizarea datelor Catalogul are trei etichete, fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza continutul articolului selectat in arborele Catalog. Cand selectam articole cum ar fi directoare, baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog, eticheta Contents listeaza articolele pe care acestea le contin. Eticheta Preview ne permite sa exploram datele articolului selectat fie in modul Geography, fie in modul Table. In modul Geography se deseneaza fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector, fiecare celula dintr-o tema raster sau fiecare triunghi dintr-o tema TIN. In modul Table se afiseaza toate coloanele si randurile si valoarea pentru fiecare celula din tabelul articolului selectat. Eticheta Metadata ne ajuta sa decidem daca o anumita sursa de date este potrivita pentru a fi utilizata in harta noastra. Metadatele pentru un articol includ informatii referitoare la precizia datelor sau modul in care masuratorile au fost realizate ca si multe alte proprietati care deriva automat din date Vizualizarea datelor geografice 1. Selectati o sursa de date geografice in arborele Catalog (un fisier shapefile, un coverage sau o clasa de elemente dintr-o Geodatabase). 2. In fereastra din dreapta executati clic pe eticheta Preview. 3. Din lista Preview se selecteza Geography. In momentul in care se vizualizeaza un articol in modul geography, butoanele de pe bara Geography vor putea fi accesate. Utilizam butoanele Zoom In, Zoom Out sau Pan pentru a vedea diferite zone ale temei. De asemenea, putem afla informatii referitoare la un element cu ajutorul butonului Identify.

31 1.3.2 Vizualizarea valorilor dintr-un tabel. Pentru a vizualiza datele tabelare continute in articolul selectat in arborele Catalog, alegeti Table din lista derulanta din eticheta Preview. Se afiseaza coloanele si randurile tabelului si valoarea pentru fiecare celula. Explorati continutul tabelului utilizand bara de derulare orizontala sau butoanele aflate in partea de jos a tabelului. Pentru a face mai usoara vizualizarea datelor dintr-un tabel puteti redimensiona, rearanja sau ingheta coloanele unui tabel. Inghetarea unei coloane este utila atunci cand un tabel contine multe coloane. O coloana inghetata este blocata in pozitia din stanga tabelului. Atunci cand derulati orizontal, toate celelalte coloane se muta normal. Putem ingheta mai multe coloane. Butonul inregistrarea curenta Butonul prima inregistrare Butonul inregistrarea anterioara Numarul total al inregistrarilor din tabel. Butonul ultima inregistrare Butonul inregistrarea urmatoare Butonul Refresh reciteste valorile tabelului

32 a) Schimbarea dimensiunii unei coloane 1. Pozitionati mouse-ul in dreptul marginii coloanei pe care vreti sa o redimensionati. Forma indicatorului se va schimba. 2. Trageti marginea coloanei pana la dimensiunea dorita. O linie neagra indica unde va fi localizata marginea coloanei. 3. Plasati marginea coloanei. Coloana este redimensionata. b) Repozitionarea coloanelor uni tabel. 1. Executati clic pe capul coloanei pe care vreti sa o repozitionati. 2. Executati din nou clic pe capul coloanei, dar de data aceasta tineti apasat butonul mouseului. Forma indicatorului se va schimba. 3. Trageti capul coloanei in dreapta locului unde doriti ca ea sa apara. O linie rosie va indica unde se va gasi coloana. 4. Plasati coloana. Aceasta va apare in noua pozitie. c) Inghetarea unei coloane 1. Executati clic pe capul unei coloane pe care vreti sa o inghetati. 2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Freeze/Unfreeze Column pentru a ingheta coloana. Executati clic-dreapta pe capul coloanei si apoi alegeti din nou Freeze/Unfreeze Column pentru a dezgheta coloana. d) Sortarea inregistrarilor dupa o coloana 1. Executati clic-dreapta pe capul unei coloane ale carei valori vreti sa le utilizati pentru a sorta inregistrarile. 2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Sort Ascending sau Sort Descending. Inregistrarile tabelului vor fi sortate. e) Gasirea unui text intr-o coloana. 1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul dupa care vreti sa realizati cautarea. 2. Alegeti Options Find. 3. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find. 4. Selectati Find Next. Prima inregistrare gasita care contine textul va fi selectata. 5. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text, alegeti din nou Find Next. 6. Selectati Cancel Explorarea proprietatilor unui articol. 1. Executati clic pe articolul caruia doriti sa-i examinati proprietatile. 2. Alegeti Properties. 3. Examinati proprietatile utilizand etichetele din caseta de dialog Properties. 4. Alegeti OK. 1.4 Lucrul cu coverage Crearea unor date noi de tip coverage 1. In arborele Catalog, selectati directorul in care doriti sa creati noul coverage. 2. Alegeti meniul File New Coverage. 3. Se va deschide o fereastra in care scrieti numele noului coverage. 4. Activati caseta de validare pentru a utiliza un alt coverage ca baza de pornire. 5. Executati clic pe butonul Browse pentru a cauta tema care va fi utilizata ca model. Selectati coverage-ul si alegeti Open. 6. Alegeti Next.

33 7. Daca doriti sa definiti sau sa modificati informatii referitoare la sistemul de coordonate alegeti Define. Apoi parcurgeti pasii de la 5 la 12 descrisi la Definirea interactiva a unui sistem de coordonate. 8. Alegeti Next. 9. Executati clic pe sageata derulanta si apoi selectati tipul de elemente care vor fi continute in acest coverage. 10. Alegeti Single daca doriti sa creati un coverage in simpla precizie. Double precision este optiunea implicita. 11. Selectati Finish. Noul coverage va apare in arborele Catalog Crearea topologiei pentru un coverage Exista doua moduri prin care se poate crea topologia pentru un coverage: fie utilizand comanda Build, fie Clean. Comanda Build: 1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa construiti topologia, iar apoi alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Topology. 3. Selectati clasa de elemente pentru care vreti sa construiti topologia. 4. Alegeti Build. 5. Daca este necesar, puteti schimba clasa de elemente pentru care se aplica comanda Build. 6. Alegeti OK in caseta de dialog Build. 7. Executati clic pe butonul OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului respectiv. Comanda Clean: Se repeta pasii de la 1 pana la 4 de mai sus. 5. Alegeti Clean. 6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul. 8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line). 9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean. 10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului Definirea unui sistem de coordonate pentru un coverage. Eticheta Projection din caseta de dailog Properties a unui coverage arata sistemul de coordonate al acestuia si listeaza parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate pentru coverage putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt coverage pentru care a fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei. Daca copiati parametrii proiectiei de la alta tema procedati astfel: 1. Selectati coverage-ul pentru care doriti sa definiti sistemul de coordonate. 2. Alegeti meniul File Properties. 3. Selectati eticheta Projection. 4. Alegeti Define. 5. Selectati optiunea Define a coordinate system for my data to match existing data. 6. Alegeti Next. 7. Executati clic pe butonul Browse. 8. Selectati coverage-ul, gridul sau tin-ul al carui sistem de coordonate doriti sa-l utilizati. Alegeti Open. 9. Revedeti parametrii sistemului de coordonate care vor apare in wizard. Daca doriti sa utilizati acest sistem de coordonate, selectati Next. In caz contrar, alegeti un alt coverage.

34 10. Alegeti Finish. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare in caseta de dialog Coverage Properties. 11. Selectati OK. Daca definiti in mod interactiv sistemul de coordonate procedati astfel: 1. Se repeta pasii de la 1 la 4 de mai sus. 2. Alegeti Next. 3. Va apare o fereastra care contine in stanga o lista (Projections) de sisteme de coordonate. In dreapta apare o descriere a sistemului de coordonate selectat. Selectati sistemul de coordonate potrivit. 4. Alegeti Next. 5. Introduceti valorile corespunzatoare pentru parametrii proiectiei. Fiecare proiectie are o multime diferita de parametri. 6. Alegeti Next. 7. Revedeti un rezumat al sistemului de coordonate care va fi atribuit coverage-ului. Daca doriti sa schimbati, ceva puteti merge inapoi apasand butonul Back. Alegeti Finish daca doriti sa utilizati acest sistem de coordonate. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare acum in caseta de dialog Coverage Properties. 8. Alegeti OK in caseta de dialog Coverage Properties Modificare tic-urilor pentru un coverage. a) Adaugarea de ticuri: 1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties. 2. Selectati eticheta Tics and Extent. 3. Alegeti Add. 4. Executati clic in coloana X si apoi scrieti valoarea coordonatei X a ticului. 5. Executati clic in coloana Y si apoi scrieti valoarea coordonatei Y a ticului. Alegeti OK. b) Actualizarea coordonatelor ticurilor: 1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Tics and Extent. 3. Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea. 4. Alegeti Update. 5. In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X. 6. In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y. 7. Alegeti OK. c) Stergera ticurilor: 1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Tics and Extent. 3. Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti. 4. Alegeti Delete. 5. Selectati OK. 1.5 Mentinerea atributelor In mod obisnuit, elementele au informatii descriptive stocate ca atribute. Atributele se pot afla fie in tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a unei clasa de elemente sau a unui tabel este aceeasi.

35 Cand se deschide caseta de dialog Properties a oricarei clase de elemente vor fi afisate coloanele FID si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa de elemente are si o tabela de atribute atunci vor fi fi afisate si celelalte atribute. Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a crea indici pe valorile pe care acestea le contin Adaugarea unui nou atribut: 1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Items. 3. Selectati atributul dupa care vor fi adaugate noile atribute. In caz contrar, atributul va fi adaugat la sfarsitul tabelului. 4. Alegeti Add. 5. Scrieti numele noului atribut. 6. In dreptul casutei Type executati clic pe sageata derulanta si alegeti tipul de date corespunzator valorilor pe care le contine atributul. 7. Scrieti cate un numar pentru dimensiunea de intrare si pentru dimensiunea de afisare a valorilor atributului. In unele cazuri poate apare o lista derulanta care reprezinta dimensiunile de intrare valabile. 8. Scrieti numarul maxim de zecimale pe care le pot avea datele, daca este cazul. 9. Scrieti un nume mai sugestiv pentru atribut, daca este cazul. 10. Alegeti OK. Noul atribut apare in caseta de dialog Properties. 11. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. 12. Alegeti OK Modificarea unui atribut: 1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Items. 3. Selectati atributul pe care doriti sa-l modificati. 4. Alegeti Edit. 5. In coloana Value, in dreptul proprietatii pe care doriti sa o schimbati fie scrieti noua valoare, fie selectati o valoare noua din lista derulanta, dupa cum este cazul. 6. Repetati pasul 5 pana cand toate proprietatile atributelor au valori corecte. 7. Alegeti OK. Proprietatile atributelor sunt actualizate in caseta de dialog Properties. 8. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. 9. Alegeti OK Stergerea unui atribut:

36 1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Items. 3. Selectati atributul pe care doriti sa-l stergeti. 4. Alegeti Delete. Atributul nu va amai apare in caseta de dialog Properties. 5. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. Alegeti OK 1.6 Documentarea datelor Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor utilizatorilor si ii pot ajuta sa ia decizii. Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata de catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si sunt derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa ce metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna cu datele. Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de date Ce sunt metadate Metadatele documenteaza, in mod esential, un produs al datelor geografice prin identificarea subiectului datelor, de unde au venit ele initial, si cum, cand, si de catre cine au fost prelucrate datele. Acest tip de documentare poate ajuta organizatiile sa mentina un inventar precis al proprietatii datelor si protejeaza investitiile companiei in acele date. Poate ajuta persoanele din organizatie sa utilizeze datele corespunzator si eficient Standarde metadate In forma cea mai simpla, metadatele pot reprezenta cateva linii intr-un fisier text. Deoarece erorile de omisiune pot fi costisitoare, au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru documentarea datelor spatiale. Standardele variaza de la modelul simplu Dublin Core pana la Content Standard for Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee. Acest FGDC defineste elementele optionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date, de la imagini satelitare pana la atlase.

37 1.6.3 Metadatele in ArcInfo In ArcInfo, nu este necesar ca metadatele sa indeplineasaca un anumit standard. Doua editoare sunt furnizate in mod implicit cu Arc Catalog. Unul ne lasa sa atasam fisiere care cuprind orice continut. Celalalt ne lasa sa construim metadate compatibile FGDC. Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adauga la Catalog. Ei pot genera metadate in acord cu diferitele standarde sau pot defini un continut specific pentru o organizatie. Standardul FGDC contine mai multe elemente care sunt de fapt proprietati ale surselor de date. Unde este posibil, valorile lor vor fi sincronizate automat. Daca am importat metadate existente si nu dorim sa suprascriem valorile pe care le-am definit deja, putem alege sa nu sincronizam metadatele pentru acea sursa de date Vizualizarea metadatelor Continutul metadatelor este stocat ca date XML, unde etichete identifica ce reprezinta fiecare parte de informatie. Informatia de prezentare este stocata intr-un fisier separat, un XSL stylesheet. Un stylesheet selecteaza elementele XML si apoi defineste modul in care ele ar trebui sa fie prezentate. Eticheta metadata contine un control browser al Internet Explorer in interior. Pentru a afisa continutul XML in eticheta, stylesheet are nevoie sa creeze o pagina HTML. Fie ca articolul selectat din Catalog este o sursa de date geografice cu metadate sau fie ca este un fisier XML, putem explora informatia prin interactionarea cu pagina HTML exact cum am face cu orice pagina dintr-un browser Alegerea unui stylesheet implicit 1. Alegeti meniul Tools Options. 2. Selectati eticheta Metadata. 3. Alegeti un stylesheet din lista Stylesheetes. 4. Selectati OK Alegerea unui editor de metadate 1. Alegeti meniul Tools Options. 2. Selectati eticheta Metadata. 3. Alegeti e un editor din lista Editors. 4. Selectati OK Atasarea unor fisiere documentatie 1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata. 2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier. 3. Alegeti eticheta Metadata. 4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata. 5. Alegeti eticheta Enclosures. 6. Executati click pe butonul Add File. 7. Alegeti butonul Browse.

38 8. Navigati pana la fisierul pe care vreti sa-l atasati sursei de date si apoi alegeti OK. 9. Alegeti OK in caseta de dialog Add New Enclosure. 10. Selectati OK in caseta de dialog Metadata Properties Stabilirea valorilor implicite pentru sincronizare 1. Alegeti meniul Tools Options. 2. Selectati eticheta Metadata. 3. Alegeti una din optiunile din cadrul intitulat Synchronize metadat when 4. Daca alegeti o optiune care presupune sincronizarea automata a datelor, scrieti si un timp in caseta de text Update Properties. 5. Selectati OK Stabilirea sincronizarii pentru o anumita sursa de date 1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata. 2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier. 3. Alegeti eticheta Metadata. 4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata. 5. Alegeti eticheta Options. 6. Activati Do not synchronize. 7. Alegeti OK in caseta de dialog Metadata Properties.

39 Capitolul 2. ArcMap Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt documente stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul lui ArcCatalog. Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti vor reflecta informatia la zi din baza de date. Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele fiecarui strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a cuprinsului sunt desenate peste cele care se gasesc mai jos. Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe care dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe cadre pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod curent. El poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar numele sau este afisat cu litere bold in cuprins. 2.1 Elemente de baza Cum se lanseaza Arc Map. 1. Executati clic pe butonul Start din bara de programe a sistemului Windows. 2. Alegeti Programs. 3. Alegeti ArcInfo. 4. Alegeti Arc Map Fereastra Arc Map. Comenzile utilizate frecvent se gasesc pe bara cu intrumente Standard. Tabla de materii listeaza straturile unei harti. Adaugam elemente grafice pe harta folosind bara cu instrumente Draw Deschiderea unei harti Exploram o harta utilizand bara cu instrumente Tools. Utilizam aceste butoane pentru a schimba rapid intre modul date si modul layout.

40 1. Executati clic pe butonul Open din bara cu instrumente Standard. 2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati catre directorul care contine harta. 3. Alegeti harta pe care doriti sa o deschideti. 4. Alegeti Open Modul date si modul layout de afisare a datelor Arc Map furnizeaza doua moduri diferite de vizualizare a unei harti: vizualizarea datelor (data view) si vizualizarea layout (layout view). Vizualizarea datelor este un mod de vizualizare utilizat pentru a explora, afisa sau interogara date. In acest mod de a privi sunt ascunse toate elementele hartii din layout cum ar fi titluri, sageti nord, scari -. Vizualizarea layout este destinata amplasarii hartii. In vizualizarea layout utilizatorul vede o pagina virtuala in care isi poate plasa si aranja elementele hartii. a) Schimbarea pe modul de vizualizare date 1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard. 2. Alegeti Data View. Fereastra ArcMap afiseaza cadrul activ pentru date. b) Schimbarea pe modul de vizualizare layout 1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard. 2. Alegeti Layout view. Fereastra Arc Map afiseaza intreaga harta Mutarea pe alte zone ale hartii Pentru a vizualiza diverse zone ale hartii se utilizeaza butoanele Zoom In, Zoom Out, Pan sau Full Extent de pe bara de instrumente Tools. De asemenea se pot utiliza butoanele Back Extent sau Forward Extent de pe aceeasi bara pentru a reveni la o zona care a fost deja afisata Stabilirea de referinte spatiale O referinta spatiala (spatial bookmark) identifica o anumita amplasare a unei zone geografice pe care vrem sa o salvam si apoi sa o referim mai tarziu. De exemplu, ar putea fi util sa cream o referinta spatiala pentru o zona de studiu. In acest fel, in timp ce exploram diverse zone ale hartii, putem usor sa ne intoarcem la zona de studiu prin accesarea referintei spatiale. a) Crearea unei referinte spatiale 1. Stabiliti acea zona din harta pentru care doriti sa creati referinta spatiala. 2. Alegeti View Bookmarks Create. 3. Scrieti un nume pentru referinta spatiala. 4. Alegeti OK. b) Utilizarea unei referinte spatiale. 1. Alegeti View si apoi selectati numele referintei spatiale pe care doriti sa o utilizati. Va fi afisata zona care a fost salvata sub numele ales. c) Indepartarea unei referinte spatiale. 1. Alegeti View Bookmarks Manage. 2. Alegeti o referinta spatiala. 3. Alegeti Remove Deschiderea ferestrelor Privire generala si a celei care mareste. Fereastra care exagereaza lucreaza ca o lupa: pe masura ce trecem fereastra de-a lungul datelor, ea afiseaza o vedere marita a zonei care se afla sub fereastra. Fereastra Privire Generala arata o intindere completa a datelor. Un dreptunghi mic in fereastra Privire Generala reprezinta zona selectata in mod curent pe harta. a) Deschiderea ferestrei care exagereaza 1. Alegeti Window Magnifier. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a se afisa fereastra care exagereaza. 2. Cand fereastra care exagereaza apare, trageti-o peste date pentru a vedea o zona marita. 3. Executati click-dreapta pe bara de titlu si apoi alegeti Snapshot pentru a bloca vederea.

41 b) Deschiderea unei ferestre Privire Generala 1. Alegeti Window Overview. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a afisa fereastra Privire Generala. 2. Trageti de dreptunghi, mariti-l sau micsorati-l in fereastra Privire Generala pentru a schimba afisarea hartii in cadrul activ pentru date Explorarea datelor de pe o harta a) Identificarea elementelor 1. Alegeti butonul Identify din bara cu instrumente Tools. 2. Apasati indicatorul mouseului peste elementul din harta pe care doriti sa-l identificati. Elementele din toate straturile vizibile de sub indicator vor fi identificate. b) Afisarea de informatii secrete ale hartii 1. In tabla de materii, executati click-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatiile secrete si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Display si activati Show Map Tips. 3. Selectati eticheta Fields. 4. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care vreti sa-l afisati ca informatie secreta. 5. Alegeti OK. 6. Mutati indicatorul mouseului de-a lungul unui element pentru a vedea informatiile secrete. 2.2 Crearea hartilor Adaugarea unor straturi, coverage sau shapefiles. 1. Alegeti butonul Add data din bara cu instrumente Standard. 2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati spre directorul care contine stratul dorit. 3. Selectati stratul, shapefile, clasa de elemente a unui coverage. 4. Alegeti Add. Noul strat va apare pe harta Specificarea unui sistem de coordonate a) Afisarea datelor folosind un sistem predefinit de coordonate 1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti Properties. 2. Selectati eticheta Coordinate System. 3. Executati dublu-clic pe Predefined. 4. Navigati de-a lungul directoarelor pana gasiti sistemul de coordonate pe care il doriti si apoi selectati-l. 5. Alegeti OK. Toate straturile din cadrul pentru date vor fi acum afisate in acest sistem de coordonate. b) Modificare parametrilor sistemului de coordonate. 1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti Properties. 2. Selectati eticheta Coordinate System. 3. Alegeti Modify. 4. Ajustati proprietatile sistemului de coordonate dupa cum este cazul. 5. Alegeti OK. 6. Selectati OK in caseta de dialog Properties a cadrului pentru date. 2.3 Administrara straturilor

42 2.3.1 Schimbarea descrierii text pentru un strat a) Schimbarea numelui unui strat. 1. In tabla de materii, executati clic pe un strat pentru a-l selecta. 2. Apasati din nou pe nume. In acest fel numele sau va fi evidentiat si il puteti modifica. 3. Scrieti noul nume. b) Schimbarea descrierilor pentru elementele unei harti 1. In tabla de materii, executati clic pe numele pe care doriti sa-l modificati. 2. Apasati din nou pe sirul text. Textul va fi evidentiat si il puteti schimba. 3. Scrieti noua descriere Indepartarea straturilor de pe o harta 1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul pe care vreti sa-l stergeti din harta. 2. Alegeti Remove Accesarea proprietatilor unui strat 1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul dorit si apoi alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta care contine proprietatile pe care doriti sa le ajustati. 3. Cand ati terminat alegeti OK Utilizarea cadrelor pentru date pentru a organiza straturi a) Adaugarea unui cadru pentru date 1. Schimbati pe modul Layout de vizualizare a datelor. 2. Alegeti meniul Insert. 3. Selectati Data Frame. Noul cadru pentru date va apare in centrul layout-ului. b) Activarea unui cadru pentru date 1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii. 2. Alegeti Activate. Cadrul pentru date poate fi selectat si din modul Layout de vizualizare executand clic pe el. c) Indepartarea unui cadru pentru date 1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii. 2. Alegeti Remove. In modul Layout de vizualizare putem selecta cadrul pentru date si apoi apasati cheia DELETE de pe tastatura Repararea legaturilor stricate ale datelor 1. In tabla de materii, localizati stratul care are o legatura stricata. Acesta va avea un semn rosu de exclamare in dreptul lui. 2. Executati clic-dreapta pe strat Data Set Data Source. 3. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati pana la locul unde se gaseste sursa datelor. 4. Selectati sursa datelor. 5. Alegeti butonul Add. Legatura catre sursa de date este acum reactualizata. 2.4 Simbolizarea datelor Desenarea unui strat utilizand un singur simbol 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand un singur simbol si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Features. Deoarece Single symbol este singura optiune, Arc Map o selecteaza automat. 4. Alegeti butonul Symbol pentru a schimba simbolul. 5. In caseta de dialog Symbol Selector, selectati un nou simbol sau schimbati anumite proprietati ale simbolului.

43 6. Alegeti OK in caseta de dialog Selector Symbol. 7. Scrieti o descriere pentru element. Descrierea va apare in dreptul simbolului in tabla de materii. 8. Alegeti OK Desenarea unui strat folosind valori unice 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand valori unice si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Categories. Arc Map selecteaza in mod automat optiunea Unique values. 4. Executati clic pe sageata derulanta Value Field si apoi alegeti campul in functie de valorile caruia se realizeaza colorarea. 5. Executati clic pe sageata derulanta Color Scheme si alegeti o schema de colorare. 6. Alegeti Add All Values. In acest fel se adauga toate valorile unice la lista. Alternativ, executati clic pe butonul Add Values pentru a alege ce valori unice vor fi afisate. 7. Daca doriti sa aveti o descriere mai explicita pentru fiecare simbol, alegeti o eticheta in coloana Label si scrieti textul care doriti sa fie afisat in dreptul acelui simbol. 8. Alegeti OK Combinarea a doua sau mai multor categorii intr-una singura. 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa combinati diferite categorii si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta. 3. Selectati prima valoare pe care doriti sa o combinati. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile suplimentare pe care doriti sa le combinati. 4. Executati clic-drepta peste valori si alegeti Group Values. Valorile selectate vor fi acum combinate intr-o singura categorie. 5. Alegeti OK Scindarea categoriilor combinate 1. In caseta de dialog Layer Properties, executati clic-drepta deasupra categoriilor combinate. 2. Alegeti Ungroup Values Organizarea categoriilor in grupuri 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa organizati categoriile si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta. 3. Selectati prima valoare incepand de la care doriti sa realizati gruparea. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile suplimentare pe care doriti sa le grupati. 4. Executati clic-dreapta pe o valoare selectata Move to Heading New Heading. 5. Scrieti un nume pentru noua grupa de categorii. 6. Alegeti OK. 7. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties Reprezentarea cantitatilor prin culori 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati aratand valori cantitative si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Alegeti Quantities. ArcMap selecteaza automat Graduated colors. 4. Executati clic pe sageata derulanta Value si selectati campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe harta. 5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.

44 6. Executati clic pe sageata derulanta Color ramp si selectati o rampa de culori pentru a afisa datele cu ea. 7. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei). 8. Alegeti Classify. 9. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita. 10. Alegeti OK in caseta de dialog Classification. 11. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties Crearea propriei rampe de culori pentru un strat 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Quantities. 4. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de sus din lista si stabiliti culoarea de inceput pentru rampa de culori. 5. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de jos din lista si stabiliti culoarea de sfarsit. 6. Optional, executati dublu-clic pe orice simbol din mijloc pentru a stabili culoarea sa. Aceasta va permite sa creati o rampa multicolora. 7. Alegeti si alte simboluri din mijloc. Prin selectarea unuia sau mai multor simboluri din mijloc, culoarea acestor noi simboluri este inclusa in noua rampa de culori. Altfel, ArcMap utilizeaza doar simbolurile cel mai de sus si cel mai de jos din lista. 8. Executati clic-drepta pe un simbol si alegeti Ramp Colors. 9. Optional, executati clic-drepta pe sageata derulanta Color ramp si selectati Save pentru a salva noua rampa in stilul implicit. Nu este necesar sa salvati decat acele rampe pe care doriti sa-le folositi ulterior in alt strat. 10. Alegeti OK Reprezentarea cantitatilor cu simboluri progresive 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Quantities Graduated Symbols. 4. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe harta. 5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte campul Value la acest camp pentru a crea o fractie. 6. Scrieti dimensiunea minima si maxima a simbolurilor. 7. Executtai clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei). 8. Alegeti Classify. 9. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita. 10. Optional, selectati Exclusion pentru a indeparta valori nedorite din clasificare. 11. Alegeti OK in caseta de dialog Classification. 12. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties Reprezentarea cantitatilor cu simboluri proportionale 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Quantities Proportional symbols. 4. Excutati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe harta. 5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte campul Value la acest camp pentru a crea o fractie. 6. Daca Value reprezinta o masuratoare de pe harta o arie sau o distanta executati clic pe sageata derulanta Unit si alegeti o unitate. Altfel, sariti la pasul Alegeti Square sau Circles ca simbol. 8. Selectati Radius sau Area. (de exemplu, alegeti Radius daca datele voastre reprezinta distanta unui cutremur fata de epicentru. Selectati Area daca valoarea reprezinta aria). 9. Alegeti OK Stabilirea unei metode standard de clasificare 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative pentru care doriti sa schimbati clasificarea si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology.

45 3. Selectati Quantities. Ar trebui sa vedeti clasificarea curenta. 4. Alegeti Classify. 5. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita. 6. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei). 7. Alegeti OK in caseta de dialog Classification. 8. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties Inserarea propriei clase de intrerupere si stabilirea unui domeniu 1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties. 2. Executati clic-drepta peste histograma si selectati Insert Break. Clasa de intrerupere va fi inserata in dreptul pozitiei curente a mouse-ului. 3. Apasati si trageti de clasa de intrerupere sau scrieti o anumita valoare pentru intrerupere pentru a stabili domeniul clasei Stergerea unei clase de intrerupere 1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties. 2. Selectati clasa de intrerupere pe care doriti sa o stergeti. Intreruperea selectata este evidentiata. 3. Executati clic-drepta peste histograma si alegeti Delete Break Excluderea elementelor dintr-o clasificare 1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties. 2. Selectati Exclusion. 3. Executati dublu-clic pe campul pe care il utilizati pentru a desena stratul. 4. Executati dublu-clic pe un operator. 5. Executati dublu-clic pe o valoare pe care doriti sa o excludeti. Daca nu vedeti valoarea in lista, apasati butonul Complete List. 6. Alegeti OK pentru a executa expresia si a exclude valorile Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Symbology. 3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category. 4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze harta. 5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare. 6. Alegeti Add all values. 7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative. 8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii. 9. Alegeti OK. 10. Selectati OK. 2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice Desenarea punctelor, liniilor si cercurilor a) Adaugarea unui element grafic 1. Din bara cu instrumente Draw alegeti tipul de element pe care doriti sa-l adaugati. Circle Curve Ellipse Freehand Line Line Point Polygon Rectangle

46 2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element grafic. b) Stergerea unui element grafic 1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l stergeti. 2. Apasati cheia Delete de pe tastatura. c) Schimbarea culorii sau simbolului unui element grafic 1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pentru a afisa proprietatile acestuia. Proprietatile difera in functie de elementul grafic selectat. 2. Pentru a schimba culoarea executati clic pe sageata derulanta Fill Color si alegeti o noua culoare. 3. Alegeti OK. d) Modificarea vertexurilor unui element grafic 1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic caruia doriti sa-i modificati vertex-urile. 2. Selectati butonul Edit Vertices de pe bara cu instrumente Draw. Daca acest buton este estompat nu puteti sa modificati vertex-urile elementului grafic selectat. 3. Executati clic-dreapta peste linie si alegeti Add Vertex pentru a adauga un vertex sau executati clic-drepta peste un vertex si alegeti Delete Vertex pentru a-l sterge. Apasati si trageti de vertex pentru a-l muta Adaugarea unui text a) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii orizontale 1. Alegeti butonul Text din bara cu instrumente Draw. 2. Apasati indicatorul mouse-ului in fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text. b) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii curbe 1. Alegeti butonul Splined text din bara cu instrumente Draw. 2. Apasati indicatorul mouse-ului peste harta pentru a adauga vertexuri de-a lungul carora va fi modelat textul. 3. Executati dublu-clic pentru a termina linia. 4. Scrieti sirul text. c) Adaugarea unui text cu o mentiune 1. Alegeti butonul Callout text de pe bara cu instrumente Draw. 2. Apasati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text. 3. Alegeti Callout text din nou si trageti vertexul care defineste linia conducatoare a mentiunii. d) Schimbarea fontului, culorii sau a dimensiunii unui text 1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementele text pe care doriti sa le modificati. 2. Selectati butonul corespunzator din bara cu instrumente Draw pentru a modifica o anumita caracteristica a textului. e) Modificarea textului 1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe care doriti sa-l modificati.

47 2. Scrieti un nou sir text. 3. Alegeti OK Mutarea, rotirea si ordonarea elementelor grafice a) Mutarea unui element grafic 1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l mutati. 2. Apasati si trageti elementul grafic selectat intr-o pozitie noua. b) Amplasarea unui element grafic intr-o anumita pozitie 1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pe care doriti sa-l pozitionati. 2. Selectati eticheta Size and Position. 3. Scrieti o pozitie x si y. 4. Alegeti OK. c) Rotirea unui element grafic 1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l rotiti. 2. Selectati butonul Rotate de pe bara cu instrumente Draw. 3. Pozitionati indicatorul mouse-ului peste x, care indica punctul de rotire si mutati-l dupa cum este necesar. 4. Apasati si trageti mouse-ul pentru a roti elementul grafic Afisarea etichetelor Etichetarea este procesul prin care se plaseaza un sir text descriptiv in dreptul uneia sau mai multor elemente ale hartii. Daca doriti sa etichetati doar cateva elemente puteti, pur si simplu, sa scrieti o eticheta de tip text si sa o plasati in dreptul elementului pe care il identifica. Daca nu cunoasteti exact ce reprezinta elementul pe care doriti sa-l etichetati, puteti sa derivati eticheta unui element dintr-un atribut al sau. Daca doriti sa etichetati toate elementele unui strat sau din mai multe straturi, nu veti dori sa plasati manual o eticheta pentru fiecare element. In schimb, ArcMap genereaza dinamic si plaseza etichetele pentru dumneavoastra. Pentru a afisa etichete pentru un strat specificati atributul elementelor, atribut care va apare pe harta, si apoi activati etichetarea. Atunci cand doriti un control mai precis asupra plasarii etichetelor puteti converti dinamic etichetele in adnotari. Convertirea etichetelor in adnotari va permite controlul manual al etichetarii elementelor. a) Etichetarea unui element prin selectarea lui 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta. 4. Alegeti OK. 5. Din bara de unelte Draw selectati butonul Label. S-ar putea sa fie nevoie sa executati clic pe sageata derulanta pentru a alege butonul Label. 6. Selectati Place label at position clicked. Daca alegeti Automatically find best placement, ArcMap gaseste cea mai buna amplasare pentru eticheta. 7. Alegeti Choose a style. b) Etichetarea dinamica a tuturor elementelor dintr-un strat 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties. 2. Selectati eticheta Labels. 3. Activati Label Features. 4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta. 5. Alegeti OK.

48 c) Activarea sau dezactivarea etichetarii dinamice 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe strat si activati Label Features pentru ca etichetarea dinamica sa aiba loc. Dezactivati Label Features pentru ca etichetarea sa nu aiba loc. d) Etichetarea unei submultimi de elemente dintr-un strat 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti Label utilizand optiunile avansate. 4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati pentru etichetare. 5. Alegeti SQL Query. 6. Selectati diversi operatori pentru a construi o expresie care identifica multimea de elemente pe care doriti sa le etichetati. 7. Alegeti OK. 8. Selectati Label Styles si alegeti un stil pentru etichete. 9. Daca doriti sa creati submultimi suplimentare ale elementelor alegeti Add si scrieti un nou nume de clasa. 10. Repetati pasii de la 5 pana la 8 pentru a identifica submultimea elementelor suplimentare pe care doriti sa le etichetati. 11. Alegeti OK Specificarea textului pentru etichete a) Stabilirea unui camp atribut pentru textul eticheta 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Executati clic pe sageata derulanta Label field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta. 4. Alegeti OK. b) Utilizarea mai multor campuri atribute pentru textul eticheta 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati Expression. 4. Executati dublu-clic pe acele Label Fields pe care doriti sa le utilizati ca text pentru eticheta. Puteti include alte comenzi VBScript sau Java pentru a modifica sirul text. 5. Alegeti OK. c) Generarea textului eticheta cu un script 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati Expression. 4. Activati Advanced. 5. Scrieti o expresie script VBScript sau Java. 6. Alegeti Verify pentru a fi siguri ca nu exista erori de sintaxa. 7. Selectati OK Pozitionarea si ordinea afisarii etichetelor a) Stabilirea prioritatii de etichetare pentru un strat 1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati stratul pentru care doriti sa schimbati prioritatea de etichetare. 4. Apasati butoanele Arrows pentru a muta stratul mai sus pentru a-i acorda o prioritate mai inalta sau in jos pentru o prioritate mai mica. Stratul aflat in partea cea mai de sus a listei va fi etichetat primul, urmat de celalalt strat din lista, etc. 5. Alegeti OK. b) Pozitionarea etichetelor 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe caare doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.

49 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati optiunea Label Placement. 4. Alegeti optiunea de plasare pe care o doriti. Optiunile prezentate vor diferi in functie de tipul de elemente pe care le etichetati. 5. Selectati OK. c) Permiterea acoperirii etichetelor 1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Labels. 3. Selectati Conflict Detection rules. 4. Stabiliti ponderea pentru etichete si pentru elemente. Un element sau o eticheta cu o pondere mai mica poate fi acoperit de un element sau o eticheta cu pondere mai mare. Alegeti OK Adnotari legate de elemente O adnotare legata de un element descrie un tip special de etichete ce sunt legate direct de elementul pe care il adnoteaza. De exemplu, daca elementul este mutat, adnotarea este si ea mutata; daac elementul este sters, adnotarea este si ea stearsa; daca se actualizeaza atributul pe care se bazeaza eticheta, textul etichetei se schimba. Adnotarea legata de element este stocata ca o clasa de elemente adnotare intr-o geodatabase, impreuna cu datele geografice carora le sunt asociate. Se poate crea o clasa de elemente adnotare in ArcCatalog si se poate stabili legatura cu o clasa de elemente din geodatabase. Pe masura ce se editeaza elemente in geodatabase, cu Editor, ele se pot adnota in acelasi timp. Alternativ, se pot crea rapid adnotari pentru toate elementele prin convertirea etichetelor dinamice in adnotari legate de elemente. a) Adnotarea elementelor selectate 1. Selectati elementele din stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente. 2. Executati clic-dreapta pe strat, alegeti Selection Annotate selected features. Trebuie sa aveti deja adnotari legate de elemente pentru strat, altfel optiunea nu va fi disponibila. 3. Daca aveti mai mult de o clasa de elemente de adnotari afisate pentru strat, activati pe acelea carora doriti sa le adaugati adnotarile. 4. Alegeti OK. b) Adnotarea unui element individual 1. Adaugati la harta o clasa de elemente de adnotari care este legata de stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente. 2. Din bara cu instrumente Draw, alegeti Drawing Active Annotation Target si selectati numele clasei de elemente de adnotari. 3. Alegeti butonul Label. 4. Indicati elementul pe care doriti sa-l adnotati Informatii secrete si hyperlinks a) Afisarea de informatii secrete 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatii secrete si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Display. 3. Activati Show map tips. 4. Alegeti eticheta Fields. 5. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care doriti sa-l afisati ca informatie secreta. 6. Alegeti OK. 7. Mutati indicatorul mouseului peste un element al stratului si faceti o pauza pentru a vedea informatia secreta. b) Crearea unui hyperlink

50 1. Dinn bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Identify si selectati un element. 2. In dialogul Identify results, executati clic-dreapta pe elementul pentru care doriti sa stabiliti un hyperlink si alegeti Add Hyperlink. 3. Pentru a adauga un hyperlink la o pagina web, selectati Link to document si scrieti calea catre documentul din sistem. c) Utilizarea unui atribut ca hyperlink 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine un camp cu hyperlinks si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Display. 3. Activati Support hyperlinks using field. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti un camp. 4. Selectati Document sau URL. 5. Alegeti OK. 6. Din bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Hyperlink. 7. Mutati indicatorul mouseului peste un element si selectati un element pentru a afisa hyperlink. 2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor Setarea paginii in layout si a proprietatilor imprimantei 1. Executati clic-dreapta pe pagina virtuala si alegeti Page Setup. Puteti, de asemenea, sa deschideti caseta de dialog Page Setup din meniul File sau din caseta de dialog Print. 2. Excutati clic pe sageata derulanta Name si selectati imprimanta pe care doriti sa o utilizati. 3. Executati clic pe sageata derulanta Printer Page Size si selectati dimensiunea paginii care se potriveste hartii voastre. 4. Alegeti OK. Deoarece caseta de validare Same as printer este activata, casetele de text Width si Height ale hartii sunt actualizate cu noua dimensiune a paginii, iar Page Orientation este stabilita corespunzator Adaptarea cadrelor pentru date a) Redenumirea unui cadru pentru date 1. Selectati cadrul pentru date in tabla de materii. 2. Asteptati un moment si apoi executati clic din nou pe cadrul pentru date. 3. Scrieti un nume nou pentru acesta. b) Adaugarea unei margini unui cadru pentru date 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Frame. 3. Selectati un simbol pentru margine. 4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul marginii. Puteti alege unul din simbolurile pentru margini si selectati OK sau puteti sa va concepeti propriul simbol de linie. c) Adaugarea unui fundal 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties. 2. Alegeti eticheta Frame. 3. Selectati un simbol pentru fundal. 4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul pentru fundal. 5. Optional, daca doriti sa va concepeti propriul fundal, selectati Properties. 6. Optional, alegeti o culoare de umplere. 7. Selectati OK Utilizarea riglei, a elementelor de ghidare si a gridurilor a) Activarea sau dezactivarea riglei 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti Rulers Rulers. Rigla este in mod implicit activa.

51 b) Stabilirea unitatilor si diviziunilor pentru rigla 1. Executati clic-dreapta pe rigla. 2. Alegeti Options. 3. Excutati clic pe sageata derulanta Units si alegeti o unitate de masura. 4. Executati clic pe sageata derulanta Smallest Division si alegeti dimensiunea celei mai mici diviziuni. 5. Selectati OK. c) Activarea sau dezactivarea elementelor de ghidare 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti Guides Guides. d) Adaugarea unui element de ghidare 1. Excutati clic pe rigla in locul unde doriti sa fie un element de ghidare. e) Mutarea unui element de ghidare 1. Selectati un element de ghidare aflat pe rigla. 2. Trageti de elementul de ghidare pana la o noua pozitie de pe rigla. Ghidul apare cu o linie punctata pana cand eliberati butonul mouse-ului. f) Activarea sau dezactivarea gridului 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti Grid Grid. g) Activarea saltului la retea 1. Executati clic-dreapta pe pagina. 2. Alegeti Grid Snap to Grid. h) Schimbarea dimensiunii gridului 1. Alegeti Tools Options. 2. Selectati eticheta Layout View din caseta de dialog Options. Caseta de dialog Options va apare. 3. Excuttai clic pe sageata derulanta Horizontal Spacing si selectati numarul de unitati pentru a specifica spatierea orizontala a gridului. 4. Executati clic pe sageata derulanta Vertical Spacing si alegeti un numar de unitati pentru a specifica spatierea verticala a gridului. 5. Alegeti OK Adaugarea cadrelor pentru date a) Adaugarea unui nou cadru pentru date la o harta 1. Alegeti Insert Data Frame. Puteti adauga orice date la noul cadru pentru date. b) Duplicarea unui cadru pentru date 1. Selectati cadrul pentru date. 2. Alegeti Edit Copy. 3. Selectati Edit Paste. 4. Executati clic pe copie, care se afla peste cadrul initial, si mutati-l intr-un alt loc pe pagina. c) Utilizarea unui cadru pentru date pentru a arata amplasarea altuia 1. Executati clic pe cadrul Privire generala pentru a-l selecta. 2. Executati clic-dreapta pe cadrul Privire generala pentru date si alegeti Properties. 3. Alegeti eticheta Extent Rectangles. 4. In lista Other data frames, selectati cadrul detaliu pentru date si alegeti butonul sageata Spre dreapta pentru a-l trimite in dreptungiul Show extent rectangle for these data frames. 5. Selectati Border pentru a alege o margine pentru dreptunghiul intindere. 6. Alegeti o margine. 7. Selectati OK in caseta de dialog Border Selector. 8. Alegeti OK in caseta de dialog Data Frame Properties Adaugarea elementelor unei harti

52 a) Adaugarea unei sageti nord 1. Alegeti Insert North arrow. 2. Selectati o sageata nord. 3. Alegeti OK. 4. Apasati si mutati sageata nord in locul dorit pe harta. 5. Optional, redimensionati sageata nord apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie. b) Adaugarea unei scari a hartii. 1. Alegeti Insert Scale bar. 2. Selectati o scara grafica. 3. Optional, alegeti Properties pentru a modifica proprietatile scarii grafice. 4. Alegeti OK. 5. Apasati si trageti scara grafica in locul dorit pe harta. 6. Optional, redimensionati textul de pe scara grafica apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie. Scara grafica va ramane cu aceeasi lungime. c) Adaugarea unei scari de tip text. 1. Alegeti Insert Scale text. 2. Selectati o mostra care reprezinta un stil de scara de tip text pentru a o adauga la harta. 3. Optional, alegeti Properties pentru a adapta scara de tip text. 4. Alegeti OK. 5. Apasati si trageti scara de tip text pentru a o pozitiona pe harta. 6. Optional, redimensionati scara de tip text apasand si tragand de un marcaj de selectie. d) Adaugarea unei legende. 1. Alegeti Insert Legend. 2. Apasati si trageti legenda intr-un loc pe harta. 3. Optional, redimensionati legenda apasand si tragand de un marcaj de selectie. e) Adaugarea unui titlu. 1. Alegeti Insert Title. 2. Scrieti un titlu pentru harta. 3. Apasati si trageti titlul intr-un loc pe harta. 4. Optional, modificati modul in care se afiseaza titlul. f) Adaugarea unui element grafic. 1. Executati clic pe sageata derulanta Graphics din bara cu instrumente Draw. 2. Alegeti butonul New rectangle. 3. Apasati pe harta si delimitati un dreptunghi unde doriti sa fie amplasat elementul grafic. Dreptunghiul va apare pe harta. g) Adaugarea unei imagini 1. Alegeti Insert Picture. 2. Navigati spre directorul care contine imaginea. 3. Optional, selectati tipul de imagine pe care doriti sa o adaugati. 4. Selectati imaginea pe care doriti sa o adaugati. 5. Alegeti Open. 6. Apasati si trageti imaginea in pozitia dorita pe harta. 7. Optional, redimensionati imaginea apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el. h) Adaugarea unui raport 1. Creati un raport si vizualizati-l in Report Viewer. 2. Alegeti Add. 3. Selectati All pentru a adauga toate paginile la raport. Fiecare pagina a raportului va fi adaugata la harta ca un element grafic separat. 4. Alegeti OK. 5. Apasati si trageti paginile raportului in pozitia dorita pe harta. 6. Optional, redimensionati paginile apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

53 i) Adaugarea unui grafic 1. Creati un grafic si vizualizati-l in Graph Viewer. 2. Alegeti Close in caseta de dialog Graph Properties. 3. Executati clic-dreapta in Graph Viewer si alegeti Add to Map. Graficul este adaugat la harta ca un element grafic. 4. Apasati si trageti graficul in pozitia dorita pe harta. 5. Optional, redimensionati graficul apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el Tiparirea unei harti 1. Alegeti File Print Preview. 2. Examinati harta in modul de previzualizare. Daca arata bine alegeti Print. 3. Verificati ca tipariti catre imprimanta corecta si cu motorul de tiparire corect. 4. Optional, selectati butonul Setup pentru a afisa caseta de dialog Page setup si alegeti alt motor de tiparire. Alegeti OK. 5. Selectati OK. Capitolul 3. Interogarea datelor 3.1 Lucrul cu tabele Fereastra tabel Coloane sau campuri Randuri sau inregistrari Muta pe prima inregistrare Inregistrarea anterioara Inregistrarea curenta Apasati pentru a gasi si inlocui inregistrari, selectati inregistrari dupa Muta pe ultima inregistrare valorile atributelor, schimbati culoarea Urmatoarea inregistrare de selectie si deschideti tabele Nr de inregistrari * indica faptul ca numarul total de inregistrari nu a fost determinat inca Deschiderea si inchiderea tabelelor 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati tabelul. 2. Alegeti Open attribute table. Se deschide tabela de atribute a stratului. Pentru a inchide tabelul executati clic pe butonul Close (x) din coltul din dreapta sus al ferestrei tabelului Adaugarea unui tabel la o harta. 1. Alegeti eticheta Source din tabla de materii 2. Alegeti butonul Add data, navigati pana la tabelul pe care doriti sa-l adaugati si selectati-l. 3. Selectati Add. 4. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe tabel si alegeti Open pentru a-l afisa.

54 3.1.4 Cautarea valorilor in tabel 1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul pe care doriti sa-l cautati. 2. Alegeti Options. 3. Selectati Find & Replace. 4. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find. 5. Executati clic pe sageata derulanta Text mach si selectati tipul de cautare pe care il doriti. 6. Alegeti Find next. Prima inregistrare gasita si care contine textul este selectata. 7. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text alegeti din nou Find next Selectarea inregistrarilor a) Realizarea de selectii dupa atribute 1. Alegeti Options in tabelul pe care doriti sa-l interogati si selectati Select by attribute. 2. Executati dublu-clic pe campul din care doriti sa realizati selectia. 3. Executati clic pe operatorul logic pe care doriti sa-l utilizati. 4. Alegeti din lista de valori Unique values o valoare. 5. Selectati Verify pentru a verifica expresia. 6. Alegeti OK. Selectia va fi evidentiata in tabel. b) Selectarea interactiva a inregistrarilor 1. Deschideti tabelul de atibute pentru un strat de pe harta. 2. Excutati clic pe prima inregistrare pe care doriti sa o selectati. 3. Tineti apasat pe cheia CTRL in timp ce executati clic si pe alte inregistrari Unirea datelor pe baza pozitiei a) Unirea datelor din multimit diferite de date 1. Executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l uniti si alegeti Join. 2. Alegeti Location. 3. Executati clic pe sageata derulanta si selectati multimea de date cu care doriti sa uniti datele selectate. 4. Alegeti optiunea Join data only from nearest point only. 5. Scrieti sau navigati catre numele multimii de date care se creeaza ca rezultat al unirii. 6. Selectati OK. b) Unirea unor date tabelare agregate la alta multime de date 1. Executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join. 2. Selectati stratul ale carui valori doriti sa le agregati si sa le uniti la multimea de date sursa. 3. Alegeti Aggregate data from closest points. 4. Activati Sums. 5. Scrieti un nume pentru multimea de iesire. 6. Alegeti OK Unirea datelor pe baza unui atribut sau nume 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join. 2. Excutati clic pe sageata derulanta si selectati stratul pe care doriti sa-l uniti cu multimea sursa de date. 3. Alegeti Name or attribute. 4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti numele campurilor comune ambelor surse si multimii tinta de date. 5. Scrieti numele multimii de date pe care o veti crea ca rezultat al acestei uniri. 6. Alegeti OK Editarea tabelelor a) Adaugarea inregistrarilor 1. Alegeti meniul Editor Start Editing.

55 2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati. 3. Alegeti butonul Move to the end al tabelului. b) Stergerea inregistrarilor 1. Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati. 2. Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti. 3. Executati clic pe cheia Delete. c) Adaugarea de valori 1. Alegeti Editor Start Editing. 2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati. 3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare. 4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat. d) Copierea inregistrarilor 1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati. 2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy. 3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula respectiva. e) Realizarea de calcule simple 1. Navigati catre inregistrarea pe care doriti sa o actualizati. 2. Executati clic pe capul campului pentru care doriti sa realizati calculul. 3. Executati clic pe bara de selectie din dreptul inregistrarii in care doriti sa realizati calculul. 4. Executati clic-dreapta pe numele campului si alegeti Calculate Values. 5. Alegeti un alt camp din tabel daca vreti sa calculati inregistrarea ca fiind egala cu valoarea dintr-un alt camp. 6. Selectati tipul de calcul pe care doriti sa-l realizati. 7. Alegeti o functie predefinita. 8. Scrieti o valoare pentru a completa expresia. 9. Alegeti OK. 3.2 Rapoarte si grafice Crearea unui grafic 1. Alegeti meniul Tools Make Graph. 2. Executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul pentru care doriti sa realizati un grafic. 3. Activati Use Selected Set daca doriti graficul doar pentru elementele selectate ale stratului. 4. Alegeti Change Type. 5. Selectati un tip de grafic. 6. Alegeti OK. 7. Activati campurile atribute care doriti sa apara in grafic de-a lungul axelor x, y sau z. 8. Activati Label x axis with. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti valoarea campului pe care o utilizati pentru etichetare. 9. Selectati Create. 10. Executati clic-dreapta peste fereastra Graph Viewer si alegeti Add to Map Crearea unui raport 1. Alegeti Tools Make Report. 2. In eticheta Fields, executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul care doriti sa reprezinte baza raportului. 3. In lista Available Fields executati dublu-clic pe campurile care doriti sa fie incluse in raport. 4. Activati Use selectde set daca doriti sa creati raportul doar pe baza elementelor selectate.

56 5. Executati clic pe butoanele sageata pentru a ordona campurile raportului. 6. Alegeti eticheta Sorting. 7. Selectatati un camp pentru a sorta dupa acea coloana. 8. Alegeti eticheta Display. 9. Sub Settings, selectati Elements. 10. Activati Title pentru a adauga un titlu la raport. 11. Localizati proprietatea Text si scrieti un titlu pentru raport. 12. Alegti proprietatea Font si stabiliti fontul si dimensiunea titlului. 13. Selectati Show settings pentru a previzualiza raportul. 14. Alegeti Generate Report. 15. In partea superioara a Report viewer selectati Add pentru a adauga raportul la layout-ul hartii. 16. Alegeti OK. Raportul este adaugat la layout ca un element grafic. Fiecare pagina a raportului este adaugata ca un element grafic separat in layout. 3.3 Interogarea hartilor Selectarea elementelor a) Selectarea individuala a elementelor 1. In meniul Selection, alegeti Set selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente. 2. Alegeti Selection Interactive selection method Create new selection. 3. Selectati instrumentul Select features. 4. Excutati clic pe elementul pe care doriti sa-l selectati. 5. Pentru a selecta si alte elemente, tineti apasata cheia Shift in timp ce excutati clic pe alte elemente. Pentru a indeparta un element din selectie, alegeti meniul Selection Interactive selection method Remove from current selection. Executati clic pe un element selectat si el va fi deselectat. b) Selectarea elementelor cuprinse intr-un dreptunghi 1. In meniul Selection Set selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente. 2. Alegeti Selection Interactive selection method Create new selection. 3. Selectati Selection Options. 4. Specificati modul in care doriti sa fie selectate elementele in raport cu dreptunghiul pe care il desenati. 5. Alegeti butonul Select features. 6. Apasati si desenati un dreptunghi in jurul elementelor dorite. 7. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia SHIFT in timp ce desenati un alt dreptunghi. Pentru a indeparta un element din selectie, alegeti meniul Selection Interactive selection method Remove from current selection. Desenati un dreptunghi in jurul elementelor pe care dorit sa le deselectati. c) Selectarea individuala a unui element in tabel 1. Executati clic-dreapta pe un strat din tabla de materii si apoi alegeti Open attribute table. 2. Selectati un element din tabel apasand in stanga inregistrarii. 3. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe elementele respective. Pentru a deselecta un element, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe acel element. d) Afisarea inregistrarilor atribute 1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine elementele selectate. 2. Alegeti Selection Open table for selected features. Inregistrarile elementelor selectate vor fi afisate Gasirea unui element prin cautarea unui atribut 1. Alegeti instrumentul Find. 2. Scrieti un atribut sau o parte a sa in raport cu care doriti sa realizati cautarea. Nu il scrieti intre apostrof si nu includeti caractere de inlocuire. 3. Specificati straturile in ale caror tabele doriti sa cautati. 4. Activati caseta de text pentru a gasi elemente care contin sirul pe care il cautati sau pentru a realiza o cautare indiferent daca textul este scris cu majuscule sau nu. Lasati dezactivata pentru a gasi acele elemente care au exact sirul cautat.

57 5. Specificati campurile in care doriti sa realizati cautarea. 6. Alegeti Find. 7. Daca ArcMap gaseste unul sau mai multe elemente, selectati unul din lista. Executati clic-dreapta pentru a pune in evidenta elementul, zoom, stabili o referinta spatiala sau pentru a selecta sau deselecta elementul. Puteti selecta mai mult de un element din lista, zoom sau sa afisati atributele lor Gasirea elementelor prin cautarea unei expresii SQL 1. Alegeti Selection Select by attribute. 2. Executati clic pe sageata derulanta Layer si alegeti stratul care contine elementele pe care doriti sa le selectati. 3. Executati dublu-clic pe un camp pentru a adauga numele sau in caseta de text a expresiei. 4. Executati clic pe un operator pentru a-l adauga in caseta de text a expresiei. 5. Daca aveti un numar mare de valori, alegeti butonul Complete list pentru a obtine o lista cu toate valorile campului respectiv. 6. Pentru a vedea daca sintaxa este corecta sau daca criteriul pe care l-ati introdus va selecta vreun element, selectati butonul Verify. 7. Executati clic pe sageata derulanta Select procedure si alegeti o precedura de selectie. 8. Alegeti OK. Bara de stare din partea de jos a ferestrei lui ArcMap arata cate elemente sunt selectate. Capitolul 4. Editarea datelor 4.1 Elemente de baza Prezentare generala a procesului de editare 1. Se lanseaza ArcMap. 2. Se creeaza o harta noua sau se deschide una existenta. 3. Se adauga datele pe care doriti sa le editati la harta. 4. Se adauga bara cu instrumente Editor la ArcMap. 5. Se alege Start Editing din meniul Editor. 6. Se creeaza sau se modifica elemente si/sau atribute. 7. Se alege Stop Editing din meniul Editor si alegeti Yes atunci cand sunteti intrebati daca doriti sa salvati modificarile Bara de unelte Editor Instrumentul Edit: permite utilizatorului sa selecteze elemente si sa le modifice Paleta cu instrumente: utilizati aceste instrumente pentru a crea o schita Lista derulanta Target Layer: stabileste stratul caruia ii apartin noile elemente Butonul Attributes: deschide caseta de dialog pentru atribute. Sunt afisate atributele elementelor selectate Comenzile sesiunii de editare Lista derulanta Current Task: Sarcinile din aceasta lista lucreaza cu o schita

58 4.1.3 Ce este o schita O schita (sketch) este un shape pe care il desenati si care realizeaza diverse sarcini in Editor, cum ar fi adaugarea de noi elemente, modificarea elementelor si refacerea formei elementului. Sarcinile sunt listate in lista derulanta Current task. Trebuie creata o schita pentru a indeplini o sarcina Cum se creeaza noi elemente Se pot crea trei tipuri principale de elemente cu bara de instrumente Editor: puncte, linii si poligoane. Pentru a crea o linie sau un poligon se creeaza intai o schita. Forma unei schite este compusa din toate vertex-urile si segmentele elementului. Vertex-urile sunt punctele in care schita isi schimba directia, cum ar fi colturi, iar segmentele sunt liniile care unesc vertex-urile. Stratul tinta determina carui strat ii va apartine noul element care se creeaza. Lista derulanta Target Layer contine numele tuturor straturilor din multimea de date cu care lucrati. De asemenea, daca un strat are subtipuri acestea apar si ele in aceasta lista. Intotdeaunaa cand creati un element nou trebuie stabilit stratul tinta Modificarea unui element Pentru fiecare element de pe harta exista o forma alternativa, o schita. In acelasi fel in care trebuie sa creati o schita pentru a crea un element, pentru a modifica un element trebuie modificata schita sa. Pentru un element de tip linie sau poligon putem adauga noi vertexuri, putem sterge sau muta unul sau mai multe vertexuri Editarea atributelor Atributele pot fi create sau modificate in caseta de dialog Attributes. Dupa ce ati selectat elementele ale caror atribute doriti sa le editati, alegeti butonul Attributes pentru a vedea aceasta caseta de dialog Adaugarea barei cu instrumente Editor 1. Lansati ArcMap. 2. Alegeti butonul Editor Toolbar de pe bara cu instrumente Standard a lui ArcMap. 3. Executati clic pe bara titlu a barei cu instrumente si trageti-o in partea superioara a ferestrei aplicatiei ArcMap Lansarea si oprirea sesiunii de editare 1. Lansati ArcMap si apoi adaugati bara cu instrumente Editor. 2. Alegeti Editor Start Editing. Bara cu instrumente Editor va fi acum activa. 3. Pentru a incheia o sesiune de editare, alegeti Editor Stop editing Selectarea elementelor a) Selectarea unui element utilizand instrumentul Edit 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Mutati indicatorul peste un element si executati clic pe el. Elementul selectat va fi evidentiat. b) Selectarea elementelor utilizand o linie 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Select features using a line. 2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si selectati instrumentul Sketch sau oricare din celelalte unelte de constructie din paleta cu instrumente. 3. Construiti o linie care sa intersecteze elementele pe care doriti sa le selectati. Elementele pe care linia le intersecteaza sunt acum selectate. c) Selectarea elementelor utilizand un poligon 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Select features using an area. 2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch sau pe oricare din celelalte unelte de constructie din paleta cu instrumente.

59 3. Construiti un poligon care sa intersecteze elementele pe care dorit sa le selectati. Elementele care se intersecteaza cu poligonul vor fi acum selectate Mutarea elementelor a) Mutarea unui element 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati. 3. Apasati si trageti elementul sau elementele in pozitia dorita. b) Mutarea unui element relativ la amplasarea sa curenta. 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati. 3. Alegeti Editor Move. 4. Scrieti coordonatele dorite si apasati ENTER. Elementul este mutat corespunzator coordonatelor specificate. c) Rotirea unui element 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le rotiti. 3. Alegeti instrumentul Rotate. 4. Apasati oriunde pe harta si trageti indicatorul pentru a roti elementul in pozitia dorita Stergerea elementelor 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le stergeti. 3. Alegeti butonul Delete care se afla pe bara Standard a lui ArcMap. Elementele selectate vor fi sterse Copierea elementelor 1. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa realizati copierea. 2. Alegeti instrumentul Edit. 3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le copiati. 4. Alegeti butonul Copy care se afla pe bara Standard a lui ArcMap. 5. Selectati butonul Paste de pe bara Standard a lui ArcMap. Elementul este copiat deasupra elementului initial. 4.2 Crearea de noi elemente Crearea unui punct sau vertex prin digitizare 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Create new feature. 2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si alegeti un strat de puncte. 3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch. 4. Apasati pe harta pentru a crea un punct. Punctul sau vertexul este creat pe harta si evidentiat ca fiind selectat Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y) 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. 2. Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y. 3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y) 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex. 2. Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y. 3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Distance-Distance 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Distance-Distance. 2. Apasati prima data pentru a stabili centrul primului cerc si apasati litera D de pe tastatura.

60 3. Scrieti lungimea razei primului cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza specificata. 4. Apasati prima data pentru a stabili centrul celui de al doilea cerc si apasati litera D de pe tastatura. 5. Scrieti lungimea razei celui de al doilea cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza specificata. Cele doua pozitii unde se intersecteaza cele doua cercuri sunt evidentiate atunci cand mutati cursorul peste ele. 6. Pozitionati indicatorul peste una din pozitii si apasati. Un vertex sau un punct este adaugat la harta Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Intersection 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Intersection. Indicatorul isi va modifica forma. 2. Pozitionati indicatorul peste primul segment si executati clic. 3. Pozitionati indicatorul peste al doilea segment si executati clic. Un vertex sau punct este adaugat la intersectia celor doua segmente Crearea unui element multipunct 1. Executati clic pe lista derulanta Current Task Create New Feature. 2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat multipunct. 3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. 4. Apasati pe harta pentru a crea parti ale elementului multipunct. 5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului multipunct, executati clic-dreapta oriunde pe harta si aelegeti Finish Sketch. Daca veti apasa pe o parte a elementului multipunct pentru a-l selecta, toate punctele vor fi selectate pentru ca ele apartin aceluiasi element multipunct Crearea unei linii sau poligon prin digitizare 1. Executati clic pe lista derulanta Current Task Create New Feature. 2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip linie sau poligon. 3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. 4. Executati clic pe harta pentru a digitiza vertexurile elementului. 5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Linia sau poligonul va fi creat pe harta Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti 1. Creati un element linie sau poligon. 2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Part. 3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat pentru ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti Crearea unui segment utilizand un unghi si o lungime 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex. 2. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Angle. 3. Scrieti unghiul si apasati ENTER. Segmentul va fi constrans la unghiul specificat. 4. Executati clic oriunde pe harta si alegeti Length. 5. Scrieti lungimea si apasati ENTER. Se creeaza un vertex astfel incat segmentul sa aiba un unghi si o lungime dorita.

61 Construirea unui poligon cu unghiuri drepte 1. Executati clic pe lista derulanta Current Task Create New Feature. 2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip poligon. 3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch. 4. Digitizati cel putin doua segmente. 5. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Square and Finish. Unghiurile de la primul vertex si de la ultimul vertex sunt de 90 o. Un nou vertex este adaugat si poligonul este terminat acolo unde segmentele rezultante se intersecteaza. 4.3 Utilizarea mediului de snapping Stabilirea tolerantei de captare 1. Alegeti Editor Options. 2. Alegeti eticheta General. 3. Executati clic pe sageata derulanta Snapping tolerance si selectatai tipul unitatii de masurare pe care doriti sa-l alegeti pentru toleranta de captare pixeli sau unitatile hartii. 4. Scrieti numarul dorit de unitati de masurare in caseta de text Snapping tolerance. 5. Alegeti OK Stabilirea proprietatilor de captare 1. Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment. 2. Activati acele proprietati de captare pe care le doriti. Proprietatile de captare devin efective de indata ce ele sunt activate sau nu Stabilirea prioritatii de scaptare 1. Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment. 2. Apasati si trageti de numele straturilor pentru a le aranja in ordinea in care doriti sa aiba loc captarea (Captarea va avea loc in primul strat din lista si apoi in fiecare strat consecutiv din josul listei). Prioritatile de captare pe care le stabiliti vor deveni efective imediat. 4.4 Crearea de elemente din alte elemente Copierea unei linii la un anumit interval 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati linia pe care doriti sa o copiati. 3. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti ca linia sa se gaseasca. 4. Alegeti Editor Copy Parallel. 5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) fata de elementul original unde doriti sa copiati linia si apasati ENTER. O copie paralela a liniei este creata la distanta specificata Crearea unui buffer in jurul unui element 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementul sau elementele in jurul carora doriti sa creati buffer-ul. 3. Executtai clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul cu acel tip de elemente pe care doriti sa le aiba bufferul. 4. Alegeti Editor Buffer. 5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) de la element in jurul caruia doriti sa creati bufferul si apasati ENTER. Va fi creat un buffer la distanta specificata Unirea mai multor elemente din acelasi strat intr-un singur element 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementele pe care doriti sa le uniti. (Elementele trebuie sa fie din acelasi strat, fie strat de tip linie, fie de tip poligon.) 3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. 4. Alegeti Editor Merge. Elementele selectate sunt unite intr-unul singur.

62 4.4.4 Combinarea elementelor din straturi diferite intr-un singur element 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementele pe care doriti sa le combinati intr-unul singur. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi ele trebuie sa fie din straturi de acelasi tip linie sau poligon). 3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. 4. Alegeti Editor Union. Elementele selectate sunt combinate intr-unul singur Crearea unui element din elemente care au zone comune 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementele din a caror intersectie doriti sa creati noul element. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi straturile trebuie sa fie de acelasi tip linie sau poligon). 3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. (Stratul trebuie sa fie de acelasi tip ca si elementele selectate linie sau poligon). 4. Alegeti Editor Intersect. Este creat un nou element care rezulta din zona comuna tuturor elementelor selectate. 4.5 Modificarea elementelor existente Scindarea unei linii in doua parti la o distanta data sau pe baza unui procent 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati linia pe care doriti sa o scindati. 3. Alegeti Editor Split. 4. Selectati prima optiune Split pentru a imparti elementul la o anumita distanta. Selectati a doua optiune pentru a imparti elementul la un anumit procent din intreg. 5. Scrieti o distanta sau un procent, dupa cum doriti. 6. Selectati Forward daca doriti ca impartirea elementului sa inceapa de la primul vertex. Selectati Reverse daca doriti sa impartitit elementul incepand de la ultimul vertex.. 7. Alegeti OK. Linia este impartita in doua elemente in functie de parametrii pe care i-ati specificat Scindarea in doua a unui poligon 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati poligonul pe care doriti sa il impartiti in doua. 3. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Cut Polygon Features. 4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch. 5. Construiti o schita de tip linie sau poligon care taie poligonul initial. 6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Poligonul este impartit in doua elemente Extinderea unei linii 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Extend/Trim Features. 2. Alegeti instrumentul Edit. 3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le extindeti. 4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch. 5. Construiti o linie pana la care sa extindeti linia sau liniile selectate. 6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch Refacerea unei linii sau a unui poligon 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Reshape Feature. 2. Alegeti instrumentul Edit. 3. Selectati elementul pe care doriti sa-l modificati. 4. Executtai clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch. 5. Creati o linie care sa corespunda cu modul in care doriti sa arate elementul dupa modificare. 6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Forma elementului va fi modificata Adaugarea unui vertex la o schita 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Modify Feature. 2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i adaugati un vertex. 3. Mutati indicatorul in locul in care doriti sa adaugati vertexul si executati clic-dreapta. 4. Alegeti Insert Vertex. Un vertex este adaugat schitei. 5. Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch.

63 4.5.6 Stergerea unui vertex al unei schite 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Modify Feature. 2. Alegeti instrumentul Edit. Selectati linia sau poligonul din care doriti sa stergeti un vertex. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l stergeti pana cand indicatorul se schimba. Executati clic-dreapta si alegeti Delete Vertex. Vertexul este sters din schita. Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat Mutarea unui vertex al unei schite 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Modify Feature. 2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i mutati un vertex. 3. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba. 4. Apasati si trageti de vertex in noua pozitie. 5. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat Deformarea proportionala a geometriei unui element 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Modify Feature. 2. Alegeti instrumentul Edit si selectati elementul pe care dorit sa-l deformati. 3. Selectati Editor Options. 4. Alegeti eticheta General. 5. Activati caseta de validare pentru a deforma elementul proprtional. Dezactivati caseta de validare daca doriti sa modificati elementul fara a mentine o geometrie proportionala. 6. Alegeti OK. 7. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba. 8. Trageti de vertex in noua pozitie dorita. 9. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este deformat proportional. 4.6 Modificarea elementelor topologice Inainte de a edita date care au asocieri topologice, acestea trebuie sa fie integrate topologic astfel incat toate elementele care au parti care ar trebui sa fie comune sa fie intr-adevar comune. Cand incepeti sa editati datele topologice cu instrumentele topologice din Editor, Editorul integreaza automat datele, daca ele nu sunt deja integrate. Aceasta presupune verificarea tuturor claselor de elemente din multimea de date si el face ca orice frontiere si vertexuri care se afla la o distanta mai mica decat un domeniu al distantei sa coincida. Acest domeniu al distantei se numeste toleranta cluster. Toleranta cluster determina domeniul in cadrul caruia elementele devin identice. Cand editati date cu instrumentele topologice ale Editor, acesta intotdeauna integreaza datele folosind cea mai mica valoare posibila pentru toleranta cluster. Puteti, de asemenea, sa integrati manual shapefiles si multimile de elemente ale unei geodatabase utilizand comanda Integrate. Puteti sa integrati datele in acest fel daca doriti sa specificati o toleranta cluster care este diferita de cea pe care Editorul o utilizeaza atunci cand integreaza automat datele Integrarea datelor 1. Adaugati acel shapefile sau acea multime de date pe care doriti sa o integrati in harta. 2. Alegeti meniul Editor Start Editing. 3. Selectati Editor Options. 4. Alegeti eticheta Topology. 5. Dezactivati caseta de validare doar daca doriti sa integrati intreaga multime de date. Lasati-o activata daca doriti sa integrati elementele din intinderea curenta a hartii. 6. Scrieti domeniul distantei (in unitati ale hartii) in cadrul cruia doriti ca elementele sa coincida. 7. Alegeti OK. 8. Selectati Editor Integrate. Datele sunt integrate Mutarea unui vertex comun 1. Alegeti instrumentul Shared Edit. 2. Selectati vertexul comun pe care doriti sa-l mutati. Vertexul selectat este evidentiat. 3. Trageti de vertex in noua pozitie dorita. Amplasarea vertexului este actualizata impreuna cu toate vertexurile care coincid cu el sau cu toate frontierele din multimea de date ca si toate vertexurile sau frontierele conectate.

64 4.6.3 Mutarea unei frontiere comune 1. Alegeti instrumentul Shared Edit. 2. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o mutati. Frontiera selectata este evidentiata. 3. Trageti de frontiera pe o noua pozitie. Amplasarea frontierei este actualizata impreuna cu toate vertexurile identice sau frontierele din multimea de date ca si impreuna cu orice vertexuri sau frontiere conectate Refacerea unei frontiere comune 1. Excutati clic pe sageata derulanta Current Task Reshape Feature. 2. Alegeti instrumentul Shared Edit. 3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o refaceti. 4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si selectati Sketch. 5. Creati o linie corespunzator modului in care doriti sa fie elementul refacut. 6. Executati dublu-clic pe ultimul vertex pentru a termina schita. Frontiera si toate vertexurile identice ca si vertexurile sau frontierele care se conecteaza sunt refacute Modificarea unei frontiere comune 1. Excutati clic pe sageata derulanta Current Task Modify Feature. 2. Alegeti instrumentul Shared Edit. 3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o modificati. Schita frontierei va apare. 4. Modificati schita dupa cum doriti. 5. Executati clic-dreapta oriunde pe frontiera si alegeti Finish Sketch Crearea unui poligon nou care are parti comune cu alte poligoane 1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Auto Complete Polygon. 2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati un strat de tip poligon. 3. Alegeti instrumentul Sketch. 4. Creati o schita care incepe si se opreste pe oricare din frontierele unui poligon existent pentru a inchide noul poligon pe care il creati. Puteti sa treceti peste frontierele existente atunci cand creati linia; capetele vor fi taiate automat. 5. Executati dublu-clic pentru a termina schita. 4.7 Modificarea atributelor Vizualizarea atributelor 1. Alegeti instrumentul Edit. 2. Selectati elementele ale caror atribute doriti sale vedeti. 3. Alegeti butonul Attributes. 4. Selectati numele stratului care contine elementele ale caror atribute doriti sa le vedeti. Proprietatile atribute ale stratului apar in partea dreapta a casetei de dialog. 5. Executati dublu-clic pe numele unui strat pentru a vedea campurile principale de afisare, care reprezinta elementele selectate din strat. Executati din nou dublu-clic pentru a ascunde campurile principale de afisare. 6. Selectati un camp principal de afisare pentru a vedea valorile atribute corespunzatoare ale elementului. Elementul corespunzator va straluci pe harta. 7. Alegeti butonul Close pentru a inchide caseta de dialog Adaugarea unei valori a unui atribut pentru un singur element 1. Selectati campul principal de afisare al elementului caruia doriti sa-i adaugati o valoare atribut. 2. Executati clic pe coloana Value unde doriti sa adaugati valoarea atribut. 3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata acelui element Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate 1. Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut. 2. Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut. 3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel strat Modificarea valorii unui atribut pentru un element 1. Selectati campul principal de afisare al elementului pentru care doriti sa modificati o valoare atribut. 2. Excutati clic pe valoarea pe care doriti sa o modificati. 3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru acel element.

65 4.7.5 Modificarea valorii unui atribut pentru toate elementele selectate 1. Selectati stratul in care doriti sa modificati o valoare atribut. 2. Executati clic in coloana Value in dreptul proprietatii atribut pe care doriti sa o modificati. 3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru toate elementele selectate din strat Copierea valorilor individuale ale unor atribute de la un element la altul 1. Selectati valoarea atribut pe care doriti sa o copiati. 2. Executati clic-dreapta pe valoarea pe care doriti sa o copiati si alegeti Copy. 3. Executati clic pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valoarea. 4. Executati clic in dreptul campului in care doriti sa introduceti valoarea. 5. Executati clic-dreapta unde doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea atribut este copiata pentru element Copierea tuturor valorilor atributelor de la un element la altul 1. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului ale carui valori atribut doriti sa le copiati si alegeti Copy. 2. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valorile atribut si alegeti Paste. Valorile atribut sunt copiate pentru acel element. 8.6 Transformarea unei hărţi din format analog în format digital cu ArcGIS Scanare trapez. Fiecare student isi scaneaza trapezul pe care va lucre pentru realizarea proiectului. Scanarea se face la o rezolutie de 300 dpi, folosind scanerul CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m. Caracteristici tehnice CANON Colortrac SmartLF Cx 40 m. Tip senzor: CIS Viteza scanare (s/pagina): Inchi/secunda: (8-bit greyscale, monochrom 200dpi /400dpi Turbo) Rezolutie digitala de scanare (dpi): 3600 Interfata PC: USB Adancime culoare (biti): 16 greyscale Rezolutia optica de scanare (dpi): 600 Latime mediu de scanare (mm): Max Dimensiuni (W x D x H mm): 1400 x 170 x 330 Greutate (Kg): 26.5 Altele: LCD panel (status scanner, mode, setari), stop, forward, rewind, scan, copy 5 x Contact Image Sensors (CIS) Lungimea scanata nu este limitata de scaner Acuratete scanare: +/-0.1% +/-1 pixel Active Paper Transport (APT) Moduri scanare: 256 level greyscale (8-bit); Black & White (1-bit)

66 Se lanseaza aplicatia SCAN WORKS, se seteaza rezolutia de scanare si directorul de lucru. Apoi se apasa pe butonu SCAN. Exista posibilitatea sa vizualizam ceeace scanam Imagine de ansamblu SCANER + PLOTER CANON (LAB GIS II CI-3)

67 Folosind reteaua interna a laboratoarelor GIS I si GIS II, fiecare student isi copieaza trapezul scanat in directorul de pe calculator, respectiv Data D:\STUDENT\CAD\9201\Popescu Ion Laboratorul de SISTEME INFORMATIONALE GEOGRAFICE LAB GIS I CI-1

68 A. Colturi de trapez in STEREO 70 Trapez L B-c Sc. 1: Y X , , , , , , , ,87 B. Trapezul se aduce in ArcMap cu butonul Add Data din bara de meniu, din directorul in care avem trapezele pe care dorim sa le georeferentiem, facem click pe trapezul care vrem sa-l aducem si apoi Add.

69

70 C. Verificam daca ne apare in bara de meniu Georeferencing, daca nu ne apare mergem in Tools/Customize/Toolbars si bifam casuta cu Georeferencing, apoi tragem bara de Georeferencing in bara de meniu. D. Acum mergem in View din bara de meniu, pe Data Frame Properties/General la Units la Map si punem din lista derulanta Meters si mergem si la Display si punem din lista derulanta tot Meters, facem click cu mousul pe Apply si OK. Pentru control vizualizam coltul din dreapta jos al ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie sa apara langa coordonatele X si Y scris Meters in loc de Unknown. E. Acum mergem in bara de Georeferencing si cu butonul Add Control Points mergem pe punctul 1 al coltului trapezului de georeferentiat, dup ace in prealabil am facut cu butonul + din bara de meniu un zoom convenabil

71 F. Acum introducem pe rand coordonatele X si Y ale colturilor trapezului, incepand din coltul de sus stanga si continuind in ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X si Y tinnem cont ca ele din softul de transformare sunt INVERS, adica prima coloana este Y si a doua coloana este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe coltul nr.1 al trepezului iar apoi facem click cu butonul dreapta al mousului cand suntem pozitionati la intersectia coltului trapezului si imediat fara sa miscam mousul facem click cu butonul stanga si click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecand la introducerea coordonatelor respective (a nu se uita ca sunt invers).

72 G. Dupa introducerea coordonatelor fiecarui colt de trapez apasam butonul Full extend din bara de meniu ca sa vedem in totalitate trapezul. Se repeta operatiunile de mai sus pana la introducerea celor 4 colturi de trapeze.

73 H. Punctul nr.1 are deja coordonatele X si Y introduse si apare colorat in rosu.

74 I. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.2

75 J. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.3

76 K. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.4

77 L. Vizualizam acum intreg trapezul cu coordonatele introduse pentru cele 4 colturi ale trapezului

78 M. Mergem in bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe Rectify

79 N. Alegem la Name numele trapezului georeferentiat ca sigestie stergem cifra 2 care apare implicit dupa numele trapezului si ii punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde vrem sa salvam trapezul georeferentiat, facem apoi click pe Save.

80 O. Apare aceasta fereastra si in functie de caracteristicile PC-ului asteptam cateva secunde sau minute.

81 P. Acum mergem in directorul in care am salvat trapezul georeferentiat si aducem cu butonul Add Data trapezul cu terminatia numelui L B-c_ST in cazul nostru.

82 R. Trapezul georeferentiat este un pic rotit si este un fisier cu extensi.img, mai se poate recunoaste ca este georeferentiat correct citind fiecare col de trapez si confruntand coordonatele initial introduce X si Y.

83 S. Ca sa scapam de marginile negre ale trapezului georeferentiat afisat pe display, mergem pe denumirea trapezului georeferentiat din si facem click cu butonul dreapta al mousului, se deschide Layer Properties si apasam apoi pe butonul Symbology.

84

85

86 Apoi OK si Apply.

87 Ca sa eliminam o tema din coloana Layers, facem click cu butonul dreapta de la mouse si din lista alegem Remove si facem click cu butonul stanga de la mouse

88 GATA AM TERMINAT CU SUCCES GEOREFERENŢIEREA CREAREA DE TEME PUNCT, LINIE şi POLIGON Din ArcMap apasam butonul si lansam ArcCatalog

89 Lansam ArcCatalog si ne pozitionam in directorul in care dorim sa lucram, respectiv a numelui nostru,,popescu Ion si facem click cu butonul drept al mousului, apon click cu botonul stanga al mousului pe New si clic pe Shapfile La Name trecem numele temei pe care vrem sa o creem, alegem DRUMURI, iar la Feature Type din lista derulanta alegem Polyline

90 Facem click cu butonul stang al mousului pe Edit, apoi pe Select/Projected Coordinate Systems/National Grid/Stereo 1970 si apoi click pe Add.

91 Facem click cu mousul pe Apply si apoi pe OK Se deschide aceasta ferereastra si facem click pe OK.

92 Ne apare in directorul cu numele nostru, respectiv Popescu Ion, shapfile cu numele DRUMURI si extensia.shp. Acum inchidem ArcCatalog si mergem in ArcMap, unde cu butonul Add Data aducem acest shapfile (bineinteles din directorul cu numele nostru,,popescu Ion.

93 Facem click cu mousul si ne apare tema DRUMURI in ArcMap in coloana cu Layers. La fel se repeta cu grija toate operatiunile pentru creerea celorlalte teme care pof fi: localitatile, livezile, viile si padurile le facem cu o tema de tipul poligon, apele, caile ferate, LEA le facem cu o tema de tipul polilinie, forajele, fantinile punctele geodezice sau de nivelment le vom face cu o tema punct. Mergem mai departe si incepem lucrul cu tabelele. CREAREA UNEI TEME IN ArcGIS (POLIGON), folosind ArcCatalog Lansam ArcCatalog, facand click cu butonul stanga de la mouse pe butonul ArcCatalog din bara de meniu

94 Mergem in directorul nostru de lucru, respectiv D:/STUDENT/ /CADASTRU/POPESCU ION 9205 si facem click dreapta pe directorul cu numele nostru, alegem din lista New, apoi alegem din lista Shapfile si facem click de asta data cu butonul stanga al mousului, se deschide aceasta fereastra: Acum, la Name trecem denumirea temei pe care dorim sa o cream, spre exemplu Localitati, iar la Feature Type trecem tipul de unui concept sau entitate (ne reamintim ca avem, puncte, linii si poligoane) de tipul linie care este echivalent in lista noastra derulanta de la Feature Type de Polygon Mergem mai departe si pentru a declara tipul de referinta spatiala procedam in felul urmator: 1. Facem click cu butonul stanga de la mouse pe Edit; 2. Apoi click pe Select; 3. Din lista de coordonate (Coordinate Systems) alegem Projected Coordinate Systems si facem click pe aceasta denumire; 4. Se deschide fereastra cu denumirea Browse for Coordinate Systems, de aici selectam National Grids facem click cu butonul stang de la mouse si apoi click pe Add; 5. In noua lista de Browse for Coordinate Systems, cautam Stereo1970.prj, facem click pe aceasta denumire si apoi ii dam Add; 6. e deschide o noua fereastra cu denumirea Spatial Reference Properties in care verificam sa fie la Name: Stereo 1970 si apoi Apply si OK

95 Abia acum am terminat toti pasii pentru crearea unei teme noi Localitati.shp. Pentru verificare mergem in directorul in care am dorit crearea acestei teme, respective: D:/STUDENT/ /CADASTRU/POPESCU ION 9205 si trebuie sa ne apara Localitati.shp. Afisarea stratului Localitati.shp in ArcGis

96 Dupa deschiderea stratului de poligoane vom crea in tabela de atribute campuri speciale pe care le vom denumi Tip (pentru specificarea felului de localitate: comuna, sat, oras) si Denumire (pentru numele localitatii.) Vom efectua urmatoarele operatii: Selectam stratul Localitati.shs, dreapta mouse si deschidem tabela de atribute Apelam butonul Option (dreapat jos) si selectam Add Field si se deschide un alt submeniu. Completam in continuare informatiile dupa cum se vede in figura, Name: Tip si la Type: alegem obtiunea text. La fel vom proceda si cand vom crea campul cu denumirea Denumire In tabela de atribute va aparea cele doua campuri noi formate.

97 8.6.3 EDITAREA UTILIZAND ArcGis 9.3 Deschiderea sesiunii de editare din butonul EDITOR si selectam Start Editing Aceasta operatie, ne permite din acest moment sa editam elementele grafice, care in cazul nostru sunt linii. Digitizarea liniilor Liniile, poliliniile, conturul poligoanelor se digitizeaza respectand aceleasi reguli. Limta unui poligon este de fapt o polilinie. In continuare vom folosi termenul de linie pentru toate acestea. Digitizarea on screen (pe ecran)consta in trasarea de linii vectoriale peste cele din imaginea de fundal (in cazul liniilor si poligoanelor) si de punerea unor puncte (in cazul informatiei punctuale). In cazul digitizarii liniilor se incepe digitizrea prin activarea functiei Editor prin selectarea optiunii Start Editing. Aceasta functie deschide pentru editare toate fisierele de tip.shp aflate in acelasi folder. Dacă în cadrul proiectului sunt aduse fisiere.shp din mai multe locatii (foldere) atunci vom fi solicitaţi sa alegem care folder va fi dechis pentru editare. În cazul în care din folderul deschis la editare sunt mai multe fişiere aduse în proiect, atunci va trebui avut grija ca la opţiunea Target să fie selectat fişierul dorit.

98 Digitizarea liniilor se va face la o scara suficient de mare incat sa poata fi apreciata mediana acesteia. De exemplu liniile simple care pe harta sunt trasate cu grosimi de 0,2-0,3 mm se vor digitiza la o scara de 1:1000 1:1500. Liniile trasate cu simboluri mai groase se pot digitiza si la o scara mai mica 1:3000-1:5000. Gresit

99 Corect Dacă din diverse motive trebuie să întrerupem digitizarea, inchidem figura cu dublul clic pe butonul stânga al mouse-ului, salvăm din menuiul Editor cu comanda Save Edits sau Stop Editing si apoi YES la Intrebarea daca dorim să salvăm si putem relua digitizarea în cadrul aceleiaşi sesiuni de editare (dacă nu am inchis-o) sau într-o sesiune nouă. Reluarea digitizării din punctul unde am rămas se face prin selectarea liniei/poligonului cu butonul săgeata din meniul Editor, iar apoi se dă dublu clic pe linie aceasta transformându-se în verde şi se afiseaza punctele de inflexiune (vertex-si) tot in culoarea verde, precum si nodul de sfărşit al liniei in culoare roşie. În momentul în care vom selecta butonul cu creionaş pentru digitizare, automat cursorul va fi legat de ultimul nod introdus. Daca în timpul digitizării am punctat cu mouse-ul gresit, putem corecta prin suprapunerea cursorului deasupra vertexului respectiv si cu clic dreapta selectăm Delete Vertex.

100 ATENTIE! Intotdeauna urmarim calea pe care ne aflam in timpul editarii! Target: Localitati Daca stratul pe care vom digitiza nu este corect selectat elementele grafice (liniile) pe care le vom digitiza se vor salva in alt strat sau se vor pierde. Pornirea digitizarii prin activarea butonului :

101 Facem pe ecran un Zoom mai mare pentru a vedea harta mai bine si trecem la digitizare. Digitizarea se face prin clicarea mouse-ului stanga unmarind marginea localitatilor din imaginea noastre iar poligonul se inchide prin dublu clic. La terminarea unui poligon complet, deschidem Tabela de atribute astfel: selectam stratul Localitati.shs, dreapta mouse, deschidem Open Attribute Tables si completam campurile ( dupa caz) TIP si Demunire Folosirea Functiei UNION Cand digitizarea unui poligon necesita o suprafata de contur prea mare, poligonul se paote realiza din mai multe bucati astfel: 1. Se digitizeaza o parte din poligon, se inchide prin dublu clic, apoi se selecteaza TASK : Auto-Complete polygon si se diditizeaza in continuare poligonul. 2. Se selecteaza ambele poligoane cu tasta SHIFT +

102 3. Deschidem modulul de editare EDITOR si selectam functia Merge, care are rolul de a unii cele doua poligoane. In final vom obtine un singur poligon care va primi acelasi atribut. Dupa ce am terminat de digitizat inchidem sesiune de editare: Stop Editing si Save in calea directorului nostru si nu in alt director! SPLITAREA UNEI LINII

103 CAZUL I Cand avem un singur segmente de dreapta si vrem sa-l scurtam sau sa-l taiem pe jumatate se procedeaza in felul urmator : 1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja. 2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se selecteaza. 3. Se activeaza iconita Split Tool si se pliteaza linia cu stanga mouse clic pe linie, apoi se selecteza un segment al ei si se sterge sau se uneste cu alt segment. CAZUL II Cand suntem in situatia intersectarii a doua lini cu atribute diferite (spaghete) si vrem sa le unim prin splitare, (operatie care este necesara pentru realizarea topologie) se va esfectua urmatorea procedura : 1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja. 2. Se selecteza cele 2 lini care se intersecteaza, se poate obseva ca au atribute diferite 3. Apoi cu iconita Line intersection se va face clic mouse stanga in intersectia liniilor, din aproape in aproape, pana cand se divid 4 segmente diferite de arce.

104 In Tablea de atribute cele doua campuri anterioare vor fi impartite fiecare in alte doua campuri care vor isi vor pastra atriubutele. In final am obtinut din doua linii suprapuse patru segmente de drepte prinse intr-un punct cu atribute individuale. CAZUL III In situatie in care avem un element grafic (linie) unit in preabalabil cu functia Merge, si am constatat ca segmentul ar trebui impartit in doua sau mai multe segmente pentru ca au atribute diferite se va proceda astfel: 1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja. 2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se va observa atributul acesteia.

105 3. Se selecteza din meniul de Editare iconita Explode Multi-part Feature si se spliteaza intersectia liniei cu stanga mouse dupa cum se vede in imaginea urmatoare. 4. Se poate observa in tabela de atribute ca linia initiala a fost impartita in 3 segmente distincte, dar care au pastrat acelasi atribut. Vom selecta in continuare fiecare segment in parte si vom modifica atributul din tabela de atribute. Lucrul cu poligoane. Se selectează poligonul. Din meniul Task se selectează Cut Polygon Features din capitolul Modify Tasks

106 Având selectate căsuţele aferente temei poligon de editat din meniul Snapping..., se selecteaza creionaşul şi se trage linia sau polilinia care va tăia poligonul, plecând de pe una din laturi (sau din afara acesteia) şi încheind pe latura opusă sau alaturată (sau în afara acesteia) astfel încât sa rezulte două sau mai multe poligoane (funcţie de situaţie şi necesităţi).

107

108 Pentru lipirea unui poligon. Tasks Se selectează din meniul Task comanda Auto-Complete Polygon din capitolul Topology Se selectează creionaşul şi se trasează limita exetriora a poligonului vecin, plecând din interiorul poligonului la care trebuie lipit noul poligon şi încheind tot în interiorul acestuia.

109 Pentru a înscrie un poligon mic într-unul mare Se digitizează poligonul mare, apoi cel mic din interiorul celui mare. Avand poligonul mic selectat, din meniul Editor se alege comanda Clip Se va deschide o nou fereastă pentru comanda Clip.

110 La opţiunea Buffer Distance selectaţi valoarea La opţiunea When clipping features selectaţi comanda a doua Discard the area that intersects. Apoi apăsaţi butonul OK. Dacă poligonul mic nu prezintă interes acesta poate fi şters şi astfel poligonul mare va rămâne cu gaură. 9. Extensii ArcGIS 9.3 Extensiile sunt de doua feluri: 9.1 Extensii de ANALIZA 9.2 Extensii pentru PRODUCTIVITATE ArcGIS 3D Analyst Vizualizare si analiza tridimensionala

METODA REDUCERII LA UNITATE

METODA REDUCERII LA UNITATE METODA REDUCERII LA UNITATE Metoda reducerii la unitate constă în compararea mărimilor date în problemă, cu aceeaşi mărime, luată ca unitate. Această metodă prezintă avantajul că este foarte accesibilă

Detaljer

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE

CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE CONDENSATOARE USCATE DE JOASA TENSIUNE PENTRU COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE EL-nesss.r.l. Domeniul de utilizare si tehnologia folosita : Condensatoarele sunt folosite pentru imbunatatirea factorului

Detaljer

ROBOŢII SCARA Seria THL.

ROBOŢII SCARA Seria THL. ROBOŢII SCARA Seria THL NOILE MODELE LITE ALE SERIEI THL Performanta la preturi accesibile! Mai usor cu pana la 50% fata de modelele anterioare! Impact redus asupra mediului inconjurator. Reducere de pana

Detaljer

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS

PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Facultatea INGINERIE ELECTRICĂ PROGRAMAREA PROBELOR DE CONCURS Electrotehnica [Inginerie electrica] Masini, Materiale si Actionari Electrice [Inginerie electrica] nr 48 As. 17.10.2016 / 10.00 / EB-210

Detaljer

GEOGRAFIE MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ CLASELE A V-A A VIII-A

GEOGRAFIE MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ CLASELE A V-A A VIII-A Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ GEOGRAFIE

Detaljer

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate.

Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Cuvinte cheie : grâu, fertilizare, combaterea buruienilor, producţie, calitate. Grâul se numără printre cele mai vechi plante cultivate, fiind folosit ca pâinea cea de toate zilele de peste jumătate din

Detaljer

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen. Perfection in heating

Robineti termostatici. Jürgen Schlösser Armaturen.  Perfection in heating ARMATUREN Robineti termostatici Jürgen Schlösser Armaturen www.juergen-schloesser-armaturen.de Perfection in heating Descriere tehnică: Robineții termostatici produși de Jürgen Schlösser Armaturen România

Detaljer

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN

INFORMATICĂ şi TIC. Manual pentru clasa a V-a. Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ISBN MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Carmen Diana Băican Melinda Emilia Coriteac INFORMATICĂ şi TIC ISBN 978-606-727-233-8 INFORMATICĂ şi TIC Manual pentru clasa a V-a Manual pentru clasa a V-a V Acest manual

Detaljer

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MASURARE Modulul Consideratii generale privind procesul de masurare CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESL DE MASRARE Subiecte.. Definirea notiunii de masurare.. Marimi si unitati de masura.3. Mijloace si metode

Detaljer

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper

MATEMATIKK. Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Sus/în top/peste. Ord og begreper MATEMATIKK Ord og begreper Norsk Morsmål: Tegning (hvis aktuelt) Få Obține Mange Mulți Venstre Stânga Høyre Dreapta Øverst Sus/în top/peste Nederst Inferior/Jos Lite Puţin Mye Mult Flest Cel mai mult/cele

Detaljer

RAPORT DE MEDIU. Pentru

RAPORT DE MEDIU. Pentru PUZ Centrală electrica eoliană Suhurlui 57 MW RAPORT DE MEDIU Pentru Plan Urbanistic Zonal Centrală electrică eoliană Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,

Detaljer

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE 2 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE ORDIN pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale

Detaljer

6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE

6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE 6. PROPAGAREA UNDELOR IONOSFERICE 6.1. Prezentarea ionosferei. Structura ionosferei reale Prin ionosferă se înţelege acel domeniu ionizat al atmosferei care se află la înălţimi mai mari de 60 km faţă de

Detaljer

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3)

Tarif (lei/u.m.) Nr. Denumirea lucrarii (serviciului) de Valoare TVA Total crt. masura fara TVA (19 % din (col. 3+col.4) col. 3) tarifelor pentru lucrări executate şi servicii prestate, de catre Filialele de Distributie si de Furnizare a Energiei Electrice, catre terţi (Avizarea documentatiilor tehnicoeconomice elaborate de agenti

Detaljer

ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor

ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor Tehnologii acţionări \ Automatizări acţionări \ Integrare sisteme \ Services ATEX, IECEx Formular de solicitare şi listă de verificare pentru motoreductoare protejate împotriva exploziilor Ediţia 10/2012

Detaljer

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNĂRII FLUVIALE S.A. - GIURGIU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T - PORT CORABIA RAPORT PRIVIND IMPACTUL

Detaljer

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2

ELECTRICA - S.A. Anexa nr. 2 ELECTRICA - S.A. Anexa nr. (Avizarea documentatiilor tehnico-economice elaborate de agenti economici atestati) crt. masura fara TVA (9 % din (col. +col.) col. ) 0 DE AGENTII ECONOMICI ATESTATI DE ANRE,

Detaljer

23. Coordonate stelare şi planetare

23. Coordonate stelare şi planetare 23. Coordonate stelare şi planetare 23.1. Coordonate stelare Nu de multe ori, poate, v-aţi întrebat dacă stelele pe care le priviţi noaptea sunt situate toate la aceeaşi distanţă sau, dimpotrivă, sunt

Detaljer

Ordliste for TRINN 1

Ordliste for TRINN 1 Ordliste for TRINN 1 utviklende matematikk-oppgavehefter 1A, 1B,2A, 2B, 3A og 3B, - refleksjonsord som kan hjelpe å forstå oppgaver. Bok og side Ord på norsk I oppgavetekstene står ofte verb i imperativ

Detaljer

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6

TEAM DKP V~ 50Hz 2250W. Dobbel kokeplate. I/B Version Front cover page (first page) Assembly page 1/6 Dobbel kokeplate I/B Version 100408 TEAM DKP 10 230V~ 50Hz 2250W Front cover page (first page) Assembly page 1/6 N Bruksanvisning VIKTIGE SIKKERHETSINSTRUKSJONER Vennligst les gjennom denne bruksanvisning

Detaljer

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2014 Nr. Nesecret Către: Instituţia Prefectului Judeţul Olt Mun. Slatina, Bd. A.I. Cuza, nr. 12A, 230025, jud. Olt Ref: Primirea și distribuirea biletelor de tratament balnear în anul 2014 PRIMIREA SI DISTRIBUIREA

Detaljer

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC PE PERIOADA 2016-2020 Elaborator: OTP CONSULTING ROMANIA SRL Nr. 231/11.04.2016. 1 Cuprins 1 Introducere... 4 1.1 Rolul Strategiei

Detaljer

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI superior 1.2 Facultatea FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI 1.3 Departamentul DIDACTICA ŞTIINŢELOR

Detaljer

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat

LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI LUCRARE DE LABORATOR DE INIŢIERE Verificarea legii conservării energiei mecanice la rostogolirea unei bile pe un uluc înclinat Îndrumar de laborator la fizică Chişinău

Detaljer

Inregistrati-va produsul pentru a primi suport pe www.philips.com/welcome Manual de utilizare AZ1137 2 2009 Koninklijke Philips Electronics N.V. Toate drepturile rezervate a b c d e g i j k l f h m n o

Detaljer

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL

CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL CONDIŢII GENERALE DE REZERVARE VÂNZARE A BILETELOR DE AVION DE CĂTRE COMPANIA SC WEST HOLIDAY LOUNGE SRL Societatea Comercială WEST SUPER TOUR este o AGENŢIE DE TURISM care are în obiectul de activitate

Detaljer

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Aplicaţie de raportare pentru laboratoare Versiune document: 3.7 RELEASED Creat: 26.06.2006 Ultima actualizare: 24.10.2014 Acest

Detaljer

Norwegian Cooperation Programme with Romania

Norwegian Cooperation Programme with Romania Norwegian Cooperation Programme with Romania Editie speciala in memoriam OCTAVIAN LUCA Newsletter realizat in cadrul proiectului Întărirea capacităńii de organizare şi funcńionare a Comitetelor de Sănătate

Detaljer

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation

UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation UEFA EURO 2016 PNA ticketing FAQs Romanian Football Federation Sumar 1. Unde și când vor avea loc jocurile?... 5 2. Câte bilete sunt disponibile pentru UEFA EURO 2016?... 5 3. Ce tipuri de bilete sunt

Detaljer

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici.

Bună! Bună ziua! Pa! Pe curând! Bun venit!, te rog! Poftim! Mulțumesc! Cu plăcere. Da, te rog. Scuze! Aici. Viktige uttrykk Expresii importante Hei! God morgen! God dag! God kveld! God natt! Ha det bra! Ha det! Vi sees! Velkommen! Hvordan har du det? Bra, takk., vær så snill! Vær så god! Takk! Tusen takk! Kunne

Detaljer

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10

Frityrkoker. TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W. I/B Version 110720. Fax +32 2 359 95 50. Front cover page (first page) Assembly page 1/10 Frityrkoker I/B Version 110720 TKG FT 1004 230V~ 50Hz 2500W Front cover page (first page) Assembly page 1/10 N 1. Håndtak på stekekurven 2. Kurv 3. Lysindikator for temperatur 4. Lysindikator for strøm

Detaljer

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL,

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, Introducere Prezenta documentaţie a fost realizată în baza O.M.nr.135/76/84/1.284/2010 1, respectându-se normativul de conţinut prezentat în Anexa nr. 5, privind Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare,

Detaljer

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag.

C U P R I N S. 1. Județul CĂLĂRAȘI Județul GIURGIU Județul IALOMIȚA Județul TELEORMAN pag. Camera Notarilor Publici Bucuresti STUDIU DE PIATA pentru anul 2017 privind valorile minime imobiliare Judetele: CALARASI GIURGIU IALOMITA TELEORMAN - 2017 - C U P R I N S pag. 1. Județul CĂLĂRAȘI...

Detaljer

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII

Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII Anexa C UEFA EURO 2016 VÂNZAREA DE BILETE SUPORTERILOR ASOCIAȚIILOR NAȚIONALE PARTICIPANTE TERMENI ȘI CONDIȚII A. INTRODUCERE 1. Scop Union des associations européennes de football (UEFA), organismul european

Detaljer

2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013

2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013 2013 Toate drepturile rezervate. Acer Liquid E2 Duo Manual de utilizare Model: V370 Această ediţie: 8/2013 Telefon inteligent Acer Liquid E2 Duo Număr model: Număr de serie: Data achiziţiei: Locul achiziţiei:

Detaljer

SISTEM INFORMATIC UNIC INTEGRAT

SISTEM INFORMATIC UNIC INTEGRAT SISTEM INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Versiune document: 1.1 RELEASED Creat: 14.09.2007 Ultima actualizare: 11.11.2010 Acest document a fost realizat şi avizat de: Nume

Detaljer

Actuatoare termostatice

Actuatoare termostatice 2 111 EN 215-1 cu senzor la distanţă cu reglaj la distanţă Actuatoare termostatice pentru ventile de calorifer VDN.., VEN.., VUN.., VPD.. şi VPE.. Acţionare autonomă, fără alimentare din exterior Senzor

Detaljer

REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI REZULTAT 5 PORTOFOLII DE EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ PENTRU PERSONALUL DE CERCETARE DIN ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI Rezultat aferent perioadei 01.11.2016-31.12.2016 București 2016 Proiect cofinanțat

Detaljer

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest

Strategie de dezvoltare a inițiativelor regionale și locale privind meșteșugurile în Regiunea Nord-Vest Titlul Programului: PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Titlul Proiectului: Dezvoltare rurală durabilă prin revitalizarea meșteșugurilor Editat de: ODYSSEY EDGE TECHNOLOGIES

Detaljer

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT AL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Versiune document: 3.7 RELEASED Creat: 14.09.2007 Ultima actualizare: 24.10.2014 Acest document a fost realizat si avizat de: Nume

Detaljer

Manual de utilizare pentru notebook PC

Manual de utilizare pentru notebook PC ANT. 1394 E-SATA HDMI RO4878 Manual de utilizare pentru notebook PC Septembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului...

Detaljer

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE

PLANIMETRIA 1. MARCAREA ȘI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE PLANIMETRIA Partea din topografie care se ocupă cu studiul instrumentelor și metodelor necesare determinării poziției în plan a punctelor topografice de pe teren, în scopul transpunerii lor pe plan sau

Detaljer

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE

CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI. Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE CONTRACT DE DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE TRANSPORT LOCAL DE CALATORI IN MUNICIPIUL PLOIESTI Incheiat astazi ART. 1 PARTILE CONTRACTANTE 1.1 Municipiului Ploiesti, cu sediul in Ploiesti, B-dul Republicii

Detaljer

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh.

.C.I. 90 de e variante. elului lului elabo. (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu Silvia Brabeceanu Nicolae Breazu. Csaba Oláh. Culegere Online Evaluare Naţionalăă la Matematică 010 011 o.ro 90 de e variante realizate după upă mode elului lului elabo orat de M.E.C.I..C.I. Andrei Octavian Dobre (coordonator) Elena Andone Ionel Brabeceanu

Detaljer

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater

TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE 2013 Manager Maria Adriana Hausvater Anul 2013 reprezintă pentru Teatrul Național o perioadă de consolidare a poziției sale în plan local,

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş Timişoara, P-ta Libertatii Nr.1 Nr. 475/24.02.2014 RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2013 Direcţia pentru agricultură

Detaljer

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ

2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2. PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND JUDEŢUL MARAMUREŞ 2.1.1 DESCRIEREA JUDEŢULUI MARAMUREŞ 2.1.1.1 Caracteristici fizice şi geografice Situat în nordul României,

Detaljer

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor

Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor INSTRUMENTE ŞI APARATE TOPOGRAFICE CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Noţiuni introductive. Mărimi topografice. Clasificarea instrumentelor topografice Instrumente pentru măsurarea directă a distanţelor 2.1.

Detaljer

Bucureşti de transformare aeriene - PTA

Bucureşti de transformare aeriene - PTA Societatea Comercială SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 37 Rev. 0 1 2 ELECTRICA S.A. Confecţii metalice pentru posturi Data 2010 Bucureşti de transformare aeriene - PTA Nr.pag : 23 CUPRINS 1. GENERALITĂŢI...

Detaljer

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC

RO5094. Manual de utilizare pentru notebook PC RO5094 Manual de utilizare pentru notebook PC Decembrie 2009 Cuprins Precauţii referitoare la siguranţă... 3 Pregătirea Notebook PC-ului dumneavoastră... 5 Utilizarea touchpad-ului... 7 Părţile de bază

Detaljer

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig?

Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? Reidun Aambø Impoliteţea tipic norvegiană? Typisk norsk å være uhøflig? 2017 Author Translator Publisher ISBN Type set Illustration

Detaljer

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk

NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk NOU ÎN NORVEGIA? Rumensk Allmennyttige midler fra Ghidul a fost întocmit de către (Hvem har utarbeidet veilederen) Bergen Uavhengige Sosialrådgivning (BUS), Feltteamet, Høgskolen i Bergen (Serviciul gratuit

Detaljer

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat!

Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Bun venit in Norvegia, in calitate de angajat! Rumensk versjon Introducere Bun venit ca angajat in Norvegia! Desigur, multe lucruri sunt alfel decat cum esti tu obisnuit de acasa. Poate ca ai inceput deja

Detaljer

IDEEA ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂ

IDEEA ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂ Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural Specializarea ISTORIE Forma de învăţământ ID - semestrul IV IDEEA ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂ Marian ŞTEFĂNESCU 2007

Detaljer

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă

Manual. MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) /240V /240V. RO Anexă Manual RO Anexă MultiPlus (cu firmware xxxx400 sau avansat) 24 5000 120-100 230/240V 48 5000 70-100 230/240V 2 1. INSTRUCȚIUNI DE SIGURANȚĂ Generale Vă rugăm să citiți mai întâi documentația livrată împreună

Detaljer

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1. Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza

Detaljer

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI

RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI RISCURI DATORATE EXPUNERII LA AGEN I BIOLOGICI Materialul este conceput cu sprijinul informa iilor prezentate în Ghidul na ional de biosiguran pentru laboratoarele medicale (traducerea i adaptarea în limba

Detaljer

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM

Ediţia specială. 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa. 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 22 septembrie 2012 Ediţia specială 4 Istoricul TMK-ARTROM 30 de ani de existenţa 14 Portrete de aniversare TMK-ARTROM 20 Proiectul cultural Integrală a Manuscriselor Cantemir CuPrins Stimată conducere

Detaljer

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CĂLĂRAŞI 0 CUPRINS 1. PROFIL DE JUDET 1.1. Date geografice...4 1.1.1. Relieful si geologia

Detaljer

Manual de utilizare. Oricând aici pentru a vă ajuta HTB3510 HTB3540 HTB3570. Întrebare? Contactați Philips

Manual de utilizare. Oricând aici pentru a vă ajuta HTB3510 HTB3540 HTB3570. Întrebare? Contactați Philips Oricând aici pentru a vă ajuta Înregistraţi-vă produsul şi obţineţi asistenţă la www.philips.com/support Întrebare? Contactați Philips HTB3510 HTB3540 HTB3570 Manual de utilizare Cuprins 1 Important 2

Detaljer

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Tel. +40-1-314 35 08 int 189 +40-1-315 30 74 Fax +40-1-315 30 74 http://geo.unibuc.ro B-dul Nicolae Balcescu Nr. 1 70 111 Bucuresti, Sector 1 Romania

Detaljer

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012

Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare nr. 139/2012 Nanomateriale oxidice cu proprietăţi fotocatalitice aplicate în degradarea avansată a compuşilor xenobiotici din apă NATIXEN-. PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-0031 Raport ştiinţific şi tehnic - Contract de finanţare

Detaljer

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE

Televizor Televizor cu. plasm MANUALUL UTILIZATORULUI 42PC5* 42PC5RV* 50PC5* 37LC4* 37LC5* 26LC3* ROMANESTE ROMANESTE Televizor Televizor cu LCD plasm MANUALUL UTILIZATORULUI Modele de televizoare LCD 6LC* 6LC5* LC* LC5* 7LC* 7LC5* LC* LC5* 6LC* Modele de televizoare cu plasm PC5* PC5RV* 50PC5* V rug m s citi

Detaljer

Raport referitor la rezultatele analizei răspunsurilor la ancheta pe bază de chestionar privind satisfacția beneficiarilor programelor Învățare pe

Raport referitor la rezultatele analizei răspunsurilor la ancheta pe bază de chestionar privind satisfacția beneficiarilor programelor Învățare pe Raprt referitr la rezultatele analizei răspunsurilr la ancheta pe bază de chestinar privind satisfacția beneficiarilr prgramelr Învățare pe tt parcursul vieții și Tineret în acțiune în anul 2013 Cuprins

Detaljer

CFR Călători. Partenerul tău de drum!

CFR Călători. Partenerul tău de drum! CFR Călători Partenerul tău de drum! Perspectiva liberalizării pieței feroviare începând cu anul 2019 aduce sistemul feroviar din România la o răscruce: fie se prăbușește, fie se resetează din temelii

Detaljer

ORDIN /03/2010 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS

ORDIN /03/2010 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS ORDIN nr. 107 din 29 martie 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau

Detaljer

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A.

DISTRIBUŢIE ROMÂNIA S.A. Pagina: 1 29 Specificaţie Tehnică Anvelopa Posturilor de Transformare în Anvelopă de Beton (24 kv) Prezenta specificaţie tehnică s-a întocmit de către: Departamentul Managementul Reţelei Serviciul Inginerie

Detaljer

MODIFICAT DE SI DE. CAPITOLUL 1: Scop

MODIFICAT DE SI DE. CAPITOLUL 1: Scop ORDIN nr. 318 din 3 martie 2006 privind aprobarea standardelor de instruire, confirmarea competenţei şi eliberarea documentelor de atestare a personalului navigant pentru navele de navigaţie interioară

Detaljer

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri

Bansko Statiunea - Descriere hoteluri Bansko Statiunea - Descriere hoteluri BANSKO - hotelurile, statiunea si partiile de schi - Cea mai usoara descriere a statiunii este in comparare cu statiunile din Romania. Un prim lucru important este

Detaljer

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale ROMÂNIA Buletin informativ An. 13, Nr. I (49), trim. I 2011 Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Ordine ale Ministrului Sănătăţii Hotărâri ale Consiliului ştiinţific al ANMDM

Detaljer

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia

Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Italia Marile Lacuri Toscana & Puglia Lago di Garda, Lago Maggiore & Lago Como hoteluri / Sirmione, Locarno (Elvetia), Portofino, Cinque Terre; BONUS: asigurare medicala si storno Durata: 14 zile I Plecari:

Detaljer

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA CEPROMIN S.C. CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200

Detaljer

Pagina 1 din 101 Redactarea 2

Pagina 1 din 101 Redactarea 2 Pagina 1 din 101 Redactarea 2 CUPRINS CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE... 5 SECIUNEA 1 Obiect i domeniu de aplicare... 5 SECIUNEA a 2-a Prevederi generale... 5 SECIUNEA a 3-a Definiii - terminologie... 6

Detaljer

Lista COR 2014 in ordine crescatoare coduri ( )

Lista COR 2014 in ordine crescatoare coduri ( ) Lista COR 2014 in ordine crescatoare coduri (10.03.2014) ORDIN 1832 / 856 / Iulie 2011 privind aprobarea Clasificarii ocupatiilor din Romania nivel de ocupatie (sase caractere) publicat in MO Nr. 561/8.VIII.2011

Detaljer

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZĂ STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A ZONE TURISTICE

Detaljer

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE

TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de ŞtiinŃa şi Ingineria Mediului TEHNOLOGII AVANSATE DE BIOREMEDIERE SUPORT DE CURS SI LUCRARI PRACTICE pentru Specializarea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Detaljer

Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor

Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor Usi de interior pentru locuinte Usi de interior pentru un camin primitor Usile (ne) definesc locuinta In mod special : Toate usile sunt livrabile cu cant rotunjit, elegant la vedere : placut la vedere

Detaljer

TCP Transmission Control Protocol

TCP Transmission Control Protocol Reţele Locale de Calculatoare TCP Transmission Control Protocol curs 6 09.11.2009 11.11.2009 Universitatea POLITEHNICA Bucureşti Nivelul Transport Oferă servicii nivelului Sesiune Primește servicii de

Detaljer

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE.

CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. CONSTRUIEȘTE BAZA CA SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE. 2014 POȚI SĂ ARĂȚI ȘI SĂ TE SIMȚI MAI BINE ÎN DOAR 9 ZILE? DA. Programul CLEAN 9 te poate ajuta la lansarea călătoriei tale pentru a deveni mai suplu

Detaljer

Cod CAEN Fabricarea altor produse chimice anorganice, de baza Cod CAEN Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase,

Cod CAEN Fabricarea altor produse chimice anorganice, de baza Cod CAEN Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase, I.1. CONTEXT Raport de Amplasament S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. I. INTRODUCERE Raportul de Amplasament a fost intocmit de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala INCD ECOIND

Detaljer

Ianuarie 2014 177. România & Republica Moldova

Ianuarie 2014 177. România & Republica Moldova Ianuarie 2014 177 România & Republica Moldova Mesajul Fondatorului Companiei ACUM ESTE MOMENTUL PERFECT Începutul anului este întotdeauna o perioadă propice să reflectăm. La alegerile noastre şi la succesul

Detaljer

Situatia platilor efectuate din Centrala M.A.E. catre terti in perioada

Situatia platilor efectuate din Centrala M.A.E. catre terti in perioada Ministerul Afacerilor Externe Situatia platilor efectuate din Centrala M.A.E. catre terti in perioada 01-31.03.2013 Nr. crt. Furnizor Data plăţii Suma Natura cheltuieli 1 BEJ Moianu Adrian 3/13/2013 1,500.00

Detaljer

74 VELKOMMEN! La cafenea

74 VELKOMMEN! La cafenea 74 VELKOMMEN! La cafenea Ana împlineşte 21 de ani, iar Petter o invită să ia prânzul în oraş. Se întâlnesc la ora 12.00 la Blindern. Petter îi dă Anei o îmbrăţişare mare şi un trandafir. Ana este foarte

Detaljer

REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE

REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE MARIA ELENA UDREA REACȚII CHIMICE ȘI PROCESE UNITARE SUPORT DE CURS PENTRU MODULUL TERMODINAMICĂ ŞI CINETICA CHIMICĂ CLASA A XII-a Calificarea Tehnician în chimie industrială Editura Universul Școlii,

Detaljer

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate

VIESMANN. Instrucţiuni de montaj şi service VITOPEND 100. pentru personalul de specialitate Instrucţiuni de montaj şi service pentru personalul de specialitate VIESMANN Vitopend 100 Tip WH1B Cazan mural pentru încălzire şi cazan pentru încălzire şi preparare de apă Datum: caldă menajeră pe combustibil

Detaljer

Program Senior Voyage

Program Senior Voyage Program Senior Voyage EMIRATELE ARABE UNITE: SENIOR VOYAGE DUBAI cu plecare din BUCURESTI SENIOR VOYAGE este conceptul gratie caruia cetatenii europeni de peste 55 ani (si nu numai) implicit si romanii

Detaljer

Wilo-Yonos PICO. Pioneering for You

Wilo-Yonos PICO. Pioneering for You Pioneering for You Wilo-Yonos PICO en Installation and operating instructions pl Instrukcja montażu i obsługi cs Návod k montáži a obsluze hu Beépítési és üzemeltetési utasítás ru Инструкция по монтажу

Detaljer

Transformatoare de distribuție în ulei. 20/ /0.4..6/0.4kV kva. Transformatoare de distribuție în ulei Catalog

Transformatoare de distribuție în ulei. 20/ /0.4..6/0.4kV kva. Transformatoare de distribuție în ulei Catalog Transformatoare de distribuție în ulei Catalog 2008 2009 Transformatoare de distribuție în ulei 20/0...10/0...6/0.kV 25 3150 kva SC AZEN SYSTEME SRL 120133 Buzau, Str. Th. Neculuta, Nr. 26 Tel/Fax: 0338

Detaljer

Huomautus Kanavien piilotus- ja esiintuontitoiminto ei ole käytettävissä televisioissa, jotka on toimitettu helmikuun 2012 jälkeen.

Huomautus Kanavien piilotus- ja esiintuontitoiminto ei ole käytettävissä televisioissa, jotka on toimitettu helmikuun 2012 jälkeen. EN BG CS DA DE EL ES ET Note The feature to hide and unhide channels is not available in TVs shipped after February 2012. Забележка Функцията за скриване и показване на канали не е налична при телевизори,

Detaljer

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN

Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN Nr.Crt. Denumire DIN STAS ISO UNI EN 1 Nituri din otel, cu cap semirotund ~124/660 797 /1051 134/748 2 Nituri din otel, cu cap tronconic 801 3 Nituri din otel, cu cap semiinecat ~302 802 4 Surub cu cap

Detaljer

Transport avion 12 zile de la Euro PROGRAMUL EXCURSIEI

Transport avion 12 zile de la Euro PROGRAMUL EXCURSIEI NOU! SCANDINAVIA Incursiune la Capatul Lumii Norvegia - Cercul Polar Capul Nord (71 10 21 N) Laponia Lillehammer Trondheim Mo I Rana Monumentul Cercului Polar Bodo Insulele Lofoten Solvaer Tromsø Alta

Detaljer

MIC DICŢIONAR BIO-MEDICAL

MIC DICŢIONAR BIO-MEDICAL P P PAB, PARA PACCHIONI (CORPUSCULII) PACEMAKER PACHI... PACHIDERMIE PACHIMENINGITĂ PACHIPLEURITĂ PACIENT PACKING P.A.F. PAGET (SINDROMUL) PAGET (MALADIA) PAGURI P.A.H. PAHIBLEFAROZĂ PAHICEFALIE PAHIDACTILIE

Detaljer

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CAS BRAŞOV LA DATA DE

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CAS BRAŞOV LA DATA DE CASJ BRAŞOV ROMÂNIA CASA NAłIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a JUDEłULUI BRAŞOV 500 090 Mihail Kogălniceanu nr.11 tel.:0268-547666 fax: 0268-547669 www.casbv.ro e-mail: secretariat@casbv.ro

Detaljer

SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 2017 PE LUNA IANUARIE 2017 PE LUNA FEBRUARIE 2017

SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 2017 PE LUNA IANUARIE 2017 PE LUNA FEBRUARIE 2017 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE SERVICIUL ACHIZIŢII Număr / data SITUAŢIA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE ÎN ANUL 07 PE LUNA IANUARIE 07 intenţie atribuire/ Reofertare

Detaljer

Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42

Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42 Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42 REDACŢIA g, ABONAMENTUL! Pe an an.28 Cor, Pe un jum.. 14 «Pe o luni. 2-40 * Nru! de zl pentru Rooiiiia şi străinătate pe an 40 franci. Telefon

Detaljer

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in:

Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: Bine ati venit in Norvegia! Bine ati venit in Ulsteinvik! Bine ati venit in: a. Probleme oficiale i. Politia Politi In Norvegia, Politia nationala se ocupa de multe lucruri chiar si de lucruri care nu

Detaljer

REFLEX C MANUAL DE INSTALARE. aparate de aer condi\ionat. Mod

REFLEX C MANUAL DE INSTALARE. aparate de aer condi\ionat. Mod aparate de aer condi\ionat Mod. 12000 MANUAL DE INSTALARE Stimate client, V[ mul\umim c[ a\i ales s[ cump[ra\i un aparat de aer condi\ionat FERROLI. Acest aparat este fructul unei experien\e de mai mul\i

Detaljer

Australia & Noua Zeelanda

Australia & Noua Zeelanda Australia & Noua Zeelanda hoteluri si ; excursie cu catamaranul la Marea Bariera de Corali. Durata: 25 zile I Plecari: 07.03.2017 Australia are multe de oferit, de la plaje superbe, peisaje desertice salbatice,

Detaljer