Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42

Transkript

1 Anul XV Arad, Marti 7 Martie n. (22 Februarie v.) 191Î. Nr. 42 REDACŢIA g, ABONAMENTUL! Pe an an.28 Cor, Pe un jum.. 14 «Pe o luni * Nru! de zl pentru Rooiiiia şi străinătate pe an 40 franci. Telefon pentru oraş şl comitat 502. TRIBUNA Este sau nu 4 adevărat? In jurul interwievului d-hii P. Carp. Bucureşti, 19 Feb. v. Ardelenii aşezaţi în ţara românească au citit Dumineca trecută cu adâncă uimire interview-ul acordat de dl prim-ministru Petre Carp, dlui Raymond Recouly, trimisul ziarului Figaro din Paris. Un val de ruşine şi umilire ni-s'a ridicat din adâncul sufletului, când am citit ceia ce a spus dl Carp. In două propoziţii dânsul spunea tot ce crede despre noi. Guvernul român nu se preocupă în mod serios, zicea dânsul, de soarta Românilor din Ardeal. De altfel, a adăugat, situaţia lor s'a îmbunătăţit mult în timpul din urmă. Sentimentele noastre de adâncă îngrijorare şi ruşine erau îndreptăţite, deşi nu ştiam dacă declaraţiile aceste sânt adevărate sau nu. Erau îndreptăţite, fiindcă declaraţiile din Figaro conglăsuiesc cu toate celelalte vederi exprimate până acuma de dl Carp în chestia naţională. Acum un an dânsul a făcut în parlament cunoscutele sale declaraţii, reproduse şi de Tribuna, în cari el arăta foarte puţină solicitudine şi înţelegere pentru lupta noastră naţională. Mai târziu s'a rostit asupra chestiei româneşti din Macedonia şi, dacă nu ne înşelăm, abea recunoştea existenţa ei. In acelaş timp, dânsul a a accentuat totdeauna cu deosebită tărie asupra necesităţii de a se menţine politica externă de azi a României, politică de strînsă alipire la întreita alianţă. Părerea aceasta implică însă până la un grad şi sacrificarea Românilor din ArdeaJ,.căci cine doreşte schimbarea în bine a sorţii lor, nu poate să se declare, fără condiţii, prieten călduros al asupritorilor lor. Am avut deci din capul locului temerea că declaraţiile dlui Carp,publicate de «Figaro«, sânt adevărate. Cu toate aceste am socotit că sântem datori a aştepta o confirmare sau desminţire oficioasă a guvernului. Imediat â doua zi se părea că primim o desminţire categorică. însuşi dl Tita Maiorescu, ministrul externelor, s'a rostit despre acele declaraţiuni, într'o întrunire publică. Dar desminţirea d-lui Maiorescu nu a avut darul să ne liniştească. D-sa a desminţit numai partea inierview-ului privitoare la chestia evreiască. Dl Maiorescu nu a găsit însă nici un cuvânt de desminţire pentru partea cealaltă, care priveşte chestia naţională. Nu avem prin urmare nici un drept de a socoti ca desminţite şi anulate părerile sale exprimate în chestia naţională. Am aşteptat ca cel puţin să apară o declaraţie, un comunicat oficios al guvernului despre acele declaraţii. Guvernul nu a publicat însă nici o declaraţie oficioasă până astăzi, deşi au trecut şase zile. Presa guvernamentală s'a mulţămit să înregistreze declaraţiile d-lui Maiorescu, cari însă, precum am văzut, nu desmint decât partea interview-ului privitoare la chestia evreiască. i ADMINISTRAŢIA j "eák Ferencz-utcza 20. INSERŢÎUNILE se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc fit. schis costă fiecare sir 20 Ш. Manuscripte nu să înapoiază. Mai mult, un ziar guvernamental a căutat chiar să apere declaraţiile dlui Carp, privitoare la chestia naţională. E «Seara», care declară că «situaţia este mai bună dincolo, şi agitaţiile ce se fac de cei cari speculează chestia pentru a vâna o ieftină popularitate, nu aduc nici un serviciu cauzei»! Ceiace e mai revoltător e că ziarul care scrie asemenea enormităţi e condus de ardeleni, în frunte cu cunoscutul lancu Scurtu. întrebăm pe dl lancu Scurtuleţ, cam cât i-a plătit lui guvernul unguresc pentru ca să susţie în ziarul său, că «situaţia este mai bună dincolo«, căci nu se poate presupune că un ardelean care cunoaşte lucrurile delà noi câtuş de puţin, să scrie asemenea minciuni, fără a primi nici un folos delà duşmanii noştri. In treacăt fie zis, aceştia sânt oamenii cari în Bucureşti duc de luni de zile o campanie întreagă de» distrugere* a Tribunii, calomniind-o că-i vândută lui Jeszenszky! Bucureştenii vor aprecia buna credinţa şi curăţenia de intenţii a acestor oameni după cuviinţă. Dar să revenim la declaraţiile dlui Carp. Sânt ele adevărate sau nu? Nu am putut afla nici până azi nimic sigur. Până la o desminţire categorică însă sântem în drept a crede în veracitatea acestor declaraţii. Iată pentru ce: 1. Dl Carp nu le-a desminţit până azi, deşi era cel dintâi chemat să o facă. 2. Dl Maiorescu a desminţit numai partea interviewului privitoare la chestia evreiască, dar s'a ferit să desmintă partea privitoare la noi. FOIŢA ZIARULUI»TRIBUN Ac. JE«A.O M Ei X T B. De Ion Agârblceanu. Vorbiau despre condiţia de căpetenie a fericirii: despre pacea, despre liniştea sufletească. Oamenii, zise unul, sunt nenorociţi, răi, invidioşi, mici la suflet, pentrucă n'au linişte sufletească. întocmai după cum pe o apă agitată de furtună nimic nu-şi poate păstra ecnibrul, ori poate numai în cazuri rare şi după forţări, tot astfel de-un suflet lipsit de pace nimic nu se poate apropia, pentrucă respinge tot ce-i vine în cale. Oamenii cearcă azi, prin mijloacele uimitoare pe cari le-a pus la îndemână civilizaţia modernă, cearcă să ajungă la o fericire cât mai statornică, şi totuşi sufletul omenesc e mai nemulţămit ca ori când. Pentrucă nu cearcă să-şi liniştească întâi sufletul. Ei cearcă să-1 încarce numai cu plăceri, cu bucurii, cu delicii, fără ca să-şi dea seama ce ar primi mai bucuros sufletul lor. Li-se pare că dacă nu i-a mulţămit cutare plăcere, alta, pe care o întrezăresc, îi va mulţămi. Şi o vânează din toate puterile. întocmai cum ar ti cu un copil mic, care plânge, ţipă, are fierbinţeli, şi părinţii îngrijoraţi aleargă după medic şi îl îndoapă cu doctorii. Dar copilul plânge mai departe, pânăce nu-i dă să sugă nu tace, pentrucă îi foame. Admit şi eu că liniştea sufletească e de lipsă Ia fericire. Şi chiar aici e întrebarea: cum poate omul să-şi câştige liniştea sufletească? Eu cred că toţi cei ce aleargă după bucurii şi plăceri, chiar de-aceea aleargă, crezând că vor afla în ele linişte, mulţămire. Mulţămire da, dar nu linişte", răspunse repede cel dintâi. Mulţămirea e o linişte de-o clipă, dar liniştea cea adevărată, care ne poate da fericirea, ţine cât viaţa. Liniştea aceasta nu o caută oamenii. Să zicem, de )ildă, că este un tînăr. Băiat harnic, cruţător. Dar e vecinie abătut. Simte că n'are o sănătoasă dispoziţie sufletească, şi cearcă pe toate căile să-şi însenineze viaţa. O clipă, două, chiar o zi, nu se mai vede, nu mai cercetează în sine, ci observă lumea dinafară. Şi, poate, e mulţămit. Dar în curând se va simţi din nou, şi-şi va vedea durerea şi mai mare. Şi, delà o vreme, nu va mai putea munci cu însufleţirea de mai înainte. Şi, avem pilde, când unii se ruinează. Pentrucă liniştea sufletească e nu numai condiţia fericirii, ci şi a muncii bine disciplinate. Ei bine, dar cum s'ar putea câştiga, după tine, liniştea sufletească, aşa după cum o înţelegi tu? îi zise celalalt zîmbind batjocoritor. - Azi e foarte greu de câştigat. întreaga viaţă modernă ne cere mai ales o manifestare externă, pe când liniştea sufletească se poate câştiga numai printr'o intensivă viaţă internă. Liniştit sufleteşte vei fi numai după ce începi să te cunoşti pe tine. Cu cât te vei cunoaşte mai mult, cu atâta îţi vei potoli mai în grabă mânia, pisma, răutatea. Vei putea, suporta mai uşor defectele altora, te vor lăsa neatins atacurile semenilor tăi. Nici odată un om irascibil n'a cercat să se cunoască pe sine. Tot astfel cei vanitoşi şi cei superbi. Să-mi dai voie frate, dar aici greşeşti fundamental, spuse celalalt. Dacă un om poate să lupte cu succes, răzimat pe valoarea ce ş'o atribue, de pildă un superb din capul locului trebuie că şi-a cunoscut valoarea. Adecă să se cunoască. Nu, n'a cercat. Ci simte în sine o anumită forţă. Dar dacă ar cerca să se cunoască cu adevărat, ar vedea că tăria âceea a lui se pierde pe lângă nenumăratele slăbiciuni cari il copleşesc. Fiecare om ş'ar vedea sufletul aşa cum este. O putere nedesăvârşită, dar care se poate desăvârşi la infinit. Că viaţa întreagă să lupţi cu răul din tine, şi nu-1 vei putea curaţi tot. Că viaţa întreagă să te năzueşti a-ţi desăvârşi sufletul, şi nu ve fi făcut deajuns. Dacă începi să te cunoşti pe tine, şi vine vecinul tău şi-ţi spune că eşti o secătură, nu te vei mânia, pentrucă adânc în sufletul său trebuie să simţa fiecare om că 'ntradevăr în multe privinţe, e o secătură. Dacă cearcă să-ţi tragă la indoială cunoştinţele nu te vei înfuria, pentrucă vei trebui să vezi, cât sânt de mărgenite cunoştinţele tale. Dacă-ţi va spune că n'ai fost totdeauna corect în lucrările tale, nu-i vei sări de-odată în cap, vei fi sincer şi vei recunoaşte că sânt multe părţi de umbră în viaţa ta. Gu un cuvânt vei resfrânge tot ce-ţi vine din afară, din viaţa externă. Şi în privinţa aceasta vei avea pace. Dar cunoştinţa de tine îţi va fi pavăză şi împotriva atacurilor lăuntrice, împotriva săgeţilor ce le trimite demonul ascuns

2 Pag. 2»TRIBUNA«7 Martie n i-' ii m' î'-i ^l^l^'^*^ш^^ш^nшшкшju»и^^-jlшмш^u^мцмм^^^^j^^ 3. Guvernul deşi are atâtea mijloace, nu a desminţit şi a lăsat să se acrediteze în străinătate, că declaraţiile au fost făcute în adevăr. 4. Presa guvernului nu le desminte categoric, ci se mulţămeşte cu declaraţiile dlui Maiorescu. Un ziar guvernamental încearcă chiar să apere declaraţiile privitoare la chestia naţională. 5. Declaraţiile atribuite de Figaro d-lui Carp, sânt în perfectă conglăsuire cu toate vederile sale, expuse în trecut în mai multe rînduri. Nu este de presupus ca publicistul francez să ticluiască o convorbire mincinoasă, care să se potrivească atât de bine cu părerile mai vechi ale dlui Carp. 6. In sfârşit ziarul Figaro e cunoscut ca un zar seri s, citit de aristocraţia şi intelectualitatea franceză şi de suveranii şi diplomaţii străini. (E în amintirea cititorilor amănuntul următor : După revoluţia portugheză exemplarul lui Figaro, abonat de Regele Manuel II, a fost retrimes de poşta din Lisabona, cu observaţia cinică: plecat fără a lăsa adresa). Dl Raymond Recouly, redactorul care a luat interviewul d-lui Carp, e un ziarist serios şi cu bun nume, cunoscător mai ales al chestiilor externe. Se ştie că înainte de a publica interviewul său, el a fost la Bucureşti, unde a ţinut şi o conferinţă. Nu e de crezut ca un asemenea ziarist să scrie minciuni şi să se expuie unei desminţiri. După toate aceste deci dl Carp, sau guvernul român, are datoria de a clarifica chestiunea. Este sau nu este adevărat ceiace s'a scris în Figaro? Se impune o declararaţie limpede şi curajoasă, care se risipească îndoielile atât, în ţară cât şi mai ales impresia atât de dezastroasă pentru noi în străinătate şi în diplomaţia străină. Ardeleanul. Declaraţiile dlui Carp. Nici până astăzi guvernul românesc nu a crezut de cuviinţă să dea o declaraţie categorică asupra veracităţii declaraţiilor dlui Carp, publicate în Figaro din Paris. îndoiala şi nedumerirea asupra acestor declaraţii perzistă. Sântem în măsură a afirma că asupra fruntaşilor noştri politici ele au produs o impresie penibilă şi adâncă, întreaga opinie publică din Ardeal şi Ro-, mânia doreşte să se facă lumină deplină. Neputând-o dobândi pe altă cale, ne-am adresat dlui Raymond Recouly dela Figaro, redactorul, căruia i-au fost făcute declaraţiile dlui Carp, cerâhdu i confirmarea scriselor sale prin următoarea ttlegramă trimisă în limba franceză: Interviewul pe care d. Carp, prim-ministru roman, vi-l-a acordat, fiind desminţit de d, ministru de externe român Maiorescu, vă rugăm sd binevoiţi a ne preciza, dacă cunoaşteţi această desminţire şi dacă menţineţi mai ales declaraţiile dlui Carp privitoare la chestiunea Românilor din Transilvania? Redacţia ziarului român. Tribuna* Arad, Ungaria. O revistă germană despre Ungaria. In marea revistă Preusisiche Jahrbücher", numărul de pe Martie, dl Lutz Korodi publică o corespondenţă politică" în care zugrăveşte stările nesănătoase din Ungaria. Vorbeşte despre tehnica" recensământului, arătând apucăturile de cari s*a făcut uz ca numărul Ungurilor să crească; critică apoi străduinţele de maghiarizare şi dovedeşte duplicitatea guvernelor ungureşti, cari cheltuie bani mulţi, ca să «informeze* străinătatea despre liberalismul unguresc... * Contele Tisza şi votul universal. Discursul rostit de contele Tisza în delegaţia ungurească în contra votului universal a făcut impresie penibilă în sânul partidului guvernamental. Dar mai ales s'au simţit jigniţi aderenţii ministrului de finanţe Lukacs, căci nu e taină că ieşirile contelui Tisza, In chestia votului universal, sunt îndreptate Împotriva ministrului de finanţe. In numărul de Duminecă a lui»pester Lloyd«un deputat guvernamenta', Sándor Pál, ti şi răspunde contelui Tisra, declarând pe faţă, că Tisza prin altfel de declaraţii primejduieşte unitatea partidului guvernamental, care a fost ales tn semnul votului universal. Sándor Pál ţîntueşte mai ales două argumente falşe ale contelui Tisza: că In Austria votul universal ar fi fost o catastrofă şi că tn Ungaria, li alegeri chiar, partidele cari au stăruit mai mult pontru votul universal au eşit mai slăbite. Sándor Pál constată dimpostrivă, că în Austria ch'ar partidele cari au fost înfrînte prin Introducerea votului universal, sunt şi azi elementele de dizordine, de vreme ce celelalte partide sunt partide de muncă. Iar în ce priveşte alegerile din Ungaria, argumentul invocat de Tisza»e în contradi ţie cu personalitatea lui bărbătească şi sinceri.* E doară fapt notorie, că partidul justhist a eşit atât de slăbit numai fiindcă împotriva justhiştilor guvernul a pus pretutindeni contra-candtdaţi, iar kossuihijtilor nu le-a pus contracandidaţi In multe cercuri, unde ar fi reuşit cu siguranţă.» Despre această tactică însă continuă Sándor Pál contele Tisza ştie mai multe decât mine. Şi poate ştie şi aceea că eu an fost unul dintre aceia cari şi-au exprimat îngrijorarea faţl de această tactică*. De altă parte, candidaţii guvernamentali în cele mai multe cercuri au fost nevoiţi să se declare aderenţi ai votului universal... Iată pe ce «argumente* se întemeiază contele Tisza în lupta Iui împotriva votului universa', care, cu toate aceste, va trebui să se înfăptuiască. In cercurile pol tice ungureşti a făcut mare senzaţie articolul deputatului Sándor Pál. Adel renţii votutui universal sânt cu roţii jigniţi de atitudinea contelui Tisza. «Durere că aceşti aderenţi» ai votului universal sânt abia 20 la număr, în cazul însă când însuşi contele Klmen respectând dorinţa monarchului, ar adera pentru reforma democratică, numărul lor, desigur, s'ar apori atât ue mult, încât ar prevala în partid. Tăria de convingeri n'a fost niciodată virtutea deputaţilor unguri şi cu toată truda Iui Sándor Pain fiecare om. Cunoscându-te pe tine îţi vei forma o coavingere, o concepţie asupra vieţii. Concepţie greşită sau adevărată, nu importă, dar vei avea una. Şi concepţia aceea te va apăra împotriva săgeţilor demonului din tiue când el te va întreba : pentru ce trăieşti, pentruce lupţi, pentruce întimpini atâtea greutăţi în viaţă? De ce învinge nedreptatea, de ce sufăr drepţii? Vei avea totdeauna ce să răspunzi, nu te vei nelinişti mult, şi vei putea învinge războiul lăuntric. Priveşte în viaţă: toţi adevăraţii oameni îşi poartă cu resignare crucea vieţii. Acei cari cearcă să se cunoască. Dar gălăgioşii, şi fariseii, superbii şi iritabilii, cari nu se cunosc pe sine, nu pot purta nici o luptă, nu pot câştiga nici o biruinţă, După trei săgeţi aruncate asupra lor, sau strigă că mor, sau în celea mai multe cazuri trimbiţă în lume învingerea lor. Cine îmbată lumea cu apă rece, cine încurcă iţele în evoluţia socială şi culturală a unui popor, dacă nu specia aceasta de oameni, cari ne având linişte sufletească, sar, ca o elastică, de pe-o poliţă pe alta, crezând că asta înseamnă a trăi şi a-ţi împlini datorinţele. Dar fericiţi simt ei că nu sânt. Nu, fără o adâncă cunoaştere de sine nu poate fi fericire. îmi pare rău, prietene că nu pot avea 5 aceleaşi păreri ca tine, zise celalalt. Eu, din potriva, cred, că îndată ce omul se va coborî în sine, îşi va cerceta sufletul, viaţa, s'a isprăvit cu liniştea lui. Omul e mai liniştit până nu se cunoaşte, îndată ce eu sânt convins că-s un ticălos, un nemernic, un om fără nici o importanţă, nu mai pot să fiu mulţămit cu mine. Acum sânt mulţamit, chiar pentrucă mă cred un om foarte de treabă. Şi dacă cineva mi-ar spune contrarul, aş şti sa mă apăr. Pe când cu cunoştinţa de care-mi vorbeşti tu, eu ar trebui să aud, să văd, tot ce se îndreptă împotriva mea, şi nu numai ar trebui să ac, dar' chiar ar trebui să-mi plec capul ca un vinovat. Vei fi tu atunci liniştit? Să-mi dai voie, dar ce-mi spui tu, sânt fraze goale. Pentru salvare aprincipiuiui vei cerca să te faci că nu auzi ofensa ce ţi-se trimite, dar' sufletul tău va clocoti totuşi de ură, şi de dorinţa de răsbunare. Şi mai departe, ce plăcere, ce mulţămire voiu mai avea eu în viaţă, când mi-aş spune mereu că cunoştinţele mele sânt foarte mărginite, că cel din urmă om poate să aibă tot atâta drept ca şi mine, în cutare chestie? Şi, după tine, nime n'ar putea judeca decât astfel despre dânsul, între oameni. Mie, vezi, chiar faptul că mă cred mai superior altora îmi dă mulţămire sufletească, îmi dă cutezanţă şi tărie în luptă. Şi tăria^ vieţii mele e chiar aici că, deşi acuz pe alţii, faptele mele şi celea mai tănuite, mi le ştiu totdeauna scuza, aşa încât eu rămân totdeauna curat şi superior. Ce mi-àr folosi cunoştinţa de mine, care mi-ar arăta mereu cum spui tu răutatea faptelor mele? Aş fi eu atunci liniştit? M'aş apropia, de fericire? Te-aş pricepe într'un singur caz: dacă ai cerca să faci din fiecare om un desăvârşit. Dar' atunci ce-ar ii cu lumea asta? Căci lumea stă doar, întreagă, numai din patimi omeneşti. Dacă n'ar mai fi acestea patimi? Hm? Nu, sânt prea reci adâncurile firii noastre, prea întunecate;şi prăpăstioase. Nu înzădar i sântem noi oamenii înzestraţi cu aşa puţină înclinare de-a ne cunoaşte pe noi. Nu înzădar vedem paiul în ochiul vecinului, iar bârna în ochii noştii ba. îndată ce ne-am pogorî mereu, constant, în adâncul firii noastre, sar isprăvi şi cu micile bucurii ale vieţii, ne-am face posomoriţi, şi ne-ar ploua mereu. Cum crezi tu c'ar suporta firea omenească o astfel de viaţă? Da, admit şi eu : omul aşa In trei cuvinte trebuie să ştie ce plăteşte, cât trage la cântar. Ca să nu devie ridicol. Dar' mai departe rămâie-şi taină pentru viaţa, asta aşa cum a vrut şi Dumnezeu să rămâi. Deplin şi aşa ; nu se va putea cunoaşte. Se va cunoaşte într'altă viaţă, aed eu. Dar trăind aşa, cum spui tu, cum trăieşte majoritatea omenimei, necăutând să se cunoască mai amănunţit, se ajunge la fericirea după care ţintesc oamenii? Priveşte viaţa şi vei vedea că nu. Pentrucă nu vor putea să-şi câştige pacea, liniştea sufletească. Vor avea plăceri mărunte, şi se poate vor avea multe. Dar linişte nu vor avea. Altfel n'ar fi atât de înfrigurată societatea modernă. Şi să nu crezi tu, că dacă se cunoaşte omul pe sine, numai decât ar urma ca să-şi cernească viaţa, existenţa. Poate avea şi atunci bucurii, poate fi fericit. Nu. nu poate! Lumea, existenţa noastră pe pământ e mărginită. Nouă, aici, ne pot procura plăceri numai lucrurilor existente, cari \ toate sânt mărginite. îndată însă ce-am trezi

3 7 Mtjrffe a TBÎBUÎTA" Pag. 3 se pare ca* «popularitatea» contelui Tisza nu va suferi nici cea mai mică atingere. Şedinţa camerii. Obstrucţia la proiectele despre privilegiul băncii comune a primit azi un nou impuls prin ieşirea pe teren a deputaţilor kossuthişti. Bine înţeles că împrejurarea aceasta nu că a ridicat, dar a mai coborît chiar nivelul ei. Calomniatorii. Marele calomniator din Bucureşti, A. C. Popovici, care a deschis zăgazul murdăriilor ce curg acum înainte, infectând întreaga noastră viată publică, stă desvălit în faţa opiniei obşteşti cinstite. După primai mpresie a atacurilor d-sale îndrăsnete, vine acum toată lumea cinstită şi-1 întreabă pe calomniatorul de profesie despre dovezi. El răspunde: nu sânt la tribunal ca să dovedesc, sânt în dreptul meu să judec un jurnal, cum vreau. Răspunsul e aplaudat de cei ce l-au angajat ca să arunce noroiul calomniei, dar oamenii cinstiţi n'au putut primi acest răspuns. Şi un distins profesor universitar, care este dl Simeon Mândrescu, a fost cel dintâi care a grăbit să părăsească compania calomniatorului. Vine azi un al doilea distins compatriot al nostru, dl Dr. Morariu, mediçdiimar din Turnu-Severin,. şi-i smulge masca. încă în Decemvre, după faimoasa şedinţă de comittt, entuziaştii noştri fraţi pin Turnu-Severin ni-au trimis o adresă de încurajare, în fata atacului nemeritat ce i-s'a adus Tribunei", a cărei cei mai asidui cetitori şi controlatori prin urmare sânt tocmai Turnu- Severinenii. Calomniatorul s'a adresat imediat cu o scrisoare dlui Dr. Morariu din Turnu-Severin, socotind că dl Morariu, nu va avea capul d-sale, ci va primi de-a gata insinuatiile lui. Dl Morariu ne trimite acum amândouă scrisorile pe cari le publicăm noi la vale, fără a mai adăoga deîa mai ceva, căci îi răspunde calomniai tare sufletul nostru, el, care-i o putere vecinică, va rîde în faţă tuturor micilor bucurii pe cari le poate da lumea. El va visa, va cere infinitul, şi aici n'avem de unde să i-1 dăm. Un suflet ce s'a trezit deplin chiar când va zimbi în lumea asta, va face-o numai din complezenţă pentru bietele suflete adormite. Zici, că aici nu i-am putea da sufletului infinitul. Dar' dacă i-l'am putea da, ar merita să-1 trezim? Nu i-1 putem da. N'avem de unde. Eu cred că avem. E Dumnezeu. Cel de-al doilea nu mai răspunse. îşi simţea sufletul cald, înduioşat de cuvintele ce rostise. Dar vorbele din urmă ale prietinului nu-i plăcură. Ii păru c'a mers prea departe. niatorului după merit însuş dl Morariu. Iată-le: I. Dragă doctore, Bacureşti, 23/ n. Când am citit adesiunea" voastră çubli-! cată în Tribuna", eram să-ţi scriu povaţuin- \ du-te, ca un vechiu şi sincer amic al tău, să reparaţi greşala voastră. Dar am fost prea o- cupat. In urmă uitai. Ţin însă să-ţi scriu că faceţi un rău imens cauzei româneşti, sprijinind cu banii voştri acea gazetă care a fost întemeiată şi care nu există decât pentru fometarea zizaniei în partidul naţional, ca după Brote, Mangra, Slavici şi partidul să fie supus politicei maghiare. Nu ştiu dacă aţi urmărit cele vre-o. 12 articole ale mele publicate în,gazeta Transilvaniei" contra nemernicilor tribunişti, cari bagă de atâta amar de vreme neîncrederea în sufletele Românilor, iar acum ne acuză pe noi, cari ne apărăm, zicând că noi am fi otrăvind sufletele!!! înţelegi bine, că eu nu pot să vă luminez într'o chestie pe care am tratat-o în atâtea articole, pe care a tratat-o Dr. Maniu, Goldiş, : Vaida şi a. Eu nu pot decât să vă spun că! cei 46 de fruntaşi români, cari la Budapesta! au înfierat Tribuna", organ al trădării naţio- \ nale, au avut şi au perfectă dreptate. Eu ştiu : despre ce e vorba. De acea vă sfătuiesc să abonaţi Românul'! sau Gazeta", dar în orice caz să trimiteţi, : în corpore, Tribuna* înapoi, căci azi nu e decât o scuipătoare publică -- cum i-a zis chiar Slavici al lor. O asemenea demonstraţie tocmai din partea voastră, cari o preamăriserăţi în toată sinceritatea inimilor voastre, i-ar învăţa mai mult încă că toată lumea românească cinstită îi condamnă: trebuie să-i condamne/ Mă cunoşti. Ce mi-ar pasa mie de ea? Am lăsat-o 14 ani în pace. Când însă am sărit în ajutorul comitetului naţional împotriva ei, ştiam exact ce fac. Un simplu sfat. Salutări ţie, etc.. Iubite amice, Al vostru II. Dipsi. T.-Severin, 17 Febr v. Nâ bucur că te-ai gândit la mine şi după atâţia ani de tăcere mi-ai scris; mă întristez însă de conţinutul scrisorii tale. Eram deprins să te văd în fruntea mişcărilor de înălţare a sentimentului naţional ; te ştiam cel mai aprig apărător al acţiunii naţionale independente şi intransingente ; te ştiam că conamanai fără rezervă pe cei ce făceau temenele la treptele tronului drdg.iţului de împărat ca la 1892, când eram la Viena cu memorandul şi astăzi chiar ta să fii în fruntea celor ce voiesc să zdrobinscâ Tribuna", cel mai bun ziar naţional-românesc? j Trăiesc de atâţia ani în ţară şi citesc mult ' şi multe şi nu am aflat ziar redactat în spirit adevărat românesc, cum neamul nostru din ţară şi de-aceea are lipsă, ca Tribuna" şi ca Neamul Românesc". Am încercat să citesc articolele tale din Gazeta", dar în faţa acuzaţiunilor atât de grave, ce ridicai absolut lipsite de dovezi j am renunţat. Eu citesc în Tribuna" şi ce e scris şi ce se poate citi printre rînduri şi n'am putut descoperi nicăiri, niciodată decât îndemnuri la o mai aprigă luptă de organizare naţională, căci între noi fie vorba, organizarea poporului nostru din Ardeal şi Ungaria are lipsuri mari şi multe. Este o mare cinste a fi un preot în un sat ; protopop al unui tract, conducător al Românilor din un cerc oarecare, dar a fi recunoscut şi slăvit ca conducător, sau conducători a trei milioune de Români intransingenţi şi harnici, cum ne place să privim poporul românesc de dincolo, eu cred că e mai mare cinste, decât a fi un oarecare ministru de rezort în ţară... Apoi acea cinste mare cere jertfe şi abnegaţie multă. Muncă nepregetată, pentru apărarea intereselor milioanelor de Români şi muncă nepregetată pentru pregătirea acestor milioane, pentru noi lupte cari pe zi ce trece vor fi tot mai aprige. Şi Tribuna", dacă a îndemnat câte-odată pe faţă şi nominal pe unii conducători la o mai înteţită activitate, numai datoria şi-a fâcut-o. Aoi nu vom părăsi Tribuna", fiindcă după părerea noastră numai datoria şi-a fâcut-o! De va greşi vre-odată calea cea aaevârată, nu vom întârzia a-i atrage atenţia că lucrează contra intereselor neamului, deci şi contra intereselor sale şi cred că \se va îndrepta. Dacă vreai ca din toată această desgustdtoare luptă de nimicire contra Tribunei" să iasă un folos pentru neam şi un merit indirect pentru cei ce au pus-o la cale, te rog sfătuieşte pe toţi oamenii de bine, căci sânt sigur că şi în jurul Românului" sânt mulţi oameni de bine, să strămute reşedinţa lui, nu la Braşov, nici la Sibiiu, ci chiar la Cluj, unde să se străduiască să facă ceeace Tribuna" a făcut în Arad şi atunci neamul vă va binecuvânta, cu tot amarul care l-aţi produs în sufletele celor drepţi şi nevinovaţi. Pe un Românul" dela Clui îl vom sprijini ca şi pe Tribuna", dar pe un Românul" care vrea să fie cioclul Tribunei' niciodată. Cu toată vechea dragoste. Dr. I. Morariu. * Un adevărat Usurpator al condeiului este însă anonimul din numărul de ieri al Gazetei","care vine să reediteze din nou toate mişeliile la adresa Tribunei a, Ia adresa d-lor Oncu, Ciorogariu şi la adresa redactorilor ei, mişelii pe cari le-am spulberat odată, şi acum sânt din nou etalate după reţeta principiului: Calumniare audacter, semper aliquid haeret". Onorabilul vine din nou să ne întrebe, că adevărat e că am scos un număr în ungureşte, să-i răspundem : da, sau ba; adevărat e că dl Oncu a sprijinit pe Olariu, da sau ba, adevărat e că dl Ciorogariu a fost la Burdia, da sau ba, adevărat e că Dr. Burdan e nepotul lui Ciorogariu, da sau ba, adevărat e că Popovici din Cermei este vărul lui Sever Bocu, da sau ba, adevărat e că Tribuna" provoacă certe confesionale, da sau ba, adevărat e că dl Ciorogariu are influentă asupra d-lui Oncu, da sau ba, şi alte mişelii de felul acestora. După asta însă să ne dea voie să punem şi noi o între- O c a z i e d e c u m p ă r a t m o Din n;«^cauza e.. «producţiei abundente г,г.,^..^;«; «v»».- t( j CD t e poţi pqţi * afla pentru preţurile preturile cele mai scăzute Ä E 8CÉ. Ş i ЁІІІ f8bri P n t' d e Marosvásárhely i moble 1П Plata Széchenyi-tér 47. Oamenilor acreditabili se vând şi pe lângă = plătire în rate lunare f ă r ă nici 0 u r c 8 r e de preţ.. = Mare asortiment în trusouri pentru mirese. =z La cerere din provincie trimite bogatul catalog ilustrat

4 Pag. 4»T RI B U N A«7 Martie rv loll bare, una singură numai: adevărate că d-ta care scrii acestea ieşti un nemernic, da sau ba? Răspunsul îl lăsăm cititorilor Tribunei", cari ştiu, dacă am răspuns noi la întrebările de sus, cu chestia numărului unguresc, cu chestia cu Burdia, Olariu şi celelalte simple infamii ordinare. La sfârşit nemernicul condeiului înşiră o mulfime de nume, între cari şi pe P. S. Sa Episcopul Caransebeşului, alături de bărbaţii Vasile Goldiş, Dr. Aurel Lazar, Dr. Marşeu şi Dr. Iancu, cari ar fi având să spună ceva la ureche, fireşte, despre trădătorii cari sântjdomnii Oncu, Ciorogariu şi redactorii Tribunei". La ureche, aţi înţeles? Cine-i oculta? Rodomotadele d-lui Goidiş. Revenim asupra articolului din ziarul autorizat, al onorabilului domn Vasile Goldiş, în care şi-a strecurat esenţa sufletului său : bănuiala şi suspiţiunw în forma unei reminiscenţe istorice, de pe vremurile când d-sa tăcea politică cu Mangra. Cine a cetit articolul acesta, pe care dl Goldiş l'a iscălit, nu mai are nici o nevoie să caute pe autorul articolului infamant din Gazeta" ; autorul este dl Goldiş. Amândouă articolele au trebuit să răsară din acelaş isvor sufletesc, tulbure. Capitalul, inepuizabilul capital, din care onorabilul domn Goldiş vrea să trăiască boiereşte, până 'n vecii vecilor, este tot cazul trădării părintelui Mangra. 11 învîrte acest capital şi îl plasează în toate felurile, ca să-i renteze cât mai bine. Nu ştim dacă i-a rentat guvernului unguresc trădarea asta, cât se pare că-i rentează dlui Goldiş. Căci aţi văzut, că aproape nu le spune direct dlor Goga, Agârbiceanu şi Lupaş, cărora li-se adresează, ca înzădar ii asigură părintele Ciorogariu că nu se va abate delà program, aşa i-a spus'o asta şi d-sale Mangra, când era încă băiat şi siîrşitul aiost totuş, că Mangra s'a făcut trădător. Ah, modul acesta de gândire îl arată pe dl Goldiş în toată nimicinicia sa sufletească. Om cu sufletul curat şi cinstit nu e capabil de ua proces de intenţii atât de respingător, care înjoseşte până la cea din urmă treaptă cugetarea din care porneşte. Tot aşa spune, că faptul trădării părintelui Mangra, l'a convins, că orice grupări independente în sinul partidului, cuprind în sine germenele distrugerii şi astfel ai trădării intereselor politice ale naţiunii române. Teribilă rodomontadă! Grupări independentei Ele nu sunt doar decât fireşti, inevitabile şi fără îndoială şi necesare. Grupări independente sunt la noi toate ziarele nationale. De ce se vorbeşte numai de Tribuna" ca grupare independentă PLa Gazeta Transilvaniei" nu e o grupare, la Drapelul" nu e alta, la Telegraful Român" nu e alta? Dar în trecut, Dreptatea" mocsonyeştilorinu era organul unei grupări independente? Cu deosebire asta este desvoltarea organică la noi, unde mai există chiar şi tradiţii provinciale, de cari nici un ziar poate nu s'a debarasat într'o măsură mai mare ca tocmai Tribuna", ceeace şi explică lăţirea ei pe întreg pământul românesc. Asta aşa a fost si nici nu poate să fie altfel şi nici n'ar fi bine să fie altfel. Şi dacă azi de pildă comitetul ar lua în manile sale toate ziarele noastre, uniformizând într'un mod oarecare gândirea unui neam întreg, după un singur clapod, mâne ar răsări cu siguranţă alt ziar, unul ori mai multe, în afară de comitet, prin urmare tot grupări independente şi n'ar fi cu neputinţă, în cazul că s'ar grupa aici mai mult talent şi superioare forte morale, să ducă aceasta grupare întreg poporul, iar comitetul în scurtă vreme să ajungă să le dea pe toate ale sale de mal. Aici ni-se pare că e geneza crizei comitetului naţional cu ziarele sale. Şi aci zace şi rostul acţiunii de primenire, pe care comitetul a primit-o cu ciomagul, opunându-i cea mai suspectă împotrivire, lată de ce e absurd să-1 pui pe Mangra în cârca cutărei grupări independente. Oameni de nimica au fost şi vor fi ; ei pot tot aşa de bine răsări din chiar mijlocul comitetului national, fără să ai dreptul să bănuieşti pe ceialalţi; cum pot răsări din mijlocul cutărei grupări independente. Moldovan Gergely, Burdea, Şeghescu, din cari grupări independente au eşit? Dar n'a fost tocmai acum în urmă cazul drului George Popa, care a plecat din chiar sinul comitetului spre meleagurile politicei antinaţionale? Nu este deci decât o teză pusă falş, cureacredinţă şi ad-hoc, pentru încurcăturile de moment ale dlui Goldiş, teza grupărilor independente. Căci iată cum argumentează dsa:... Dacă după punctele de orientare" se distrugea gruparea Tribunei Poporului", atunci părintele Vasile Mangra, nu ajungea vicar episcopesc la Oradea-mare, nici episcop ales la Arad, ci rămânea un simplu călugăr rătăcitor, ori trecea în România, unde putea să muncească cinstit peniru pânea de toate zilele, iar neamul românesc ar fi fost cruţat de năpasta grozavă, ca un înalt dignitar bisericesc să-i dea pilda unei ne mai pomenite trădări de neam". Asta poate să fie adevărat. Dar tot aşa de adevărat e că dacă se distrugea gruparea Tribunei Poporului", nu ajungea nici dsa să se pensioneze la vârsta de 38 de ani, om întreg şi sănătos şi să-şi părăsească catedra de profesor, pentru a veni, ca pensionar secretar consistorial în Arad, ca să-şi ducă viaţa sărăcăcioasă de pe o zi pe alta". (Ar trebui şapte plăţi ca să nu fie sărăcăcioasă!) Nu ajungea nici deputat dietal, nici mare bărbat de stat, director de ziar, ba vedem că pentru d-sa a fost bună chiar şi urgisita de trădare, căci altfel cum era să pozeze pe salvatorul Aradului din ghiarele înangrismului. O, domnule Goldiş, cei cari te cunoaştem ştim, că dacă Mangra n'ar fi făcut actul său de trădare şi n'ai ii făcut nici dta asaltul împotriva Tribunei", te-ai fi linguşit şi mai departe pe lângă cei ce te-au adus în Arad şi ai fi şi azi în gruparea independentă, asupra căreia acum, la 50 de ani, ţi-ai schimbat deodată părerea. Dar cine o să creadă în sinceritatea părerilor unui om, care toată viata sa a urmat unei direcţii, unor principii şi la vîrsta de 50 de ani şi-ie schimbă brusc dintr'odată? Nu seamănă asta oare mai curînd un fel de renegatism arivism politic? Nu învinui deci gruparea independentă din Arad, care dacă a dat pe Vasile Mangra, l'a dat şi pe Vasile Goldiş, căci cine ştie dacă socotind cât a pierdut prin un Vasile şi cât a câştigat prin celalalt, nu rămâne totuşi un câştig la urmă pe seama neamului. Dl Goldiş mai face şi unele destăinuiri intime, dar foarte inexacte şi mistificante în favorul d-sale, despre relaţiile în care a stat dsa cu Tribuna". Spune că a lucrat 14 ani la Tribuna Poporului" şi pentru lucrarea asta foarte intensivă" n'a primit nici o para, din contră a jertfit sute de coroane" pentru ziarul acesta. Să vedem ce este adevărat din afirmaţia d-sale. Mai întâi să fim exacţi când e. vorba de parale. Să nu vorbim numai aşa cu sutele de coroane. Adevărat e că dl Goldiş într'un moment de criză financiară a ziarului a contribuit cu suma de 200 cor., pe care când ziarul a ajuns în situaţie mai bună, a cerut-o îndărăt şi a şi căpătat-o. Dl Goldiş alt ban nu a dat la Tribuna". A lucrat intensiv la Tribuna"? Este adevărat că a colaborat la ziar, dar nu intensiv. Patru ani de zile de pildă, cât a fost deputat, un singur şir n'a scris la Tribuna". Că a lucrat fără de plată. Doamne sfinte, dar câţi n'au lucrat la ziarele noastre nationale fără de plată? Şi de unde era să-i dăm plată, înainte numai cu cinci-şease ani, când ziarul abea găsia bani pentru mărcile zilnice, iar când mai târziu, i-sa îmbunătăţit situaţia' l-am îmbiat noi singuri o recunoaşte, dar nu e adevărat că ar fi lucrat şi ar fi refuzat să primească, ci n'a primit, pentrucă n'a lucrat. Dar alţii, cari au lucrat neasămănat mai mult, cari au purtat şi poartă angajamente de zeci de mii, ce plată au avut? Altul a scris fără îndoială îndoit cât a scris d-sa. A luat vre-o plată? Venitu-i-a cel puţin în minte să se laude cu asta, cum o face d-sa? D-sa a incasat cel puţin plată morală, căci prin Tribuna Poporului" a devenit bărbat celebru, dar acel altul a rămas veşnic în umbră şi s'a ales cel mult cu hula de azi a d-sale şi a colegilor d-sale. Ce paradă de vorbe sânt deci astea, că n'a tras şi o a treia plată, delà un ziar, care mai întâi nu avea de unde să-i dea, îl plătia pe bietul Russu Şirianu cu 800 îl. la an, iar d-sa avea la vre-o 7000 de coroane pensie şi plată, iar pe vremea deputăţiei mii la an, din care îşi ducea de pe o zi pe alta viaţa sa sărăcăcioasă". Simţim într'adevăr o jenă să scriem lucrurile astea, dar trebuie să arătăm până unde merge fariseismul d-lui Goldiş! Spune apoi, că chemat fiind la Budapesta să conducă Lupta", proprietarii Tribunei* i-au făcut ofertul să primească plată pentru colaborarea mai departe la acest ziar. Exact. Le-am spus însă continuă -- că nici prin minte nu-mi trece să plec la Budapesta, onorarul oferit l-am refuzat şi i-am asigurat despre colaborarea mea şi mai departe la acest ziar". Tot falş, tot pervertit. Să ne arate dl Goldiş, un singur articol ce a scris în > Tribuna* delà înfiinţarea» Luptei* încoaci până mai astă primăvară, când a căzut din deputăţie şi-i daruim d-sale palatul >Tribunei<. Desinteresat cum e, dacă nu ar vrea să-1 primească, îl oferim pe seama Românului", ca să nu mai fie nevoie să ducă lupta asta desperată pentru a se instala în palat. Ce onorar a refuzat deci dacă n'a lucrat nimic şi despre ce colaborare vorbeşte, când n'a scris nici un şir. Dar dacă n'a primit un onorar material a primit şi a încasat unul moral. Lumea socotea că toate articolele mai de seamă ce se scriu în Tribuna" sânt ale dlui Goldiş, cum a crezut chiar şi amicul nostru Lupaş, precum ne arată singur dl Goldiş. Ne-a mai arătat d-sa altădată şi depeşi de felicitare pentru articole scrise în Tribuna" de alţii. Că nu i-a trecut nici prin minte să meargă la Budapesta, când s'a întemeiat Lupta" încă e un neadevăr, căci o ştie doar toată lumea, că primise redactarea ziarului, dar a formulat pretenţia să i-se dea 8000 de coroane plaţi garantată cel puţin pe 10 ani, dacă nu ne înşelăm, chiar pe averea privată a preşedintelui Gheorghe Pop de Băseşti. Iar fiindcă nu s'a făcut nu i-a trecut nici prin minte" să plece la Budapesta, erau acri strugurii, ci s'a mărginit să colaboreze" din dragoste faţă de ^gruparea independentă* la noi, gratis, fără plată. Asta până ce s'au împlinit cei zece ani reglementari pentru a doua pensie, când vorba dlui Branişte, trebuia cu certitudine matematică, să isbucnească criza. Şi a isbucnit. Preludiile ei au început astăprimăvară, când îl intrigase pe dl Bocu toată afacerea Bocu nu e decât tot manopera d-sale ca nu cumva să ajungă acesta între deputafi şi să aibă acolo importanţa, pe care i-ar putea-o da situaţia de reprezentant al Tribunii", pe care şi-o doria d-sale. Şi a pus la cale un adevărat asasinat moral împotriva unui om, pentru a-1 înlătura din calea ambiţiilor sale nesăbuite şi a-şi netezi calea spre palat! Căci palatul, sireacul, el e de vină la toate. Când a văzut că nici aşa nu e posibil şi anii pentru pensia a doua în răstimp s'au împlinit, atunci a înscenat scandalul delà Vas, a aprins pacea şi înţelegerea aici în comitat şi cu ajatorul comitetului naţional a adus ziarul autorizat aici, lăudându-se că va şterge în curând de pe frontonul palatului cuvântul Tribuna" şi-1 va înlocui cu Românul". Trist, foarte trist, că la astfel de manopere s'a pretat un comitet naţional, prefăcând chestiaţintereselor personale ale dlui Goldiş, într'o shestie a neamului românesc. Socotim că se va desvăli asta încet delà sine. Se va vedea în mod neîndoios că tot răsboiul ăsta, toată zavera asta nu este decât opera celor doi profesori pensionari din Braşov : Goldiş şi Branişte. Iată Ia ce se reduce tot conflictul ivit în viaţa noastră publică. Iată delà acţiunea de primenire, delà criticele ţinute la nivelul cuvinţei, în ce regiuni ne plimbă gândirea dlui Goldiş : la lefuri, onorarii, slujbe, pensii. Cu

5 Martie n. 1911»TR1BUNA«Pag. 5 pstfel de mentalitate, de ce să ne mai mică îndrăsneşte să-i bănuiască şi pe dd. bvian Goga, Dr. loan Lupaş, Ion Agârbiişnu, pe cari îi numeşte colegial) în împăna condeiului", (foarte măgulitor pentru ртшіі numiţi) pentru modestele onorare! primesc pe urma activităţii lor literare, d-sa care li s'a adresat cu oferte în plus, mai în măsură a şti, că ce poate se întineze în ordinea morală onorarul la aceşti irbaţi, cei mai de seamă scriitori ai neahului nostru. De ce, vine totuşi să-i bănufccă într'un mod aşa de nedemn? Ca să ne h esenţa sufletului d-sale care este: bănu- % suspiţiunea şi reauacredinţă. Tratativele de împăcare. Un articol din numărul de Duminecă al Jarului»Vilag«se ocupă cu tratativele de Ipace, urmate de dnii Mihu şi Tisza şi spune la deşi tratativele până acum n'au dat încă [m rezultat pozitiv, totuşi se poate vorbi spre un înţeles, asupra mai multor unde. Se spune, că Tisza cu toate fulgerile înfdreptate împotriva existenţei unui partid Ipclitic a! Românilor, recunoscut prin lege, j- totuşi este învoit a acorda această con- [cesie în schimbul abandonării din partea Românilor a sufragiului universal. Şi astfel [nu imposibilitatea concesiilor de ordin politic, economic şi cultural ar determina pe [Tisza în primirea sau respingerea punctelor prezentate de dl Mihu, ci câştigarea, ori! nu, a Românilor pentru acţiunea împotriva (votului universal. Acesta ar fi deci punctum saliens al împăcării. Căci pentru Tisza ieste indiferent, în ultima analiză, pierderea influenţei intelectualilor maghiari în ce priveşte conducerea ţării, având a lucra împotriva curentului pentru democratizarea Ungariei. De aceia el calcă peste principiile de»unitate nationale«şi de ^influenţa intelectuală maghiară*, numai ca să câştige pe Români scopurilor sale reacţionare, acordându-le deocamdată unele concesii cari ar fi: 1. Recunoaşterea prin lege a partidului naţional român, ca factor politic. 2. Asigurarea pe seama Românilor a 40 de cercuri electorale (nu 50 cum se cere în memorand). 3. Executarea legii de naţionalităţi în aşa fel, ca limba română să fie folosită în afacerile administrative (nu şi la judecătorie, conform memorandului). 4. Numirea de fişpani şi funcţionari publici români. 5. Luarea iniţiativei pentru întemeierea a două episcopii nouă, una la Cluj, alta la Oradea-mare (rămânând a treia). 6. Instrucţia în limba română a învăţământului primar. 7. Retragerea ori eventual suspendarea ordinaţiunilor lui Apponyi. 8. Graţiarea osândiţilor politici. Acest articol al ziarului»vilag«are darul, ca în urma verosimilităţii în care e îmbrăcat, să apară destul de logic. Şi astfel Ş multora le ver părea afirmaţiile cuprinse în articol ca adevărate, cu toate că ele n'au nici cel mai mic fond real, rămânând astfel de a fi simple deduceri neîntemeiate. Căci cine va crede oare, că Tisza este învoit a jertfi unitatea naţională şi supre- ' maţia intelectualităţii maghiare în conducerea ţării, de dragul unei himere, a împiedecării democratizării Ungariei? Căci cine va crede că Tisza va leg'fera recunoaşterea partidului naţional român, ca factor politic, de dragul unei alianţe şi cine va mai crede oare că Tisza înţelege adevărul vorbelor lui de odinioară suum cuique? Nu, Tisza este exponentul arhişovinismuiui maghiar, şt deducerile articolului menţionat sânt frigurile unor bărbaţi de bună credinţă, in faţa temerei de trădare din partea noastră a principiilor democratice. Apponyi în America Adunarea de protestare a nemaghiarilor. La 16 Februarie n., reprezintanţii neamurilor nemaghiare pe cari nevoile şi nedreptatea i-au gonit din ţara lor strămoşască în America, au ţinut în Cleveland o mare întrunire de protestare împotriva contelui Apponyi şi a nedreptăţilor de cari avem parte din partea tuturor guvernelor. lată cum descrie un zia: American această întrunire: Mai mult de trei mii de reprezentanţi ai neamurilor de deosebite naţionalităţi din Ungaria, s'au adunat în seara zilei de 16 Februarie, în Acme Hali", pentru a asculta pe oratorii diferitelor naţionalităţi, cari au venit ca în faţa neamurilor nemaghiare şi a cetăţenilor americani, să protesteze contra contelui Apponyi, care e întitulat de mulţi îngerul păcei!" Majoritatea ascultătorilor au făcut parte dintre diferitele naţiuni, de origină slavă şi română, cari au venit ca într'o unire să protesteze în contra contelui Apponyi, mai înainte de sosirea lui la Cleveland. Ascultătorii au păstrat deplină linişte, iar oratorii s'au mărginit la expresiuni cuviincioase, fiind des întrerupţi de aplause furtunoase, îndreptate contra acestui nobil maghiar şi a guvernului din Ungaria. La cererea dlui John Pankuch, editorul ziarului slovăcesc HlasVşeful poliţiei a numit doi poliţişti pentru supravegherea ordinei în sală, dar publicul a fost liniştit şi n'a fost trebuinţă de intervenţia lor, mai cu seamă că oratorii slavi, cei mai mulţi preoţi, prin cuvinte frumoase şi bine alcătuite, au îndemnat pe toţi cei de faţă să se mărginească la regulele bunei cuviinţe şi să nu iacă nelinişte în timpul vorbirilor. Văzând pregătirile acestea patriotice, Maghiarii au cerut şefului de poliţie Cohler, să le dea 24 poliţişti cari să supravegheze asupra vieţei contelui Apponyi, însă cererea lor a fost refuzată pe motivul că atunci când s'ar ivi ceva scandal din partea naţionalităţilor, şeful poliţiei le va trimite ajutorul cerut, astfel că contele să fie apărat de eventuale manifestări ostile sau batjocuri. La adunare au luat parte mai multe naţionalităţi: Slovaci, Români, Croaţi, Sârbi, Bohemi, cari tot timpul au aplaudat pe oratori. Intre diferitele vorbiri, contele Apponyi a fost zugrăvit ca cel mai mare ipocrit care a urcat vre-odată scările politicei ungureşti". Un apostol de pace mincinos", Fariseu". Fiară sălbatecă, care apasă 8 milioane de naţionalităţi nemaghiare" şi alte epitete bine meritate. Câteva minute înainte de deschiderea şedinţei, a pătruns în sală o delegaţiune de 500 Români, cu 16 drapele în frunte, împodobiţi cu cocarde naţionale, parte din ei cu eşarpe tricolor românesc peste piepturi. Muzica a intonat atunci imnul românesc The Day of The Warning" (Deşteaptă-te Române), care a fost ascultat de toţi în picioare şi după sfârşitul lui au izbucnit aplause şi strigăte de bucurie din partea Slavilor. In diferite vorbiri, oratorii au arătat cariera politică a lui Apponyi care se pretinde apostol al păcei, arătând lumei americane, că faptele acestui om mare, sânt dovada cea mai bună că nu merită acest nume frumos. Adunarea a fost presidată de Rev. Stefan Furdek, preotul bisericei St. Mary of Lourdes", care deschizând şedinţa, roagă călduros pe cei de faţă să fie atenţi la cele ce vor spune oratorii, să respecte ordinea şi legile acestei patrii adoptive, care ne obligă la respectarea lor şi mai cu seamă în decursul vorbirilor să nu facă manifestaţii violente. Introduce apoi la cuvânt pe rev. Antony Filkern, vice-preşedintele Uniunei societăţilor slovăceşti, după care e introdus la cuvânt dl Vem Svarc, advocat, care se foloseşte de : zgârie un maghiar, ca să găseşti un tătar" şi prin cuvinte frumoase şi bine alcătuite atrage atenţia tuturor. Spune despre o declaraţie a contelui Apponyi, că va asupri pe naţionalităţile nemaghiare până când le va pune sub câlcîiele legilor ungureşti. Spune apoi că e datorinţa naţionalităţilor de a lucra întru acolo, ca aceste declaraţii să rămână minciuni şi nici decum fapte. Din partea Românilor a vorbit dl V. E. Moldovan, redactorul ziarului Românul". Urmează apoi preotul Nick Qregovic, redactorul unei foi croate din Cleveland. Din partea Românilor mai e îat.o^us á cuvânt dl Aldea Candea, preşedintele general al Uniunei societăţilor române din America". Le încheierea adunărei, s'a hotarît să se aleagă o comisiune din toate naţionalităţile, care printr'o petiţiune adresată guvernului austriac, să ceară informaliuni, dacă Austria Га împuternicit pe Apponyi, să o reprezinte diplomaţiei americane. Scrisori ulm Paris. Fostul minister Briand şi noul minister Monis, Lamartine la Pantheon. O revoluţie a modei bărbăteşti. Iar cazul Bernstein. Cele trei Yoconde. Paris, 4 Februarie. Hotărît lucru. îmi vine greu să definesc în câteva cuvinte rostul cabinetului Briand. In tot timpul duratei lui, n'a săvârşit nimic osebit. E necesar să adăogam că durata din urmă n'a fost mas lungă de trei luni. DI Briand a rămas însă ministru cinci ani neîntrerupţi, şi în Franţa lucrul acesta e rar. De dl Briand personal ce să spun? Fostul prim ministru francez îmi pare ca aeef scriitori de cari toată lumea vorbeşte, cât sânt k» viaţă, dar ca»i, odată răposaţi, încetează de a mai interesa. Comparaţia e poate macabră şi nedreaptă, căci di Briand n'a fos niciodată mai sănătos ca acum. Un ministru demisionar însă are, ca şi un scriitor mort, o piatră de încercare : activitatea sa retrospectivă. Care a fost opera dlui Brind? Iată ce nu mi pot desluşi cu limpezime. Fostul prim ministru francez a fost un om de stat inteligent, muncitor şi elocvent, el a avut mult farmec personal, dar e departe de a fi fost un ministru mare sau mëcar original. Activitatea lui guvernamentală se compune din fărâmiţe, scânteietoare de rnulteori, dar lipsite de puterea de coheziune care să le dea o unitate compactă şi impozantă. Dl Briand a guvernat >à bântons rompus*. El n'a avut austera îm-ăpăţinare a\ unuî Combes, nici vehementa leonină a unul Clemenceau ci a fost condus numai de o dibăcie şi de o inteligenţă admirabilă. Sufletul însă i-a iipsit, şi mai mult încă prestigiul moral, în senzui că, fost socialit înverşunat, el a fost nevoit să-şi renege trecutu», crezând cá acesta îi va fi deajuns ca să rupă o ice legături cu ex-»camara2ii«săi. Dar s'a înşelat. Ex-»c3marazii«l-au obstruât, iau pus beţe în roate, 1 au urmănt cu ura lor aprigă şi fără cruţare. Şi dl Briand n'a putut săvârşi opera solidă. Sub guvernele sale, impozitul pe venit n'a

6 Pag. 6.TRIBUNA* 7 Mariié n, 1911 înaintat cu un pas, şi nici formula de calmare a partidelor nu s'a închegat. Marina franceză se sbate încă in bizara paralizie ce ameninţă s'o în câtuşeze. Singura operă într'adevăr remarcabilă a cabinetului Briand e aceia a ministrului de război, răposatul general Brun, mort dupăcum ştiţi în mod subit, şi la al cărui înmormântare am azi stat Iswea tiecu*â : Generalul Brun a organizat un serviciu militar de aeroplane unic în iurae şî care pune Fnmţa cu mult în fruntea tuturor puterilor în ce priveşte aviaţiunea de războiu....succesorul diu* Briand e dl Monis, o personalitate mai muit tainică, despre care nu pot presupune nici bine nici rău. il vom vedea la lucru. In orice caz, noul minister e compus din elemente interesante, p'intre cari se dist ng mai j ales dnii Delcassé şl Caillaux. DI Delcassé, arzătorul patriot care mai acum câţiva ani a schiţat cel dintâi o apropiere pronunţată de Anglia şi care era cât pe-aci să împingă Franţa la un iăzboiu cu Germania, a luat de data asta portofoliul marinei. Dl Caillaux, autorul proiectului de impozite pe venit, s'a reinsíalat la Finanţe. Prevăd o campanie politică interesantă Leul pândeşte în umbră: dl Clemenceau care până a< um a stat liniştit, nevoind să facă greutăţi fostului său colaborator, dlui Briand a simţit prada. Redutabilul»räsunätor de ministere«nu prea are Ja stomac nouile elemente ministeriale şi mai ales pe dl Deicassé, graţie cărua a fost răsturnat la rândul său Vom asista în curând la inierpeiări violente din panea acestui te ІЫІ orator.. Ca şi lui Voltaire, rinjetu* încreţeşte chipul mongol al dlui Clemenceau, şi în'ioară pe mu ţi din adversarii săi politici. In sătuleţul Saint Point soaiele străluce vesel şi copacii se înfioară de apropierea primăverei In sătuleţul Saint-Point e şi un cimitir; iar în cimitir un mormânt înconjurat de verdeaţă şi flori, unde se opresc pelerinii ca să depue coroane de lauri pe lespedea de marmoră a monumentului funerar, şi să anine coroniţe de»nu mă uira«de gâtul bustului de piatră ce priveşte zarea albastră cu ochit lui goi şi totuşi visători... Acolo se odihnesc în pace rămăşiţele pământeşti a!e Iui Lamartine, poetul armonios şi cuminte, prea cuminte poate, dar dulce şi lin ca zefirul. Lamartine însuşi a lăsat cu limbă de moarte să fie îngropat în acel loc. Dorea să râmâe veşnic în m jlocul naturii pe care o iubea. Se vede că presimţea el, poetul, că admiraţiunea va deveni odată stînjenitoare, mai ales admi raţiunea oficială. Umblă svonul că în curând se va cere camerei ca rămăşiţele lui să fie depuse în cavoul Pantheomului. Sunt persoane cari îşi închipuesc că autorul >Armoniiior* are numai decât nevoie de această consacrare. Ce zel penibil şi inutil! Putem cti şi iubi poeziile mortului şi fără să-i ştim scheetu! păstrat în bolta sumbră şi apăsat iare a colosalului edificiu. Nu în această onoare postumă constă pietatea Francezilor faţă de poetji lor. Şi apoi Lamartine a dorit el însuşi să fie îngropat în mijlocul natúréi radioase şi îmbelşugate; cum explică partizanii transferării lui Ia Pantheon, această siluire a voinţei sale cea de pe urmă? Din fericire, mai sânt oameni cu bun simţ în Franţa, cari se opun din toate puterile la acest proiect pe cât de ridicol pe atât de odios. Să lăsam morţii să d armă în pace ; să ne preocupe doar memoria, iar nu şi trupul lor. Poeţii îşi dospesc sufletu' în versurile pe cari ni-ie lasă, şi doar de sufletul lor să ţinem seamă... * Au vrut şi parisianele să importe odată o modă americană, şi au păţit-o. Fustele-şalvari nu prind,nu pot deprinde vederea parisianiior cu ele. Femeile mai îndrăzneţe, cari încearcă să braveze opinia bărbătească, eşind pe stradă în costumul acesta bizar, sânt hubte, fluierate, batjocorite fâră cruţare. Două elegante, cari s'au prezentat cu fuste şalvari la cursele de cai din Au tenii, au fost atât de straşnic atacate, incât au trebuit să se refugieze într'un automobil inchis, al cărui conductor Ie-a primit cu un zîmbet sarcasiic... Hotărît lucru, moda aceasta e mortnăscută. In schimb însă se desenează o mişcare in favoarea transformare! modei masculine. Arbitrii eleganţei şî esteţii, pe cea actuală greoaie şi fără gust. Redingota şi fracul, spun ei, sânt cea mai complectă aberaţiune a veacului no~tru. Un om şi un chelner nu prezintă nici o deosebire între dânşii. Francezii, cari dau moda şi eleganţa femenină întregei lumi, imită pe englezi în ce priveşte toaleta bărbătească. O reacţiune se pregăteşte în senzul contrar... Un eveniment important a fost semnalul şi nimem n'ar fi mai fericit decât mine, dacă se va reveni Ia costumul de serată pur francez dela 1830: pantaloni scurţi, ciorapi de mătase, pantofi cu bucle, ves'ă cu fiori, jabot alb Evenimentul de care sm vorbit, a fost apariţia Ia o reprezentaţie de gală a Operei, a unui bärbat costumat după moda dela întâmplarea a avut îoc mai serile trecute. Sensaţia a fost de nedescris. Eir-ganţa originaiu ui necunoscut a covîrşit cu mult pe aceea a snobilor moderni cu fracul, panta'onii ori redingota ior greoaie. Fâră îndoiala, că vom reveni la moda dela 1830, care din Franţa se va întinde peste tot. Va fi un eveniment absolut îmbucurător... Cazul Bernstein, departe de-a se potoli, dă pe zi ce trece mai muit de gândit. Protestarea naţionaliştilor francezi în contra faptului, că pe scena Casei lui Molière se repreziniă piesa unui prost patriot, a unui dezertor, a luat proporţii îngrijitoare. Mii de oa nem manifestează în serbe de reprezentaţie, pé piaţa Comediei Franceze şi jandarmii călări au sarjai în mai multe rînduri pe manifestanţi Af'şe rnsri şi galbene se bpesc în fiecare zi pe zidurile Parisului Regaliştii cer eliminarea piesei Après moi de pe scena celui dintâi teatru al Franţei. Afişele reproduc şi următorul fragment dmtr'o scrisoare scrisă pe vremuri de d. H<"nry Bernstein, cu privire la dezertară lui : *Am douăzeci şi patru de ani, sânt dezertor şi-mi fac o glorie din aceasta. Bine înţeles, că superiorii mei erau toţi nişte falsificatori şi nişte pungaşi!* Veţi înţelege, citind aceste rînduri, că indignarea tinerilor naţionalişti e binişor just ficată. In z?ua când vă scriu Parisul e în fierbere. Regaliştii pregătesc pentru diseară o mişcare neobişnuită. Forţele poliţieneşti se adună pe piaţa Comediei Franceze într'o măsură considerabilă. E de prevăzu că tenacitatea manifestanţilor, cari nu se dau înapoi nici în faţa şarjelor armatei, nici în faţa arestării lor în massă, va avea ca rezultat suprimarea piesei dlui Bernstein de pe. afişui Comediei Asta doresc şi ei. Spiritele cele mai puţin pătimaşe dar patriotice, dsu dreptate tinerilor regalişti. * Aţi auzit vestea? Yoconda, capo-d'opera marelui da Vine?, Yoconda, perla muzeului Luvru şi a! cărei zâmbet fascinator umple întreg salonul pătrat, ameninţă să fie detronată. Un critic de a>tá din Madrid strigă sus şi tare că adevărata Yacorsda, netăgăduita creaţluie a maestrului este aceia din Prado Un particular bogat, care e şi colecţionar pănmas, afirmă, la rîndui său că numai eî posedă pe Yoconda cea veritabilă. Confuziune... Nu e nevoie să vă mai spun că atât criticul spaniol cât şi colecţionarul privat sânt nişle farsori şi că Yoconda lui Leonardo da Vinci, continuă a ilumina Luvrol cu zîmbetul ei fermecător şi pervers. M'am dus azi s'o mai revăd odată. Am privit lung chipul ei minunat, şi acuma încă raza magneticei a pruneleior ei, expresia bizară a gurei ei îmi joacă pe dinaintea ochilor. Aşa a încântat ea de veacuri generaţii nenumărate de oameni şi vor mai trece alte veacuri fără săi stingă din ochi lucirea de duioşie batjocoritoare pe care i-a dat o marele florentin. C. R. B. SERŢIUNI se primesc cu preţuri moderate la administr. Tribunei" Arad Chestiunea femeească. Emanciparea femeei. Cunoscuta revistă parisiană La Revue" j publicat în două numere ale sale o ancheti )e lângă personalităţile cele mai eminentei 5 ranţa, asupra acordărei dreptului politic femeilor. Iată câteva dintre răspunsurile aceşti anchete. Pretutindeni unde legile au dat naştere în folia 1! sexului bărbătesc unui fel de aristocraţie, pretutindeni! unde jumătatea fiinţelor omeneşti sânt îndreptate de dreptul politic, denocraţia na este decât un cuvin!, sufragiul municipal o minciună. Să nu se caute a s justifica această îndepărtare a femeilor pnn pretins superioritate bărbătească. Democraţie înseamnă guvernământul tuturor prin toţi A se refuza femeilor dreptul de a vota, înseamnă a reveni principiul сеяш care se trage şi el din o presupunere de superioritate, Nu cred ca bărbaţii sá reprezinte o sumă de iatelt genţă, şi mai aies de moralitate superioară acelei a femeilor; de ce «ânt însă convins este că femeile au» terese separate de acele ale bărb-iţilor, şi că acele i* terese sânt adeseori lăsate la oparte în adunári, unde ele nu sânt nici prezente nici reprezentate. In statele parlamentare, deputaţii mai puţin preocunaţi de dreptate decât de alegeri şi de realegeri, guvernează si legiferează pentru acei ale căror voturi le smt necesare. Ace! care nu poate vota nu există pentru el. Când văd modul în care bărbaţii se folosesc de buletinul de vot, nu este primejdie mare de a pica în rău mai mare, împlinind o reformă ceruta de dreptate. Andrieux, (deputat, fost prefect de poliţie.) I In răspuns la scrisoarea care mi-aţi făcut onoarea de a-mi adresa, vă declar că puteţi să mă număraţi printre partizanii sufragiului femeiesc. Numai vă rog să mi daţi voie să dtu femeilor sfatul următor: Spre a atinge mai curând scopul ce şi l-au propus, să înceapă prin a reclama electoratul şi eligibilitatea Ia funcţiunile municipale. Sunt convins că aşa s'a procedat în ţările unde ideile feministe au ajuns victorioase. Charles Beauquier, deputat. Sânt partizan al sufragiul îemeesc. S'ar putea începe prin introducerea sa în alegerile municipale. Paul Deschanel, dela Academia franceză. I Este greu de a răspunde în câteva cuvinte anchetei d-voastre. Mi-ar trebui, spre a mă explica, un lung articol şi nu am timpul ca să-i scriu. Iată dar părerea mea în scurt : Fiind dat sufragiul universal, convingerea mea este că femeile trebuie şi ele să voteze, de oarece ele odată excluse dela vot cuvântul «universal» îşi pierde rostul, jumătatea naţiunei fiind astfel înlăturată. Şi fără ca să fac aici politică, cred că dacă femeile ar vota, importante chestiuni de igienă socială, alcoolism, prostituţie etc. ar fi repsde şi foarte Ьіие rezolvate. Maurice Donnay, dela Academia francezi Părerea mea asupra sufragiului femeesc este cunoscută. Femeile în genere fiind mai puţin sensnaie, mult mai puţin criminale şi mult mai puţin alcoolice decât bărbaţii, aceasta îmi ajunge. Ele pria urmare ar trebui să facă legile. Emile Faguet, dela Academia franceză. Am avut deja prilejul să-mi exprim părerea în mai multe articole şi interviewuri. Chestia aceasta nu va mai putea fi îndepărtată în Frânţi de către autorităţile publice. Ea va trebui să fie înscrisă pe programúi legislaturii ce va urma. Studiul drepturilor femeei e de ordine politică şi socială. Puteţi să mă înumăraţi printre apărătorii lor. I. Millevoye, deputat. Zilele trecute, doamna Hubertine Auclert mi-a pus aceleaşi întrebări care mi le adresaţi şi duranej' voastră, prin circulara de astăzi. I-am răspuns ceeace mă grăbesc a vă răspunde şi d-voastră. Da, eu ştia ci femeile trebuie să se bucure pretutindeni de aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, de drepturile civile, cât şi de acele politice. Dr. Paul Gerente, Senator. Nu pot de cât să repet că, prin progresele ce şi Ie poate propune o reformă electorală, acele conferând drepturile de vot femeilor îmi par din cele mai legitime. Paul Harvien, dela Academia franceză. Egalitatea drepturilor între toate persoanele ome- 1 neşti este fn conştiinţă o ideie atât de lămurită, înci

7 7 Mrtie п. 191! cea mai mare mirare te cuprinde, când gândeşti că sânt multe spirite atât de înapoiate în cât refuză categoric dreptul ele vot femeilor. Unii spun că femeile nu pot fi admise la vot de oare ce nu fac serviciul militar. Dar nu gândesc că buletinul de vot e în aşa putină legătură cu serviciul militar, încât el este acordat infirmilor, bolnavilor cari n'au purtat armele niciodată şi este refuzat soldaţilor de carieră, ca ofiţerii! Dacă însă se consideră dreptul de vot ca dependent de sacrificiul vieţei, oferit sau acceptat pentru apărarea neamului, mulţimea femeilor care pier în serviciul maternităţei ; prin urmare tot jientru neam, este de şease ori mai superior număru-?ni soldaţilor morţi î.â război. De ce femeile n'ar beneficia ele de acest premiu oferit sacrificiului vietei?! Dar câte sânt femeile care rămân bolnave pentru iestul traiului din urmele maternităţei?! Alţi se tem că femeile vor fi împedecate prin vot ie a se ocupa de căsnicie şi de familie. Dar câtă vreme este necesară pentru a depune un buletin de vot? Şi de ce această obiecţiune nu este ea formulată decât atunci când e vorba de vot? Dar femeile care Mint ocupate toată ziua prin fabrici, cine se îutreibă «are daca au vreme sau nu pentru ocupaţiunile căsuîciei? Dreptul e atât de evident, încât obiecţia capitală care se face este pdesea următoarea : «Foarte bine în teorie, Jar în practică imposibil». Experienţa însâ este făcută în multe ţări şi ea este de aşa fel încât acei mai ignoranţi şi mai îngrijaţi se pot linişti asupra consecinţelor. Pretutindeni femeile au dovedit cu mult mai «uit decât bărbaţii, că ele se preocupă de caracterul candidaţilor. Ele au dovedit că alegerile trebuie să se facă ÎH condiţiuni de ordine, de linişte şi de demnitate. Au dovedit că ele influenţează desvoltarea legilor proiectoare a maternităţei, legile privitoare la copii, şi în ţenere tot ce poate avea o repercuţie în viaţa familiară. Femeile au dovedit că se preocupă de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a lucrătoarelor şi de organizarea asistenţei publice. Louis Marin. deputat. TORBATIUN A R A o. 6 Martie a 10П Cronica făgărăşană. Primim următorul.răspuns': In numărul 39 al Tribunei" se z\ct despre mine, că şi de astă-dată protopopul Borzea şi soţul său Dr. Senchea nu s'a supus ca să nu ia parte la adunare. Românii s'au ţinut de decisul conferinţii şi la şedinţă î'au participat, decât protopopul gr. ort. Borzea etc.." Câte aserţiuni, tot atâtea neadevăruri. Eu nu am íosí la nici o conferinţă, la *ici o întrunire înainte de şedinţă şi nici nu am cunoştinţă de nici o pasivitate decretată de vre-un for competent. Am observat şi eu după încheerea adunării comitatense că tocmai preoţimea a absentat, s'a retras delà o îndatorire de a-şi apăra şcoalele confesionale, absentând delà această adulare precum preotul Mandeal, Solomon, Vulcan, Vas, Trandafir, Manecuţă, Stanciu şi Nisoară, deşi, erau în Făgăraş. Ei au fost ademeniţi ca să facă politică de activitate-pasivistă. Şi dacă nici eu nu mergeam la aceia şedinţă, la şcoala gr.-ort. din Mândra nu se vota ajutorul şters din preliminariu de 1200 cor. ; la şcoala din Toderita de 1000 cor. şi la cea din Breaza de 920 cor. şi aşa în lipsa de salariu conform legii, aceste scoale bune confesionale gr.-ort. se închideau. Să mă ierte cei cu politica de activitatepasivistă, eu mai mult preţuiesc o şcoală bună, decât o persoană, care astăzi este şi mâne nu, la locul său. Eu nu primesc naţionalismul dictat de sus şi nu cunosc dictator, ci isvorât şi dictat de interesele şi chestiile vitale ale neamului păstrarea şcoalelor şi a bisericii. Deci eu nu am călcat ordinea şi nici un -decis ai conferenţii, când am fost la şedinţă, unde am trebuit să fiu şi unde m'a chemat interesul bisericii mele şi datorinţa naţională, legată de mandatul primit de a apăra şcoala confesională. Binevoiască a-mi spune aceşti membri ca preoţi care este chestia ce preocupă de aproape 4 ani, preoţimea noastră, decât chestia şcoalei confesionale ameninţate??... Şi nici nu pot presupune despre aceşti preoţi vrednici, că ar putea condamna această participare la şedinţă, când am salvat 3 scoale gr. or. şi nici aceia că dânşii s'ar fi retras cu voia delà împlinirea datorinţii, fără numai ademeniţi cu vorbe dulci, că în programul şedinţii nu este nimic mai însemnat, ca să reclame prezenţa preoţimei la acea şedinţă. Numai atâtea pentru clarificarea publicului cetitor, ca să cunoască, câtă răutate se află în Făgăraş la unele persoane când nu le poţi considera interesele lor private, cum ştiu să lovescă fără cruţare şi să insulte publicând ştiri tendinţioase. Cu stimă, Nicolae Borzea, protopop. - Şedinţa festivă a teologilor. Societatea de lectură a despărţământului teologic din seminarul diecezan din Arad a aranjat Dumineca trecută la orele 5 d. a. o şedinţă festivă cu un program bogat şi variat. Prin felul cum s'a prezentat în faţa publicului tinerimea noastră teologică din acest institut s'a dovedit nivelul cultural înalt şi ordinea şi disciplina, ce stăpânesc această tinerime. Au venit viitori luminători ai satelor noastre şi în câteva puncte nepretenţioase şi-au arătat iscusinţa sufletului lor, căldura inimii îndreptată în direcţie sănătoasă spre pătura ţărănimei noastre : ogorul păstorirei lor sufleteşti. Sala festivă a seminarului a fost plină de public intelectual. Remarcăm din aceasta frumoasă festivetate culturală punctele de cor executate cu nuanţări artistice de un cor codus de elevul de a I. dl Emil Grădinar. Păşirea disciplinată a coriştilor a impus mult publicului ascultător. A fost la locul său şi fragmentul din Trubadurul'' lui Verdi executat cu pricepere de dl E. Grădinar. De-asemenea disertaţia d-lui Gh. Andru a fost ascultată cu plăcere. într'o limbă frumoasă a scos în relief însemnătatea păturei ţărăneşti în viaţa noastră ca popor ; a fixat datorinţa morală a intelectualilor noştri de a se coborî în mijlocul ţărănimei unde îşi au o- bârşia. Două puncte de orhestră au variat cu gust programul. Iar de-o simpatie cuceritoare au fost decîamările. Elevul de anul al II dl Melentie Şora, îmbrăcat în costum din jurul Făgetului, ne-a declamat cu multă vervă poezia Nunta Zamfirei" - de Coşbuc, şi dl Ioan Neaşca, vicepreşedintele societăţii, îmbrăcat într'un frumos costum ficioresc de nuanţe voiniceşti din ţara Oltului, a declamat cu mult sentiment şi pricepere clasica poezie a poetului nostru Goga Oltul* şi La groapa lui Lae u. Costumul acesta necunoscut în părţile aradane, atât de semnificativ pentru firea voinicească şi neînfricată a olteanului făgărăşan, a surprins lumea foarte plăcut. Un turneu a fostului ministru Briand. Din Paris vine ştirea câ un impresar a făcut ofert fobtu'ui ministru Briand să înceapă un turneu, ţinând un ciclu de conferinţe prin oraşele mai de seamă din Europa şi America. Ca onorar i-a oferit 300 mii de franci pentru 75 de conferinţe. Boala M. Sale Regina Elisabeta. Din Bucureşti ni-se teiegrafiazâ, că Maj. Sa Regina tüsabeta s'a tmboinüvit de influenţă. Dap'amiazi M. Sa a avut L-rbinţeii, se crede totuş că va trece repede peste aceasta indispoziţie uşoară. O grevă a mateloţîlor.!n Antwerpen delegaţii societăţilor de rnateloţi din Anglia, Franţa şi America ţin şedinţe secrete de Vineri începând şi au ajuns de acord ca să proclame greva generală, dacă societăţile maritime nu le vor da urcarea de leafă făgăduită. Monstruoasa grevă, care se va estinde peste toată lumea, se va începe la întâi Prier. Ură. Citim îu Unirea" : Cât ne urăsc patrioţii noştri din Ardeal, închipui nu se poate. Delà Ujsag"-ul din Cluj Ia vale şi până la fiţuica Âlsofeher" din Aiud foc varsă toate la ori ce prilej. Li-e necaz, că deşi lăsaţi 1«voia întâmplărilor, nu ne prăpădim, ci cuprindem teren pe unde putem, aranjându-ne viaţa şi afacerile după sărăcia noastră, fără a recurge la protecţia puternică, a dnilor, a stăpânilor". Mai în urmă îşi varsă veninul Alsófehér* asupra împrejurării, că Românii se sporesc şi în Aiud. Din 7800 locuiori (afară de miliţie şi robi) s'au declarat de români E curios, zice Alsf., că numărul total al gr.-orientalilor e de 1845 (uniţi 1722, neuniţi 122) şi totuşi Români sunt numai E de înţeles, că Szalăncy, Sucs, Bányai, cari tot aşa de bine ştiu româneşte, ca şi ungureşte s'au mărturisit de Maghiari. E însă trist pentru viitor, că aceştia şi-au luat neveste române, natural, că copii lor vor învăţa mai întâiu româneşte şi astfel pentru statistica viitoare vor fi pierduţi pentru ungurime"... Cât despre industriaşii din Aiud, zice Alsf.": Dintre băieţii, ce învaţă la meşteşug românii-s cu un foarte mare procent, faţă de starea de cum zece ani. Industria de mâne e în trecere la Români. Sperăm, că spiritul naţional a elementului maghiar va şti să asimileze pe aceştia. Altcum industriaşilor maghiari le dăm sfatul, să nu deie industria pe mâni româneşti"... Aşa glăsuieşte dl Asztalos: cel cu român testvéreim" de pe timpul alegerilor. Şi sperăm că duhul acesta de ură, ce răsuflă din toate şirele fiţuicilor ardelene, va trezi la viaţ.i şi pe cei vre-o patru sute din Aiud, şi aiurea, cari s'au temut acum a spune ce sânt, şi peste zece ani vor zice cu fală bătându-se in pijept : Sânt Român, die Astăluş, Român! jubileul liberării ţăranilor ruşi. Din Petersburg se anunţă: Jubileul de 50 de ani al libertatéi ţăranilor a fost sărbătorit Sâmbătă în întreaga Rusie. Slujbe religioase au fost celebrate în bisericile de orice confesiune ; au fost parade militare, şedinţe solemne în societăţi, conferinţe şi petreceri populare în fiecare oraş precum şi la ţară. După slujba religioasă la catedrala din Kasan a fost o recepţiune la palatul de iarnă, la care a luat parte fii colaratorilor împăratului liberator şi 51 deputaţi ai ţăranilor din Dumă. S'a inaugurat în palatul Dumei un monument împăratul Alexandru al II-lea cu inscripţia următoare Ţarului liberator", ţăranii şi membrii Dumei recunoscători Mulţămîtă publică. In numele meu şi al parohienilor mei mulţămesc din toată inima marelui mecenate al neamului românesc mult on. dn Vasile Stroescu pentru suma de 200 coroane ce au dăruii-o pe seama sfintei noastre biserici. Bunul Dumnezeu să-i răsplătească înmiit pentru acest obol. Petigd, la 4 Martie n Gheorghiu Chercheşiu, paroh gr.-or. Delà Nizza cu aeroplanul. Bagne, un locotenent" de vânători în armata franceză a făcut eri o ascenziune la Nizza, cu scop de a ateriza în Italia Ia Livorno. Piecând dimineaţa la orele 7 dinspre Ajacio a aterizat pe insula Gorg ma, nu departe de Livorno în nădejde că a sosit deja la destinaţie. Aeroplanul s'a stricat când a atins pământul şi aviatorul s'a rănit puţin ia faţă. Astăzi aviatorul s'a întors în Franţa. Manuscrisele lui Tolstoi. Cosiliul imperial al Rusiei a adus hotărîrea, ca manuscrisele lui Tolstoi, nevalorate încă şi oferite lui spre răscumpărare, să nu le cumpere, din cauza enormei sume ce i-se cere pentru ele. In schimb a hotărît să cumpere casa în care a murit Tolstoi şi a iniţiat o colectă pentru monumentul ce se va ridica lui Tolstoi, dăruind el însuş o sută mii de ruble. Un gobelin de pe vremea lui Matia. Parohia din Lőcse a vândut mnuteruiui de instrucţie pub'icà un gobelin a! bisericii, pentru suma de de frâna. Gobelinul acesta a fost dăruit bisericii de regele Mitia şi fim ică târgul acesta s'a făcut tară învoiala pimîrte

8 Pag, 8»TRIBUNA«7 Martie n. 19U oraşului, сггее patronul biserici), acaesta cere să i se dea înapoi gob«d nul In scopul acesta s'a şi trimis o deputatiune la guvern. Faptă frumoasă. Din Cociuba ni-se scrie: Comuna noastră bisericească Cociuba înainte de aceasta cu vre-o 8 9 ani avea o biserică din lemn şi era în tot minutul ameninţată cu ruinare, dar la stărninţele neobositului preot Nicolau Popescu, ne-am ridicat o biserică frumoasă care poate să fie fală întregului ţinut din cercul Tinea (protopopiatul Beliu). Din lăuntru mai lipsind facerea întregului iconostas şi ne mai având bani, tot la stăruinţa preotului local, un poporean cu numele Vasiliu Papp a dăruit pe seama bisericei 2200 coroane cu acel scop, că din suma aceia să se gate inconostasul. Ni-e fală şi cinste când vedem un astfel de preot energic, care toată truda şi-a pus-o numai ca să-şi vadă visul realizat. Pot să zic că atât preotul cât şi poporul din Cociuba, atât în privinţă bisericei cît şi a naţionalismului sânt cei dintâi în tractul Beliu. Să trăiască la mulţi ani! Ç Matrapazlâcurile unui negustor din Arad. Poliţia din loc a arestat pe negustorul M. Holtzer din loc, dovedindu-se «4su pra Iui un falş de de coroane. Arestarea s'a operat în urma acuzei unui rentier din loc la care jidanul plasase o sută treizeci şi şapte de poliţe, pe cari falsificase numele mai multor notabilităţi, dela comitat. Grozăvia temniţelor ruseşti. In decursul desbaterilor asupra budgetului în delegaţiunea austriacă, delegatul Dr. Ellenbogen a făcut descoperiri senzaţionale asupra grozăviilor din temniţele ruseşti. După ruşinosul război din Azia spune Ellenbogen - aderenţii absolutismului din Rusia s'au năpustit cu o urgie ne mai pomenită asupra revoluţionarilor. Zece mii de condamnaţii politici sufer cele mai îngrozitoare chinuri în temniţele statului. Pârcălabul din temniţa Nercisk a târât legaţi de picioare pe treisprezece puşcăriaşi şi pe urmă i-a aruncat pe fereastră în mijlocul curţii. Pârcălabul Bogojawlenski din temniţa Tobolsk bate condamnaţii cu harapnic de sîrmă şi-i ferecă chiar pe cei bplnavi în cătuşe ruginite, încât tot trupul li-i numai o rană. Un deportat din Siberia scrie despre faimoasa celulă de fier" următoarele: Celula de fier" e un compartiment scund, încât nu te poţi ridica în capul oaselor şi într'un cuptor mare fac focul zi şi noapte. Condamnatul nu capătă apă. După douăzeci şi patru de ore îl scot leşinat în curte şi dacă se trezeşte îl închid iară". Tot în temniţa din Tobolsk s'a întâmplat că unui paznic i-a fost milă de un condamnat al cărui trup din cauza caznelor era acoperit de răni, şi nu Га lăsat inima să-1 bată. Gardianul Mogilew însă a ţipafc Ia iei: Arde-i numai peste răni. Urmările acestor chinuri îngrozitoare au fost că în temniţa Tobolsk în decurs de o săptămână sau sinucis paisprezece condamnaţi, iar unul şi-a spintecat stomacul. In temniţa Alexandrowsk contribuie şi medicii la schingiunirea nenorociţilor. Medicul Golschuh a dat bolnavilnr de febră tifoidă mâncări grase, numai ca să se prăpădească mai repede. Gardianii sânt atât de inscusiţi în cazne, încât cu o singură lovitură dată în urechea condamnatului, îl asurzeşte. In temniţele din regiunea Amur paznici stau naintea celulei şi împuşcă pe ferestruie asupra condamnaţilor. In temniţa din Riga e un laborator" anume, în care se schingiunesc condamnaţii, până Ii-se face interogatorul. Monopolizarea aerografiei. Agenţia Woiff anunţ»"că guvernul Braziliei a detras lui Lloyd Brazilieta permisia dată pentru înfii.-ţarea stafursüor de airografie, deasemenea societăţii engitze Marocani, cu toate că aceasta oferise guvernului jumătate din venitul brut. Ou vernul are de gând să monopolizeze aerografia şi staţiunei din Berlin ia dat ordin să edifice şase staţiuni uriaşe votându i, în scopul acesta peste un milion de franci. Pisici în slujba armatei. In armata germană se află pisici ca să înfrîneze şoarecii şi guzganii îa magaziile de aprovizionare din cetăţi, etc. La gât poartă o zgarda cu medalion pe care stau literile K. M. K., citite carnea : Kaiserliche Magazin Katze. Are şi soldă: doi lei cinci zeci pe lună. X Nou magazin de ceasornice şi juvaere în strada lon-weitzer, edificiul şcoalei de fete. Serviciu prompt. Reparaturile ceasornicelor se făptuesc pe lângă garanţie. Cu deosebită stimă solicit sprijinul publicului, Vogel László, giuvaergiu şi ciasornicar in strada lon-weitzer. In curând va apare:»magdalena«poem dramatic în 3 acte De A. Maior. Abonamente se pot face de pe acum trimiţând 3 cor. la librăria»tribunii«. La Librăria Tribunei" se află de vânzare următoarele cărţi mai nou apărute: H. Stahl. Bucureştii ce se duc. Cu 97 ilustraţiuni originale á cor plus 20 fii. posto. loan Adam. Vorbe de clacă. Cor. 1*25 plus 10 fii. porto. Sofocle. Oedip la Colona. Traducere din grecesc de M. Jorgulescu. Cu o prefaţă de N. lorga, á 75 fil. plus 5 fil. porto. Victor Eftimiu. Fără suflet. Nuvele şi schiţe á 30 fil. plus 5 fil. porto. Apostol D. Culea. învăţământul despre natură. In şcoalea primară á cor plus 30 fil. porto. Consfătuirea din April 1910 a partidului Naţionalist-democrat şi întrunirea publică din 25 April 1910, Cuvântările ţinute la aceste prilejuri á 50 fil. plus 10 fil porto. Lacrimi, Adio şi declamări funebrale. Manual pentru preoţi, învăţători, cantori şi pentru tot omul care doreşte a cunoaşte valoarea acestei lumi trecătoare, de Aron Boca din Velcheriu. Ed. Il revăzută şi îndreptată á 70 fil. plus 5 fil porto. C. Rădulescu motou. In zilele noastre de anarhie. Scrisori către tineri á 15 fil. plus 5 fil. porto. D. Rădulescu Motru. Sufletul neamului nostru. Calităţi bune şi defecte á 15 fil. plus 5 fil. porto. La librăria Tribunei" se află de vânzare Mineile pe 12 luni, în 12 volume, legate în piele cu copcii, toate 12 volume 172 cor. * La Librăria Tribunei se află de vânzare -f fileri porto, de curînd apărute următoarele cărţi: I. Agârbiceanu. In întuneric. Nuvele à 2+20 fil. porto. Radu Baltag. Feciorul şi alte nuvele, à fil. porto. Mihail Lungianu. In sărbători. Nuvele à fil porto Hai să râdem. Almanachul revistei Minerva ilustrată pe 1911 á i-j-20 fii. porto. Biblioteca universală. Nr. 1. N. Ţine:»Monstrul«á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 2. Contele Aulic de Echartshauseu :»Pricina Răsvrătirilor şi Leacul lor«á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 3. M. Eminescu:»Sarmanul Dionis«, nuvelă á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr Henryk Sienkevicz:»O idilă în Savana* á 50 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 6. Emile Zola: «Sărbătoarea din Coqueville & 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 7. Guy de Maupassant: «Nuvele«á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr Leon Tolstoi: «Un desmoştenit ai soartei* şi «Romanul unui cal«, á 50 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 10. Carol de Eckartshausen:»Isvoarelecrimelor şi posibilitatea de ale preîntâmpina» á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 10. Xavier de Maistre:»Tînăra Sibireana«á 25 fil. pins 5 îil. portói Nr. 12 Bernardin de St. Pierre:»Coliba indianä«, á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 13. Wilhelm Hauff: >Cerşetoarea dela Podul Artelor«á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 14. Guy de Maupassant:»Nuvele«â 25 fil. pi, 5 fil. porto. Nr Mor jokai: Nuvele" á 50 fil. plus 5 fil porto. Nr N. G. Rădulescu Niger:.Jertfă.. & 75 fil plus 10 fil. Nr. 20. Alphonse Daudet.»Nuvele«. á 25 fil. plus 10 fil. porto. Nr. 21. Honoré de Balzac:»Nuvele«. á 25 fil. plus. 5 f. porto. Nr. 22, 23, 24 şi 25. N. Rădulescu Niger : «Gelozie*. 1 cor. plus 10 f. porto. Nr. 26 şi 27. Alexandru Petőfi: Funia călăului á 50 fil. plus 5 f. porto. Nr. 28 Guy de Maupassant: «Nuvele«á 25 fil. plus 5 fil. porto. Nr. 29, 30 si 31. Henvk Sienkiewicz. «Viata Ia sate*, â 75 iii. plus 5 tu. porto. Nr. 32, 33 şi 34. Henryk Sienkiewicz. «Hanta*, roman á 75 fil plus 10 fil porto. 35, 36 şi 37. Guy de Maupassant.»Pe apă«á 75 fil. plus 10 fil. pprto. 38, 39. Edgar Poe. «Nuvele» á 50 fil. plus 5 fia., porto. Nr, 40 Theodor Körner. «Nuvele şi povestiri duioase«á 25 fil. plus 5 fil porto. Biblioteca Teatrului Naţional No 13 Schakespeare. Regele Lear Tragedie în 5 acte 25 tablouri Tradusă de M. Miller-Vergi à 45 fil fil. porto. Biblioteca Minervei à 30 fil -f- 5 fil porto. No 95 Clara Tschudi. Tinereţea Măriei Antoamta. vol II No 96 I Boteni. Drumuri No 97. Sacher Masoch. Buni şi răi (Gazetari i.) Dr. Ştefan Bosie:Confer- populare. S biect;; rnedi ЙС, ECOROIR: c sj nat міае <u O Í.=Í ef ţ* tíe N. Jorg» şi 22 h'ouri Ismyritci're. Preţ ' 1 COR, plus 5 fil. pc.f'o De vânzare la Librèiîa :.Tribuna». Şt. Ciomocoz. Am primit 30 cor. abonament pană la 1 Maiu a. c.»tedacu»»sponsabu S Éufit» Otangta. ТПЫт» I«i«*ttii> "оодесіс Wiehl?* %î гов? bune şi ieftine se află in renumita fabrică dia Qradea-ше-Nagyvárad Kossuth (Sas)-utca^7. alui

9 Nr Convocare. C E R B U L" înfiînţânda bancă poporală din Reghinul-săsăsc işi va ţinea adunarea generală de constituire în 23 Martie 1911 st. n. a. m. la 9 ore în cancelaria subsemnatului, la carea adunare se învită prin aceasta toţi acţionarii şi sprijinitorii acestui institut. Ordinea de zi: 1. Deschiderea adunării. 2. Raport despre numărul acţiilor subscrise şi a sumelor incassate. 3. Hotărîrea asupra înfiinţărei băncei numite. 4. Alegerea directorului executiv, a membrilor în direcţiune şi a comisiunei de supraveghiere. 5. Eventuale propuneri din partea acţionarilor. 7. Hotărîre asupra responsabilităţii membrilor fondatori conform. 152 a legei comerciale din art. XXXVII. 8. Verificarea procesului verbal şi închiderea adunărei. Reghinul-săsăsc, 3 Martie 1911 st. n. Florian Bogdan ingineriu univ. dipl. încredinţatul membrilor fondatori. caută aplicare ca maestru potcovar la miliţie din România de călăraşi sau tunari. Eventual se angajază ca faur şi la curţi boiereşti din Român/a. Ofertele sunt a se rimite la administraţia Tribunei. S Ă T M Ă R E A N A" Inst, de credit şi economi! soc. pe acţii în Seini (Szinérváralja). Concurs, Publicăm concurs pentru un post de comptabil dotat cu 1500 coroane salar anual şi 300 coroane relut de cuartir la filiala noastră din Arded (Erdőd); mai departe un post de comptabil cu salar anual de 1500 coroane şi cuartir în natura cu luminat şi încălzit; eventual un post de practicant salarizat cu 1000 coroane anual, cuartir în natura cu luminat şi încălzit la»satmareana«institut de credit şi e- conomii societate pe acţii în Seini. Cuartirul comun al funcţionarilor e în casa institutului. Reflectanţii au se documenteze, că au absolvat cu maturitate o şcoală comercială superioară; că posed limba română şi maghiară în vorbire şi scriere, eventual şi cea germană ; că reflectantul la postul de comptabil din Arded are praxa îndestulitoare pentru a conduce de sine stătător comptabilitatea filialei; iar concurentul la postul de comptabil la centrală, că are praxă de 2 ani. Funcţionarii aleşi au să-şi ocupe posturile îndată după alegere sau cel mult până în 1 Mai a. c. Recursele se vor înainta până în 25 Martie Direcţiunei institului de credit şi economii»satmareana«în Seini (Szinérváralja). Seini, la 27 Februarie Direcţiunea. T R I B U N A In atenţi a proprietarilor de pomi. Ofer altoi nobile de pruni bosnieci, anume Balcan)»Balkansca Carica< (împărăteasa din şi»kraljica Bosne* (Regina Bosniei.) Altoile de doi trei ani cu coroană frumoasă sunt de cel mai bun soi al prunilor cunoscuţi până acum. Fructele proaspete sânt foarte mari extraordinar de dulci şi gustoase, se coc pela sfârşitul lui august şi sunt potrivite ca fructe pentru masă şi uscate, ori pentru pregătirea maguismuiui sau a rachiului. Prunele mele nu sufer de păgubitoarea boala de frunze Polystigma rubrum cum se întimplă la prunele obişnuite Ia cari de multe ori cade frunza în mijlocul verii şi rodul sufere simţitor. Prunii mei au fost premiaţi în repeţite rânduri cu pre miul întâi din partea guvernului Bosniei şi Herţegovinei, cu medalie de aur la expoziţia milenară din Budapesta din 1896, la expoziţia din Viena în 1897 cu medalie de argint la expoziţia universală din 1900 Ia Paris şi cu medalia de aur, la prima expoziţie agrară din Bosnia şi Herţegovina la Saraievo în 1910 Pentru calitatea aloilor mei de pruni primesc cea mai extremă garanţie. Sava T. Kojdic, mare proprietar în Brëka, (Bosnia), Salon de haine bărbăteşti J a S hffîeis p, S i b i i u Herrnannsplatz 8, etagiul I. Palatul Habermann. (Nagyszeben). Barabás Gergely Marosvásárhely. Pregăteşte peiângă garanţie, duşumele artistice, fără crepături şi scutite de putrejune, statuete, paravane din gips şi asbest tincueli cu cement şi terezzo plafoane din asbest, decoruri ex- şi interne pentru edificii, din gips, cement, piatră şi teracotă, iesle, bazinuri, din cement şi beton, scări, ornamente pentru grădini şi grote artistice, fântâni săritoare, ştiucături pentru boltiturile caselor. Lucrări bisericeşti, cum şi statui după fotografie sau original. И B H K Á D I F E R E N C H Il" căiţunar ortopedic pentru bărbaţi şi femei TemeSYár-JOSefstaŰt, Himyadi-ßt 13. Iţi recomandă depozitul său bogat asortat cu ghete p. bărbaţi, femei şi copii calitatea cea mai bună cum şi comande după măsură peiângă preţuri convenabile. Repa- i M - ; - _..I»_«.:É... :. ~ ï râturile se primesc peiângă preţuri ieftine. B a FiscberTestvérek fabricanţi de (esasuri de sîrmă, împletituri de sîrmă pejrtru garduri, site şi de coarde din sîrmă de oţel pentru paturi etc. în Arad, József-főherceg-ut 8. Fabrica : Kossuth-utca No 45. Telefon No SSÍ^. Recomandă în atenţiunea on. public magazinul bogat cu lucrări de branşa aceasta, care capătă cu preţuri ieftine de concurenţă. Catalog de preţuri trimite gratuit. P6lŞI JáttOSс^ТосГЛі Nagyvárad, Zöldía-passage Nr. 9. Se recomandă ca măiestru perfect întru pre pars rea tuturor articlilor aparţinătoare acestei branşe precum : ~ x gulere prepara tive, gulere boa, manşoane (muff) în executare modernă?i după cel mai elegant gust Blane şi tocuri de picioare, etc Reparaîurite se exitută o rompt ш a в a B a e expediază, 3 garantând de soi viţă americană netedă şi cu rădăcini, precum şi în diferite soiuri recunoscute de trainice asortiment bogat; r Oltoiuri de struguri Küküllömenti első szőlőoltyáoy-telep proprietar : С а в р В Р І FFf gj@8s Medgyes 16. sz. (Nagykükűilő megye). = Poftiţi ;l cereţi preturi corente Ilustrate! = Din pretai curent se pot ceti scrisori de recunoştinţă din toate părţile ţârei ; şi aşa toţi cei ce doreso să comande pot oere mai Intaiu iaformaţiuni delà persoanele cunoscute aşa verbal ea şl înscrie, despre încrederea ce o pol avea In firma de sns. щ

10 Pag. 10 T R I B U N A Nr. «- mi Florenthal Vilmos ciasornicar şi giuvaergiu Segesvár, Beyergasse No 16. Depozit bogat de totfelul de ciasornice de aur şi argint precum şi ciasornice de şi nickel. metal Aîticlii dé argint de China. Ochelari şi zwickeri de Rathenov. Reparaturile se executa solid şi prompt. Fabricaţia cea mai bună de P I E L E şi de tălpi, fabricaţia proprie de partei de sus a ghetelor, in asortimentul cel mai mare, cu toată scumpetea se găsesc cu preţurile cele mal ieftine în magazinul de pele al lui Gyöngy Sándor BUDAPEST Ш., Tavasz-n. 1. K L E I N Distins cu diplomat de recunoştinţa i: in anul u SL preto gratuit. strat rilor I S T V Á N Prima fabrică cu instalaţie electrică de împletituri de sîrmă, coarde (madraţe) de oţel pentru paturi şi sate etc. zz Szeged, Könyök-u. 4. zz Telefon Nr, 242. fondat tn anul 1840 P r a v â l i e n o u a i m< Sub firma» Depozit de rachiuri t din valea Crişuluic (Körösvölgyi pálinka raktár) s'a deschis in Arad, Andrássy-tér 5, (Palatul Almay) o prăvălie nouă unde se vinde : rachiu de prune de drojdii, rom, coniac, licheuri cum şi vinuri din pivniţele lui Almay în sticle. Aşteptând sprijinul onor. public Cu stimă: SCHWARCZ Krämer conducător. PÁL Károly strungar Făgăraş, Apaffy-utcza Nr. 2. Primeşte spre efeptuire şi reparare toate lucrurile ce aparţin acestei branşe, şi recomandă neguţătorilor dopuri pentru buţi, în orice mărime, pregătite din material excelent. Ţine în depozit în abundenţă mare totfelul de articlii pentru fumători, gherghefuri pentru lucrul de - mână etc. etc. Comandeîe din provincie se execută prompt şi cu cea mai mare puntualitate. Obiectecte admirabile. Invantl«mouAI tam li mmtl Moara de oţel pentru întreboinţap în economie şi acasă, macină excelent orţu cucuruzul şi grânl, se învârte eu msna, putere de mancă a nnui băiat de 6 ani, i kilogram p minut pe lângă garantă 91 numai îmr'o mirin» Prefal 14 coroane. Pac aparate pentru eleata] cerea şaman fei de lucerna şi trifoii de mânat cu puterea ori ca mâna, de aplici în maşina de îmblatit ori de sine stătitod Preţurile să se întrebe. \ K Á D Á R G Y U L A I fabrică de aparate de desfăcut slj manta trifoiului şi atelier de reptj râturi de maşini O Ry%.E> M A R E I ^ í a 8 T v á r a d ) Vilanytelep mellett Fabricaţie speciala, de MOBILE DIN PIELE ENGLEZEASCĂ. Se colorează mobile vechi din piele ьа cerere uimite preţcurent gratuit: S I S Â. tapezier Budapest, VII., Károlykôrut 51c MARE DEPOZIT DE CNPTOARE. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în Kolozsvár, strada Monostor 7 am deschis un mare magazin înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în depozit permanent cuptoare moderne de maiolică stil sécession şi cuptoare de olane Daniel, precum şi câminuri şi cuptoare de bucătărie. Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, asi f gurându 1 totodată despre calitatea perfectă ale articolelor şi Щ preţurile cele mai solide. Aşteptând binevoitorul sprijin semnez cu stimă: Ta m às y József, KoBoszvàr. Telefon No 316. Tele/on No 316. Reiber István antreprisű dn beto'iare şi paѵнге repr-zeniantul societăţii de asfaltare ung. рѳ ai-ţii în Timişoara, Gyàrvà'os, Uri-utca No. 32. ИГ IDm. de sîrmă pentru gard delà 30 fileri în sus. ~^ Fabricatele mele in privinţa durabilităţii şi a execuţiunei bune concurează cu orice fabricate de acest soiu. Serviciu conştiinţios. Preţurile aale sunt cele mai ieftine. Cu prospecte şi cu catalog de preţuri la dorinţă serveşte gratuit. Să fiţi atenţi la fii i Primeşte lucrări de betonaj, pavări si tincuiri, pietrarii, canalizări, şi asfaltări. Se vinde ciment de Portland şi românesc prima calitate cu preţuri reduse şi în orice cvant, la comande cu vagonul se transpoartă în condiţii de plată foarte favorabile. La lucrări comunale şi de biserici cele mai mari favoruri. Prospecte de preţuri la dorinţă gratuit. Toate comandeîe să se adreseze la firma de mai *cns m

11 ft TRIBUNA g>ag. 11 nici o casă românească Să nu lipsească I Doctorul de casă sau DICŢIONARUL SĂNĂTĂŢII. împodobit cu ЗІ5 chipuri şi vorbind despre: Strictura şi funcţiunile organului omului, Medicina uzuală şi de urgenţă, Tot-felul de boale, Accidente, Otrăviri, Asfixii, Epidemii, Contagiuni, Microbi, Nevroze, Ipnotizm, Medicamente, Plante medicinale, Pansamente, Igiena generală, Alimente şi băuturi, Locuinţe, îmbrăcăminte, Igiena preventivă, Igiena etăţilor şi prof., oraşelor şi satelor, Ape minerale, Idroterapie, Băi, Electricitate, Exerciţiu, Gimnastică. De Doctorul V. Bianu, medic primar al spitalului I. C. Brătianu din Buzău. Comandor al ordinului.coroana României». Medic major în rezerva. Preţul 14 Coroane. + (Porto postai 80 fileri.) Se poate căpăta la Librăria Tribunei, Arad. r n i î î î i î n Primai atelier ardelean aranjat en pntere electrică pentru seobirea 1 - pietrelor şi fabrica de pietri! monumentale. ~ Gerstenbrein Tamás és Társa TSäS^SAS i Atelierul central al magazinéi : Cluj-Kolozsvár, Dézsma-u. 21. IVÏag-azin d e p i e t r i i m o n u m e n t a l e fabricate proprii din marmoră, labrador, granit, sienit, etc. Kolozsvár, Ferencz József-ut 25. Biroul centrait Nagyszeben, Fleischer-gasse 17. Filialei Déva şi Nagyvárad. Atelier de şelarie şi curelărie, coferarie: Orendt G. & Feiri W. (odinioară Societatea curelarilor) S1 b 1 i n Nagy *ze ben, Hiltauerg Str. Cisnădiei 45. Magazin boga in articole oentru cărotat, călărit, vânat, port şl voiaj, poclăzi şl procovăţurl, portmonee şi brete e Solide şi alte articob de g antene, a prrţ, i (OH t ш >der<te Deponit permanent la curele de maşini, curele de cusut si legat, Sky (vâ r iob). Recomanda pe urmă cei mai ouai jamperi de piele fabricaţie proprie, pentru civili şi mi itan, счп st u -tnns ip te pe picior Re urările se execată pr >mpt Mare deposit de hamuri pentra cel delà soiurile cele mai ieftme până a re e mai fine, coperltoare (ţoluru de cal şi colère de călătorie. Omandele se efeptui-sc c»>işt > ţns. STEIN MIKLÓS fabrică, de taie/t pile Oradea mare Nagyvárad. Fabrica: Dam]anics-u. 30. Magazin: Teleki-u. 33. Recomandă fierarilor şi comercianţilor atelierul său de tăiat pile bine aranjat, unde se pregătesc pile mici şi mari din oţel vărsat de prima calitate etc. Primeşte spre scobire pile mici şi mari vechi cu preţuri ieftine. fa 1904 a cfişt gat delà so- Taferner Antal ;iet4ea dm Bud<ptsta a npsitonlor a un tor lor şi hstruitorilr r diploma. aurltor de biserici el saloane Versecz, Temesvàri-u 20. Primeşte spre executare, conform planului aurire şl reparare, Iconostase, altare, s. mormant, acoperiş de turnuri, aranjamente bi sérier şti apoi pregătirea tuturor lucrărilor de branşa aceasta precam şi repararea şi vopsirea de nou a monumentelor deasemenea şi orice Icoane bisericeşti. La dorinţă pregătesc prospeset ; pentra vederea lucrărilor tn provinţă merg pe spesele mele proprii. ^ Execuţie promptă. Servicin conştiinţios. =m Schmidt= fabrică de ploiere Sibnu-He-mannstadt, Reispergasse No 7. Recomandă magasinai săa bogat asortat cu cele mai nouă şi mai moderne ploiere-entoutoas (ut. soare şi ploaie) precum şi ploiere de calitate excelentă pntru domni şi dame. Comandele se execută, prompt ei cu punctualitate досмюютееемеооемеюм H o f f m a n n S á n d o r Arad, paláiul teatrului POSTAVURI pentru talii. DELINURI. ŞALURI. ROCHII de desupt. Au sosit toate noutăţile de primăvară: IVI at er ii a d m іаъііе în cele m a i n o u e culori. ADJUSTÄRI CIORAPI mai iefteni ca ori-unde CONFECŢIUNI pentru femei şi fete. ALBITURI. PÂNZE. BRODERII. DANTELE. ŞINOARE etc. etc TRUSOURI. (DECORAŢII) pentru haine. Rog să binevoiţi a privi vitrinele mele.

12 Ш 18 T R I B U N A Nr. Ш - 19І1 Cancelarie administrativa şi birou de informaţiuni în Budapesta! Procur şi dau informaţiuni în afaceri procesuale, şcolare, bisericeşti şi comerciale, intervin la referenţii dela Curie, din ministerii şi dela toate oficiile publice din capitală, dau îndrumări în afaceri administrative, procur tot-felul de documente, atestate şi mape, esoperez şi urgitez concesiuni şi dispensaţiuni la căsătorii, licenţe de birt şi pentru trafici, mijlocesc ajutor de stat la cumpărări de islaze şi păşuni, pe baza legii din 1908 art. 43. Mijlocesc împăcăciuni procesuale şi în afaceri concursuale, apoi cumpărări, vînzări şi exarîndări de bunuri, păduri, teritorii de vânat şi îndeosebi articli tehnici, rechisite economice, precum : maşini de îmblătit, de arat, de scos butucii, de scris, de cusut şi casse de fer încombustibile, diferite motoare pentru mori şi oloiniţi. Mijlocesc pentru oficianţi împrumuturi personale, pentru ţărani, proprietari de pământ, comune şi comunităţi împrumuturi ieftine, simple hipotecare şi amortizaţionale, calculate cu 4 x j% procente la sută şi 1 procent amortizare din capital ; câştig reescompt pentru bănci, efeptuiesc totfelul de comande comerciale, mărfuri, seminţe de primăvară pentru grădinari şi economi, apoi comande la bursă, hârtii de valoare. Observ, că cumpărările maşinelor şi motoarelor le mijlocesc astfel, că partea contractuală o controlez eu, iar cea tehnică va fi controlată de un tînăr român, absolvent la politehnică, care totodată este espertul meu la astfel de cumpărări, deci feriţivă de agenţii din provincie, cari prin mijlocirea lor numai procese, însă nu marfa dorită Vă câştigă. Taxele vor fi moderate şi serviciul prompt, însă rog o anticipaţie de cinci coroane, cu care sumă să achită corespondenţa, urgenţele comandele şi informaţiunile mai simple. Rog la întreprinderea mea sprijinul on. public român şi în deosebi a colegilor mei. Cu stimă: Dr. Constantin Manea, advocat diplomat VIII, Aggteleki-u. 10., I. 7. Telefon Friedrich Schintzel fabrică de mezeluri, salam şi cămătărie în Nagyszeben Hermanstadt Jungenwald Strasse No. 3. îşi recomandă diferitele specialităţi de cârnaţi de cea mai fină calitate, şunci, salam, pariser, cârnăţei de hrean şi Frankfurt, caş de ficat, sarialadă etc. Slănină albă si pipărată, unsoare curată de porc. Liste de preţuri gratuit. Vânză orii primesc rabat. Comandele din provincie se efeptuiesc prompt, atât la expediţia cu poşta cât şi cu trenul. = Atelierul Csizhegyi de fotografiat Sânilor a Iul == Cluj-KolozsTár, Piaţa Mátyás király-tér Kr. 26. LH,-L.n (Langâ farmacia lui Hintz). ш и Àici se fac şi se măresc cele mai frumoase fotografii, deasemenea ac var ele, picturi în olei, specialităţi pe pânze ori mătase cari prin spălare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o confundaţi, Cluj Kolozsvár, piaţa Mátyás király-tér 26, lângă farmacia lui Hintz. ш в в Referindu-vă la Tribuna" veţi avea favor în preţuri. AiAAAAAAAAAAAà i I 4 4 < <4 < 4 A àaaaaaaaàb Maison Schuster s a l o n de m o ii ti franceză şi engleză pentru dame C/uj-KoIOZSVár, UnÍÓ-U. 12. etagiul /. Recomandă îrţ. atenţiunea on. public din loc şi provinţă salonul de modă pentru dame transpus din Paris la cererea publică aci, aranjat cu eele mai bune puteri de lucru. Referindu-mă la cei 15 ani de experienţă din străinătate sunt in poziţie, ca să îndestulesc chiar şi cele mai fine dorinţi ale onoratului public, deoarece în salonul meu am adus lucrători tot din Paris şi astfel on. public poate să-mi eerceteze modelele cele mai noui expuse în salonul meu şi procurate din cea mai renumită casă din Paris, Pavuin-Creed şi Drecol şi rog on. public să mă onoreze şi sprijinească cu comande. rl rl rl ~лж Telefon ревгтв oraş ţl comitat Nr Atelierul epeeial de separat ml x-esnumnit:«! fir"na«; t lemeevár-j ószefváros, Bonnáz-п. 14. Primeşte tot-felui de reparări şl transformarea motoarelor cu benzin, gaz şl uleiu brut, absorbitoare de gaz, locoœobile cu benzin şi uleia brat şi Arlapuri p. trierat Bastimente cu benzin, pumpe-motor. Maşina de fabricat ghlaţă. Montări specialiste de mori cu pretori moderate, precum şi reparări de automobile, bastimente şi biciclete-motor. Depozit de articlii tehnici. Fitile magnetice. Unsori. Material de condensaţiune. Arzătoare cu acetilén. Material pentru instalări cu electricitate. Cereţi catalog de preturi şi prospect gratuit Serviciu conştiinţios Tefefon pentru oraş şi comitat Nrul 818. Babos Béla fabricant de instru mente muzicale în Siblin, (Nagyszeben) Piafa-mlsa 24. ünicul fabricant tn Sibiin. Cel mat ieftin şi cel crai ban depozit de cumpărat 1^- pentra orice insirnmfnte, precum : vloline, ţltere, clarinete, harmonlce, şi lotfeial de instrumente de suflat din alamă, ete. Cele mai bane şi mai ieftine corzi de violine. Mare depozit de Qramofoane tn diferite mărimi, precum şi Scala-Record. 1 Mare asortiment de plăci pentra gramofoane ca preţari ieftine. Coœandele se efeptuiesc prin trimiterea banilor înainte sau prin rambursa. Reparaturile se executa artistic şi cât se poate de promt.! Nagy Sándor, sculptor, Arad Str. Kossuth N04. In stabilimentul de pietrărie a lui Mairovitz. Execută şi reparează lucrări de sculptură artistică figurate şi decorative precum şt portrete după natură şi fotografia, monumente mormantale, totfelul de producte ale industriei, apoi lucrări moderne sculptate pentru decoraţia zidirilor din teracotă, piatră, ghips, ciment şi din alte materii pelângă preţurile cele mai ieftine şi serviciu conştiinţios. TRIBUNA INSTITUT TIPOGRAFIC NICJUN 91 CONS. ARAD.