TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE. Manager Maria Adriana Hausvater

Transkript

1 TEATRUL NAȚIONAL MIHAI EMINESCU TIMIȘOARA RAPORT DE ACTIVITATE 2013 Manager Maria Adriana Hausvater

2 Anul 2013 reprezintă pentru Teatrul Național o perioadă de consolidare a poziției sale în plan local, național și internațional, urmărind cu tenacitate, prin activitatea sa, obiectivele enunțate în proiectul de management. Impunându-se în conștiința comunității ca un spațiu deschis, racordat la prezent și, în egală măsură, un spațiu profesionist, implicat din punct de vedere social și civic, TNTm a devenit un pol de interes în comunitate, realizând numeroase parteneriate și conexiuni cu instituții și organizații din cele mai diverse domenii: cultural, social, educațional etc. Totodată, ca urmare firească a includerii în rețele europene de profil, în anul 2013 au fost inițiate proiecte de schimburi culturale și parteneriate cu finanțare europeană. Se poate constata că Teatrul Național acționează constant în dimensiunea socială a culturii, fapt evidențiat inclusiv de inițiativa de înființare a unei asociații civice în vederea accederii Timișoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul De asemenea, analiza datelor relevă preocuparea Teatrului Național pentru orientarea repertoriului în funcție de categoriile de beneficiar, în consens cu orizontul acestuia de așteptare, dar și într-un permanent proces de formare și educare a spectatorului de teatru. Prin programele sale, Teatrul Național rămâne un promotor important al dramaturgiei contemporane, fiind, totodată, preocupat în egală măsură de actualizarea și revitalizarea textului de teatru clasic. Sunt important de evidențiat, de asemenea, inițiativele Teatrului Național privind eficientizarea activității sale prin realizarea Atelierelor de producție Fabrica de decoruri, dar și prin continuarea proiectului de reconversie culturală a fostei sinagogi din cartierul timișorean Fabric. În toate inițiativele sale, Teatrul Național se concentrează asupra calității și performanței, fie că este vorba despre spectacolele pe care le produce sau despre reluările spectacolelor produse în anii precedenți, fie că este vorba despre proiecte în parteneriat, inițiative privind spațiile de joc, intervenții în comunitate sau implicarea în proiecte europene. 1

3 a) Evoluția instituţiei în raport cu mediul în care își desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent: a.1. colaborarea (prezentare succintă) cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi; 1. Teatrul Național și Fundația Artmedia Cele patru instituții au realizat în colaborare un spectacol dedicat Zilei Naționale a Culturii, intitulat Dor de Eminescu (15 ianuarie). 2. Teatrul Național și Inspectoratul Școlar al Județului Timiș În cadrul parteneriatului cu Inspectoratul Școlar Județean parteneriat inclus în proiectul care a mai inclus alți doi parteneri Fundația Artmedia și Mitropolia Banatului - Teatrul Național a organizat Gala de premiere a elevilor olimpici la fazele naționale. Teatrul Național a furnizat spațiul de derulare al Galei, precum și sprijin tehnic și logistic. 3. Teatrul Național și Inspectoratul Școlar Județean Timiș În cadrul parteneriatului încheiat cu Inspectoratul Școlar Județean, Teatrul Național a promovat și a acordat sprijin logistic și tehnic pe perioada derulării Olimpiadei Naționale de Informatică (30 martie 5 aprilie). 4. Teatrul Național și Opera Națională Română Timișoara În cadrul parteneriatului, cele două instituții își acordă sprijin reciproc în vederea reprezentării spectacolului de musical The Full Monty, coproducție a TNTm și ONRT. 5. Teatrul Național şi Brigada 18 Infanterie Banat Teatrul Național a participat cu sprijin logistic la activitățile organizate cu ocazia plecării Batalionului 2 Manevră Yellow Scorpions în Afganistan, managerul 2

4 instituției, Maria-Adriana Hausvater și directorul general adjunct, Ion Rizea, fiind distinși cu Diploma de onoare. 6. Teatrul Național, Colegiul Național Bănățean, Liceul Sportiv Timișoara și Liceul Tehnologic Biled Teatrul Național a organizat întâlniri de promovare a artei teatrale la Colegiul Național Bănățean, la Liceul Sportiv Timișoara și la Liceul Tehnologic Biled. În cadrul acestor întâlniri, actorul Ion Rizea a împărtășit elevilor din experiența sa profesională și a prezentat spectacolele Teatrul Național. 7. Teatrul Național, Colegiul Național C.D. Loga, Liceul Tehnologic Biled, Școala Gimnazială nr. 13 Timișoara, Grădinița cu Porgram Prelungit nr. 26, Liceul Teoretic Peciu Nou. În cadrul protocolului încheiat între Teatrul Național și unitățile de învățământ s-au stabilit următoarele: plasarea unui punct de informare al Teatrul Național în incinta liceului / școlii gimnaziale / grădiniței, ca și condițiile de participare și de achiziționare de bilete la spectacolele Teatrul Național. 8. Teatrul Național și Institutul Francez Teatrul Național și Institutul Francez au inițiat colaborarea în vederea includerii a două spectacole importante ale scenei teatrale franceze în ediția 2014 a Festivalului European al Spectacolului Timișoara Festival al Dramaturgiei Românești. De asemenea, au încheiat un parteneriat în cadrul căruia Teatrul Național a asigurat sprijin tehnic și logistic privind reprezentarea spectacolului Le Cabaret de l Impossible (15 martie). 9. Teatrul Național și Centrul Cultural German În urma parteneriatului încheiat între Teatrul Național și Centrul Cultural German, a avut loc reprezentația unui important spectacol german de teatru-dans, Spleen. De 3

5 asemenea, Teatrul Național a sprijinit logistic și cu tehnică de scenă festivalul de dans contemporan organizat de Centrul Cultural German, contempo (5 iunie). 10. Teatrul Național și Festivalul Cafekoultur - Timișoara Teatrul Național este partener al ediției timișorene a festivalului derulat în cele mai importante orașe din România. Festivalul promovează arta contemporană în spații din oraș destinate convivialității (librării, cafenele etc.). Teatrul Național a sprijinit logistic evenimentele organizate în perioada aprilie: proiecții de film, concerte, scurtmetraje, teatru etc. 11. Teatrul Național și Prefectura județului Timiș Teatrul Național a participat la programul Tipurile de gratuități / reduceri de preț de care beneficiază sau ar putea beneficia persoanele vârstnice din partea instituțiilor de cultură din județul Timiș, organizată de Prefectura județului Timiș (6 noiembrie). 12. Teatrul Național și Pelicula Culturală Teatrul Național a încheiat un parteneriat cu Asociația Pelicula culturală pentru un proiect privind proiecția unui film european într-un spațiu cultural important din Timișoara, respectiv Palatul Culturii, cu scopul de a obține alimente de bază pentru pensionarii internați la casa de bătrâni. În cadrul acestui parteneriat, Teatrul Național a pus la dispoziție și a adaptat spațiul, a oferit aparatura necesară, a promovat evenimentul (28 noiembrie). 13. Teatrul Național și Ascociația OncoHelp Teatrul Național a încheiat un parteneriat de imagine cu Asociația OncoHelp, în vederea difuzării de informații și a promovării proiectelor sale, precum și a importanței prevenirii cancerului de sân. De asemenea, managerul Teatrul Național a devenit ambasador onorific OncoHelp și a participat în această calitate la campania de informare și promovare a programelor OncoHelp. Nu în ultimul rând, Teatrul Național a dedicat campaniei una dintre reprezentațiile cu spectacolul Anna 4

6 Karenina, prin distribuirea de materiale informative și intervenție directă (21 decembrie). 14. Teatrul Național și bloggerii din Timișoara Teatrul Național a organizat o întâlnire publică cu bloggerii culturali din Timișoara, intitulată Despre teatru și noile media. În cadrul acestei întâlniri informale, au fost discutate tendințele în noile forme de media, implicarea civică și culturală a bloggerilor etc (9 noiembrie). 15. Teatrul Național și Serviciul Maltez Timișoara Teatrul Național a realizat un parteneriat de asistență socială cu Serviciul Maltez Timișoara. În cadrul acestui parteneriat, Serviciul Maltez a participat la o cercetare documentară în cadrul programului european Arta de îmbătrâni, derulat de Teatrul Național și Badisches Staatstheater Karlsruhe. Teatrul Național a realizat o serie de 35 de interviuri cu persoane vârstnice asistate social și a participat la evenimentele socio-culturale organizate de Serviciul Maltez. 16. Teatrul Național şi Organizaţia Salvaţi copiii, filiala Timişoara Cele două instituţii au încheiat un acord de parteneriat în cadrul căruia Teatrul Național oferă locuri gratuite grupurilor de copii din cadrul organizaţiei Salvaţi copiii, filiala Timişoara. 17. Colaborare administrativă în timpul stagiunii între cele patru instituţii din Palatul Culturii Teatrul Național, Opera Naţională Română Timişoara, Teatrul German de Stat şi Teatrul de Stat Csiky Gergely Timişoara au colaborat administrativ prin cedarea reciprocă de spaţii de repetiţii şi de spectacol la scenele fiecăreia. În Palatul Culturii, Teatrul Național şi Opera Naţională împart aceeaşi sală, Sala mare, precum şi 2/3 din ateliere, din spaţiile administrative şi cele de depozitare, iar Teatrul Maghiar şi Teatrul German împart o sală, vechea sală de bal a Palatului Culturii, precum şi 1/3 5

7 din ateliere, spaţii administrative şi cele de depozitare, Teatrul Maghiar dispunând şi de o sală studio. 18. Teatrul Național și secția de teatru a Facultatății de Muzică din cadrul Universității de Vest Timișoara Teatrul Național a încheiat un parteneriat cu secția de teatru a Facultatății de Muzică din cadrul Universității de Vest Timișoara. În cadrul acestui parteneriat, Teatrul Național a produs spectacolul de licență al studenților anului III al secției de Teatru a Facultății de Muzică a UVT (De-a baba oarba), a preluat și a produs spectacolul studențesc Un Romeo și o Julieta Un scandal urban și a implicat studenți ai secției de teatru în producțiile proprii. 19. Teatrul Național și Asociația O2G Teatrul Național, împreună cu Asociația O2G au încheiat un acord de parteneriat în vederea implementării proiectului Lucrător 2.0. Turneu național de reprezentare a șomajului, proiect finanțat de AFCN. În cadrul acestui parteneriat, Teatrul Național a furnizat spațiu de desfășurare și tehnica de scenă pentru reprezentația care a avut loc la Timișoara (3 noiembrie). 20. Teatrul Național și Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad În cadrul parteneriatului dintre cele două instituții, a fost realizat un schimb de spectacole. Astfel, Teatrul Național a prezentat publicului arădean spectacolul M-am hotărât să devin prost de Martin Page (20 aprilie) și a găzduit în Sala Mare a TNTm spectacolul Tartuffe de Molière (23 aprilie). 21. Teatrul Național, Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului și Muzeul Banatul Timișoara În cadrul parteneriatului încheiat, Teatrul Național a organizat conferința extraordinară susținută de teatrologul american prof. univ. dr. Bonnie Maranca, 6

8 intitulată Mediaturgy și, de asemenea, a organizat lansarea volumului de eseuri dramatice Ecologii teatrale (18 mai). 22. Teatrul Național şi Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului În cadrul parteneriatului, Teatrul Național a tipărit volumul de interviuri teatrale Teatrul Companiei Socìetas Raffaelo Sanzio. Conversații cu Claudia Castellucci, Romeo Castellucci, Chiara Guidi, Joe Kelleher, Nicholas Ridout. 23. Teatrul Național și Asociația Cultural-Sportivă ROK ART În cadrul parteneriatului încheiat cu Asociația Cultural-Sportivă Rok Art, Teatrul Național a promovat și a susținut logistic și tehnic organizarea și derularea concursului de dans IFMD Cup of Romania International Ranking List Competition. 24. Teatrul Național și Asociația Culturală Pentagon În cadrul parteneriatului încheiat, Teatrul Național a susținut cu echipamente, recuzită și costume și a promovat Festivalul Național de teatru pentru Copii și Tineret Copil în Europa, derulat în Timișoara. 25. Teatrul Național și UNITER În cadrul parteneriatului, Teatrul Național a participat la campania națională Artiști pentru artiști. Teatrul Național a jucat o reprezentație a spectacolului Boala familiei M sub semnul Campaniei Naționale și a promovat campania prin toate mijloacele specifice (27 martie). 26. Teatrul Național și Asociația BEST Teatrul Național a încheiat un parteneriat cu Asociația BEST, în vederea sprijinirii JobShop, eveniment național de carieră adresat studenților și absolvențior universităților tehnice din centrele universitare din România, în cadrul căruia oferă premii constând în locuri la spectacole (20-26 aprilie). 7

9 a.2. participare în calitate de partener (coorganizator, coiniţiator, invitat, participant etc.) la programe/proiecte europene/internaţionale (lista programelor/proiectelor şi o scurtă descriere a lor); 1. Teatrul Național și rețeaua internațională EUROPEAN THEATRE CONVENTION Teatrul Național a participat la Adunările Generale semestriale ale rețelei ETC al cărei membru este din 2010 (Tirana, martie și Zagreb, octombrie). În cadrul acestor întâlniri, au fost stabilite programele europene la care Teatrul Național a decis să participe, respectiv partenerii Teatrului Național în aceste programe. Astfel, în cadrul programului The Art of Ageing, Teatrul Național a inițiat colaborarea cu Badisches Staatstheater Karlsruhe (Germania), în cadrul programului de schimburi culturale, Teatrul Național a inițiat parteneriatul cu Teatrul Tineretului din Zagreb (Croația) și, nu în ultimul rând, a inițiat parteneriatul cu Freie Universität din Berlin (Germania). 2. Teatrul Național și Badisches Staatstheater Karlsruhe, Germania Teatrul Național participă, în cadrul rețelei European Theatre Convention, la programul The Art of Ageing, un program care reunește 8 teatre din 4 țări europene. Echipa compusă din Teatrul Național și Badisches Staatstheater Karlsruhe comisionează un text nou de teatru rezultat din cercetarea documentară realizată în ambele orașe, evidențiind particularitățile și punctele comune. Anul 2013 marchează etapa inițială a proiectului (cercetare, documentare), rezultând o piesă de teatru care va sta la baza unui spectacol realizat în coproducție (premiera programată în 2014). 3. Teatrul Național și FREIE UNIVERSITÄT BERLIN Teatrul Național, în calitate de membru al ETC, participă ca partener la programul european derulat de Centrul pentru Dezvoltarea Audienței (ZAD) al Freie Universität din Berlin, intitulat Audiences for European Theatre. În cadrul acestui program, specialiștii de la ZAD au realizat și au implementat, în cadrul consultărilor cu partenerii europeni, un chestionar privind gradul de satisfacție al publicului, în 8

10 vederea evidențierii caracterelor generale și particulare care pot îmbunătăți activitatea instituțiilor teatrale europene. 4. Teatrul Național și Teatrul Tineretului din Zagreb, Croația Teatrul Național a încheiat un protocol de schimb cultural cu Teatrul Tineretului din Zagreb. În cadrul acestui parteneriat, Teatrul Național a prezentat la Zagreb spectacolul Interzis accesul animalelor, în 23 noiembrie, urmând ca la începutul anului 2014, teatrul croat să prezinte la TNTm spectacolul S druge strane (De cealaltă parte). 5. Teatrul Național și Teatrul Regal Zetski Dom din Cetinje, Muntenegru Teatrul Național a încheiat un protocol de schimb cultural cu Teatrul Regal Zetski Dom din Cetinjie. În cadrul acestui parteneriat, teatrul muntenegrean a prezentat în 14 mai, în Sala 2 a TNTm, spectacolul Katzelmacher, iar Teatrul Național a efectuat o deplasare la teatrul din Cetinje cu spectacolul Interzis accesul animalelor, în 20 noiembrie. 6. Teatrul Național și European Festivals Association Festivalul European al Spectacolului Timișoara Festival al Dramaturgiei Românești, eveniment organizat de Teatrul Național este, începând din anul 2012, membru al European Festivals Association, cea mai importantă rețea europeană de festivaluri. În anul 2013 au fost cercetate posibilitățile de colaborare și de parteneriat între festivalurile membre. 7. Teatrul Național și Fundația ArtACT Teatrul Național a fost, alături de Compania de Teatru Muzical Speira-Speira (Grecia), The Old Vic Tunnels (Marea Britanie) și Simya Galeri (Turcia), partener în proiectul european The Duty of Comedy, derulat de Fundația Art ACT și finanțat prin programul european Cultura Proiectul și-a propus să exploreze și să recreeze, să dezvolte capacitățile artiștilor participanți, să creeze produse artistice 9

11 bazate pe dialog intercultural, să stabilească legături profesionale puternice între artiștii din țările europene, utilizând comediile lui Aristofan și creațiile corale din piesele sale ca puncte de pornire. Împreună au prezentat spectacolul Aristophanes NOW. a.3. acţiuni publicitare a proiectelor proprii ale instituției (lista acestor acţiuni); 1. colecția atent în colecția atent a apărut volumul Despre dictatori și alți demoni. Iulius Caesar, Jurnal de repetiție de Cristina Rusiecki. Volumul a fost editat cu sprijinul financiar al AFCN și a beneficiat de două lansări: în cadrul Festivalului Național de Teatru (Teatrul Odeon, 2 noiembrie) și la Librăria Cărturești Verona (4 noiembrie). De asemenea, cartea a fost mediatizată și difuzată în toate facultățile de profil din România, în teatre și în rețaua națională de librării Librarium, unde se găsește la vânzare; 2. colecția Scena.ro & Teatrul Național Timișoara în colecția Scena.ro & Teatrul Național Timișoara au apărut în 2013 două volume care au fost intens mediatizate prin comunicate de presă și lansări de carte și difuzate în mediul teatral și universitar: Ecologii teatrale de Bonnie Maranca și Teatrul Companiei Socìetas Raffaelo Sanzio. Conversații cu Claudia Castellucci, Romeo Castellucci, Chiara Guidi, Joe Kelleher, Nicholas Ridout 3. caiete-program pentru cele 11 premiere realizate de TNTm în 2013, precum și reactualizarea și distribuirea caietelor progam pentru spectacolele din repertoriu; 4. afişe, bannere, flyere, spoturi, DVD-uri de prezentare pentru cele 11 premiere realizate de TNTm în 2013; de asemenea promovarea celor 212 reprezentații din 2013 prin afișe lunare distribuite în cele 6 spații de afișaj proprii, cât și în cele 107 de puncte de afișaj din oraș, obținute prin acorduri și convenții (facultăți, instituții publice, companii, librării, licee etc.); 5. catalog și CD de prezentare al Teatrului Național și difuzarea de clipuri promoționale ale tuturor spectacolelor Teatrului Național și postarea acestora pe site-ul propriu pe youtube, vimeo și pe site-uri naționale de promovare a spectacolelor de teatru (port.ro, evive etc.) 10

12 6. încheierea unui acord de parteneriat cu SRTV filiala TVR Timișoara, în urma căruia Teatrul Național are zilnic două difuzări de spoturi promoționale 7. actualizarea permanentă a site-ului cu informaţii despre activitatea TNTm: producții noi, evenimente, programul lunar de spectacole, comunicate de presă, edițiile electronice ale caietelor program, spoturi de prezentare, sistem de vânzare / rezervare bilete online; 8. promovare online susținută atât în termeni de timp, cât și de accesibilitate a spectacolelor Teatrului Național, prin sistemul de achiziție și rezervare online a biletelor de spectacol care permite anticiparea cu 2 luni a programării de spectacole, respectiv o ceea ce are ca rezultat o eficiență crescută a acesteia; 9. promovarea activităţii Teatrului Naţional în fiecare număr al celor două reviste de specialitate românești: Teatrul azi şi Scena.ro; 10. parteneriat cu asociaţia de impresariat ArtAct, care a dus la publicitate online pe şi parteneriate permanente cu publicaţii city guide din Timişoara şi din ţară (7 seri), portalul Port.ro.; 12. parteneriat cu Librăriile Cartea de nisip grupul Librarium pentru afişaj permanent, acţiuni în parteneriat, distribuire de cărți din colecția atent; 13. comunicate de presă dedicate atât promovării premierelor TNTm, cât și evenimentelor punctuale; 14. newsletter săptămânal şi / sau punctual, transmis cu ocazia anunțării evenimentelor TNTm; 15. promovarea Teatrului Național prin rețelele internaționale partenere: European Theatre Convention, European Festivals Association; 16. întreținerea și diversificarea postărilor TNTm pe rețele sociale de minim 3 ori pe săptămână: facebook, twitter, lindekin; 17. realizarea de flyere de promovare a programului lunar al TNTm; 18. realizarea unui acord de parteneriat cu S.C. Constructim S.A. în vederea distribuirii de flyere promoționale în parcările subterane, precum și a afișării unui banner de mari dimensiuni într-un spațiu central deschis al orașului; 11

13 19. afișarea de bannere ale spectacolelor în derulare pe cele 2 clădiri ale Teatrului Național: Palatul Culturii și Sala 2; 20. realizarea de parteneriate media prin bannere electronice (e-banners) cu site-uri partenere ( metropotam.ro, regizorcautpiesa.ro) 21. realizarea programului social ORA DE TEATRU clase de teatru pentru amatori, pe categorii de vârstă. 22. parteneriat cu Institutul Francez și Centrul Cultural German din Timişoara în vederea reducerilor promoționale pentru deținătorii cardului Confluența culturilor; 23. inițierea parteneriatului cu Intergate Europe, în vederea realizării unei campanii de achiziționare de bilete prin pachete promoționale a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/de strategii media; 1. implementarea sistemului de abonamente pe an financiar; au fost create 4 tipuri de abonamente, care, în funcție de tip (A,B,C sau D) asigură accesul la 10 reprezentații pe lună, la 20 de reprezentații în decursul a trei luni, la 50 de reprezentații pe an, respectiv la oricare dintre reprezentațiile unui an calendaristic; 2. întreținerea și diversificarea postărilor TNTm pe rețelele sociale, cu precădere pe facebook, de la circa de postări pe lună în 2012 la postări zilnice în 2013; 3. derularea și diversificarea acordului de parteneriat cu SC Final Studio. Societeatea gestionează un site dedicat informațiilor legate de fenomentul teatral din România. În cadrul acestui program, toate clipurile promoționale ale spectacolelor TNTm, precum și programul lunar și link către site-ul Teatrului Național sunt postate pe siteul teatru.pro, un site cu vizibilitate națională amplă. 4. derularea parteneriatului de promovare cu administratorii site-ului teatru.com 5. participarea la campania de promovare a culturii derulată de Primăria Municpiului Timișoara, prin afișarea pe panourile electronice instalate în spații publice a programului de spectacole și a clipurilor de promovare ale spectacolelor TNTm 12

14 6. promovarea TNTm în mijloacele de transport în comun (tramvaie, autobuze) prin afișe de spectacol și afișe cu programul lunar; 7. inițierea parteneriatului cu Administrația Domeniului Public în vederea amplasării afișelor lunare ale TNTm în 40 de puncte de afișaj pe care le gestionează; 8. rezervare și vânzare online de bilete pentru spectacolele Teatrului Național; 9. oferirea de bilete la spectacolele Teatrului Național ca premiu la concursuri ale partenerilor TNTm (radio, TV, librării, diverse asociații); a.5. apariţii în presa de specialitate dosar de presă aferent perioadei de raportare (nu se vor atașa comunicate de presă, ştiri sau anunţuri, ci doar articole, cronici, recenzii, reportaje, anchete etc.); A se vedea Anexa nr. 1 Opis: PRESA LOCALĂ - Timiş online 19 - Ora de Timiş 6 - De Banat 5 - Paralela Ziua de Vest 8 - Pagini de Cultură 6 - Vest 24.ro 4 - Press alert 6 - Opinia Timişoarei 4 - News Timişoara 4 - Evz.ro 4 - Adevărul 2 - Timpolis 2 - Timişoara Express 3 13

15 PRESA NAŢIONALĂ - Teatrul azi 11 - Scena.ro 1 - Revista Yorick 1 - Art Act Magazine 7 - Cultura Fundaţia Culturală Română 1 - Revista Orizont 2 - Revista Contemporanul 1 - Adevărul 8 - Cotidianul 2 - Jurnalul 2 - Astăzi 1 - Revista click 1 - Cronica Română 1 - Realitatea.net 4 - Ziuaveche.ro 1 - Ziarul de Constanța 1 - Punctul pe știri 1 - Hot News 3 PRESA INTERNAŢIONALĂ - News Daily 1 - La Scène 1 - Blic online 1 - Teatarski osvrti 1 - Sipario 1 - Hrvatska radiotelevizija 1 - Poslovni savjetnik 1 - Autograf 1 14

16 - Multimedia 24h 1 - France-Presse 2 - Times live 1 - France Global Post 1 - The Legion of Decency 1 - News yahoo.com 1 - Exame 1 - Silobreaker 1-24h Moldova - One news page US 1 - Australia news 1 - Global Post 1 APARIŢII TV - TVR Timişoara 10 - Atac TV 1 - Realitatea TV 20 - România TV 1 - PRO TV 3 - Digi 24 TV 4 - Behela TV 3 APARIŢII RADIO - Radio România Cultural 12 - Radio Timișoara 9 - Radio Reșița 6 15

17 a.6. profilul beneficiarului actual: Teatrul Național are o mare adresabilitate, concepându-și atât repertoriul cât și activitățile adiacente în funcție de categoriile de beneficiar identificați. Aceste categorii au fost identificate pe baza mai multor criterii: vârstă, ocupație, domenii de interes, educație, statut social. Trebuie precizat că toate programele Teatrului Național au la bază analiza profilului beneficiarului. i) Un segment important al publicului este segmentul central de vârstă al societăţii, fiind vorba despre un spectator informat, implicat, dinamic, cu opţiuni estetice definite, în general cu studii superioare, cu o apetenţă crescută pentru o componentă vizuală hi-tech. Din această categorie se detașează un public adult, cu opțiuni orientate către spectacolul clasic, cu un orizont de așteptare în care prevalează tradiția. ii) De asemenea, Teatrul Național a identificat un segment de public avangardist, nonconformist, care apreciază experimentul, formule inedite de montare atât a textelor contemporane, cât și a celor clasice, interesat, de asemenea, de proximitatea cu spațiul de joc, cu un tip de apropiere directă și concretă de actor în desfășurarea spectacolului. Este un segment de public care nu se identifică în mod necesar cu o vârstă anume, deși ar putea fi mai degrabă asimilat intervalului de ani. iii) Un segment de public câștigat în ultimii ani este cel tânăr și foarte tânăr, format din vârste diferite, copii și adolescenți, atras de spectacolele dedicate copiilor, ca și de textele din dramaturgia consacrată. iv) În sfârșit, se poate preconiza un segment de public cu specializare diferită, atras de tipul de spectacol sincretic. Totodată, programele care structurează activitatea Teatrului Naţional sunt concepute și exploatate ținând cont de aceste paliere de vârstă şi de interes ale categoriilor de public vizate: 16

18 Programul UNIVERSALIS accesează textul clasic de teatru universal și se adresează în special publicului adult interesat de textul de teatru clasic (i) și celui tânăr, preocupat mai ales de titlul clasic într-o lectură regizorală și o artă interpretativă modernă (ii). Programul TEATRUL NOU, ca și ROMÂNIA DE AZI se adresează cu precădere modulului (ii) public avangardist, nonconformist, care apreciază experimentul teatral bazat pe teme sociale importante, contemporane, majore din textele contemporane, dar profilul spectatorului prezent la aceste spectacole include din ce în ce mai mult publicul adult, cu opinii sociale, politice, culturale și civice formulate, informat, independent financiar (i). Programul INFANT se adresează copiilor și adolescenților și vizează familiarizarea acestora cu spectacolul de teatru prin personaje și subiecte apropiate de lumea lor. Programul MIXART intenționează să atragă în principal un public cu înaltă specializare în alte forme de artă decât teatrul (operă, dans, muzică clasică, arte vizuale etc.), un public eclectic curios de forme noi de expresie artistică, de arta sincretică (iv), cu alte cuvinte, un public excentric, atras de ceea ce este ultracontemporan, neîncrezător în textul clasic. Programul cuprinde spectacole de teatru-dans, performance și instalații. Programul FAȚĂ ÎN FAȚĂ este destinat teatrului tip studio. Vizează publicul tânăr, dornic de proximitate cu spațiul de joc și cu actorul în momentul actului teatral, un public receptiv la un tip de spectacol intimist care să răspundă la nevoia sa de emoție nemediată (ii), ceea ce, concret, plasează spectacolele pe care acest program le conține la Studio Uțu Strugari, o sală cu 50 de locuri aflată la ultimul etaj al Palatului Culturii. Programul ROMÂNIA CLASICĂ răspunde nevoii publicului de a vedea spectacole pe texte clasice românești, fiind inițiat în urma analizei profilului spectatorului Teatrului Național. Acest program este un program popular, destinat unui public larg, de familie. 17

19 Programul ÎMPREUNĂ este dedicat colaborării Teatrului Național cu diversele comunități etnice, sociale și religioase care au definit caracterul multicultural și multietnic al Timișoarei, atât în Imperiul austro-ungar, cât și în România, prin proiecte comune cu centre culturale, comunitare, religioase și sociale. a.6.1. analiza cifrelor estimate comparativ cu cele realizate creșterea afluenței de public: Nr. Anul Număr de beneficiari Număr de beneficiari realizat crt. estimat În anul 2013, creșterea numărului de beneficiari ai programelor și proiectelor Teatrului Național a fost explozivă. Analizarea datelor relevă o diferență de între numărul de beneficiar estimat pentru anul raportat și cel realizat, număr justificat de mai mulți factori: indicele de ocupare a sălilor de spectacol, care în cele mai multe cazuri a depășit 100 de procente (a se vedea punctul e.8.), în condițiile unei frecvențe lunare de reprezentații de circa 26 de spectacole, precum și creșterea exponențială a numărului de accesări ale siteului TNTm ca și ale altor platforme din mediul virutal, respectiv creșterea vânzărilor de bilete online. a.6.2. estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari (comparativ cu proiectul de management): Teatrul Național se preocupă constant de atragerea cât mai multor categorii de beneficiari. În acest sens, au fost dezvoltate două programe care să facă din Teatrul Național un spațiu accesibil unor categorii cât mai diverse de public. Prin sistemul de promovare al spectacolelor, prin sistemul de vânzare extrem de diversificat (vânzare la agenție, online, cu rezervare, abonamente, campanie de marketing), prin sitemul de prețuri diferențiate în funcție de categorii de beneficiari, Teatrul Național a conceput căi de facilitarea a accesului la spectacolele sale a cât mai multor tineri (elevi și studenți), familii, angajați ai marilor companii, free-lanceri, persoanelor din alte medii profesionale etc. 18

20 Programul PRIMA DATĂ LA TEATRU care vizează atragerea unui public nou, ocupat, care, deși deține pârghii moderne de a primi informații despre teatru, le ignoră. Programul vizează identificarea unor metode alternative de atragere a unui public nou (videoclipuri în taxiuri, vouchere vândute companiilor private etc.), precum și coagularea acestuia în jurul Teatrului Național prin formele de comunicare online (rețele de socializare, bloguri etc.). De asemenea, instituția realizează parteneriate cu asociații profesionale, prin care încurajează participarea la spectacolele Teatrului Național prin premii constând în acces la reprezentații. Nu în ultimul rând, Teatrul Național difuzează clipurile publicitare ale spectacolelor și programul lunar prin rețeaua de panouri electronice a Primăriei Municipiului Timișoara. Programul ORA DE TEATRU, care are ca scop formarea publicului de teatru prin clase de teatru cu amatori, pe categorii de vârstă (copii, adulți, pensionari): Teatrul Național a inițiat în 2013 o nouă serie de cursuri în cadrul programului ORA DE TEATRU, susținute de actori și regizori ai TNTm. Programul a avut o excelentă receptare cu precădere în mediul familial. Un procent însemnat din participanții la programul ORA DE TEATRU este reprezentat de familii de părinți cu copii înscriși în grupele corespunzătoare vârstei membrilor săi. a.7. realizarea unor studii vizând cunoașterea categoriilor de beneficiari măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată; În anul 2013, profilul beneficiarului actual al spectacolului Teatrului Național a fost identificat pe baza a trei studii. Două dintre acestea au fost realizate de către instituție în vederea stabilirii structurii beneficiarului actual al spectacolelor Teatrului Național, respectiv în vederea realizării profilului beneficiarului programelor TNTm. De asemenea, Teatrul Național a făcut parte dintr-un studiu sociologic mai amplu, realizat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România Serbia, finanțat de Uniunea Europeană. Studiul, intitulat Poli culturali Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară și regională, a fost derulat în lunile octombrie decembrie 2013 de către Primăria Municipiului Timișoara, respectiv de Institutul Intercultural Timișoara, ca lider de proiect. 19

21 Profilul beneficiarului actual al spectacolelor Teatrului Național în 2013 a fost identificat în urma unui studiu realizat pe un eșantion de 232 persoane, în perioada Eșantionul analizat a fost alcătuit din publicul care achiziționează bilete de la casieriile teatrului. Centralizare și analiză a rezultatelor obținute : 2013 I. Sursa de informare a publicului : 1. Public care a aflat de spectacole din presă: 13% 2. Pubic care a aflat de spectacol de pe site-ul TNTm: 20% 3 Public care a aflat de spectacol din newsletter : 16% 4. Public care a aflat de spectacol de pe blog: 3% 5. Public care a aflat de spectacol de la prieteni: 18% 6. Public care a aflat de spectacol din afișe: 30% Concluzii: Analizând datele concrete obținute in perioada analizată privind sursele de informare a publicului, constatăm că 39% din respondenți utilizează mediul online pentru a se informa despre spectacolele Teatrul Național. Astfel, în interiorul acestui procent, se remarcă preponderența unui public ocupat, care se documentează rapid, cu ajutorul telefoanelor smart. De asemnea, procentele demonstrează importanța pe care o are site-ul Teatrului Național pentru informarea publicului, ca și noua categorie de public, informată de pe bloguri. Acest procent relevă existența unui public care se simte confortabil în mediul virtual, fiind, în egală măsură, activ în domeniul cultural. Dinamica pronunțată a Teatrului Național în mediul online se concretizează prin numărul mare de rezervări și vânzări de bilete online. Nu în ultimul rând, datele confirmă un procent important de public informat prin recomandare directă, precum și o valoare indubitabilă a materialelor de promovare proprii, în situația în care 30% dintre respondenți se informează din afișele Teatrul Național, amplasate în punctele proprii de afișaj și în alte amplasamente, în instituții etc. 20

22 II. Frecvența de vizionare a spectacolelor TNTm: 1. Public care vizionează spectacolele TNTm o dată pe săptămână: 30% 2. Public care vizionează spectacolele TNTm o dată pe lună: 31% 3. Public care vizionează spectacolele TNTm o dată la trei luni: 7% 4. Public care vizionează spectacolele TNTm de două ori pe an: 6% 5. Public care vizionează spectacolele TNTm ocazional: 26% Concluzii: Analiza rezultatelor relevă că cea mai mai parte a publicului TNTm vizionează spectacolele o dată pe lună, dar demonstrează, de asemenea, un procent însemnat de respondenți care frecventează spectacolele TNTm o dată pe săptămână. Procentele demonstrează un proces de fidelizare al publicului Teatrului Național, dar, de asemenea, analiza identifică un procent semnificativ de spectatori ocazionali. Aceste valori pot fi traduse în potențialul pe care îl au programele și proiectele instituției în atragerea unui public nou, precum și în atragerea unei noi categorii de beneficiari, respectiv a spectatorului ocazional turist, rezident temporar, lucrător european etc. III. Categoria de vârstă a publicului: 1. Public cu vârstă cuprinsă între ani: 14% 2. Public cu vârstă cuprinsă între ani: 31% 3. Public cu vârstă cuprinsă între ani: 32% 4. Public cu vârstă cuprinsă între ani: 12% 5. Public cu vârstă peste 50 ani: 9% Concluzii: Analiza datelor privind categoriile de vârstă ale publicului indică o modificare de structură față de anii anteriori. Dacă procentul de public cuprins între de ani a rămas neschimbat față de anul 2012, analiza relevă o creștere a procentului publicului cu vârsta cuprinsă între ani, de la 11% la 14%, ca și creșterea cu 3 procente a publicului cu vârsta cuprinsă între 27 și 35 de ani. Prin urmare, dinamica cea mai pronunțată a publicului pe categorii de vârstă este înregistrată în intervalul de ani, ceea ce se traduce din 21

23 punct de vedere social, prin preponderența unui public tânăr, ocupat, orientat din punct de vedere profesional, în plină ascensiune, independent financiar. IV. Studiile publicului: 1. Public cu studii medii: 48% 2. Public cu studii superioare: 47% 3. Public cu studii postuniversitare: 5% Concluzii: Din analiza datelor, rezultă un echilibru între procentului reprezentat de publicul cu studii medii și cel cu studii superioare. Acesta din urmă a marcat o creștere de 3 procente față de anul 2012, procentul de public cu studii postuniversitare fiind de asemenea în urcare cu 2 procente față de anul precedent. Această analiză relevă gradul de atractivitate constantă al programelor derulate de Teatrul Național pentru un public educat, consumator de cultură, dar și capacitatea sa de a atrage noi categorii de public, în curs de formare. V. Starea civilă a publicului: 1. Public necăsătorit: 37% 2. Public căsătorit, cu copii: 40% 3. Public căsătorit, fără copii: 23% Concluzii: Analiza datelor relevă un echilibru al categoriilor de public în funcție de starea civilă. Concluziile care se desprind din procentele rezultate vizează realul interes și încrederea pe care familiile cu copii o acordă Teatrului Național. Este important de remarcat faptul că, după cum exprimă datele, un număr semnificativ de respondenți afirmă că timpul limitat pe care îl au familiile cu copii devine timp de calitate prin participarea la spectacolele Teatrului Național. De asemenea, se constată că diversitatea programelor propuse răspund nevoilor culturale ale unor largi paliere de beneficiari. 22

24 VI. Venitul publicului: 1. Public cu venit de peste 2000 lei: 23% 2. Public cu venit minim pe economie: 42% 3. Public cu venit mediu pe economie: 35% Concluzii: Trebuie remarcat echilibru dintre categoriile de public analizate în funcție de venit. Totuși, compararea datelor dovedește o mai mare disponibilitate de a investi în spectacolele TNTm a categoriilor de public cu venit minim și mediu pe economie, care, în momentul de față, considerăm că reprezintă cea mai mare parte a populației României. VII. Statutul social al publicului: 1. Elevi: 14% 2. Studenți: 14% 3. Angajați: 51% 4. Patroni: 3% 5. Șomeri: 3% 6. Pensionari: 10 % 7. Liber profesioniști: 5% Concluzii: Din datelor culese în perioada analizată, rezultă procent majoritar mai mult de jumătate provenind din publicul care are statut de angajat, la fel ca în perioadele de raportare anterioare. Prin urmare, comparativ cu anii precedenți, structura publicului în funcție de statutul social a rămas relativ constant. Tot în anul 2013, în vederea identificării profilului beneficiarului programelor sale, Teatrul Național a realizat o cercetatare pe trei dintre programele sale: ROMÂNIA DE AZI, UNIVERSALIS și FAȚĂ ÎN FAȚĂ. Eșantionul analizat a fost alcătuit din publicul prezent în sălile de spectacol. Pentru exemplificare, a se vedea Anexa 2. 23

25 Nu în ultimul rând, studiul intitulat Poles of cultures Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară și regională, proiect realizat de Primăria Municipiului, a investigat prin date comparative culese între 25 octombrie și 14 noiembrie 2013, cererea și oferta culturală în municipiul Timișoara, a identificat nivelul de consum cultural, conținutul acestuia, a tiparelor de consum cultural și, nu în ultimul rând, a identificat noi nevoi culturale. Astfel, datele făcute publice de Primăria Municipiului şi Institutul Intercultural relevă că la nivel regional (Timișoara și județul Timiș), comparativ cu celelalte 5 instituții de artele spectacolului din Timișoara, Teatrul Național este lider în ce privește frecvența participării la spectacole. De asemenea, studiul relevă opțiunile pentru spectacolul de divertisment, urmat de cel clasic și cel experimental. Din punct de vedere al genului, respondenții au optat pentru spectacolul de comedie, dar și pentru dramă, spectacolul romantic și pentru spectacolul de tragedie. În ce privește nevoile culturale ale populației Timișoarei și județului Timiș, analiza datelor relevă necesitatea de a intensifica formele de spectacol în aer liber. Nu în ultimul rând, Teatrul Național poate fi considerat un promotor al turismului cultural prin evenimente artistice de calitate, nevoie exprimată de un procent covârșitor de respondenți. a.7.1 beneficiarul-ţintă al programelor pe termen scurt În urma studiilor efectuate în anul 2013, se desprind următoarele concluzii privind structura beneficiarului țintă pe termen scurt (1 an) al programelor Teatrul Național. Astfel, în ceea ce privește sursele de informare ale publicului, se poate observa, dincolo de un echilibru între ponderea beneficiarilor care se informează din mediul online, cei care se informează din afișe și cei care folosesc recomandarea directă, o nouă formă de informare care câștigă teren blogul, ceea ce conturează profilul unui beneficiar dinamic, informat, racordat la tehnologie. De asemenea, analiza relevă din punct de vedere al frecvenței vizionării spectacolelor, o pondere a beneficiarului care vizionează spectacolele Teatrului Național o dată pe săptămână, respectiv o dată pe lună, dar și un procent însemnat de spectatori ocazionali, ceea ce identifică atât un public fidel, cât și un public provenind din mediul turistic, sau din mediul rezident (economic, politic, social, media, educațional etc.). Din punct de vedere al vârstei, se înregistrează o preponderență a publicului din categoriile 24

26 de vârstă cuprinse între de ani și de ani, rezultatul având o importantă relevanță din punct de vedere social. Din această perspectivă, analiza relevă profilul unui beneficiar tânăr, dinamic, în ascensiune profesională, independent financiar. De asemenea, analiza relevă, indirect, importanța programelor dedicate copiilor și adolescenților. Nu în ultimul rând, analizarea datelor confirmă o ușoară creștere a publicului format din persoane cu studii postuniversitare, dublată de un relativ echilibru între ponderea publicului cu studii medii și a celui cu studii superioare (de asemenea, în ușoară creștere). Valorile procentuale exprimate în acest studiu dovedesc accesibilitatea programelor Teatrului Național pentru toate categoriile de public și, mai ales, subliniază diversitatea beneficiarilor-țintă al acestora. a.7.2 beneficiarul-ţintă al programelor pe termen lung Analiza permite deși o estimare pe termen lung în sensul consacrat de minim 10 ani riscă să aibă un oarecare grad de relativitate pronosticarea echilibrului dintre procentul de public stabil, fidel și cel definit ca ocazional, format din turiști, lucrători ai UE sau din alte țări în Timișoara, rezidenți temporari etc. De asemenea, cifrele comparative dovedesc faptul că programele TNTm au capacitatea de a crește gradul de interes al unui segment deosebit de important din structura societății, definit cu termenul clasa de mijloc. Acest beneficiar se caracterizează prin vârsta adultă, cu profesie stabilă, angajat sau întreprinzător, cu venituri medii spre mari. În concluzie, programele de bază ale Teatrului Național edifică un public interesat și mulțumit de activitatea TNTm. Ca exemplu, pe termen lung, beneficiarii din mandatul anterior al programului INFANT vor deveni beneficiari ai celorlalte programe de bază (UNIVERSALIS, ROMÂNIA CLASICĂ, ROMÂNIA DE AZI etc.). Programul ÎMPREUNĂ este un program adresat tuturor comunităților etnice, sociale, educaționale, religioase etc. Proiectul inclus în acest program este spectacolul De-a baba oarba, realizat în colaborare cu Universitatea de Vest. Pe termen lung, acest program 25

27 urmărește atragerea unui nou public din rândurile diferitelor categorii de vârstă, de educație, de statut social etc. Pe termen lung, programele de identificare și formare tip ORA DE TEATRU au ca scop atragerea unui public complet nou printr-o investiție cu caracter social, respectiv amatorii de teatru care vor urma clasele de teatru (pe categorii de vârstă) ale programului ORA DE TEATRU se vor forma în primul rând ca spectatori, respectiv ca beneficiari ai programelor de bază ale Teatrului Național. a.8. analiza utilizării spaţiilor instituţiei (cele destinate publicului: de primire, de prezentare, de producţie, administrative, alte spaţii folosite de instituţie); 1. Sala Mare Teatrul Național are sediul în Palatul Culturii, clădire istorică de secol XIX, concepută de arhitecţii vienezi Helmer şi Fellner în stil eclectic şi tratată diferit după incendiul din 1921 de arh. Duiliu Marcu. Sala Mare a Teatrului Național, împărţită în mod egal cu Opera Naţionala Română, este construită clasic, în stil cutie italiană. Are o capacitate de 680 de locuri (cvasiutilizabile) în stal, balcoane şi loje, dispuse frontal în raport cu scena. Sala Mare este adecvată montărilor moderne sau clasice, dar limitează spectacolul de teatru contemporan. Pentru îmbunătăţirea acestei situaţii, Teatrul Național a achiziţionat o serie de platforme profesionale care modulează structura sălii, precum şi o serie de dotări tehnice esenţiale în sistemele de lumini şi sunet. Datorită acestei inovaţii, Sala Mare s-a transformat dintr-un spaţiu rigid într-unul modulabil, multifuncțional, creându-se noi oportunităţi artistice, superioare calitativ, pentru spectacolele realizate pe scena principală a Teatrului Național. Sala Mare este exploatată în spectacole cum ar fi Anna Karenina sau Prometeu înlănțuit, în care fuziunea dintre montarea modernă și textul clasic este facilitată de structura sa clasică, precum și în spectacolele de copii (de exemplu Sarea în bucate), care oferă siguranță și confort micilor spectatori prin forma și dispunerea fotoliilor față de scenă. 26

28 2. Sala 2 După obţinerea, în 2008, a fostei Săli de Sport nr. 2, Teatrul Național a folosit acest spaţiu pentru teatru contemporan şi experimental. Utilizarea optimă a acestui spaţiu generos, funcţionalitatea la parametri europeni şi, nu în ultimul rând, protejarea construcţiei originale au presupus ample lucrări de refuncţionalizare, încheiate în decembrie 2009, sala fiind redeschisă publicului în ianuarie 2010 şi, de atunci, exploatată intens. Succesele obținute cu spectacolele realizate la Sala 2 au imprimat acest spațiu de joc în conştiinţa spectatorilor, creându-şi astfel un public fidel. Capacitatea maximă a sălii este de până la 250 de locuri, în funcție de amplasarea decorului. De asemenea, Sala 2 are cele mai moderne dotări tehnice, precum și spații adiacente celui de joc: spații de depozitare a decorurilor, costumelor, cabine pentru actori și personal de scenă, băi etc. Sala 2 este un spațiu modular, care are capacitatea de a se modifica în funcție de spectacol și care poate fi delimitat, la nevoie, exclusiv de grilele de lumini. De asemenea, Sala 2 permite raportări și distanțe diferite între spațiul de joc și public, după cum o pot dovedi spectacolele realizate în 2013, Billy Mincinosul și A fost odată la Timișoara. 3. Studio Uțu Strugari Al treilea spaţiu de spectacol, obținut de la Primăria Municipiului Timișoara și pus în funcție de Teatrul Național, este Studio Uțu Strugari, o fostă sală de repetiții identificată în clădirea Palatului Culturii, la ultimul etaj. Acest spaţiu cu o capacitate maximă de 50 de locuri răspunde unei nevoi acute de intimitate pe care spectatorul o reclamă. Teatrul Național poate oferi în acest spațiu condiţii optime pentru realizarea unor spectacole contemporane care pun în valoare arta actorului. Studio Uțu Strugari a fost dotat cu tehnică de scenă, de asemenea dispunând de spații colaterale scenei cabine, toalete etc. În perioada de raportare, în acest spațiu au avut loc mai multe noi spectacole, cum ar fi Terminal, Bad bed stories, Un Romeo și o Julieta Un scandal urban, De-a baba oarba sau Bash. 27

29 4. Sala Fabric Sala Fabric reprezintă un proiect de anvergură al Teatrului Național. Unul dintre obiectivele mandatului managerial vizează diversificarea publicului de teatru prin atragerea de spectatori din micro-comunităţile de cartier ale Timişoarei. Astfel, în urma solicitării Teatrului Naţional, Comunitatea Evreilor din Timişoara a cedat acestei instituţii Sinagoga desacralizată din cartierul Fabric, cu drept de folosinţă pe 35 de ani. Obţinerea de către teatru a acestui spaţiu înseamnă nu doar un nou amplasament de spectacole, ci şi recuperarea culturală a unui monument arhitectonic şi reintegrarea sa în circuitul cultural al oraşului. Totodată, se preconizează ca acest proiect să aibă un impact deosebit din punct de vedere socio-cultural: noua sală de spectacol va reprezenta o opţiune pentru atragerea unui public marginalizat din punct de vedere social și, totodată, se va dezvolta ca un Centru European de Antropologie Multiculturală a Artelor Spectacolului. 5. Foaiere Teatrul Național utilizează ocazional ca spaţii de joc alternativ spaţiile de primire din Palatul Culturii - Holul cu coloane, un hol generos care adăposteşte garderobele şi Holul cu oglinzi, folosit în timpul antractelor. De asemenea, cele două holuri și foaierul Sălii 2 au fost utilizate pentru work-shop-uri, lansări de carte, dezbateri etc., fiind exploatat și pentru alte evenimente culturale proprii sau ale partenerilor. În anul 2013, Holul cu coloane a fost utilizat ca spațiu de joc pentru spectacolul Te uită cum ninge decembre Spații administrative Din punct de vedere al spaţiilor dedicate administraţiei, Teatrul Național funcţionează pe un singur palier din Palatul Culturii, ce reuneşte birourile conducerii, contabilitatea, secretariatul literar, compartimentul juridic, resursele umane şi salarizarea, compartimentele producţie și achiziţii, regizoratul tehnic, biroul scenografie, arhiva, tipografia, precum şi sala de lectură şi unica sală de repetiţii. Actorii împart cabinele cu soliștii Operei Naţionale Timișoara, conform programul de împărțire a scenei mari. În schimb, la Sala 2 au fost create cabine, spaţii de depozitare pentru decor, costume şi 28