RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Transkript

1 C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNĂRII FLUVIALE S.A. - GIURGIU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T - PORT CORABIA RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

2 Beneficiarul proiectului: Proiectant general: Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A. - Giurgiu S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A. Obiectul contractului: Evaluarea Impactului asupra mediului in vederea obtinerii Acordului de Mediu pentru proiectul: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in porturile din afara retelei TEN-T Port Corabia Cod CPV : Data: Noiembrie 2011 Elaborator: Expert de mediu: Dr. biolog Delia Nicoleta Gusa 1

3 CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DENUMIREA PROIECTULUI PROIECTANTUL LUCRARILOR DESCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR ACESTUIA Scopul si importanta obiectivului de investitie Scurt istoric. Situatia existenta Caracteristicile constructive ale lucrarilor proiectate DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE NATURALE SI ENERGETICE FOLOSITE INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME SI DESPRE SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE Resurse naturale Materii prime Energie si combustibili INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de executie Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de operare SURSE DE RADIATII ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE INFORMATII DESPRE PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI INFORMATII PRIVIND MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA PROCESE TEHNOLOGICE

4 2.1 CATEGORII DE LUCRARI PROIECTATE DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE PROPUSE, A TEHNICILOR SI ECHIPAMENTELOR NECESARE ALTERNATIVELOR AVUTE IN VEDERE Executia lucrarilor de baza cuprinse in proiect Executia lucrarilor auxiliare cuprinse in proiect ACTIVITATI DE DEZAFECTARE LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI DESEURI GENERAREA DESEURILOR In perioada de executie In perioada de exploatare MANAGEMENTUL DESEURILOR IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA COMPONETELOR DE MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA AMPLASAREA OBIECTIVULUI DESCRIEREA SI ANALIZA IMPACTULUI TRANSFRONTIERA APA Conditii hidrogeologice si hidrologice ale amplasamentului Alimentarea cu apa Evacuarea apelor uzate Impactul activităţilor de operare în port şi de modernizare a infrastructurii portului asupra apelor subterane Impactul activităţilor de operare în port şi de modernizare a acestuia asupra apelor de suprafata Ape reziduale AERUL Date generale privind clima si conditiile meteorologice Surse de poluare a aerului în incinta portului Impactul activităţilor din incinta portului asupra calităţii aerului Măsuri de diminuare a poluării aerului SOLUL Caracterizarea solului in zona amplasamentului Impactul santierului si a activitatilor asupra solului Măsuri de diminuare a poluării solului GEOLOGIA SUBSOLULUI Caracterizarea geomorfologiei si geologiei pe amplasamentul propus Seismicitatea zonei Impactul asupra caracteristicilor geologice BIODIVERSITATEA

5 4.7.1 Caracterizarea biodiversitatii locale Date privind interferenta investitiei cu ariile protejate existente in zona portului Corabia Impactul potential al proiectului proiectului asupra siturilor Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare Surse de poluare a florei si faunei Impactul prognozat asupra biodiversitatii Impactul cumulat prognozat cu alte proiecte asupra biodiversitatii Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, in general PEISAJUL Caracterizarea peisajului din regiunea amplasamentului studiat Impactul prognozat asupra peisajului local MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Descrierea mediului social si economic existent Impactul potential al proiectului asupra populatiei locale CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ANALIZA ALTERNATIVELOR EVALUAREA GENERALA A IMPACTULUI PROGNOZAT MATRICEA IMPACTULUI MONITORIZAREA PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI SITUATII DE RISC POSIBILITATEA APARITIEI UNOR ACCIDENTE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI Accidente potentiale in perioada de executie si masuri de prevenire Accidente potentiale in perioada de exploatare si masuri de prevenire PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC Masuri de reducere si eliminare rapida a efectelor unor accidente si avarii DESCRIEREA DIFICULTATILOR CADRUL LEGISLATIV REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC INFORMATII GENERALE DESCRIEREA PROIECTULUI Lucrari proiectate Resurse naturale, materii prime, energie si combustibili utilizati, cu modul de asigurare ale acestora

6 Energie si combustibili CONSIDERATII PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI Impactul asupra mediului in perioada de executie Impactul asupra mediului in perioada de exploatare Impactul prognozat asupra apelor Impactul prognozat asupra aerului Impactul prognozat asupra solului si subsolului Impactul prognozat asupra biodiversitatii IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU Masuri generale pentru diminuarea / eliminarea impactului in perioada de constructie Masuri pentru diminuarea / eliminarea impactului in perioada de operare CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII SI CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATIILE AFECTATE DE IMPACT DOCUMENTE ANEXATE

7 1. INFORMATII GENERALE 1.1 INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A. Giurgiu (C.N. A.P.D.F. S.A. - Giurgiu) este Autoritatea Contractanta si Beneficiarul proiectului. C.N. A.P.D.F. S.A. - Giurgiu este o companie nationala aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii din Romania si îndeplineste functia de autoritate portuara în cadrul zonei sale de activitate, în limitele terenurilor portuare, limitele radelor portuare si pentru infrastructura de transport naval, în conditiile legii. In calitate de autoritate portuara, compania aplica politicile portuare si programele de dezvoltare a infrastructurilor portuare si a cailor navigabile, stabilite de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, asigura functionalitatea porturilor si a infrastructurii de transport naval - bunuri proprietate publica a statului sau aflate in patrimoniu propriu - de la Cernavoda (km 300) pana la Bazias (km 1075), asigura administrarea acestora si urmarirea serviciilor de siguranta. Porturile aflate in administrarea C.N. ADPF S.A. au capacitatea de a asigura un trafic de marfuri de 15 milioane de tone pe an utilizand cheiuri care insumeaza o lungime de m. Cele mai importante porturi administrate de C.N. ADPF S.A. sunt: Cernavoda km 300, Olt km 370, Corabia km 430, Giurgiu km 493, Corabia km 630, Bechet km 679, Calafat km 794, Drobeta Turnu - Severin km 931, Orsova km 955, Moldova Veche km Dintre acestea, sapte porturi si anume Cernavoda, Olt, Corabia, Giurgiu, Calafat, Drobeta Turnu-Severin si Moldova Veche fac parte din reteaua europena de transport TEN-T, iar porturile Corabia, Bechet si Orsova se afla in afara retelei TEN -T. Porturile mai mici sunt: Drencova, Tisovita, Gruia, Cetate. Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale SA este structurata in subunitati functionale: sucursala Drobeta Turnu Severin, agentii la Bechet si Calafat precum si puncte de lucru aflate in subordinea subunitatilor care indeplinesc functia de autoritate portuara in zona lor de jurisdictie. 6

8 Fig. 1 Porturile din cadrul APDF Sursa: C.N. APDF S.A. Giurgiu are ca obiect principal de activitate urmatoarele actiuni: desfasurarea activitatilor auxiliare activitatilor de transport naval; desfasurarea activitatilor de control; elaborarea programelor anuale si de perspectiva pentru lucrari de intretinere, reparare si modernizare a bunurilor proprietate publica a statului si a bunurilor proprietate a companiei; urmarirea aplicarii normelor tehnice pentru constructia, modernizarea si exploatarea infrastructurii si suprastructurii portuare; avizarea proiectelor de constructii si instalatii in apropierea zonelor portuare, care ar putea afecta activitatea porturilor; intocmirea sau avizarea documentatiilor privind realizarea de noi infrastructuri portuare; orice alte operatiuni care au legatura cu realizarea obiectului sau principal de activitate. De asemenea, CN APDF SA Giurgiu asigura aducerea la indeplinire, in zona sa de activitate, a obligatiilor care revin statului din acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte. Adresa sediului central: Strada Portului nr. 1, Giurgiu, jud Giurgiu Tel: (0246) ; (0251) secretariat@apdf.ro; mediu@apdf.ro; corabia@apdf.ro Directorul General al C.N. A.P.D.F. S.A. - Giurgiu este domnul ing. Cristian Nemtescu Responsabil pentru protecţia mediului este domnul ing. Daniel Ivan - Serviciul Protecţia Mediului, Patrimoniu Public şi Privat. 1.2 INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Evaluatorul impactului asupra mediului al prezentului proiect,, este înscris în registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA. Adresa elaborator RIM: Str. Alexei Tolstoi Nr.12, Bacău, jud. Bacau Tel. ( ) , ( ) ; fax ( ) mediu.research@gmail.com. 1.3 DENUMIREA PROIECTULUI Obiectul prezentei documentatii este proiectul: REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T PORT CORABIA si este evaluat in continuare privind aspectele de mediu. 7

9 1.4 PROIECTANTUL LUCRARILOR Proiectantul lucrarilor este societatea S.C. TRANSPROIECT S.A. Adresa proiectant: B-dul Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucuresti. 1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR ACESTUIA Scopul si importanta obiectivului de investitie In contextul unui sistem de navigatie complet liberalizat, incepand cu 1 ianuarie 2000 (Directiva 96/75/CE), Comisia Europeana (CE) are drept obiectiv promovarea si intarirea unei pozitii competitive a transportului fluvial in cadrul sistemului de transport si facilitarea integrarii sale in lantul logistic inter-modal. Prin crearea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea viitoare a sectorului, Comisia doreste sa incurajeze companiile sa utilizeze acest mod de transport. In acest scop, navigatia fluviala necesita si o infrastructura corespunzatoare. Indepartarea obstacolelor si blocajelor din reteaua de transport trebuie sa constituie o componenta a politicii privind retelele trans-europene de transport. In plus, Comisia are ca obiectiv dezvoltarea perspectivelor pentru un cadru legal armonizat pentru navigatia fluviala in Europa. Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia tarilor continentului european si la punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care dispunem. Totodata, prin dezvoltarea retelei paneuropene de infrastructuri de transport se creeaza premisele unor noi oportunitati pentru populatie, agentii economici si colectivitatile regionale si locale si se realizeaza legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice. La Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Creta (martie 1994) si apoi la cea de-a treia Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki, s-au definit 4 Zone Pan-Europene de Transport, Europa fiind astfel traversata de 10 Coridoare Pan-Europene de Transport si avand definite 4 Zone Pan-Europene de Transport. Coridorul VII Dunarea este reprezentat de Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE , elaborat de Guvernul Romaniei Ministerul Finantelor Publice reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care orienteaza dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Obiectivul Global al PND este Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene. Acesta se sprijina pe trei obiective specifice, dintre care al doilea este este Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost formulate sas prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada Prioritatea nr. 2 este: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. 8

10 Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor celorlalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a economiei si imbunatatirea calitatii vietii. Prin Legea nr. 363/2006 a fost aprobat Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I Retele de transport, care defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si paneuropene IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei, convenite in cadrul conferintelor paneuropene de transporturi, ce asigura legatura Europei centrale si de est cu nordul si vestul Europei. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii are ca obiective specifice reabilitarea modernizarea si dezvoltarea retelelor de transport, in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul European. Totodata se are in vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care le genereaza activitatile de transport. Romania are o retea de infrastructura (drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala si la sistemele internationale de transport, dar ale carei stari tehnice nu corespund in totalitate standardelor europene. Reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei, cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de km din care km Dunarea navigabila internationala, 524 km bratele navigabile ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba- Navodari); in reteaua de cai navigabile interioare si Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si 26 porturi fluviale. Porturile romanesti dispun de cca m constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita urgente lucrari de reconstructie. Obiectivul major al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii este realizarea principalelor proiecte de infrastructura (feroviar, rutier, cai navigabile) cuprinse in Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Identificarea, fundamentarea si stabilirea prioritatilor (din punct de vedere al cerintelor/proiectelor) au la baza strategiile sectoriale si studiile realizate, inclusiv cu consultanta externa, in cadrul programelor PHARE. Ierarhizarea si etapizarea realizarii in timp a proiectelor prioritare au la baza atat cerintele impuse de atingerea obiectivelor strategice asumate cat si posibilitatile de acoperire a efortului financiar necesar realizarii lor. Strategia in transportul naval vizeaza in principal folosirea avantajului competitiv al Dunarii (coridorul VII european) in conditiile Uniunii Europene, dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare in porturile dunarene, dezvoltarea si intensificarea traficului de marfuri in tranzit prin porturile maritime si fluvio-maritime, dezvoltarea turismului de croaziera pe Dunare etc. Dezvoltarea infrastructurii portuare impreuna cu imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare reprezinta actiuni strategice de baza pentru indeplinirea obiectivului de crestere a competitivitatii 9

11 transportului pe apa in raport cu celelalte moduri de transport, in particular modul de transport rutier. Porturile in general si porturile dunarene in particular indeplinesc toate conditiile necesare cresterii eficientei sitemului de transport prin asigurarea co-modalitatii si intermodalitatii cu celelalte moduri de transport, mai ales modurile rutier si feroviar. In iulie 1996, Parlamentul si Consiliul European au adoptat Decizia 1692/96/EC privind liniile directoare ale Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de transport transeuropene (TEN-T). Aceste linii directoare se refera la drumuri, cai ferate, cai fluviale, aeroporturi, porturi maritime, porturi fluviale si sisteme de management ale traficului ce deservesc intregul continent, detin o proportie semnificativa din traficul pe distante lungi si aduc regiunile geografice si economice ale Uniunii mai aproape unele de celelalte. Documentul Uniunii Europene care favorizeaza realizarea investitiei este Carta Alba a Politicii Europene de transport, prin care se recomanda statelor membre ale Uniunii Europene sa ia masuri pentru: Dezvoltarea echilibrata a tuturor modurilor de transport, Eliminarea blocajelor, Siguranta in politica de transport, Globalizarea politicii de transport. In septembrie 2001, Comisia Europeana a adoptat o noua Carta Alba privind Politica Comunitara de Transport. Documentul a propus masuri pentru revizuirea politicii de transport astfel incat sa devina mai durabila si sa evite pierderile economice enorme cauzate de ambuteiaje, poluare si accidente. Incepand cu anul 2000, Romania a lansat un program de reabilitare a infrastructurii porturilor fluviale si fluvial maritime care sa creeze premisele preluarii fluxurilor de marfuri in continua crestere in conditiile garantarii respectarii standardelor de siguranta portuara, a accesului la informatii privind parametrii de acces la operare si monitorizarea evolutiei operatiunilor navelor. Conform Documentului de Pozitie Complementar II al Romaniei Capitolul 9 - Politica in domeniul transporturilor - negociat si inchis provizoriu in 9 decembrie 2003, Romania a preluat prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului European si Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport, amendata prin Decizia nr. 1346/2001, precum si viitoarea retea TEN-T pe teritoriul sau prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european cu modificarile ulterioare (republicata in Monitorul Oficial Partea I - nr. 89/ ). In vederea realizarii obiectivului global ( Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene ) si a obiectivului specific ( Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza ), cu prioritatile stabilite prin PND ( Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport ), a fost elaborat PLANUL STRATEGIC in domeniul transporturilor, in care una dintre componente este: 1.c. Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii pe Dunare, canale navigabile si porturi maritime si fluviale, cu componenta specifica 1c.3 Programul de reabilitare a infrastructurii porturilor fluviale. Programul este aferent urmatoarelor documente de politici publice: 10

12 liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european (Legea nr. 203/2003 cu modificari si completari ulterioare); programul de guvernare , cap. 17 Politica in domeniul transporturilor (HP nr. 24/2004). Obiectivul de investitie Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in porturile din afara retelei TENT Port Corabia este inscris in programul de dezvoltare a porturilor maritime si fluviale, cap. 1.c.3 Programul de reabilitare a infrastructurii porturilor fluviale. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a aprobat prin Nota DGRFE nr. 40/179/ , DGTN nr. 34/88/ modificarea schemei de finantare pentru modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene in perioada Respectiva schema are la baza urmatoarele: - Programul Operational Sectorial Transport (POS T), aprobat prin Decizia CE nr. C(2007) 3469/ ; - Legislatia Uniunii Europene (Regulamentele CE Nr. 1080/2006, CE Nr. 1083/2006, CE Nr. 1084/2006), care stabileste prevederile aplicabile pentru Fondul de coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European pentru perioada de programare ; - Comunicarea Comisiei Europene COM (2006)6 final din privind programul integrat european de actiune NAIADES ; - Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune (Decizia Consiliului Nr. 2006/702/CE); - Legislatia nationala relevanta in domeniul politicii de transport, achizitiei de terenuri, achizitiilor publice, finantarilor publice cum ar fi Ordonanta Guvernului 22/1999 privind administrarea porturilor cu modificarile si completarile ulterioare. Obiectivul global al Programului Operational Sectorial de Transport este de a promova un transport durabil in Romania care va facilita transportul in conditii de siguranta, rapid si eficient, pentru persoane si marfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel national, european, intre si in cadrul regiunilor din Romania. In mod specific, POS Transport urmareste ca prin interventiile sale sa capitalizeze potentialul oferit de axa Rhine Main Danube, prin dezvoltarea porturilor dunarene si maritime. Schema de finantare aprobata are ca obiectiv imbunatatirea sigurantei si eficientei transportului fluvial pe sectorul romanesc al Dunarii prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii portuare apartinand domeniului public al statului. Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A. Giurgiu CN APDF S.A. Giurgiu face parte din categoria de beneficiari eligibili ai fondurilor alocate prin POS T pentru acest tip de lucrari. Prin obiectul sau de activitate, C.N. APDF S.A. Giurgiu trebuie sa asigure repararea, intretinerea si mentinerea caracteristicilor minime ale infrastructurii de transport naval ce i-a fost concesionata, precum si elaborarea programelor pentru lucrari de intretinere si modernizare a bunurilor proprietate publica a statului. 11

13 In prezent, datorita vechimii mari, de aproximativ 130 ani, a majoritatii constructiilor de acostare existente in portul Corabia cat si datorita unei exploatari intensive, corelate cu schimbarea conditiilor climatice inregistrate in ultimii ani, s-a constatat o diminuare a valorilor de trafic inregistrate in portul Corabia, datorata in principal situatiei actuale in care se prezinta constructiile de acostare operare in port, descrise pe larg in cadrul prexentei documentatii. Investitia care face obiectul prezentei documentatii se incadreaza in PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL TRANSPORT (POS-T), AXA PRIORITARA 2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T, in scopul dezvoltarii unui sistem national durabil de Transport, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale, OPERATIUNEA - Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene. Având în vedere tendinţa de redresare generală a situaţiei economice şi a creşterii nivelului schimburilor de mărfuri, se apreciază că valorile de trafic prin portul Corabia se vor modifica semnificativ, în sens pozitiv, în următorii ani. Opinia generală a companiilor interesate este că portul ar trebui sa aibă o infrastructură adecvată şi sisteme de operare şi transport moderne în zona portului; astfel, este subliniată necesitatea unei infrastructuri dezvoltate a portului. De asemenea, proiectul contribuie la dezvoltarea transportului intermodal pe Dunăre atât pentru traficul intern cât şi pentru importul şi exportul de bunuri materiale, la creşterea capacităţii de prelucrare a mărfurilor în portul existent, la modernizarea serviciilor oferite în condiţii sporite de siguranţă şi calitate. Realizarea acestui proiect investiţional trebuie corelată cu strategia de modernizare şi dezvoltare a transportului combinat / intermodal, care presupune realizarea terminalului fluvial de barje în portul Constanţa cât şi a altor terminale fluviale pe Dunăre. Proiectul investiţional din portul Corabia este realizabil, asigurând, prin accesarea, preluarea unor importante fluxuri de trafic în zona sa de influenţă (Regiunea de Sud a României, şi Regiunea de Sud-Est, inclusiv Municipiul Constanţa) cât şi interoperabilitatea şi complementaritatea cu celelalte moduri de transport. Avand in vedere toate aspectele mentionate in acest capitol al prezentei documentatii, consideram ca este necesara si oportuna realizarea investitiei Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in porturile din afara retelei TEN-T Port Corabia Scurt istoric. Situatia existenta Scurt istoric Portul Corabia este un port fluvial cu vechime de peste 130 de ani. Construit initial la 2 km in amonte fata de actuala locatie, vechiul port era destinat mai ales expeditiei de produse agricole. 12

14 Fig. 2 Portul Corabia Vedere de ansamblu Sursa: Din 1884, portul este stramutat in actualul sau amplasament, (fig. 2) pe malul stang al Dunarii, intre km si km (in judetul Olt). Amenajarile in port au demarat dupa studiile de teren efectuate intre cand s-a executat un cheu vertical din lemn in lungime de 400 ml, cu umplutura de piatra in spate si trei randuri de piloti batuti si legati cu bare de fier intre ei pentru a prelua impingerea pamantului. Cota coronamentului varia de la +7,00 m pe lungimea de 125 ml la +4,50 m fata de etiajul local. In figura 3 este detaliata sectiunea tip a acestei lucrari. Fig. 3 Profil tip cheu vertical de lemn Sursa: C Chirila Porturile Romaniei. Monografie In 1896 platforma joasa a fost prelungita spre aval cu 600 ml (fig. 4), sectiunea transversala fiind alcatuita din pereu zidit din piatra bruta asezat pe strat drenant din balast si piatra sparta, care se 13

15 sprijina pe un prism din anrocamente cu cota la coronament +1,00 m etiaj local Corabia. Fig. 4 Pereu - Profil tip Sursa: baza de date SC IPTANA SA Prismul de anrocamente era asezat pe saltea de fascine si fundat pe un sir de piloti din stejar. La acest pereu s-au amplasat trei pontoane cu punti de legatura la mal. Din 1913 cheul vertical de lemn din amonte s-a inlocuit treptat cu cheu din piatra bruta zidita, lucrare finalizata intre , iar platforma portului s-a suprainaltat pana la cote cuprinse intre +6,00 si +7,60 m etiaj local. Intre s-a construit in extremitatea amonte a portului un siloz de cereale avand capacitatea de 6000 t, cu uzina proprie, linii ferate si locuinte pentru personal. La sfarsitul anului 1941, portul dispunea de un front de acostare/operare in lungime de m (fig. 5), structurat dupa cum urmeaza: I - dana pentru cereale L = 150 m, dotata cu siloz cu o capacitate de tone si estacada pentru incarcare nave; II - dana de asteptare nave L = 120 m dotata cu instalatii de acostare a navelor; III - dane operative pentru marfuri generale L = 990 m. 14

16 Figura 5 Portul vechi Corabia Dispozitie generala Sursa: Alte dotari ale portului vechi Corabia erau: magazii si platforma depozitare marfuri in suprafata totala de mp. Cai de comunicatii: - acces rutier la reteaua orasului Corabia si iesire la DN 56 A; - racord feroviar. Autoritati portuare: Servicii: - Capitania portului; - Administratia portului; - Vama de frontiera; - Politie. - posta-telecomunicatii; - fitosanitar; - masuratori hidrometrice. Adancimea minima in dane varia intre - 2,60 m etiaj local Corabia si 6,00 m etiaj local Corabia, cu zone de colmatare Situatia actuala Portul actual Corabia (fig. 6) dispune de 10 dane de acostare/operare, avand un front total de acostare in lungime de m. 15

17 Fig. 6 Portul actual Corabia Dispozitie generala Sursa: Caracteristicile principale ale portului actual Corabia sunt urmatoarele: Portul este de tip fluvial, permitand acostarea barjelor de pana la maxim t; Accesul pe apa este asigurat direct din senalul navigabil al Dunarii; Adancimea de acostare este de 3,00 m; Portul dispune de urmatoarele fronturi de acostare amenajate cu pereu: ml front operativ - marfuri generale si in vrac; ml dana cereale; Suprafata incintei portuare este de 22,80 ha, din care construita mp; Silozul are t capacitate; Incarcarea/descarcarea marfurilor in vrac se realizeaza cu macarale plutitoare; Capacitate de trafic: 250 mii t/an; Portul dispune de toate facilitatile privind alimentarea cu energie electrica, apa si canalizare; Cai de comunicatii: - portul are doua accese rutiere nebetonate cu orasul Corabia (unul in amonte, de cca. 900 m lungime si un al doilea drum in zona centrala a portului, zona sediului Capitaniei actuale), racordate la reteaua locala DJ 543, DJ 544 A si in continuare legaturi la DN 54A si DN 54; 16

18 Portul are legatura feroviara prin linii de rebrusment din reteaua zonala. Portul este proprietate publica administrata de catre CN APDF SA Giurgiu; Operatorii fluviali sunt: - Societatea comerciala Giurgiu Port; - Societatea comerciala Romcereal Corabia. Marfurile operate sunt: - marfuri in vrac; - cereale. Incinta portuara se intinde de la coronamentul cheurilor existente la malul Dunarii si pana la limita falezei inalte a orasului, avand o latime medie de cca m, exceptand zona centrala, care are o latime de cca. 100 m. Exploatarea portuara se realizeaza cu utilaje mobile sau macarale plutitoare utilaje de platforma, benzi transportoare si cu pontoane cu paserele si instalatii fixe proprii ale portului, dotate cu estacada cu benzi pentru silozul de cereale. Situatia actuala a infrastructurii portului Corabia: Portul Corabia a fost cunoscut in trecut ca un port cerealier foarte important, cu un comert infloritor. In ultimii ani, activitatea sa s-a dezvoltat pe mai multe ramuri, in sensul ca s-a diversificat tipul marfurilor operate in port. In prezent activitatea in portul Corabia s-a redus mult, datorita nesigurantei in exploatare a structurilor portuare existente. O parte din infrastructura portului Corabia a fost reabilitata din fonduri Phare, prin programul PHARE Infrastructura Regionala. Proiectul a constat in reabilitarea infrastructurii portuare in zona danei nr 1 (amonte) si a danelor 6-10 (aval) In prezent, starea tehnica si functionala a portului se prezinta astfel: A. DANA NR. 1 amonte front de acostare (fig. 7, 8) Infrastructura a fost reabilitata pe o lungime de ~80,00 m, aplicandu-se urmatoarea solutie constructiva (fig. 7): - pereu din dale prefabricate din beton armat intre cotele +7,50 m etiaj local (cota coronament) si +2,50 m etiaj local; - casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, asezate pe saltea mixta din geosintetic si fascine, care s-a ampalsat pe capul pilotilor din stejar existenti; 17

19 Foto 1: Dana 1, reabilitata in Sursa: SC IPTANA SA - sub casetele din beton armat prefabricat, taluzul este protejat cu imbracaminte din anrocamente de piatra bruta de kg/buc, care are la baza un prism din blocuri de piatra bruta; - inchiderea in mal, amonte dana 1, s-a executat cu pereu zidit si rostuit, la partea superioara; - la coronament (cota +7,50 m etiaj local), s-a mentinut platforma existenta, cu imbracaminte din piatra bruta zidita, pe latimea de 11,00 m (fig. 8). Foto 2: Dana 1 - Platforma cota +7,50 m etiaj local Sursa: SC IPTANA SA La dana 1 exista unele amenajari: constructii comerciale, platforme amenajate, piscina, acces rutier racordat la reteaua de drumuri locale. 18

20 B. ZONA DE RACORD DANA 1 - DANA 2 (fig. 9) In aceasta zona malul este neamenajat, pe o lungime de ~40,00 m fiind incarcat cu vegetatie abundenta si erodat. C. DANELE 2-5 (fig ) Foto 3: Zona de racord dana 1 - dana 2 Sursa: SC IPTANA SA Danele 2 5 sunt dane actuale de cereale. Dana nr. 2 deserveste silozul vechi cu capacitatea de t, iar in zona danelor 3 5 este amplasat silozul nou de cereale cu capacitatea de t (fig. 10). Foto 4: Danele 2-5 Silozul nou de cereale Sursa: SC IPTANA SA In acest sector, pe un front in lungime de 520,00 m, nu s-a facut nici o interventie din anul 1941 pana in prezent. Solutia constructiva este cea din figura prezentata anterior, 2.3. Pe toata zona 19

21 pereata se constata in unele zone tasari, degradari, caverne in corpul pereului si zone unde materialul granular de sub pereu a fost spalat (fig ). Foto 5: Danele 2-5 Pereu degradat Sursa: SC IPTANA SA Foto 6: Danele 2-5 Pereu degradat Sursa: SC IPTANA SA Foto 7: Danele 2-5 Pereu degradat Sursa: SC IPTANA SA Foto 8: Danele 2-5 Pereu degradat Sursa: SC IPTANA SA Este posibil ca aceste degradari sa fi aparut datorita deversarii coronamentului in unele zone, a antrenarii si spalarii materialului fin de sub pereu si degradarii in timp a mortarului de ciment utilizat la rostuirea pereului. De asemenea s-a constatat insuficient numarul accesoriilor de acostare pentru legarea la mal a navelor. Unele dintre acestea sunt dislocate sau distruse (fig 15, 16), punand in pericol siguranta navelor care acosteaza la dane. De aceea sunt necesare accesorii de acostare noi. 20

22 Foto 10: Danele 2-5 Accesorii de acostare dislocate Sursa: SC IPTANA SA Foto 11: Danele 2-5 Accesorii de acostare blocate Sursa: SC IPTANA SA Accesul pe coronamentul rampei se face prin scari de acces pe taluz, care au fost si ele afectate de alunecare (fig. 17, 18) sau lipsesc in unele zone, accesul realizandu-se dificil in absenta acestora. Foto 12: Danele 2-5 Scara de acces pe taluz distrusa Sursa: SC IPTANA SA Foto 13: Danele 2-5 Scara de acces pe taluz distrusa Sursa: SC IPTANA SA 21

23 Foto 14: Danele 2-5 Piloti de stejar degradati Sursa: SC IPTANA SA Foto 15: Danele 2-5 Piloti de stejar degradati Sursa: SC IPTANA SA Prismul de anrocamente pe care rezema pereul a fost distrus partial, lasand desoperit in unele zone capul pilotilor de stejar, care de asemenea sunt degradati la partea superioara (fig. 19, 20). S-au constatat prabusiri ale bordurii si a unei parti mici din platforma pe care se gasesc stalpi electrici, punand in pericol stabilitatea acestora in unele zone. Platforma danelor 2 5 este situata pe tronsoane la cote diferite, astfel: in amonte, cota la coronament este m etiaj local Corabia (danele 1-2); in aval, cota la coronament este +5,50 m etiaj local Corabia (dana 5). D. DANELE 6 10 aval front de acostare (fig ) Infrastructura a fost reabilitata pe o lungime de 620,00 m, aplicandu-se urmatoarea solutie constructiva (fig. 21, 22): Foto 16: Danele 6-10 reabilitate Sursa: SC IPTANA SA Foto 17: Danele 6-10 reabilitate Sursa: SC IPTANA SA 22

24 - pereu din dale prefabricate din beton armat intre cotele +5,50 m etiaj local (cota coronament) si +1,80 m etiaj local; - casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, asezate pe saltea mixta din geosintetic si fascine, care s-a ampalsat pe capul pilotilor din stejar existenti si coboara pe taluz pana la cota fundului amenajat - sub cota +1,80 taluzul este protejat cu imbracaminte din anrocamente de piatra bruta de kg/buc, care are la baza un prism din blocuri de piatra bruta; - la coronament (cota +5,50 m etiaj local), s-a executat o platforma cu imbracaminte din dale de beton ciclopian, pe latimea de 10,00 m Cota terenului natural in zona danelor 6 10 este ~+7,00 m etiaj local Corabia, deci se situeaza cu 1,50 m mai sus decat platforma reabilitata Mentionam ca ulterior realizarii reabilitarii danelor 6 10, ca efect al schimbarilor climatice la nivel planetar din ultima perioada de timp, s-au produs inundatii semnificative in Europa, care au avut ca efect cresteri importante ale nivelului Dunarii pana la cote care au depasit nivelul maxim istoric inregistrat in anii anteriori si anume: +8,00 m etiaj local Corabia (2006); +6,64 m etiaj local Corabia (2010). Ca urmare, platforma executata la danele 6 10 a fost inundata fapt care genereaza retineri din partea operatorilor portuari in a fi interesati sa desfasoare activitati in zona. Prin reabilitarea in anii a danelor 6 10, s-au creat posibilitati de imbunatatire a transportului naval, contribuind astfel la cresterea schimburilor comerciale in regiune. E. SENALUL NAVIGABIL Foto 18: Portul Corabia Dana de acostare/operare Sursa: Problema importanta in zona portului Corabia, o reprezinta colmatarile importante si frecvente ale radei portuare, favorizate de existenta in amonte de port, in vecinatatea malului stang, a unui ostrov recent creat, care genereaza disfunctionalitati in exploatare si in circulatia navala din rada. 23

25 Depunerile mai insemnate s-au produs incepand din amonte de dana nr. 1, pana in zona danelor 1 si 2. Ostrovul recent creat atinge o cota maxima de ~+2,00 m etiaj local Corabia in zona danei nr. 1 (fig. 23, 24). Foto 19: Depuneri de material aluvionar Foto 20: Depuneri de material aluvionar in zona danelor 1 si 2 in zona danelor 3-4 si a danei 5 Sursa: SC IPTANA SA Sursa: SC IPTANA SA Prin portul Corabia, in prezent, se opereaza cu dificultate si la danele de cereale 2-5, datorita colmatarilor masive. Aceasta situatie se datoreaza in exclusivitate imposibilitatii mentinerii unor adancimi de navigatie, de acostare si manevre ale navelor. Se semnaleaza existenta in albie a doua depozite aluvionare cu cota medie la coronament ~+1,00 m etiaj local Corabia care se situeaza in zona danelor 3 4 si a danei nr. 5 (fig. 24). Colmatarile radei portuare au avut ca efect micsorarea gabaritului de navigatie si devierea senalului navigabil spre malul drept, printre cele 2 ostroave (ostrovul Baloiu si ostrovul recent creat in amonte de rada portului). Fenomenul geomorfologic de colmatare a radei portului Corabia este accentuat si activat si de existenta unor conditii naturale in zona: - avansarea spre amonte a ostrovului Baloiu, situat in aval de port - extensia continua spre aval, a ostrovului recent, situat in amonte de port Dragajele de intretinere, in volume insemnate, nu reusesc sa asigure adancimi corespunzatoare pe perioade mari de timp, portul fiind tranzitat in prezent doar de nave cu pescaj redus sau incarcate doar la 50% din capacitate, unele dane devenind chiar inoperabile (dana nr. 1). 24

26 1.5.3 Caracteristicile constructive ale lucrarilor proiectate SOLUTII PROPUSE Solutiile propuse in studiul de fezabilitate pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare din portul Corabia, tinand seama de prevederile temei de proiectare, sunt urmatoarele: OBIECT 1 Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, L = ~70,00 m; OBIECT 2 Lucrari de infrastructura portuara danele 2 5, L = 520,00 m; OBIECT 3 Suprainaltare danele 6 10, intre cotele +5, ,00 m etiaj local Corabia, h = 1,50 m, L = 620,00 m; Lungimea sectorului de mal care face obiectul lucrarilor se compune din obiectele si este L = 1.210,00 m. S-au prevazut si accesoriile de acostare necesare la fiecare dana si anume: Ancastramente - Cate un ancastrament de ape mari si cate unul de ape mici pentru fiecare dana, total 10 buc (la danele 1 si 2 5) plus 5 buc la danele 6 10; Locasuri de scondri - Cate doua locasuri de scondri pentru ape mari si cate doua pentru ape mici la fiecare dana, total 20 buc (la danele 1 si 2 5); Scari de acces: - cate o scara de acces pe taluz intre cota coronament si ancastramentul de ape mici, total 5 buc. (L = 3,90 m/buc) pentru danele 1 si 2-5; - cate o scara de acces pe taluz intre cota coronament si bancheta de la cota +1,80 m etiaj local, total 4 buc. (L = 8,80 m/buc.) pentru danele 2 5; - cate o scara la fiecare dana, pentru prelungirea scarilor de acces intre cota coronament actual (+5,50 m etiaj loca) si cota coronament suprainaltat (+7,00 m etiaj local), 10 buc. (L = ~3,00 m/buc), la danele Toate scarile de acces sunt prevazute cu parapet de protectie. Binte de amarare - Cate doua binte de amarare pentru fiecare dana, total 8 buc. (la danele 2 5) plus 10 buc., la danele De asemenea, in zona de racord intre danele 1 si 2 (obiect 1) si in zona danelor 2 5 (obiect 2) s- a prevazut un trotuar pavat cu pavele din beton prefabricat, cu latimea de 1,00 m, L = 70, ,00 = 590,00 m. Dupa executia lucrarilor propuse prin prezenta documentatie, portul Corabia va avea un front total de acostare de m, compus din urmatoarele dane: Dana nr. 1 L = 120,00 m; Danele 2 5, L = 130 m/buc L total = 520,00 m; Danele 6 9, L = 125,00 m/buc L total = 500,00 m; 25

27 Dana nr. 10 L = 120,00 m. Lungime totala front de acostare: L = 1.260,00 m Solutia constructiva, pentru fiecare obiect propus in prezenta documentatie s-a adoptat in conformitate atat cu tema de proiectare cat si cu solutiile aplicate pe sectoarele amonte/aval deja reabilitate anterior (dana 1 si danele 6 10). De aceea, solutia constructiva studiata este in varianta unica, nefiind recomandate alte alternative (variante), fata de lucrarile deja existente. Avantajul acestei solutii este acela ca respecta tipul de lucrare executata pentru danele amonte si aval DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA Importanta social-economica a acestor lucrari de constructii, avand in vedere cerintele privind calitatea, durata de exploatare si conditiile de teren si mediu, incadreaza investitia in categoria constructiilor de importanta normala - Categoria de importanta C. Din punct de vedere al categoriei de exigente esentiale, obiectivul se afla in domeniul A6 - Rezistenta si stabilitatea pentru constructii de porturi si platforme marine si B4 Siguranta in exploatare pentru constructii de porturi si platforme marine Descrierea constructiva Solutiile constructive propuse sunt functie de solutiile existente la danele 1 (amonte front de acostare) si 6 10 (aval front de acostare), care, dupa cum a fost prezentat anterior, au fost deja reabilitate. De aceea, se fac uramtoarele precizari: Cota platformei la danele 2-5, proiectate prin prezenta documentatie, va fi +7,00 m etiaj local, conform temei de proiectare; Cota platformei la danele 6 10 este in prezent +5,50 m etiaj local si se suprainalta la cota +7,00 m etiaj local; La dana nr. 1 reabilitata, cota coronamentului este +7,50 m etiaj local, cota primei banchete, respectiv cota superioara a casetelor prefabricate din beton umplute cu piatra bruta este +2,50 m etiaj local; Cota primei banchete la danele reabilitate 6 10 este +1,80 m etiaj local. Aceasta cota s-a respectat si in actuala documentatie pentru danele 2 5 proiectate. De aceea, pe zona de racord intre danele 1 si 2 a fost necesara atat racordarea in plan orizontal cat si racordarea pe verticala a coronamentului si banchetelor intre dana nr. 1 existenta si dana nr. 2 proiectata. Solutiile constructive propuse sunt prezentate in plansele 3-8 si sunt urmatoarele: 26

28 OBIECT 1 Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, L = ~70,00 m; Pereu din dale prefabricate de beton armat 1,00 x 1,00 x 0,20 m dispuse in sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului (variabila intre +7,50 si +7,00 m etiaj local) si cota primei banchete (variabila intre +2,50 si +1,80 m etiaj local); Casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, la baza pereului din dale de beton, avand cota coronamet variabila intre +2,50 si +1,80 m etiaj local; Protectia taluzului intre prima bancheta si cota fundului, cu manta de anrocamente asezata pe saltea mixta din geotextil si fascine si avand la baza un prism de anrocamente cu cota coronament variabila. Intrucat dana nr. 1 (reabilitata) nu este dotata decat cu o scara de acces pe taluz intre cota coronamentului si cota primei banchete, s-a mai prevazut si realizarea urmatoarelor accesorii de acostare la dana nr. 1: doua ancastramente din beton armat, unul de ape mari la cota +7,50 si unul de ape mici, la cota +4,85 m etiaj local; 4 locasuri de scondri din beton armat (doua pentru ape mari si doua pentru ape mici); scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre coronament si ancastramentul de ape mici (L = 3,90 m/buc.), prevazuta cu parapet de protectie. La coronament, s-a prevazut un trotuar din pavele de beton prefabricate cu latime de 1,00 m pe toata lungimea zonei de racord, L = ~70,00 m. Au fost prevazute de asemenea lucrari de curatire taluz de iarba si buruieni si decapare strat vegetal, excavatii deasupra nivelului apei si sub nivelul apei pentru realizarea sectiunii proiectate si indepartarea depunerilor de material aluvionar din zona danei 1, pentru asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul apei cu draga cu cupe sau draga refulanta (V = ~ mc). OBIECT 2 Lucrari de infrastructura portuara danele 2 5, L = 520,00 m; Pereu din dale prefabricate de beton armat 1,00 x 1,00 x 0,20 m dispuse in sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului +7,00 m etiaj local si cota primei banchete +1,80 m etiaj local; Casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, la baza pereului din dale de beton, avand cota coronament +1,80 m etiaj local; Protectia taluzului intre prima bancheta si cota fundului, cu manta de anrocamente asezata pe saltea mixta din geotextil si fascine si avand la baza un prism de anrocamente. La coronament, s-a prevazut un trotuar din pavele de beton prefabricate cu latime de 1,00 m pe toata lungimea frontului de acostare, L = 520,00 m. S-au prevazut de asemenea urmatoarele accesorii de acostare: Cate doua ancastramente din beton armat, unul de ape mari la cota +7,00 si unul de ape mici, la cota +4,85 m etiaj local pentru fiecare dana, total 8 buc.; Cate 4 locasuri de scondri din beton armat (doua pentru ape mari si doua pentru ape mici) pentru fiecare dana, total 16 buc.; 27

29 Cate o scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre coronament si ancastramentele de ape mici pentru fiecare dana, total 4 buc. L = 3,90 m/buc.; Cate o scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre coronament si bancheta de cota +1,80 m etiaj local, pentru fiecare dana, total 4 buc. L = 8,80 m/buc.; Cate doua binte de amarare din beton armat pentru fiecare dana, total 8 buc. Ancastramentele pentru ape mici si ape mari nu au fost amplasate in aceeasi sectiune transversala deoarece ambele necesita intretinerea in perioada de exploatare, pentru aceasta fiind necesara asigurarea accesului pe taluz pentru ancastramentul de ape mici. Pentru obiectul 2, a mai fost cuprinsa demolarea pereului existent, din piatra bruta zidita, pana la cota cap piloti existenti (+0,57 m etiaj local). Alte lucrari cuprinse in valoarea de investitie, pentru obiectele 1 si 2: realizarea stratului drenant din piatra sparta si balast sub pereul din dale de beton; realizarea umpluturilor din piatra bruta sub salteaua mixta de geosintetic si fascine; realizarea umpluturilor din deseuri de cariera sub pereul din dale de beton; realizarea grinzii de coronament din beton pe toata lungimea frontului de acostare L = 70,00 m + 520,00 m = 590,00 m. umpluturi din deseuri de cariera, in spatele trotuarului din pavele, pentru racordarea acestuia cu terenul natural; demolarea lucrarilor existente pe zona lucrarilor proiectate; excavatii deasupra nivelului apei si sub nivelul apei pentru realizarea sectiunii proiectate; indepartarea depunerilor de material aluvionar din zona danelor 2-5, pentru asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul apei cu draga cu cupe sau draga refulanta (V = ~ mc). OBIECT 3 Suprainaltare danele 6 10, intre cotele +5, ,00 m etiaj local Corabia, h = 1,50 m, L = 620,00 m; Pereu din dale prefabricate de beton armat 1,00 x 1,00 x 0,20 m dispuse in sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului existent +5,50 m etiaj local si cota coronamentului proiectat +7,00 m etiaj local; Pentru obiectul 3, au mai fost cuprinse urmatoarele lucrari: refacerea platformei betonate la cota +7,00 m etiaj local, cu latimea de 10,00 m, pe toata lungimea frontului de acostare L = 620,00 m; umpluturi compactate din deseuri de cariera intre cota coronament actual si cota coronament suprainaltat; desfacerea grinzii de coronament din beton existente si refacerea ei la cota +7,00 m etiaj local, L = 620,00 m; 28

30 desfacerea ancastramentelor de ape mari din beton armat si refacerea lor la cota +7,00 m etiaj local, 5 buc.; realizarea stratului drenant din piatra sparta si balast sub pereul din dale de beton; binte de amarare din beton armat, cate doua buc. pentru fiecare dana, total 10 buc.; prelungirea scarilor de acces existente pana la cota coronamentului proiectat +7,00 m etiaj local; demolarea lucrarilor existente pe zona lucrarilor proiectate; excavatii deasupra nivelului apei pentru realizarea sectiunii proiectate; indepartarea depunerilor de material aluvionar din zona danelor 6-10, pentru asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul apei cu draga cu cupe sau draga refulanta (V = ~ mc) Descrierea functionala Din punct de vedere functional, toate danele indeplinesc acelasi scop si anume acostarea la cheu a navelor in vederea operarii si anume a efectuarii operatiunilor de descarcare/incarcare a marfurilor generale. La cheurile pereate din danele 1 10 vor putea fi montate pasarele si pontoane (gabare de 500 t) si vor putea acosta navele fluviale de pana la maxim tdw Modul de operare actual si de perspectiva. Tehnologii Tehnologia de executie a lucrarilor de infrastructura prevazute va fi functie de dotarile de care va dispune constructorul, avizata de proiectantul lucrarilor in fazele urmatoare de proiectare si de beneficiar (CN APDF SA Giurgiu). Principalele utilaje care vor fi folosite pentru realizarea lucrarilor vor fi cele specifice executiei lucrarilor de constructii hidrotehnice, dintre care, cele mai importante sunt: utilaje pentru realizarea terasamentelor (excavatii si umpluturi), atat de la apa cat si de la uscat; mijloace de transport terestre sau plutitoare pentru transportul materialelor (pamant, piatra bruta, beton, apa, prefabricate, semifabricate, etc); macarale plutitoare si de uscat; utilaje de compactare a umpluturilor si altele. Organizarea de santier va fi amplasata in zona cladirii capitaniei portului, pe terenul din spatele platformei betonate, existente la danele Din punct de vedere al modului de operare, prin lucrarile de infrastructura prevazute la danele 1 10 din portul Corabia, se creeaza frontul de acostare pentru navele care tranziteaza portul, care va avea o lungime totala de 1.260,00 m, dupa realizarea tuturor lucrarilo In prezent, in portul Corabia se deruleaza urmatoarele fluxuri operationale: 29

31 intrare iesire mijloace de transport auto; acostare la cheu a navelor fluviale care efectueaza transportul naval al marfurilor; operare (incarcare - descarcare) si stationare nave. Tipul de marfa care se manipuleaza in prezent este: cereale. Tipurile navelor fluviale si maritime care se opereaza in port sunt: slepuri impinse de t, barje de 1.000, t. Pe suprafetele de teren pe care se desfasoara in prezent activitatea portuara in portul Corabia sunt amplasate obiectele (cladiri, cai si instalatii de transport) necesare in procesul tehnologic de incarcare, descarcare, transfer si depozitare de marfuri si anume: silozuri de cereale, benzi transportoare cu toate instalatiile aferente (cabina de comanda, fosa si elevator), ateliere de reparatii, vestiare, birouri, cladire administrativa, magazii containere etc. Operatorul dispune de utilajele si mijloacele de transport necesare pentru desfasurarea activitatii. Exista in amplasament si o cale ferata de manevra care este dezafectata si se va putea reface in functie de necesitatile operatorilor portuari care isi vor desfasura activitatea in port in viitor. Dupa dezvoltarea portului in urma executiei lucrarilor prevazute in prezenta documentatie, se creeaza conditiile pentru ca activitatea in port sa se diversifice. Prin dotari suplimentare ulterioare in suprastructura, danele vor putea fi amenajate si pentru descarcare/incarcare marfa, in functie de necesitatile de dezvoltare ale operatorului portuar care isi va desfasura activitatea in zona si prin investitia acestuia, fara a periclita stabilitatea lucrarilor de infrastructura si numai cu avizul CN APDF SA Giurgiu si al proiectantului lucrarilor. La fazele urmatoare de proiectare se vor stabili regulile de exploatare pentru constructiile executate, care vor trebui respectate pentru a nu fi pusa in pericol stabilitatea acestora. Astfel, operatorii portuari care isi vor desfasura activitatea pe platforma portuara vor avea obligatia sa respecte conditiile impuse de siguranta in exploatare pentru lucrarile de infrastructura puse la dispozitie de catre CN APDF SA Giurgiu, nefiind permisa depozitarea in apropierea coronamentului a marfurilor grele si nici amplasarea in aceasta zona a utilajelor de cheu. Dupa finalizarea lucrarilor de infrastructura, se recomanda sa fie executate de catre beneficiar sau operatorii portuari interesati si platformele aferente pentru ca aceste obiecte sa poata fi utilizate la intreaga capacitate, in scopul producerii de venituri Concluzii Au fost prevazute urmatoarele lucrari: OBIECT 1 - Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, in solutia cheu fluvial pereat, cota coronament variabila +7, ,00 m etiaj local, L = 70,00 m; OBIECT 2 - Cheu fluvial pereat in danele 2-5, cota coronament +7,00 m etiaj local, L = 520,00 m; OBIECT 3 - Suprainaltare cheu fluvial pereat in danele 6 10 intre cotele +5, ,00 m etiaj local, L = 620,00 m. 30

32 Prin acestea, se va realiza un front de acostare in lungime de 1.260,00 m care va insuma si dana nr. 1, reabilitata anterior. Capacitatea de operare a portului, dupa executie, va fi de t/an (in anul 2020) respectiv t/an in anul Nava de calcul este barja de 1500 tdw. Zona de racord intre danele 1 si 2 (L = 70,00 m) si cheul pereat fluvial din danele 2 5 (L = 520,00 m) vor fi amenajate cu pereu din dale prefabricate de beton armat, asezat pe filtru invers. La baza pereului se vor monta casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta inglobate in protectie cu anrocamente. Imbracamintea din anrocamente se va aseza pe o saltea mixta de geosintetic bistratificat si fascine. Cota coronamentului va fi variabila intre +7, ,00 m etiaj local pe zona de racord si va fi +7,00 m etiaj local la danele 2 5. Cota fundului va fi -3,50 m etiaj local. Suprainaltarea danelor 6 10 a rezultat ca fiind necesara intrucat intre data executiei si perioada actuala au avut loc depasiri ale nivelului Dunarii fata de nivelul inregistrat anterior datei proiectarii, zona devenind inundabila si deci lipsita de interes pentru operatorii portuari. Suprainaltarea se va realiza prin prelungirea pereului existent intre cotele +5, ,00 m etiaj local. Prin realizarea lucrarilor de infrastructura la danele din portul Corabia, beneficiarul va putea raspunde solicitarii tuturor operatorilor portuari care vor dori sa desfasoare activitati in zona. Fondurile necesare realizarii investitiei vor fi obtinute de la bugetul de stat si prin accesarea unei finantari a unui program al Uniunii Europene, si anume POS-T, Axa prioritara 2, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale OPERATIUNEA - Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene. 1.6 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE Se apreciaza ca durata de executie a lucrarilor este de circa 12 luni, lucrarile realizandu-se intr-o singura etapa. in perioada Conform HG nr / 2004 Catalogul mijloacelor fixe şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, pentru construcţiile hidrotehnice din piatră (Art ) se prevede o durată de funcţionare de ani. Pentru perioada de functionare se va întocmi la faza următoare a proiectului un Program pentru asigurarea urmăririi curente a comportării în timp a lucrării în baza Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii (art.18), HG nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea în construcţii şi Ordinului nr. 57/N/ privind aprobarea Normativului privind urmărirea comportarii în timp a construcţiilor indicativ P 130/1999. Proiectul nu prevede activităţi viitoare de dezafectare pentru lucrările hidrotehnice executate. 31

33 1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE NATURALE SI ENERGETICE FOLOSITE În perioada de realizare a lucrărilor prevăzute în proiect, principalele surse de energie vor fi carburanţii necesari funcţionării utilajelor de construcţie pentru punerea in opera a lucrarilor proiectate. Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in tabelul 1 se prezinta informatii privind productia si necesarul de resurse energetice pentru realizarea lucrarilor. Producţie Denumire Săpături la uscat si sub nivelul apei Tabel 1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Cantitati Denumire Consumuri Furnizor totale anuale ~ mc Motorina Statii/depozit de combustibili din zona Umpluturi in spatele casetelor si racordare la terenul natural in spatele trotuarului, prism anrocamente mc Balast, piatra sparta, anrocamente Cariere autorizate (Turcoaia, Macin) Motorina Statii/depozit de combustibili din zona Peree* ~ mp Ciment Societati comerciale de profil Motorina Betoane* (casete mc Ciment Statii de beton prefabricate, grinda coronament, Energie electrica ancastramente, acesorii cheu) Transport materiale l Motorina Statii din zona * Nu se produce pe amplasament. În situaţia realizării valorilor maxime prognozate pentru traficul de mărfuri şi materiale, se apreciază că manipularea acestora pe platforme poate fi asigurată cu 1 motostivuitor, 1 încărcător frontal şi 1 buldozer. Consumul zilnic de motorină pentru aceste utilaje este apreciat la 300 l pentru 8 ore de funcţionare. In perioada de functionare, expedierea mărfurilor pe uscat şi pe apă din port către diverşi beneficiari include şi transportul acestora pe auto. În incinta portului, pentru expedierea a cca t pe zi de mărfuri şi materiale vor fi necesare cca. 200 de curse de vehicule grele (camioane, basculante, tractoare cu remorcă). 32

34 Aceste vehicule grele vor consuma, in total, pentru un parcurs în incinta portului de cca. 600 m fiecare, cca. 40 l. Având în vedere şi circulaţia unor autoturisme, manevrele pe spaţii reduse, etc. se poate aprecia că, zilnic, consumul de carburanţi (motorină şi benzină) în incinta portului pentru mijloacele de transport este de cca. 100 l. Consumul total de carburanţi pentru activitatea portuară este estimat la cca. 400 l pe zi şi traficul auto zilnic cca. 200 vehicule grele. Pentru realizarea proiectului vor fi necesare anumite cantitati de materiale ca: piatra sparta, balast, beton, mortare de ciment. Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se apreciază că betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializaţi, sarcinile constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale. În incinta portului, distanţa medie de transport a materialelor de construcţie nu va depăşi 300 m. În cazul aprovizionării pe apă, distanţele de transport de la barje la amplasamentul lucrarilor, vor fi mai mici, de max. 200 m. Volumul necesar de resurse naturale este reprezentat de balast si piatră spartă - cca m 3 Referitor la resursele naturale necesare construirii lucrarilor se pot rezuma urmatoarele: Unele dintre sursele de balast au statii de concasare si produc agregate pentru beton. Alte surse au statii de selectare si sortare, si produc si alte tipuri de agregate. De asemenea, depozitele de calcar sunt adecvate pentru a fi folosite ca agregate sparte, cu conditia sa fie selectate cu grija. In proiect au fost stabilite anumite sorturi de balast si piatra sparta necesare pentru umpluturi. Impactul generat pe amplasamentul de productie al balastului si agregatelor a fost analizat in documentatia de autorizare de titularul acestor activitati, la agentiile locale pentru protectia mediului pentru obtinerea acordului de mediu si autorizatiei de mediu. Proiectul nu va aduce un impact cumulativ deoarece productia balastierelor si carierelor este acceasi indiferent daca balastierele si carierele respective vor furniza sau nu materiale pentru constructia lucrarilor acestui proiect. Balastul si agregatele care se pun in opera pot genera pulberi la descarcare, la imprastierea cu buldozerul si la nivelare. Pulberile care se pot genera la punerea in opera a balastului sunt in cantitati nesemnificative intrucat in procesul tehnologic de sortare, agregatele sunt spalate pentru indepartarea sterilului. În apropierea orasului Corabia se exploatează importante resurse de agregate de balastieră, pe Dunare, cu rezerve de milioane m 3. Piatra sparta se poate aduce pe Dunare, in barje de la carierele Turcoaia sau Macin. Capacitatea de producţie a acestor balastiere si cariere poate asigura necesarul pentru intreg proiectul. Aceste unitati produc întregul sortiment de produse specifice şi livrează produsele în regim de certificare şi asigurare a calităţii. De regula, furnizorii produselor de balastieră concasate pot asigura inclusiv transportul produselor livrate. 33

35 Decizia finală privind provenienţa acestora va aparţine constructorului care va selecta balastiere si cariere autorizate şi de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic şi de mediu. Astfel, proiectantul a precizat in caietele de sarcini necesare documentatiei de licitatie pentru alegerea antreprenorului, caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii calitatii corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung. Proiectul nu prevede deschiderea de noi balastiere sau cariere. In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilor de intretinere sau reparatii capitale. 1.8 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME SI DESPRE SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in tabelul 2 se prezinta informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice. Tabel 2. Informatii despre materii prime si despre substantele sau preparatele chimice utilizate Materii prime Consumuri totale Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice Categorie Periculos/Nepericulos (P/N) Cod privind principala proprietate periculoasa Agregate naturale* mc N - - Aditivi beton* 1,2 t N - - Faze de risc Motorina* litri P H3B; H6 Inflamabil, toxic Beton* mc N - - Peree* mp N - - Piese metalice înglobate* 4 t N - - Materii prime din instalatiile furnizorilor Resurse naturale Principalele resurse naturale folosite sunt: agregate minerale (piatra sparta, balast, pietris, nisip); apa, lemn pentru cofraje Materii prime 1. Beton de ciment si betoane asfaltice Betonul de ciment si betonul asfaltic/mixtura asfaltica nu se vor prepara pe amplasamentul lucrarii, ele se vor prepara si va fi transportat cu mijloace de transport specifice de la statii de betoane din zona punctelor de lucru. 34

36 2. Prefabricate din beton Materiale prefabricate de beton vor fi fabricate conform dimensiunilor stabilite si vor putea fi aduse din locatii unde exista fabrici specializate. Emulsia cationica pentru amorsare straturi bituminoase, vopseaua si diluantul pentru marcaje vor fi aduse pe amplasamentul lucrarii in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice aplicarii lor. 1. Energie electrica Energie si combustibili Energia electrica necesara desfasurarii activitatilor de constructie, va fi furnizata din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica. 2. Carburanti (motorina, benzina) si uleiuri de motor Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusa de la fronturile de lucru). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în santier în perfecta stare de functionare, având facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie. 1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI Amenajarea noilor facilitati si lucrarile de refacere a pereului degradat se va desfăşura în trei etape: etapa de deschidere ce cuprinde executarea unui releveu topohidrografic, delimitarea zonei de lucru, prin balize permanente de semnalizare; etapa de pregătire, care reprezintă curatarea zonei de lucru, excavaţii pentru realizarea saltelei din geotextil si profilare; etapa de execuţie (construcţie). În toate aceste trei etape, prin activităţile desfăşurate pot fi afectaţi factori de mediu prin mai multe tipuri de poluare, şi anume: poluare sonoră (zgomot şi vibraţii) produsă de funcţionarea utilajelor (excavator, autoîncărcătoare, autogredere); poluarea apei scurgeri accidentale de produse petroliere; poluare atmosferică rezultată ca urmare a operaţiunilor de descărcare şi transport a materialelor de construcţie; precum şi transportul şi descărcarea produselor pe viitoarele cheuri Activitatea ce se va desfăşura în zonă nu va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaţii şi nu va produce nici un fel de poluare biologică. 35

37 Tipul poluării Sursa de poluare Nr. surse de poluare Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi mediu) Poluare de fond Pe zona obiectivului Pe zonele de protecţie/restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei în vigoare Fără măsuri de eliminare/ reducere a Cu implementarea măsurilor de eliminare/reducere a poluării Măsuri de eliminare/reducere a poluării Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport Tabel 3. Informatii despre poluantii generati de activitatile de constructie Poluare calculată produsă de obiectiv şi măsuri de eliminare/reducere Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate, cu luarea în considerare a poluării de fond Sonoră Praf Gaze de ardere Funcţionarea utilajelor Operaţiunile de descărcare a materialelor prime Operaţiunile de descărcare a materialelor prime Radiaţie electromagnetică Radiaţie ionizantă Poluare biologică db mg/m 3 Reducerea la minimum a nr. de utilaje şi utilizarea de motoare moderne Drumurile de acces vor fi stropite cu autocisterna 4 Motoare cu catalizatori Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul 36

38 1.9.1 Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de executie Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului propus sunt reprezentate de fondul natural si de activitatile specifice portuare (incarcare-descarcare marfuri). Procesele tehnologice de executie (sapaturi, umpluturi la cheu, vehicularea materialelor de constructie etc.) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot. In perioada de executie sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza: in fronturile de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurilor proiectate etc.) la care se adauga aprovizionarea cu materiale. pe trasele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii. Conditiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor si de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi: fenomenele meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradul de temperatura; absorbtia undelor acustice de catre sol; absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura; umiditate relativa; topografia terenului; vegetatie. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieriprivind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza. Utilajele folosite si puteri acustice asociate aproximative: buldozere Lw db(a) incarcator Wolla Lw db(a) excavator Lw db(a) compactor Lw db(a) autobasculante Lw db(a) Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (anrocamente, prefabricate beton etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si 20 tone. 37

39 Pentru perioada de construire, zgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor. Zgomotul in camp indepartat, este influentat de mai multi factori externi, printre care viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si de vant, absorbtia undelor acustice de catre sol (efectul de sol), absorbtia in aer (functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului), topografia terenului si tipul de vegetatie Niveluri de zgomot si vibratii la limitele incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat in perioada de executie Cele mai apropiata localitate de lucrarile proiectate este orasul Corabia. Distantele de la fronturile de lucru pana la primele zone locuite este de cca 1,5 km. Pentru evaluarea valorilor traficului de santier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a vehiculelor de 20 t (supradimensionat in cazul prezentului proiect). Traficul mediu zilnic in santier este apreciat la 10 vehicule grele. Aceste valori trebuie considerate orientative, ipotezele de calcul presupunand o activitate uniforma pe lungimea sectorului in lucru. Este evident ca, functie de evolutia lucrarilor si modificarea fronturilor de lucru, in unele zone valorile de trafic ce se vor realiza vor fi substantial diferite de cele medii mentionate mai sus. Zgomotul generat de traficul de santier se propaga atenuat functie de distanta de sursa. Nivelurile de vibratii se atenueaza cu patratul distantei astfel ca cele produse in santier nu vor fi sesizate in zonele locuite. Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot se estimeaza ca in santier, in zona fronturilor de lucru nu vor exista niveluri de zgomot care sa depaseasca 75 db(a). Dozele de zgomot nu vor depasi valoarea de 87 db(a), admisa de normele de protectia muncii. La parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc santierul, se pot genera niveluri echivalente de zgomot, peste 50 db(a), daca numarul trecerilor depaseste 20. Se inregistreaza niveluri echivalente de zgomot de db(a) in cazul unui numar de treceri de ordinul a 100. Traficul mijloacelor de lucru prin localitati trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65 db. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune evitarea pe cat posbil a traficului mijloacelor de lucru prin localitati, precum si esalonarea numarului trecerilor acestor mijloace de transport. Incinta portului Corabia se încadrează în categoria incintelor industriale din mediul urban pentru care se admite la limita incintei maxim Leq=65dB(A). Conform calculelor efectuate prin metodologia franceza cuprinsa in Guide du Bruit des Transports Terrestres pentru circulatia mijloacelor de transport, in frontul de lucru, care se desfasoara preponderent in lungul drumului, in cadrul unei fasii de 20 m latime de o parte si de alta a axului, si pentru valorile medii ale traficului de 20 vehicule grele/zi, nivelul sonor echivalent la marginea acestei fasii va fi mai mic dar apropiat de db(a). La cca m lateral fata de axul drumului, Leq va fi de ordinul a db(a). Aceste evaluari sunt valabile in cazul realizarii ipotezelor de calcul privind traficul mediu si traseele de circulatie a mijloacelor de transport. Conform estimarii facute mai jos, traficul de lucru în zonele localitatilor traversate, nivelurile de zgomot la marginea soselelor nu ating Leq. 24h mai mari de 65dB(A) la marginea soselelor, valoare limita impusa de STAS / 1 80 si pentru drumurile folosite (categoria I -III). 38

40 La trecerea autobasculantelor/utilajelor grele prin localitati pot apare niveluri ridicate ale intenstitatii vibratiilor. Masuratorile efectuate pentru monitorizarea vibratilor la trecerea utilajelor de transport cu produse de cariera au aratat ca pentru locuintele situate la cca 10 m de drum, nivelul vibratiilor este de vibrar si se incadreaza in valorile admise (30 vibrar). Se recomanda totusi evitarea pe cat posibil a traficului prin localitati folosind drumurile locale/agricole de ocolire. Nivelul admisibil de zgomot Leq=65dB(A) poate fi depăşit cu 2-3 db(a) pe perioade scurte, în situaţia suprapunerii mai multor activităţi (operaţiuni portuare, transport şi vehiculare materiale de construcţie, compactare). Pe străzile laterale şi de acces în port, nivelele de zgomot se vor situa în intervalul Leq=63-67dB(A), niveluri admisibile. Tabel 4. Estimarea poluarii sonore generate de traficul de santier Distanta de la marginea frontului de lucru (m) Leq pentru platforma drumului 10 m Masuri si echipamente de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei lucrarilor: Limitarea traseelor ce strabat zonele locuite si zonele sensibile din cadrul celor 2 arii protejate din vecinătatea amplasamentului, de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante; Eşalonarea judicioasă a activităţilor de construcţie şi reducerea perioadelor de activitate simultană a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicată; Execuţia lucrărilor generatoare de zgomote semnificative în timpul zilei; Organizarea şi dirijarea circulaţiei utilajelor şi mijloacelor de transport în scopul fluentizării traficului; Monitorizarea acustică a amplasamentului şi adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; In cazul unor reclamatii din partea populatiei se vor modifica traseele de circulatie. Referitor la măsurile adecvate de reducere a impactului acustic se apreciază că nu este cazul prevederii în proiect de măsuri constructive de tipul panourilor fonoabsorbante. 39

41 In perioada de executie, in fronturile de lucru si pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fara a depasi 87 db(a) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 8 ore. Aceste niveluri se incadreaza in limitele acceptate de normele de protectia muncii Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de operare Principala sursa generatoare de zgomot datorata functionarii obiectivului este reprezentata de traficul auto in port. În perspectiva modernizarii portului şi creşterii valorilor de trafic de mărfuri şi materiale conform prognozei, nivelul de zgomot în port şi la limita incintei se va amplifica. În cazul mai multor puncte de lucru în lungul platformei, ceea ce corespunde mai multor surse se zgomot, suprapunerea efectelor acestora conduce la amplificarea nivelului de zgomot corespunzător unei singure surse cu 2-3dB(A), ceea ce permite prognozarea unui nivel de zgomot la marginea incintei sub (Leq) 65dB(A), valoare admisibilă. În cazul neimplementării proiectului, nivelul de zgomot se va păstra, având în vedere faptul ca amplasamentul studiat se situează într-o zonă deja afectată de activităţi industriale SURSE DE RADIATII Pentru perioada lucrărilor de constructii echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează radiaţii electromagnetice care se situează însă la un nivel prea scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului si zonelor locuite. Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuţia lor nu generează radiaţii ionizante. Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radiaţii ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA Activitatea ce se va desfăşura în zonă nu va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaţii şi nu va produce nici un fel de poluare biologică. Poluarea asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol) in etapa de executie si operare a noilor facilitati portuare este tratata in cadrul capitolelor specifice DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE Fezabilitatea si viabilitatea proiectului sunt evaluate sub 2 scenarii separate, conform principiilor metodei incrementale de analiza: scenariul Fara proiect datorita unei degradari accentuate a infrastructurii portuare din aria Proiectului (zona danelor 2 5) si inexistentei unei infrastructuri in zona de racord intre danele 1 si 2, acest scenariu va fi asimilat variantei Do Nothing, respectiv nu se realizeaza 40

42 nici o investitie, dar nici nu se obtin venituri din activitatea de exploatare, intrucat portul poate deveni curand inoperabil; scenariul Cu proiect, defalcat pe cele trei obiecte de investitii. Aceste scenarii vor fi prezentate detaliat la Capitolul 5 ale prezentului raport ANALIZA ALTERNATIVELOR INFORMATII DESPRE PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI Suprafata totala a incintei portuare este de 22,80 ha, zona fiind destinata exclusiv activitatilor portuare specifice. Accesul principal in port se realizeaza prin DJ 543, DJ 544 A si in continuare legaturi la DN 54A si DN 54. Terenul ce va fi ocupat de lucrari este concesionat de CN APDF SA Giurgiu (Administratia Porturilor Dunarii Fluviale), prin contractul de concesiune nr / incheiat intre Ministerul Transporturilor si CN APDF SA Giurgiu. Lucrarile de infrastructura la danele 1 10 din Portul Corabia se afla pe malul natural al Dunarii, chiar pe taluz. Lucrarile ocupa si o parte din platforma portuara, datorita suprainaltarii platformei in zona din aval a frontului de acostare (danele 3 10), unde cota actuala a platformei este mai jos decat cota proiectata. Un alt considerent pentru care lucrarile s-au extins si pe platforma portuara este realizarea de lucrari minimale (trotuar la danele 2 5 si platforma betonata la danele 6 10), care sa asigure protectia impotriva factorilor de mediu a lucrarilor de infrastructura din partea superioara a taluzului, respectiv a filtrului invers de sub pereul din dale de beton si a umpluturii de sub acesta. Suprafetele de teren ocupate de lucrari sunt urmatoarele: OBIECT 1 - Zona de racord intre danele 1 si 2: mp pe taluz; mp pe platforma portuara. OBIECT 2 - Zona danelor 2 5: mp pe taluz; mp pe platforma portuara. OBIECT 3 - Zona danelor 6 10: mp pe platforma portuara. Rezulta o suprafata totala ocupata de lucrari de mp, din care mp pe taluz si mp pe platforma portuara. Toate aceste suprafete vor fi ocupate definitiv. 41

43 Suprafata de teren din albia Dunarii, pe care se vor executa lucrarile de excavatii sub nivelul apei pentru asigurarea adancimii de navigatie este de ~ mp. Aceasta nu reprezinta suprafata de teren ocupata de lucrari. Terenul identificat mai sus prin Certificatul de Urbanism nr. 64 / , este liber de sarcini. Conform PUG si a Regulamentului local de urbanism aferent, terenul se afla in subzona de unitati industriale existenta INFORMATII PRIVIND MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA Lucrarile de infrastructura portuara care fac obiectul prezentei documentatii nu necesita racord la utilitati. In faza de executie a lucrarilor, racordarea la utilitatile necesare pe perioada executiei intra in sarcina constructorului, atat din punct de vedere al stabilirii necesarului si a solutiei cat si din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu utilitati (apa, energie electrica), constructorul poate utiliza reteaua de utilitati proprie portului, cu obligatia de a avea toate avizele necesare in acest scop. Portul Corabia nu dispune de retea de canalizare proprie, utilizand reteaua de canalizare a orasului, pentru deversarea apelor uzate menajere. La fel va proceda si executantul lucrarilor, care va suporta din fonduri proprii costul lucrarilor de racordare la aceasta retea. Operatorul portuar care va utiliza lucrarile de infrastructura portuara dupa terminarea executiei isi va stabili necesarul de utilitati, in functie de activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare in zona, de utilajele pe care le va avea in dotare si cu respectarea tuturor normativelor pentru proiectarea si calculul retelelor de utilitati si a normelor de protectia mediului. Drumul principal de legătură al portului cu reţeaua de drumuri nationale sunt DJ 543 si DJ 544 A Analizând traficul de perspectivă al portului Corabia, poziţia portului pe Dunăre, traficul portuar şi logistica, fluxurile şi relaţiile de transport, se estimeaza ca volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea portului Corabia nu va presupune noi legături de drum. Nu sunt prevazute modificari ale cailor de acces existente. 42

44 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1 CATEGORII DE LUCRARI PROIECTATE Tabel 5 Grupe de lucrari cuprinse in proiect Lucrari de baza Lucrari auxiliare Lucrari hidrotehnice - Excavatii la uscat si sub nivelul apei - Pozare saltea mixta - Executie prism de anrocamente - Strat de fundare, confectionare si pozare - casete din beton prefabricate umplute cu - piatra bruta - Umplutura in spatele casetelor - Pregatire rambleu taluz, pozare filtru - geotextil si dale prefabricate pereu - Executie grinda beton la coronament, ancastramente din beton armat si alte - accesorii de cheu - Executie trotuar pavat cu pavele din - beton prefabricat - Executie umpluturi pentru racordare la - terenul natural in spatele trotuarului si imbracaminte macadam Lucrari de amenajare a organizarii de santier Lucrari de refacere a mediului afectat. 2.2 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE PROPUSE, A TEHNICILOR SI ECHIPAMENTELOR NECESARE ALTERNATIVELOR AVUTE IN VEDERE Principalele procese tehnologice propuse, tehnicile si echipamentele necesare se prezinta in subcapitolele urmatoare Executia lucrarilor de baza cuprinse in proiect În capitolele anterioare s-au prezentat principalele lucrări hidrotehnice care fac obiectul proiectului de modernizare a portului. Lucrările prevăzute sunt în principal construcţii hidrotehnice. Utilajele necesare pentru execuţia lucrărilor sunt utilajele folosite în mod curent pe şantierele de construcţii: excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare, macarale, dragă absorbantrefulantă, autobasculante. Impactul activităţilor de construcţie va fi analizat în continuare conform procedurilor curente de evaluare a impactului şantierelor de construcţii. Pe baza unei analize preliminare a categoriilor şi volumelor de lucrări necesare realizării obiectivului se poate aprecia că şantierul nu va dispune de staţii proprii de betoane de ciment, staţie de sortare agregate minerale, cariere de piatră, balastiere. 43

45 Apreciem că volumele de lucrări, deşi semnificative, nu justifică deschiderea de cariere de piatră şi balastiere, procurarea de instalaţii de betoane. Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se va lua in considerare varianta in care betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializaţi, sarcinile constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale. Pentru execuţia acestor lucrări vor fi necesare excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare, autobetoniere, macarale. Având în vedere productivităţile orare ale utilajelor şi volumele de lucrări de mai sus, numărul necesar de ore de-funcţionare a utilajelor este de ore pentru fiecare tip de utilaj, valori mai reduse de ore revenind buldozerelor, compactoarelor, macaralelor, valori de ore revenind încărcătoarelor, excavatoarelor. Graficul de execuţie şi necesarul de utilaje vor fi stabilite de constructorul obiectivului. Pentru evaluarea impactului asupra mediului în perioada de execuţie a lucrărilor de modernizare a portului se apreciază că principalele efecte adverse sunt generate de activitatea utilajelor de construcţie şi a mijloacelor de transport, activitate ce produce, în principal, poluarea aerului ca urmare a arderii carburanţilor în motoare şi poluare sonoră, ca urmare a funcţionării motoarelor şi circulaţiei; trebuie avute în vedere şi poluarea aerului cu particule materiale/praf rezultate din circulaţia şi vehicularea materialelor, pierderile accidentale de carburanţi, accidentele, etc. Comparativ cu alte lucrări de infrastructură (reabilitări de drumuri naţionale, construcţie de autostrăzi, căi ferate) volumele de lucrări pentru reabilitarea si modernizarea portului Corabia sunt reduse. Se apreciază că perioada de execuţie propusă de 12 luni este suficientă pentru realizarea principalelor volume de lucrări de săpături, umpluturi, betoane, etc. prin folosirea unui parc de utilaje relativ redus, cu activitate intermitentă. În zilele de activitate a acestui parc de utilaje şi mijloace de transport, consumul de motorină pentru 1-2 excavatoare, 1-2 buldozere, 1 compactor, 1 încărcător, 1 draga poate ajunge la cca. 800 l/zi respectiv cca. 100 l/oră Executia lucrarilor auxiliare cuprinse in proiect Organizarea de santier Avand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca este suficienta o singura organizare de santier. In urma vizitelor efectuate in teren si discutiilor cu factorii implicati s-a propus amplasarea organizarii de santier in imediata apropiere a lucrarilor, in zona platformelor betonate existente ale portului. Mai exact, organizarea de santier va fi amplasata in zona cladirii capitaniei portului, pe terenul din spatele platformei betonate, existente la danele Antreprenorul va obţine toate autorizaţiile necesare din partea autorităţilor locale în vederea amplasării şantierului pe cheltuială proprie. Antreprenorul care va câştiga licitaţia de execuţie va notifica Agentia pentru Protectia Mediului Olt in vederea precizarii exacte a locatiei selectate a organizarii de santier si detalierea facilitatilor necesare. Organizarea de şantier vor cuprinde spaţii de cazare/birouri de tipul containerelor, atât pentru antreprenor cât şi pentru consultantul lucrării. Se vor amenaja spatii de depozitare pentru materiale 44

46 si utilaje şi zone de parcare pentru utilaje si echipamente. Acestea vor fi amplasate şi construite pe suprafata platformelor portuare existente, fara ocuparea unor suprafete suplimentare de teren. La finalizarea lucrarilor suprafetele ocuptate se vor readuce la starea initiala ocuparii acestora. Având în vedere că în acest moment suprafetele respective sunt antropizate, (partial betonate, drumuri degradate) nu se poate pune problema unor lucrări pentru a le aduce la starea initiala În cadrul organizării de şantier se va organiza stocarea temporară şi colectarea deşeurilor în containere etanşe depozitate în locuri special amenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza prin intermadiul firmelor specializate. Se va asigura organizarea funcţională a incintei organizării de şantier astfel încât desfăşurarea activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în funcţie de specific (depozitare, spaţii manevră etc.). Principalele lucrări necesare organizării de şantier sunt: amplasarea construcţiilor temporare modulare (containere) sau realizarea unor construcţii temporare de tipul magaziilor; crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale, daca acesta nu exista deja; organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor; lucrări pentru realizarea conectării la reţelele de utilităţi existente în zonă daca se considera necesar; acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora; asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona amplasamentului; masuri si echipamente pentru prevenirea si stingerea incendiilor. Tinand cont de durata lucrarilor, dotarile aferente fiecarei organizari de santier pot fi: cladirea administrativa; parcaj autovehicule de transport; dotari pentru PSI. Pentru a asigura condiţii igienico-sanitare lucrătorilor la locul de muncă se vor lua următoarele măsuri: vor fi prevăzute grupuri sanitare; vor fi prevazute truse de prim ajutor şi vor fi disponibile la toate punctele de lucru pe şantier; întreg personalul va fi instruit să acorde prim ajutor; serviciile de asistenţă pentru urgenţe medicale vor fi furnizate de unităţile medicale cele mai apropiate. Contractantul este obligat să respecte cerinţele Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/ de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.). 45

47 Managementul materialelor Pentru realizarea lucrarilor propuse in proiect, se vor folosi urmatoarele tipuri de materiale care pot fi: agregate de balastiera, cariera materiale metalice, materiale speciale de instalatii etc. care se transporta cu mijloace auto de la furnizori si care pot ajunge direct la locul de punere in opera sau sunt depozitate iin depozite intermediare din organizarea de santier. Carburantii si lubrefiantii pentru utilaje si mijloacele de transport se pot aduce cu mijloace auto, ajungand in punctele de alimentare din organizarea de santier. Apa necesara pentru prepararea mortarelor udarea suplimentara a terasamentelor, stropirea drumurilor de incinta, precum si pentru alte scopuri, se va asigura, din reţeaua locala. O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor mecanizate. Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în: masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si documente de calitate, iar pentru pamânturi din determinari facute în santier; masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din documente de transport, cântariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare; masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare corespunzatoare; masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind practic numai utilajele specifice: autoîncarcatoare, stivuitoare, macarale etc.; masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare, descarcare care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie; masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a cailor de santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast, stropire; masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de transport acoperite Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de făcut în aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluării impactului fiind dependente direct de antreprenor, de utilajele şi tehnologia folosite, de experienţa acestuia şi disciplina muncitorilor. După cum s-a menţionat mai sus, impactul prognozat asupra solului poate fi apreciat ca redus şi temporar. 46

48 Impactul posibil, local, l-ar putea constitui pulberile/praful generat de traficul, limitat numai la perioada dinainte de începerea lucrărilor prevăzute când se vor transporta elementele necesare pentru amenajarea utilitătilor unui santier. Un alt impact posibil il pot provoca apele uzate care vor rezulta de la organizarea de santier. Se va impune respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA 001/2005 in cazul in care acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs de apa. Daca apele uzate se vor evacua in reţeaua de canalizare existenta, concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA 002/2005 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor. Daca, dupa epurare apele uzate menajere se vor descarca pe terenurile invecinate, propunem impunerea respectarii limitelor stabilite prin STAS Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole. Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcţie chiar daca aceasta a fost amplasata si a functionat intr-o zona cu caracter industrial. În ansamblu, luând în considerare situatia actuală a amplasamentului si prin respectarea celor de mai sus, impactul organizării de santier asupra solului poate fi considerat redus şi temporar. La finalizarea lucrărilor de construcţie se vor obţine autorizaţii de finalizare a lucrărilor de la autorităţile de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în perioada organizării de şantier Sursele de poluanţi în timpul organizării de şantier sunt reprezentate de: circulaţia autovehiculelor si utilajelor; activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier; apele meteorice cazute pe platforma pe care este amplasata organizarea de santier Activitătile din cadrul organizarii de santier poate genera surse de poluare a apelor de suprafata si a solului, cu ape uzate sau cu deseuri menajere, cu hidrocarburi sau diverse substante toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative in cazul in care nu se iau masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea de santier si panza freatica (de exemplu, panza freatica nu trebuie sa devina in nici un caz emisar pentru apele fecaloid-menajere generate in cadrul organizarii de santier). Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcţie conform prevederilor Planului de Management de Mediu. Planul de management de mediu conţine măsurile de reducere a impactului pe toată durata de viaţă a investiţiei: execuţie (demolare, construcţie), funcţionare şi dezafectare. Planul de 47

49 management de mediu are două secţiuni: Planul de reducere a impactului asupra mediului şi Planul de monitorizare. Planul de management de mediu pentru execuţie este un document întocmit de furnizor/executant/prestator pe baza Planului de management de mediu, aprobat de reprezentantul companiei, care conţine măsurile detaliate de reducere a impactului de mediu, adaptate la tehnologiile şi echipamentele utilizate pe toată perioada execuţiei lucrării, prin care se garanteaza implementarea conditiilor impus prin Acordul de mediu, precum si altor conditii din legislatia de mediu Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu În perioada de construcţie, respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului în activitatea de construcţii se referă si la măsurile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de santier. Aceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea carburanţilor şi alimentarea utilajelor, semnalizarea şi împrejmuirea organizarii de santier, instruirea personalului, etc. interzicerea depozitării de materiale de construcţii direct pe sol, fara impermeabilizari prealabile; amenajarea si delimitarea zonei de colectare teporară si depozitare a deseurilor; depozitarea substanţelor periculoase se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în spaţii cu acces restricţionat, acoperite, pe o suprafaţă impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament conform legislatiei specifice. Acestea vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni; controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile publice; curăţarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate menajere, evitându-se astfel apariţia unor situaţii de risc pentru sănătatea populaţiei; se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot. autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator si vor fi menţinute intr-o stare bună de funcţionare, având reviziile la zi; curăţarea săptămânală a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a deşeurilor. Nu se consideră necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Utilajele vor stationa de regula pe platforma drumului, iar materialele folosite pentru constructie se vor depozita pe cat posibil pe platforma drumului sau în imediata vecinatate a acestuia. Lucrarile vor fi semnalizate atat in timpul zilei cat si in timpul noptii si in masura in care este posibil se va asigura paza punctului de lucru. 48

50 Balastul utilizat va fi preluat de la una din balastierele autorizate din zona. Betoanele vor fi aduse de la cea mai apropiata statie de betoane din zona. Alimentarea cu apa tehnologica la frontul de lucru se va face cu cisterna. Apa folosita nu trebuie sa contina particule în suspensie conform STAS Pentru personalul muncitor apa potabila va fi transportata la punctele de lucru aflate pe traseul lucrarilor în bidoane de plastic. 2.3 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE Lucrarile prezentate mai sus nu presupun activitati importante de dezafectare. Pe amplasament nu se afla cladiri, depozite sau alte constructii. Pentru investiţia propusă în Portul Corabia, durata de viaţă pentru care e proiectata este de 35 de ani, conform normativelor. In aceasta perioada de timp, lucrarile necesare vor fi cele de intretinere, iar dupa perioada normata, lucrarile vor fi eventual reparatii capitale, daca este cazul. Structurile în contact cu apa trebuie să reziste în medii agresive, de preferat fără, sau cu foarte puţină întreţinere. Este prevazuta numai dezafectarea facilitatilor organizarii de şantier la finalizarea constructiilor. 2.4 LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI Avand in vedere gradul de antropizare al amplasamentului lucrarilor si specificul lucrarilor, nu sunt prevazute lucrari speciale de refacere a amplasamentului de tipul inierbarilor, plantarilor de vegetatie, arbusti, etc. Organizarea de santier va fi amplasata pe platformele portuare existente si nu va ocupa suprafete de teren natural. Se va proceda la retragerea utilajelor de constructii si transport de pe amplasament si se va trece la dezafectarea organizarii de santier. Întreaga zonă utilizată temporar pentru lucrările de construcţie va fi curăţată (toate materialele şi deşeurile generate de desfăşurarea lucrărilor de constructie si cele conexe vor fi îndepărtate), astfel încât să se creeze conditiile de utilizare a zonei în cadrul activitătilor portuare. 49

51 3. DESEURI 3.1 GENERAREA DESEURILOR In perioada de executie Regimul gospodaririi deseurilor produse în timpul executiei va face obiectul organizarii de santier. În conformitate cu reglementarile în vigoare, aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la rampa de depozitare pentru care exista acceptul lor. Aceste deseuri sunt de urmatoarele tipuri: menajere sau asimilabile; deseuri provenite din materiale de constructii, precum si materialele rezultate din spargerea betoanelor existente; deseuri lemnoase rezultate din activitatea curenta de pe santier, inclusiv ambalaje; Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prezentata in Anexa 2 a H.G. 856/2002. Conform listei mentionate deseurile rezultate in perioada de constructie si amenajare a infrastructurii portuare din portul Corabia, se clasifica dupa cum urmeaza: Deseuri inerte si deseuri acceptate in depozitele de deseuri nepericuloase: o o o o o o o o o o o o Ambalaje de sticla; Beton; Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice fara continut de substante periculoase; Pamant si si materiale excavate sau dragate; : lemn, sticla, materiale plastice; Ambalaje de lemn; Anvelope scoase din uz; Metale (inclusiv aliajele lor) amestecuri metalice; Materiale plastice; Baterii si acumulatori; Hartie si carton; Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine Deseuri acceptate la depozitare in depozitele de deseuri periculoase: o o Uleiuri sintetice de motor; Ulei combustibil si combustibil diesel. 50

52 Antreprenorul are obligatia, conform H.G. mentionate mai sus, sa tina evident lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Pentru proiectul analizat, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile, cuprinse in HG 856/2002. O parte a deseurilor inerte vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in umpluturi cat si pentru lucrari provizorii de rampei, platforme, nivelari etc. În bazele de utilaje si de productie se pot acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane etc. Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. În cadrul procedurii de autorizare a activitătii organizării de santier, vor fi detaliate cantitătile si tipurile de deseuri. Se mentionează că prin etapizarea lucrărilor numărul de utilaje pentru executia lucrărilor nu este semnificativ iar prin contract si Planul de management al mediului antreprenorul va fi obligat să ia toate măsurile pentru a respecta legislatia specifică de gestionare a deseurilor.principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie sunt reprezentate de: Procesele tehnologice aferente etapelor de executie; Activitatile desfasurate in organizarea de santier. Activitatile din bazele de utilaje si statiile de beton vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei al protectiei mediului de catre detinatorii acestora, iar monitorizarea va cuprinde in mod obligatoriu si gestiunea deseurilor Deseuri inerte si nepericuloase Va fi necesara excavarea si indepartarea din amplasament a unor cantitati de pamant mocirlos, sau cu continut mare de material biodegradabil - care vor fi transportate la gropile de deseuri menajere din zona. Deşeurile provenite din materiale de construcţii (resturi de beton, mortar), din punct de vedere al potenţialului de contaminare nu ridică probleme. Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare vor fi colectate selective si depozitate in conteinere în zona special amenajată. Cantitatea de deseuri produsa de o persoana, pe luna, in timpul executiei va fi: 0,50 kg/zi x 22 zile/luna = 11 kg/luna Cantitatea totala de deseuri produsa de cele aprox. 50 persoane pe durata de realizare a lucrarilor proiectate, adica 2 ani, este: 50 lucratori x 11 kg/luna x 24 luni = kg = 13,2 t. Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in prevederile H.G. nr. 856/2002. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri, respectiv cele metalice, pot fi valorificate. 51

53 In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. La sfârsitul saptamânii se vor afecta 2 ore pentru curatenia fronturilor de lucru, când se vor elimina toate elementele care au devenit deseuri. Deseurile reciclabile si cele de ambalaj vor fi colectate diferentiat si valorificate conform legislatiei în vigoare Deseuri toxice si periculoase In afara deseurilor prevazute in proiectul analizat pe santier se vor acumula deseuri specifice activitatilor conexe, cum ar fi: activitatea de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport. Se vor acumula piese schimb (furtune de presiune, filtre auto), anvelope, deseuri electrotehnice (acumulatori auto, becuri si lampi cu halogen), etc. si ambalaje impurificate cu diferite substante chimice sau petroliere, ca urmare a completarii pierderilor. In situatii accidentale pot sa apara pierderi de uleiuri de motor sau hidraulice. În conditii normale de exploatare, practic este exclusa posibilitatea poluarii apelor fluviului datorita pierderilor de hidrocarburi. În conditii de iarna, daca nu se iau masuri de înlaturare a ghetii, ramâne riscul unui accident ce poate conduce la o poluare accidentala a apelor fluviului. În literatura de specialitate se stipuleaza ca o poluare cronica poate fi produsa datorita antrenarii în apele de suprafata a 5 kg/an de hidrocarburi. Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare, avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. în baza Hotărârii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate şi a modificărilor şi completărilor ulterioare, acestea vor fi colectate şi predate la punctele de colectare In perioada de exploatare Deseuri inerte si nepericuloase Functionarea lucrarilor ce urmeaza a se realiza nu este în mod normal producatoare de deseuri. Odata cu terminarea lucrarilor, constructorul are obligatia de a curata complet zona de toate resturile de material si deseuri ramase în urma. În perioada de functionare în functie de sursa de producere si în consecinta de modul de colectare, deseurile se pot împarti în 2 grupe: Deseuri colectate de pe trotuarul amenajat, incluzând: deseuri stradale din curatirea drumurilor, trotuarelor si parcarilor. Deseuri colectate de la nave si din acvatoriul portuar, rezultate din activitatea de navigatie, alcatuite din: deseuri solide colectate de la bordul navelor, ape uzate menajere de la bordul navelor, ape de santina, apa de balast si apa de la spalarea tancurilor petroliere si reziduuri colectate de la suprafata bazinelor portuare. 52

54 Cantitatea de deseuri colectate variaza în functie de numarul de nave ce frecventeaza amenajarea, de tipul, capacitatea si numarul de oameni din echipajul acestora si nu în ultimul rând cu masurile si facilitatile portului. În perioada de execuţie a lucrărilor de modernizare a portului, activitatea portuară se va derula în continuare, în paralel cu lucrările de construcţii. O parte din cantităţile de mărfuri şi materiale operate in port se transportă în vrac şi în cadrul operaţiunilor de transbordare şi expediere din port se produc pierderi inerente, apreciate de ordinul a 0,01% - 0,1% din cantităţile operate. Aceste pierderi, ce pot fi uneori de cateva zeci de kg/zi, reprezintă deşeuri ce trebuie colectate, sortate, refolosite sau eliminate de pe amplasament. Având în vedere diversitatea mărfurilor operate în port trebuie acceptată posibilitatea unor accidente, cu generarea unor deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase. Aceste accidente trebuie înregistrate şi soluţionate în mod corespunzător. Probabilitatea unor accidente de acest tip este redusă şi se referă la posibilitatea deteriorării sau distrugerii unor reciepienţi cu conţinut de produse chimice periculoase (acizi, vopsele, solvenţi, lacuri, etc.). În port nu este prevăzută operarea produselor petroliere. Prin lucrarile de refacere a danelor se va elimina sursa actuala de poluare prin suspensii datorata eroziunii de mal Deseuri toxice si periculoase Specificul lucrarilor prezentate in lucrarea de fata nu presupune generarea de deseuri toxice periculoase in perioada de exploatare. În cazul poluărilor accidentale Compania Naţională APDF Giurgiu intervine cu navele/instalaţiile/echipamentele din dotare, în baza unei comenzi emise de poluator sau alt organism care, se obligă să suporte cheltuielile de depoluare conform Instrucţiunilor de aplicare a tarifelor şi a Contractului de depoluare aferent. 3.2 MANAGEMENTUL DESEURILOR Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi (balast, piatră spartă, anrocamente), peree, betoane, etc. Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la aceste lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate într-un depozit de deşeuri inerte Deşeurile de pamânt şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi. Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de management de mediu, elaborat de către constructor la începerea lucrărilor. În continuare este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor: 53

55 deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau pe pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Acestea vor fi eliminate prin intermediul societatilor comerciale de profil. Se apreciaza ca pentru intreg personalul, acestea nu vor depasi kg/zi. deşeuri metalice: se vor colecta separat si temporar pe platforma. Vor fi transportate si valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru colectare si procesare; deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului contaminant, aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode: valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri din zonă; hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării; anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special. Urmeaza transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate. acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri si lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător, cât şi a manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate corespunzător. Printr-o bună organizare, se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în cantităţi minime, Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în containere şi în locuri special amenajate. Deşeurile depozitate vor fi periodic îndepărtate de pe amplasament de către societăţi specializate şi autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in tabelul urmator: Amplasament Tip deseu Menajer sau asimilabile Deseuri metalice Tabel 6 Modul de gospodarire al deseurilor inerte Mod de colectare si evacuare In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic (cel putin saptamanal) acestea vor fi golite. Se vor colecta temporar in incinta de santier, pe platforme si/sau in containere. Observatii Se vor elimina la depozite de deseuri sau se vor valorifica, in functie de tipul de deseu respectiv. Se valorifica obligatoriu prin firme specializate. Santier Deseuri materiale de constructii Anvelope uzate Aceste deseuri sunt constituite in special de steril si resturi de beton si nu au potential contaminat. Pentru valorificarea si eliminarea lor, in furictie de contextul sitiatiei se propune utilizarea materialului pentru umpluturi, nivelari. In cadrul spatiilor de depozitare pe categorii a deseurilor va fi rezervata o suprafata si anvelopelor. Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini, antreprenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei solutii privind eliminarea acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare. Deseuri tipice pentru organizarile de santier din Romania. Se recomanda interzicerea in mod expres prin acordul de mediu a arderii acestor materiale. 54

56 Manipularea, depozitarea, transportul acestor substante chimice, se va face numai cu respectarea fiselor de securitate ale fiecarui produs utilizat si a normelor de protectia muncii. Tabel 7 Modul de depozitare al produselor cu continut de substantele toxice si periculoase Tipul deseului Carburanti Lubrefianti Acumulatori si uleiuri uzate Mod de colectare /evacuare Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea stricta a normelor legale specifice. Se vor pastra in recipienti din plastic si se vor depozita in spatii special amenajate Se vor transporta cu cu mijloace care permit neexpunerea produsului la radiatii solare si intemperii si respecta reglementarile in vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor pastrea in recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita in spatii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si de intemperii. Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor vor fi stocate si depozitate corespunzator, in vederea valorificarii. Se va pastra o evidenta stricta. Vor fi predate unitatilor de recuperare specializate Mentionam ca agentul de salubritate pentru colectarea deseurilor din orasul Corabia este S.C. SALUBRICOR S.A. Corabia. Depozitarea deseurilor urbane din localitate se face în halda menajeră Corabia, care are o suprafată de 2 ha. 55

57 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA COMPONETELOR DE MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1 AMPLASAREA OBIECTIVULUI Orasul Corabia se află situată în sudul României si al Judetului Olt, pe malul stâng al Dunării. Fizicogeografic este încadrată în Câmpia RomanaTiului, parte a Câmpiei Olteniei, la intersectia meridianului de cu paralela Orasul Corabia este format din: Tudor Vladimirescu, Vârtopul, Celiu. Orasul se învecinează la est cu Gârcov, la sud cu fluviul Dunărea, la nord cu Visina si la vest cu Orlea. Lucrarile hidrotehnice proiectate sunt situate in partea sudica a orasului, in port, la malul Dunarii. Portul Corabia este situat pe malul stang al Dunarii la rkm 629 km 630. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului lucrarilor sunt urmatoarele: 56

58 Fig. 8 Portul Corabia. Amplasamentul lucrarilor hidrotehnice proiectate Sursa: Document: Studiul de Fezabilitate 4.2 DESCRIEREA SI ANALIZA IMPACTULUI TRANSFRONTIERA Desi proiectul se afla incadrat in Anexa 1 a Legii nr. 22 din februarie 2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, acest proiect vizeaza numai reabilitarea si modernizarea unei portiuni din infrastructura portuara existenta si nu construirea unui port nou. 57

59 Distanta de la amplasamentul lucrarilor pâna la malul bulgar ( m latimea albiei Dunarii), poate parea mica la prima vedere, apreciem aceasta distanta ca suficienta pentru ca populatia riverana si factorii de mediu din Bulgaria sa nu fie afectate de executia lucrarilor. Dupa cum a fost prezentat in capitolele anterioare, propagarea zgomotului si emisiilor se reduce in raport cu distanta. Aprecierile bazate pe experienta masuratorilor pe santierele de constructii arata ca nivele apropiate de (Leq) 90dB(A) mai mici sau depasite cu 2-3 db(a) pe perioade scurte se inregistreaza numai in zona de activitate a utilajelor. La limita incintei portului se vor realiza nivele de zgomot inferioare dar apropiate de (Leq) 65dB(A), nivele admisibile conform standardelor în vigoare. Este evident ca pe malul bulgar nivelurile de zgomot poate ajunge chiar sub nivelul uman de perceptie. 4.3 APA Conditii hidrogeologice si hidrologice ale amplasamentului Conditii hidrogeologice Situat in bazinul dunarean, si Lunca Dunarii, teritoriul sudic al judetului Olt prezinta un potential hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter ascensional. Grosimea stratului de apă subterană este corelată cu grosimea depozitului aluvial şi poate fi între 5 20 m, sau chiar mai mult de 20 m în unele părţi ale luncii. Corabia se află deasupra următoarelor corpuri de apă subterană: Lunca Dunării (Bechet - Tr.Măgurele) Cod: O2 Lunca si terasele Oltului inferior Cod: O1 Duritatea totală este mare şi apa subterană din lunci, în general, nu este adecvată pentru a fi utilizată ca apă potabilă. Mineralizarea totală este influenţată de structura litologică. În zone cu material grosier (nisipuri cu pietrişuri) reziduul fix are în general valori mai mici decât în zone cu acvifere în material fin (nisipuri fine, praf, argilă). In ceea ce priveste limitele admise pentru apa potabilă (Legea 458/2002, privind calitatea apei potabile, modificată de Legea 311/2004), în unele zone pot apărea depăşiri ale limitelor privind unii indicatori, de exemplu fier sau nitraţi. Relieful actual din lunca a suferit modificari importante datorita interventiei antropice: indiguiri, desecari, canale de irigatii, etc. Din punct de vedere hidrogeologic, zona analizata se caracterizeaza prin prezenta a trei formatiuni acvifere: - stratul acvifer freatic; - stratul acvifer de mediu adancime; - complexul acvifer de mare adancime. 58

60 Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta variatii, atat in ceea ce priveste pozitia si grosimea, cat si in ceea ce priveste structura litologica. Acviferele tipice de apă, după cum sunt prezentate în exemplele din figura de mai jos sunt distribuite în lunca Dunării şi în terasele învecinate: Acvifere locale în pietrişuri din câmpii aluviale din holocen (qh) Acvifere locale în pietrişuri şi nisipuri din pleistocenul superior (qp3) Panta apei subterane are modificări în zonele de tranziţie dintre terasele succesive ale terenului, sau între prima terasă apropiată de fluviu şi luncă. Creşterea nivelului apelor Dunării are un impact asupra nivelului apelor subterane. în zona de 200 metri de la mal. Impactul se poate observa intr-o perioada de pana la 7 zile; în zone de 400 metri de până la 9 zile şi de peste 15 zile în cele mai îndepărtate sectoare. Scăderea nivelului apei fluviului se reflectă asupra apei subterane, respectiv după 8, 20 şi 30 de zile. Aceste diferenţe mari de timp se datorează faptului ca nivelurile ridicate ale apelor fluviului exercita o presiune mai mare avnd ca rezultat o saturatie rapida. Figura 9: Apa subterană în vecinătatea Dunării, în limitele judeţului Olt Conditii hidrologice Resursele de apa: Apele indentificate pe raza orasului Corabia sunt: Dunărea - confluentă cu: Ursa Obârsia - confluentă cu: Crusov Gârcov (Silisteoara) - confluentă cu: Olt 59

61 Dunarea cuprinde trei mari sectoare, asa cum este prezentat in figura de mai jos: Fig. 10 Dunarea navigabila Sursa: baza de date SC IPTANA SA Cursul superior se intinde de la izvoare pana la localitatea Bratislava si cuprinde ca unitati fizicogeografice: Alpii Elvetieni, Alpii Austrieci, zona prealpina si Bazinul Vienei; Cursul mijlociu este cuprins intre granita ce separa Muntii Alpi de Muntii Carpati in aval de confluenta cu Morava si pana la Bazias. De la confluenta cu Morava, Dunarea se prezinta ca un impresionant fluviu, cu o latime de peste 300 m. In sectorul panonic, Dunarea primeste cativa importanti afluenti ca: Drava, Tisa, Sava, Timisul, Morava sarbeasca, care produc modificariin regimul sau hidrografic; Cursul inferior se intinde in totalitate pe teritoriul Romaniei, de la Bazias pana lavarsarea in Marea Neagra. Datorita regiunilor naturale pe care le strabate, cursulinferior al Dunarii se poate imparti in mai multe sectoare caracteristice care se diferentiaza prin conditiile morfologice, hidrologice si hidrografice specifice: - sectorul Bazias; - sectorul Gura Vaii Calarasi; - sectorul Calarasi Braila; - sectorul Braila Sulina. Traseul Dunarii in Romania este marcat de urmatoarele: 60

62 Sectorul amenajat in regim barat (km ), care include sistemele hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I si II, ce este caracterizat prin latimi ale senalului de m si adancimi minime de 3,50 m; Sectorul amenajat in regim indiguit (km ), se remarca printr-o mare diversitate de latimi minime/maxime ale albiei, printr-un traseu cu sinuozitati pronuntate si multe ramificatii de brate secundare si prin adancimi ce variaza intr-un interval cuprins intre 1,80 11,00 m la ape mici medii; Sectorul Dunarii Maritime (km 170 0), are un traseu relativ drept, o latime minima a albiei cuprinsa intre m si adancimea minima de 24 picioare (7,32 m) corespunzatoare barei de la Sulina. Pe baza masuratorilor efectuate in ultimii 50 de ani, se constata ca regimul indiguit nu a modificat sensibil debitele maxime, comparativ cu cele din regim natural, iar debitele minime sunt in continuare dependente de regimul precipitatiilor, de modul de exploatare al centralelor electrice de la Portile de Fier si respectiv de consumurile de apa de pe malul romanesc al fluviului. Dupa anul 1960, din cauza lucrarilor de indiguire a luncii Dunarii si intrarii in exploatare a amenajarilor de la Portile de Fier I si II, precum si a lucrarilor de barare in cascada, pe unii afluenti ai Dunarii (Olt, Arges, Siret, Prut) s-au produs schimbari in regimul natural de scurgere. Pentru mentinerea adancimilor minime pe Dunare in senalul de acces sunt necesare periodic dragaje de intretinere, pentru asigurarea unei fluente normale a circulatiei navelor/convoaielor, in concordanta cu cerintele economiei nationale. Calitatea apei Dunarii Starea calitatii apei fluviului Dunarea in anul 2004 s-a apreciat pe baza prelucrarii informatiilor achizitionate in 26 sectiuni de control: 21 pe Dunare, 2 pe bratul Sulina, cate una pe bratele Tulcea, Chilia si Sf.Gheorghe. Din punct de vedere al evolutiei calitatii in lungul raurilor, in raport cu categoriile de calitate normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva urmatoarea situatie: fata de lungimea totala investigata in 2004 de 1075 km, 695 de km (64,7 %) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, 374 km (34,8 %) in clasa a III-a si 6 km (0,6 %) in clasa a IV-a. Analiza saprobiologica a fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele: din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul romanesc 522 km (48,55 %); s-au incadrat in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna; 412 km (38,33 %) s-au incadrat in clasa a III a de calitate - starea ecologica moderata; 2 km (0,19 %) s-au incadrat in clasa a IV a de calitate - starea ecologica nesatisfacatoare, iar 139 km (12, 93%) s-au incadrat in clasa a V-a de calitate - starea ecologica rea. Zona mentionata se afla intr-un sector al Dunarii cu urmatoarele caracteristici: Inaltimea gradatiei ZERO la Corabia si a scarii hidrometrice deasupra nivelului Marii Negre la Sulina (MNS) este de + 20,123 m, respectiv cotele exprimate in etiajlocal Corabia se afla cu 20,123 deasupra nivelului 0 mmns. 61

63 Figura 11 Variatia nivelelor Dunarii la Corabia Sursa: Baza de date SC IPTANA SA Din punct de vedere istoric, nivelul maxim al apei inregistrat la Corabia a fost +8,00 m etiaj local in anul 2006, iar cel minim istoric a fost de -1,01 m etiaj local, in anul Valorile debitelor de apa (mc/s) maxime, medii si minime anuale ale Dunarii pe sectorul Bechet Corabia, cu diferite probabilitati de nedepasire, sunt prezentate in tabelul urmator: DEBITE MAXIME Probabilitati de Valori depasire [mc/s] Nivel apa (m) etiaj local) DEBITE MINIME Probabilitati Valori de depasire [mc/s] Q = 1% Q = 50% Q = 2% Q = 80% Q = 5% Q = 95% Q = 10% Nivel apa (m) etiaj local Sursa: INHGA (studiu care a facut obiectul contractului nr / , incheiat intre INHGA si SC IPTANA SA) 62

64 4.3.2 Alimentarea cu apa Sursa de alimentare a oraşului Corabia este pârâul Vîrtop şi este distribuită de DGCADPP Corabia. Volumul zilnic de apă asigurat este de 840 m 3 pentru de locuitori. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă a oraşului Corabia este de 35 km. Alimentarea cu apa la punctele de lucru se poate privi ca un impact cantitativ asupra surselor de apa. Apa folosita pentru compactarea agregatelor poate proveni de la reteaua publica iar în cazul când provine din alte surse, aceasta, conform STAS , nu trebuie sa contina particule în suspensie. Daca nu exista posibilitatea racordarii la surse de alimentarea cu apa, alimentarea se va face cu cisterne, iar pentru uzul uman se vor folosi ambalaje de unica folosinta Evacuarea apelor uzate Canalizare menajera Organizarea de santier se va amplasa în incinta portului, astfel putându-se racorda la sistemul de canalizare al orasului Corabia, la care este racordat si portul. Daca nu exista o astfel de posibilitate, se impune realizarea de fose vidanjabile sau utilizarea de WC-uri ecologice. Descarcarea apelor vidanjate se va face numai în sistemul de canalizare. Cantitatea de apa uzata depinde de conditiile oferite de organizarea de santier. În cazul în care se asigura si apa calda pentru dusuri si prepararea hranei, se mareste considerabil volumul acestor ape. În cazul evacuarii în sistemul de canalizare, apele uzate vor trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute în HG 352/2005 NTPA Canalizare pluviala Colectarea apelor pluviale din incinta portuara se face prin canale rectangulare din beton, asigurandu-se pante de scurgere i= Din aceste canale, apa este preluata in tronsoane de canalizare pluviala din tuburi circulare care deverseaza apele fluviale in Dunare, prin trei guri de descarcare. Inainte de deversare in Dunare, apele sunt trecute prin separatoare de namol si produse petroliere si aduse la conditiile impuse de normativul NTPA 001/2002 privind descarcarea in receptori naturali Impactul activităţilor de operare în port şi de modernizare a infrastructurii portului asupra apelor subterane Impactul şantierului de construcţii În mod normal, activităţile de construcţii pentru extinderea infrastructurii portului nu sunt poluante pentru apele subterane. Lucrările proiectate (umpluturi de material granular - balast sau piatră sparta, betoane, pereuri, etc.) folosesc materiale inerte, nepericuloase din punct de vedere al poluării apelor. Soluţia propusă este nepoluantă pentru apele subterane. 63

65 O poluare a acviferului freatic în perioada de construcţie a lucrărilor de extindere a portului se poate produce numai în cazuri de accidente cu pierderi semnificative de carburanţi, ulei de motor sau alte substanţe periculoase. Aceste situaţii accidentale sunt vizibile şi este sarcina constructorului de a lua toate măsurile pentru evitarea producerii si de a interveni prompt pentru depoluarea zonei. Ca măsură radicală de intervenţie, poate fi avută în vedere îndepărtarea terenului contaminat si transportarea acestuia la o firmă specializată în decontaminare Impactul activităţilor de operare Se poate aprecia că apele subterane freatice în zona portului Corabia beneficiază de protecţie, atât naturală cât şi artificială. Acviferul freatic în zona malului Dunării este reprezentat de complexul grosier de nisipuri cu pietriş, situat deasupra rocii de bază constituită din argile marnoase. Deasupra acestui complex grosier, cu permeabilitate ridicată (K=80-100m/zi) se găseşte un complex de pământuri fine-coezive, în grosime de cativa metri, cu permeabilitatea mult mai mică (K mai mic de 1m/zi). Acest orizont continuu de pământuri fine, prăfos-argiloase, asigură o protecţie geologică naturală satisfăcătoare pentru acviferul freatic. Activităţile portuare se desfăşoară pe platforme betonate executate din dale de beton de 25cm grosime pe un strat de piatră spartă de 30cm grosime. Platformele betonate acoperă integral terenul în spatele cheului pe o lăţime de cca 30 m şi o lungimi corespunzatoare danelor. Platformele sunt proiectate cu pantă transversală de 2,5% spre interior şi rigole carosabile de colectare şi evacuare a apelor pluviale. Se apreciază că platformele betonate şi drumurile asigură o impermeabilizare corespunzătoare a suprafeţei terenului; de asemenea, pantele platformei şi rigolele nu permit stagnarea apelor eventual poluate şi infiltrarea acestora în teren. Se poate concluziona că impactul activităţilor portuare asupra apelor subterane este nesemnificativ, soluţiile adoptate prin proiect cât şi situaţia hidrogeologică favorabilă, asigurând o protecţie corespunzătoare apelor subterane freatice Măsuri de reducere a impactului negativ asupra apelor subterane După cum s-a prezentat mai sus, soluţiile adoptate în proiect ce cuprinde reteaua de canalizare, WC-uri ecologice, bazinele vidanjabile, toate aceste lucrări asigură protecţia corespunzătoare a acviferului freatic. Se apreciază că nu sunt necesare măsuri suplimentare. În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii, situaţii posibile de poluare a subteranului pot apărea numai în cazuri de accidente. 64

66 Măsurile de prevenire sunt cele curente adoptate pe şantierele de construcţii, măsuri ce cuprind verificarea stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de transport, semnalizări şi marcaje de circulaţie, eventual bariere, alimentarea cu carburanţi şi reparaţii în spaţii special amenajate Impactul activităţilor de operare în port şi de modernizare a acestuia asupra apelor de suprafata Impactul şantierului de constructii De interes pentru proiectul de extindere a portului este fluviul Dunărea. Lucrările proiectate pe platforma cheului (umpluturi din balast şi piatră spartă, pereuri) se execută la uscat, în afara albiei Dunării. Impactul acestor lucrări asupra apelor este nesemnificativ. În cadrul şantierului, în perioadele cu ploi abundente, pot apărea unele eroziuni provocate de apele de şiroire; având în vedere materialele de umpluturi folosite (balast, piatră spartă), antrenarea în Dunăre a acestora în cantităţi mari nu este posibilă. Refacerea actualului pereu nu poluează apele Dunării. În mod similar, execuţia lucrărilor de consolidare a malului în faţa cheului (execuţia stratului din piatră spartă şi a prismului de anrocamente) nu sunt lucrări poluatoare. Menţionăm faptul că toate materialele folosite pentru realizarea constructiilor sunt nepericuloase, iar în contact cu apa nu produc reacţii chimice. Se pot produce unele poluări reduse ale apei cu produse petroliere, reprezentând pierderi de carburanţi la alimentarea utilajelor sau din funcţionarea acestora in cazul exploatarii necorespunzatoare a acestora. Se au în vedere soneta de batere a piloţilor, macaralele plutitoare. Această poluare potenţială se observă cu uşurinţă la suprafaţa apei şi se pot lua urgent măsurile de intervenţie necesare Impactul lucrarilor de dragaj Dragajele pot cauza (local şi temporar) o creştere a turbidităţii apei, cu efect asupra condiţiilor de reproducere şi hrănire a unor anumite specii acvatice. Acest efect este în general limitat deaorece volumul total necesar de dragaj desi in aparenta este semnificativ (cca m 3 ) acesta va fi depozitat inapoi in sistemul fluvial, in locuri aprobate si utilizate in prezent ca locuri de depozitare a materialului dragat rezultat din operatiunile de intretinere a adancimilor pe senalul navigabil. Alt aspect legat de lucrarile de dragaj este problema depozitării materialului dragat. Dupa cum s-a precizat mai sus, materialul dragat nu va fi depozitat pe uscat, ci în albia fluviului, preferabil în locaţii situate aval de locurile în care s-a dragat. Sunt create astfel impacturi suplimentare în respectivele locuri de depunere. Aceste impacturi sunt oarecum similare cu cele pentru zona de dragaj. Pentru identificarea şi aprobarea altor locuri de depunere trebuie acordata o mare atenţie pentru selectarea zonelor care să aibă pe cât posibil, o mai mică interferentă negativa cu valorile naturale existente. Pe de alta parte, depozitarea materialului dragat in zona capetelor unor ostroave pot mari suprafata acestora si in consecinta cresterea potentialului unor valori naturale. În timpul functionarii utilajelor pe apa o parte din materialul dragat (în special fractiunile fine constituite din mâluri detritice, argile prafoase, prafuri nisipoase si nisipuri prafoase) se pierde în 65

67 masa de apa. Aceste parti fine, în functie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor ramâne un timp în suspensie si vor fi transportate de curenti spre alte zone. Astfel, o mare parte din fractiunile fine extrase de pe fund, se vor redistribui prin depunere, pe distante variate. Turbiditatea apei în ampriza lucrarii si în zonele învecinate va creste proportional cu ritmul de dragare. Prezenta utilajelor de excavare sub apa în plutire constituie o sursa potentiala de poluanti, în special de reziduuri de produse petroliere (motorina, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de santina. Aceasta sursa se activeaza numai în cazul starii tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatarii sale necorespunzatoare. Schematic impactul lucrarilor de dragaj se prezinta ca în figura de mai jos: Figura 12: Impactul lucrarilor de dragaj Particulele în suspensie pot fi reasezate pe fundul albiei fie prin depunere naturala, fie prin alegerea unui alt loc de depunere (sunt suficient de mobile). Substantele organice din materialul aflat în suspensie pot absoarbe oxigenul disponibil din apele mediului înconjurator si pot crea temporar conditii neadecvate de viata pentru unele specii acvatice. Daca sedimentele aflate în suspensie se gasesc într-o concentratie mare si persista prin extinderea operatiunilor, atunci se poate produce o diminuare a intensitatii luminii din apa si astfel sunt afectate procesele de fotosinteza specifice algelor sau altor organisme acvatice. Lucrarile de dragaj in perimetrul subacvatic pot avea o influenta negativa asupra faunei si florei din zona. Cel mai putin afectate vor fi animalele mobile mai mari, cum ar fi pestii, amfibienii si reptilele, care se pot retrage. 66

68 Impactul în perioada de operare portuară Operaţiunile portuare de încărcare/descărcare nave implică unele pierderi de produse, în principal în cazul materialelor transportate în vrac. O parte a acestor pierderi se pot produce pe traseul navă-cheu şi ajung în Dunăre. Disfuncţionalităţile şi anume apariţia emisiilor de pulberi rezultate din procesele de manipulare a produselor se pot produce ca urmare a: manipularea necorespunzătoare a marfurilor vrac atât pe platforma danei cât şi pe barjele ancorate la cheu, rezultand pierderi de materiale; pierderi de produse petroliere de la utilajele de încărcare dar şi de la cele de transport. Funcţie de natura pierderilor şi cantitatea acestora, efectele asupra calităţii apei şi chiar asupra morfologiei malului pot fi semnificative. Din discuţiile cu operatorul portuar a rezultat că acesta este preocupat de reducerea pierderilor, în multe cazuri pierderile fiind mai mici de 0,01% din cantitatea mărfurilor transbordate. În perioada de functionare, amenajarea în sine nu constituie o sursa de poluare a apelor Dunarii. Structurile de beton, sau metal intra dupa o perioada de timp în echilibru cu mediul acvatic, aceste elemente nefiind toxice pentru apa si vietuitoarele acvatice. Dimpotriva ele vor constitui suportul pe care se vor dezvolta anumite organisme. Sursele de poluare a apelor în aceasta perioada vor fi apele uzate si deseurile menajere de pe uscat sau provenite de la navele de transport. Masurile legislative si administrative adoptate, care interzic deversarea apelor uzate sau deseurilor menajere în apele portului, trebuie sa fie dublate si de facilitatile corespunzatoare preluarii acestor deseuri. Deversarea resturilor menajere în apa bazinului portuar va conduce la acumularea de materiale nebiodegradabile, cum ar fi materialele din plastic, sticla si metal. Sacii din plastic si foliile de plastic pot bloca patrunderea apei de racire sau pot conduce la functionarea incorecta a motoarelor de propulsie ale navelor si ambarcatiunilor mici care naviga în port. Uleiurile volatile în general sunt mai putin periculoase datorita faptului ca se evapora repede în atmosfera dar creste gradul de producere de explozii. Substantele vâscoase ramân pe suprafata apei deplasându-se compact în functie de directia curentilor si a vântului. Scurgerile de substante chimice pot determina contaminarea apei cu substante toxice si care pot avea un efect periculos asupra organismelor acvatice. Anumite substante chimice chiar daca se afla în concentratii scazute pot afecta bancurile de pesti. Acele substante care nu plutesc la suprafata apei pot conduce la sufocarea speciilor si o eventuala refacere a mediului este foarte dificila Măsuri de reducere/eliminare a impactului asupra apelor de suprafaţă (ale Dunării). Între sursele potentiale de poluare mentionate, inevitabile sunt cele ce duc la cresterea turbiditatii în apelefluviului. Celelalte surse pot fi eliminate sau limitate prin masuri manageriale. De exemplu, în cadrul organizarii de santier, constructorul are obligatia sa asigure amplasarea unor WC-uri ecologice. 67

69 Pentru reducerea sau eliminarea efectelor acestor surse se recomanda ca: deoarece suprafata pe care se executa lucrarile din apa este destul de mare se recomanda reducerea timpului de executie si executarea cu maximul de eficienta pentru a reduce impactul în timp al lucrarilor platformele pentru depozitele de materiale (agregate, ciment, lianti, si alte tipuri de materiale) sa fie închise sau acoperite si prevazute cu santuri perimetrale de garda astfel neexistând pericolul împrastierii în atmosfera si depunerii pe sol si în apa a particulelor fine. Se elimina astfel riscul infiltrarii acestor particule în apele subterane prin intermediul apei de ploaie, sau scurgerea în apa Dunarii. întretinerea corespunzatoare a utilajelor si efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje în statii speciale pentru astfel de operatii deoarece uleiurile si grasimile sunt foarte poluante. Carburantii si produsele chimice trebuie stocate în celule etanse. pentru lucrarile ce se vor executa pe uscat, masurile organizatorice sunt singurele în masura sa reduca la minimum impactul acestor lucrari asupra apelor de suprafata La modul general, se poate aprecia că lucrările propuse de modernizare a portului, pe lângă asigurarea operabilităţii portului pentru valori de trafic superioare celor actuale, au şi rolul ridicării siguranţei operaţiunilor de transbordare şi reducerii potenţialului de poluare al acestora. Asigurarea adâncimii de -3.00m faţă de etiaj în faţa cheului va permite acostarea la cheu a navelor, reducerea distanţei navă-cheu şi pierderilor de materiale din greiferul macaralelor. Construcţia cheurilor va asigura acostarea barjelor la cheu în condiţii de siguranţă. Transbordarea în 2 timpi a materialelor din nave în mijloace auto şi invers, respectiv prin intermediul platformelor betonate de la cheu, va simplifica activitatea macaralelor portuare şi va reduce pierderile. Cade în sarcinile operatorului portuar de a supraveghea permanent fluxul de operare a navelor şi de a interveni, dacă este cazul, cu măsuri de protecţie a apelor Dunării Ape reziduale Surse, debite, încărcare cu substanţe poluante Pe platforma cheului şi pe drumurile de acces, pentru derularea operaţiunilor portuare sunt necesare utilaje pentru manipularea mărfurilor/materialelor şi mijloace de transport pentru transportul acestora. Se au în vedere motostivuitoare, încărcătoare frontale, camioane de diverse tonaje, basculante, etc. Circulaţia vehiculelor pot determina depunerea pe suprafaţa de rulare de substanţe poluante, diferite ca natură chimică şi origine. Pot fi menţionate: reziduuri de la arderea carburanţilor (hidrocarburi, plumb) reziduuri din uzura anvelopelor (zinc, cadmiu) reziduuri metalice rezultate din coroziunea vehiculelor (fier, crom, nichel, cadmiu) uleiuri şi grăsimi minerale 68

70 reziduuri din uzura carosabilului. Circulaţia auto pe drumurile de santier a fost studiată în detaliu, una din concluzii fiind că apele reziduale de spălare a carosabilului sunt poluate şi nu pot fi descărcate direct în emisari naturali. Soluţia adoptată în mod curent prevede tratarea acestor ape prin trecerea acestora printr-un bazin decantor cu separator de grăsimi. În cazul drumurilor, se apreciază că o ploaie de 10mm spală în totalitate suprafaţa şoselei. Aprecierile privind sarcina poluantă de pe un drum asfaltat/betonat sunt destul de diferite în diverse publicaţii, după SETRA (Franţa) valorile medii propuse, pentru 1 km de drum şi o circulaţie de cca v/zi fiind: Pulberi/praf: 540 kg/km CBO 5 : 5,4 kg/km CCO: 60 kg/km Plumb: 1,0 kg/km Zinc: 0,4 kg/km Hidrocarburi şi grăsimi: 5,8 kg/km. Circulaţia vehiculelor în incinta portului poate fi asimilată cu circulaţia pe drumurile publice, apele reziduale reprezentând o ploaie de 10mm sau spălarea platformelor cu furtunul, încărcarea cu substanţe poluante a apei fiind proporţională cu intensitatea traficului. În capitolul de prezentare a proiectului, consumul de motorină în incinta portului pentru manipularea mărfurilor a fost apreciat la cca. 400 l/zi, repartizat uniform pe un sector de cheu de 500m. Acest consum corespunde circulaţiei mijloacelor de transport, în principal vehicule grele (traficul de vehicule grele Vg este apreciat la 200Vg/zi) şi activităţii utilajelor ce asigură manipularea mărfurilor pe platformă. Sarcina poluantă de pe platforma cheului şi drumurile de acces, rezultată din circulaţia vehiculelor şi utilajelor, poate fi apreciată la: Materii în suspensie: 27 kg CBO5 (consum biochimic de oxigen): 0,27 kg CCO-Cr (consum chimic de oxigen): 3 kg Plumb: 0,05 kg Zinc: 0,02 kg Hidrocarburi şi grăsimi: 0,29 kg. Această sarcină poluantă este spălată de o ploaie de 10mm, cantitatea de apă colectată de rigole fiind de cca. 90m 3, debitul de evacuare corespunzător fiind de 40,5 l/sec., timpul de evacuare fiind de 37 minute. 69

71 Concentraţiile de substanţe poluante în apele reziduale, de spălare a platformei şi drumurilor de acces, sunt conform tabelului de mai jos: Tabelul 8 Concentraţiile de substanţe poluante şi limitele admise de descărcare în Dunăre ale apelor reziduale de spălare a platformei portuare. Natura poluantului Cantitate (kg) Concentraţii calculate (mg/dm 3 ) Concentraţii maxime admise cf. NTPA-001/2002 (mg/dm 3 ) Materii în suspensie 27, Consum biochimic de 0,27 3,0 300 oxigen (CBO 5 ) Consum chimic de oxigen 3,0 33,3 500 (CCO-Cr) Plumb 0,05 0,55 25 Zinc 0,02 0,22 1 Hidrocarburi şi grăsimi 0,29 3,22 30 Din examinarea datelor din tabel se constată că apele uzate, de spălare a platformelor portuare şi drumurilor de acces, ar putea fi evacuate direct în Dunăre cu condiţia îndeplinirii ipotezelor de calcul avute în vedere, respectiv sarcina poluantă este rezultatul exclusiv al circulaţiei vehiculelor şi utilajelor pe platforma cheului. Evaluarea nu a luat în considerare pierderile inerente de materiale pe platforme în procesul de operare, pierderi ce pot depăşi 0,01% din cantităţile materialelor în vrac operate, ceea ce corespunde la mai mult de 100kg/zi şi la concentraţii de materii în suspensie în apele reziduale de spălare a platformelor mai mari de 1000mg/dm 3, valori ce depăşesc CMA de 300mg/dm 3. Apare evidentă necesitatea unui bazin decantor pe rigola de colectare a apelor pluviale de pe platformele portuare Impactul apelor reziduale asupra factorilor de mediu Cantităţile de ape reziduale generate de activităţile portuare sunt reduse. Apele uzate menajere nu vor depăşi 1-2m 3 /zi. Acestea vor fi descărcate în canalizarea oraşului. Volumul apelor uzate de spălare a platformelor portuare, în cazul unei ploi ce depăşeşte 10mm, este apreciat la 90m 3 ; aceste ape se descarcă în Dunăre, după o prealabilă epurare într-un bazin decantor, debitul fiind de 40,5 l/sec, durata 37 minute. După decantare, apele îndeplinesc condiţiile NTP-001/2002 de evacuare în receptori naturali. Accidental, este posibil ca aceste condiţii de calitate să nu fie îndeplinite de apele reziduale evacuate în Dunăre. Aceste situaţii accidentale pot fi generate de accidente de circulaţie pe platformă sau pe drumurile de acces, cu deteriorarea gravă a vehiculelor sau mărfii şi pierderi de carburanţi sau substanţe periculoase. De asemenea, vântul puternic şi ploile abundente pot antrena cantităţi importante de particule fine din materialele depozitate pe platformă. Acceptând ca inerente aceste situaţii accidentale, impactul apelor reziduale trebuie considerat redus şi intermitent, fără efecte vizibile cuantificabile asupra factorilor de mediu. În situaţiile accidentale de depăşire a standardelor de mediu pentru apele reziduale evacuate în receptori 70

72 naturali, efectele evacuării apelor reziduale asupra apelor Dunării este nesesizabil, debitul apelor reziduale comparativ cu debitele minime ale Dunării fiind în raportul 1/3x Măsuri de reducere a impactului apelor reziduale Măsurile de reducere a impactului apelor reziduale pot fi grupate în 2 categorii: măsuri constructive şi măsuri de exploatare/operare. Măsurile constructive, adoptate prin proiect, cuprind: Depozitele de materiale (piatră, betoane, nisip şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei pluviale fiind exclusă; Carburanţii şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe; Adoptarea de măsuri privind bunul management al deşeurilor, respectiv colectarea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor; Platforme betonate în spatele cheurilor, cu pante de scurgerea apelor spre incinta portului; Drumuri de acces intretinute; Rigole de colectare a apelor din precipitaţii; Bazin de decantare si separator de produse petroliere amplasat pe rigola de evacuare a apelor de şiroire; Delimitarea zonei de lucru, atât pe uscat dar mai ales pe apă, prin balize permanente de semnalizare, care să dirijeze circulaţia navală din apropierea zonei portuare Corabia, pentru evitarea unor accidente de navigaţie. Măsuri de exploatare/operare, în sarcina operatorului portuar, cuprind: Măsuri de reducere la maxim a pierderilor la operare; Colectarea deşeurilor şi transportul acestora la gospodăria de salubritate; Predarea la uscat a deşeurilor de pe împingătoare; În cazul mărfurilor/materialelor pulverulente, acoperirea cu prelate a depozitelor; Evidenţa permanentă a pierderilor la operare şi gestiunea strictă a deşeurilor; Semnalizarea şi dirijarea circulaţiei vehiculelor şi utilajelor în vederea reducerii riscului accidentelor. Beneficiarul şi proiectantul vor urmării executarea lucrărilor prevăzute în documentaţia tehnică de fundamentare astfel încât sa nu fie afectată stabilitatea construcţiilor hidrotehnice existente în zonă, anuntând orice modificări. 71

73 4.4 AERUL Date generale privind clima si conditiile meteorologice Localizarea geografica, in partea de sud a tarii, impreuna cu relieful de lunca constituie unul din factorii importanti care traseaza nota caracteristica a climatului acestui teritoriu. Particularitatile climatice si topoclimatice ale Dunarii in acest sector se inscriu pe fondul climatului temperat de tranzitie in care penduleaza influente de ariditate din partea de sud a teritoriului. Acest climat se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii reduse, uneori sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice si perioade de incalzire frecvente ce duc la discontinuitati in distributia temporara si teritoriala a stratului de zapada. Orasul Corabia este asezat in plina zona de clima temperat-continentala, primind influenta climatului continental excesiv, ce se caracterizeaza prin ierni geroase cu temperaturi cuprinse intre -15 si -30 grade Celsius si veri cu temperaturi ce se ridica uneori la grade Celsius. Vara cad ploi putine, toamna si primavara fiind cele mai ploioase anotimpuri. Iarna zapezile sunt uneori abundente. Cantitatea anuala de precipitatii este de mm/mp. Vanturile predominante sunt cele care bat de la NE sau de la NV. Perioada de calm atmosferic se inregistreaza vara si toamna. Calitatea aerului din zona lucrarilor este influentata de traficul naval si de activitatile portuare. Activitatea de constructie reprezinta o importanta sursa de poluare a atmosferei cu praf, putând avea un impact temporar substantial asupra calitatii aerului din zona amplasamentului. Vântul deplasează poluantii în masele de aer; dacă are o viteză mică, mentine o concentratie mare de poluanti în stratul de aer, iar dacă are o viteză mare, dispersează agentul poluant pe suprafete întinse ale atmosferei si concentratiile acestora vor fi mai mici. Principala sursă de poluare a zonei este industria, care este reprezentată prin: S.C. ZAHAR S.A. - pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi de var S.C. MOBICOR S.A. - solventi si compusi organici volatili Surse de poluare a aerului în incinta portului Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie Emisiile din timpul desfasurarii constructiei hidrotehnice sunt asociate în principal cu miscarea pamântului (decopertare, curatarea terenului, decaparea si nivelarea terenului), manevrarea si transportul unor materiale, lucrarile de umplutura, executia propriu-zisa a lucrarilor). Emisiile de praf variaza adesea în mod substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. 72

74 Execuţia lucrărilor proiectate de modernizare a portului necesită folosirea unui parc de utilaje care sunt surse de poluare a aerului. Substanţele poluante specifice sunt CO, NOx, SO 2, COV (compuşi organici volatili), CH 4, CO 2, etc. rezultaţi din arderea carburanţilor în motoare şi pulberi în suspensie şi sedimentabile, rezultate din circulaţie şi din vehicularea materialelor. Degajarea prafului în atmosfera mai are loc în timpul activitatilor de manipulare a pietrei brute în depozite, precum si în timpul transportului acesteia. Cantitatea de praf eliberata depinde foarte mult de calitatea anrocamentelor, si anume daca acestea contin praf, murdarii sau sunt distruse la manipulare. De asemenea, anumite cantitati de praf se vor degaja si în timpul depunerii balastului, pietrei sparte si pietrei brute pentru protectia malului. Prepararea betoanelor, implica o serie de operatii care pot constitui surse stationare sau mobile de emisie a poluantilor atmosferici, si anume: manevrarea (aprovizionare, stocare, transfer) materiilor prime (agregate, nisip, ciment); procesarea materiilor prime, si, dupa caz, stocarea temporara a produselor; transportul produselor pentru punerea în opera. In timpul acestor operatii, în atmosfera se emit particule de ciment sau agregate, liber, din cauza lipsei instalatiilor de retinere, sau prin eroziune eoliana. Sursele aferente manevrarii agregatelor, precum si stocarii acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului, deschise si punctuale Surse de poluare specifice activităţii de operare/exploatare în incinta portului Lucrarile hidrotehnice ce urmeaza a fi executate nu sunt generatoare de emisii poluante pentru aer. Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor portuare şi mijloacele de transport (CO, NOx, SO2, etc.), pe de o parte şi de circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte. Emisii de poluanti de la nave Dintre compartimentele energetice ale unei nave, compartimentul masini reprezinta principala sursa generatoare de toxici gazosi, prezenti într-o gama foarte variata, de la substante primare (gaze si solide), substante secundare ce pot forma smogul fotochimic si umed. Literatura de specialitate identifica în cazul motoarelor termice navale trei sisteme de baza: esapamentul motorului; ungerea si ventilatia carterului; alimentarea cu combustibil, ca potentiale surse de poluare cu toxici gazosi si hidrocarburi 73

75 4.4.3 Impactul activităţilor din incinta portului asupra calităţii aerului Avându-se în vedere debitele la emisie mici în raport cu normele existente si caracterul limitat în timp a producerii acestora, se poate aprecia ca impactul lucrarilor de amenajare preconizate asupra calitatii aerului este nesemnificativ. Impactul asupra factorilor de mediu, precum si asupra populatiei, prezinta urmatorul aspect: Se apreciaza ca impactul generat de lucrarile de executie din amplasament nu vor afecta populatia din orasului Corabia. De asemenea, data fiind perioada scurta de expunere a populatiei posibil a fi afectate la impurificarea cu substante cu potential cancerigen (Cr, Ni, HAP), riscul prezentat de acesti poluanti este minor. În ceea ce priveste impactul poluantilor generati de activitatea de organizare de santier asupra populatiei, acesta poate fi apreciabil numai daca amplasamentul va fi ales la distante mai mici de m si daca se va folosi tehnologia de lucru clasica. În capitolele anterioare a fost prezentata evaluarea consumului de carburanţi în incinta portului în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie şi în perioada de operare. S-au apreciat cantităţi de carburanţi respectiv motorină pentru şantierul de construcţii de cca. 800 l/zi în perioadele de activitate maximă şi de cca. 400 l/zi pentru operare în port, în perioadele de realizare a valorilor maxime de trafic prognozate. Prin asimilare cu circulaţia pe drumurile publice, concentraţiile de substanţe poluante rezultate din activitatea utilajelor şi circulaţia mijloacelor de transport, pot fi cuprinse în următoarele intervale orientative: NOx 0,04 0,08 mg/m 3 COV 0,2 0,4 mg/m 3 CO 0,3 0,6 mg/m 3 Aceste valori se pot realiza pe perioade scurte de timp, în condiţii meteorologice defavorabile (vânt perpendicular pe drum cu viteză sub 2 m/sec.) Lateral căilor de circulaţie, concentraţiile de poluanţi scad pe măsura depărtării de sursă, la m distanţă reprezentând 50% şi la 50 m, cca. 30% din cele maxime. La cca. 100 m distanţă concentraţiile de poluanţi în aer sunt neglijabile (sub 10%). Cea mai nefavorabila situaţie ar fi aceea in care toate utilajele sunt in funcţiune, acest lucru este exclus, datorita faptului utilajele necesare lucrărilor de deschidere nu vor lucra simultan. Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomandă ca drumurile sa fie umectate în perioada secetoasa. De asemenea se recomandă ca utilajele şi mijloacele de transport utilizate sa fie în stare tehnică bună. Umectarea mai este necesară, în perioadele secetoase şi pentru depozitele provizorii de agregate de carieră de pe platforma danei. Se apreciază că în incinta portului concentraţiile maxime de substanţe poluante în aer prognozate nu vor depăşi valorile CMA (Concentraţie Maximă Admisă) şi se vor încadra în intervalul 0,2-0,5 CMA. Limita superioară a intervalului este posibil să se realizeze în perioada de construcţie + operare, limita minimă în perioada de operare. 74

76 Referitor la poluarea cu pulberi a aerului, din experienţa şantierelor de construcţii, se poate aprecia că, în perioadele lipsite de precipitaţii, pe traseele de circulaţie a mijloacelor de transport şi în zonele de activitate a utilajelor pot fi depăşite de 2-3 ori valorile CMA de 0,5 mg/mc. Zonele de poluare cu pulberi/particule materiale sunt limitate ca extindere. Conform US-EPA AP42, particulele cu diametrul mai mare de 100 µm se depun în timp scurt, zona de depunere nedepăşind 10 m de la marginea drumului. Particulele cu diametrul cuprins între 30 µm şi 100 µm se depun până la 100 m lateral drumului şi numai particulele mai mici de 30 µm respectiv pulberile în suspensie, se depun la distanţe mai mari de 100 m şi pot depăşi incinta portului. Este dificil de făcut o evaluare a poluării aerului cu pulberi, cantităţile şi distanţele de depunere ale acestora depinzând de natura căii de rulare (asfalt, beton, pământ), de natura materialelor vehiculate, de condiţiile meteorologice. Emisiile de compuşi nocivi rezultaţi de la motoarele cu ardere internă sunt relativi scăzute, atât în concentraţie cât şi în debite masice, fapt ce nu va avea un efect nociv semnificativ asupra mediului. Impactul asupra aşezărilor umane va fi neglijabil, deoarece distanţa de la obiectiv la cele mai apropiate zone locuite este de cca m Măsuri de diminuare a poluării aerului Pentru reducerea poluării aerului cu noxe rezultate din gazele de eşapament, măsurile eficiente se referă la: Folosirea, atât pe şantierul de construcţii cât şi în activităţile de încărcare, descărcare şi transport mărfuri/materiale, unor utilaje şi mijloace de transport performante, adecvate ca eficienţă şi cu consumuri specifice reduse de carburant. Este indicată folosirea unor utilaje ce respectă normele EURO; Starea tehnică a utilajelor şi mijloacelor de transport trebuie verificată periodic; Pe căile de acces, pe unde circulă autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire în vederea reducerii până la anulare, a poluării cu praf a zonei. Pentru reducerea poluării aerului cu pulberi, în suspensie şi/sau sedimentabile, se recomandă adoptarea următoarelor măsuri: Folosirea camioanelor acoperite cu prelată pentru transportul materialelor pulverulente, susceptibile antrenării/spulberării de vânt; Folosirea prelatelor este indicată şi pentru protecţia temporară a unor depozite de acţiunea vântului; Pentru materiale inerte, stropirea cu apă reprezintă o soluţie de reducere a antrenării de vânt a particulelor fine; Este utilă monitorizarea calităţii aerului, în special a poluării cu pulberi. 75

77 4.5 SOLUL Caracterizarea solului in zona amplasamentului În judeţul Olt există fenomene de depunere aluvionară în lunca Dunării şi eroziune a malului fluviului. Excesul de apă în sol datorită inundaţiilor şi apei subterane are efecte negative asupra unor terenuri. De-a lungul malului stâng al fluviului in zona Corabia se gasesc: cernoziom aluvional levigat, brun roscat, brun argiloiluvial, aluvisoluri. Fragmentarea redusa a reliefului a oferit conditii favorabile pentru practicarea agriculturii. De-a lungul văii Dunării în Oltenia, cernoziomurile sunt predominante, împreună cu soluri aluviale, cernoziomuri aluviale, lăcovişti. Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale. Procesele hidrologice supun lunca unei transformări continue, intensitatea acestora variind foarte mult în decursul unui an, ca urmare a modificărilor hidrologice din albie, ele având intensitate mare la nivele maxime. Dintre acestea, predomină procesele de acumulare, prin tendinţa continuă de formare şi înălţare a patului de aluviuni. În cuprinsul luncii se desfăşoară şi procese de pantă, de eroziune, rupturi de maluri. Procesul de aluvionare este specific formării solurilor aluviale, caracterizate prin vârsta lor redusă şi printr-un surplus de umiditate datorită apelor de inundaţie. Nu s-au realizat investigaţii cu privire la condiţiile chimice, activitatea biologică şi poluarea în zonă a solului. 76

78 3 Cernoziomuri carbonatice 4 Cernoziomuri (inclusiv castanii şi ciocolatii) 5 Cernoziomuri levigate slab şi moderat 6 Cernoziomuri puternic levigate Fig. 13: Solurile in zona Corabia judeţul Olt Impactul santierului si a activitatilor asupra solului Din punct de vedere al mediului, factorul sol, în cazul obiectivului analizat de modernizare a portului Corabia, este nerelevant. Toate lucrările de reabilitare si modernizare a portului se desfăşoară în incinta acestuia, incintă realizată în urmă cu multe decenii. Platforma portului în totalitate reprezintă un ecosistem artificial, antropizat, constituit în suprafaţă din umpluturi, clădiri, platforme betonate, drumuri şi cale ferata. In zona portului nu se cunosc depasiri ale concentraţiilor de substanţe poluante în sol sau cazuri de poluari accidentale. In consecinta se apreciaza ca substantele poluante se situează în vecinătatea valorilor normale cf. prevederilor Ordinului 756/1997 pentru Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului. 77

79 Se poate aprecia că activităţile desfăşurate în port până în prezent nu au determinat poluarea solului. Lucrarile de sapaturi preconizate in etapa de executie vor avea doar un impact mecanic asupra solului, in zona malului, fara a favoriza aparitia eroziunilor sau siroirilor. Lucrările proiectate pentru modernizarea portului (refacerea pereului) asigură o protecţie corespunzătoare solului, inclusiv în cazul deversării accidentale a unor substanţe poluante. Protectia solului mai este asigurata prin stabilizarea malului Dunarii si prin marirea suprafetei de scurgere a fluviului in zona, datorita dragajelor prevazute Măsuri de diminuare a poluării solului Materialul rezultat din demolari si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozite definitive. Placile de beton care nu sunt deterioarate, vor fi refolosite. Pamântul vegetal va fi depus într-un depozit provizoriu pentru a putea fi reutilizat. Agregatele folosite trebuie sa fie curate, sa provina din roci stabile si inerte pentru a nu conduce la efecte daunatoare în reactie cu cimentul. Depozitarea cimentului se face în celule de tip siloz acoperite, astfel neexistând pericolul împrastierii în atmosfera si implicit al depunerii particulelor de praf pe sol. Pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a solului este necesara întretinerea corespunzatoare a utilajelor si efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje în statii speciale pentru astfel de operatii deoarece uleiurile si grasimile sunt foarte poluante. Carburantii si produsele chimice trebuie stocate în celule etanse. 4.6 GEOLOGIA SUBSOLULUI Geomorfologie Caracterizarea geomorfologiei si geologiei pe amplasamentul propus Zona oraşului şi portului Corabia face parte, din punct de vedere morfologic, din lunca Dunării, care la nord este flancată de terasa inferioară a Dunării si campii piemontane de tranzitie. Lunca Dunării este, în general, o regiune inundabilă. Relieful este de - ses fluvial sau de luncă spre Olt, de la comună spre N-E si ses cu terase în trepte, acoperit cu loess si partal cu nisipuri. Forma reliefului influentează temperatura, iar instabilitatea temperaturii favorizează dispersia poluantilor. 78

80 1 Campie fluvio-lacustra acoperita cu depozite loessoide, tabulara, nefragmentata 2 Campie de terase slab fragmentata 3 Campie aluviala holocena de divagare (de subsidenta), cu aspect de albie majora Geologie Fig. 14. Componenente geomorfologice in zona Corabia Aluviunile din baza luncii Dunării sunt alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, grosimea lor putând ajunge până la m. Pietrişurile luncii Dunării conţin numeroase moluşte fosile, remaniate din depozitele cretacice şi pliocene. Sub depozitele holocene descrise mai sus, pot fi întâlnite depozite de vârstă Pleistocen mediu (1,8 0,011 milioane de ani), care sunt constituite din marne şi argile cu intercalaţii de nisipuri. La adâncimi mai mari de 20 m, pe malul Dunării pot fi întâlnite depozite de vârstă Cretacic superior (circa 65 de milioane de ani), constituite din calcare, marno-calcare şi calcare marnoase. Structura luncii cuprinde în general un strat superior din materiale fine peste un strat din pietrişuri şi nisip grosier. În ceea ce priveşte geneza sa, lunca Dunării este în principal o zonă de acumulare. Cota terenului în luncă descreşte de la m la Ostrovul Mare (Porţile de Fier II) la circa 22 m la gura râului Olt. Grosimea cuverturii aluvionare creşte în directia aval. Grosimea ei este de 5 20 m în lungul sectorului Dunării amonte de râul Olt, de m între confluenţele cu râurile Olt şi Mostiştea. 79

81 Amplasamentul, situat pe malul stang al Dunarii, este caracterizat de o stratificatie variata a terenului, dupa cum urmeaza: nisipuri prafoase si argile prafoase pana la cota ~ 18,00; nisipuri fine si mijlocii si nisipuri fine cochilifere intre cotele 18,00-25,00; pietris sub cota 25,00. În conformitate cu STAS Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României, adâncimea maximă de îngheţ pentru zona studiată este de cm. 80

82 Holocen Superior: depozite aluviionare şi de balta Holocen Inferior: epozite aluvionare şi loessoide, depozite aluvionare Pleistocen superior: depozite aluvionare şi loessoide Condiţii geotehnice Pleistocen mediu superior: depozite aluvionare şi loessoide Pleistocen mediu: depozite aluvionare şi loessoide Pleistocen inferior: depozite fluvio - lacustre Fig. 15 Condiţii geologice in zona Corabia judeţul Olt Pe unele porţiuni intinse, malul stang al Dunării prezintă fenomene de instabilitate, acestea manifestându-se prin eroziuni şi prăbuşire a malului, care afectează transversal malul, antrenand astfel cantitati semnificative de sedimente în fluviu. Este de remarcat faptul ca eroziunile malului de-a lungul unei cai navigabile cum este Dunărea reprezinta rezultatul combinat al unui sistem agresiv format din valurile provocate de navigaţie şi curentul fluviului propriu-zis, asupra caracteristicilor geotehnice ale malului Eroziunile malului, urmate de alunecari şi prabusiri şi transportul în aval al materialelor desprinse, reprezinta un mecanism tipic caracteristic malului stang, care afecteaza în mod direct morfologia fluviului şi elementele sectiunii transversale a acestuia Seismicitatea zonei Din punct de vedere seismic, zonarea tarii noastre este reglementata prin SR 11100/1-93: Zonare seismica - Macrozonarea teritoriului Romaniei. Conform acestui standard, amplasamentul lucrarilor din portul Corabia, amplasat pe malul stang al Dunarii in zona km , se incadreaza in macrozona 71 Acceleratia terenului pentru proiectare pentru fiecare zona de hazard seismic corespunde unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani. Potrivit figurii de mai jos din normativul P100-1/2006 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri (publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 803 bis/ ), se determina acceleratia terenului pentru proiectare in zona Corabia, ag = 0,16 g (m/sec2) si perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,0 sec. Aceste valori corespund unui interval mediu de recurenta (revenire) I.M.R. = 100 ani, definind si conditiile locale din amplasament din punct de vedere al frecventei miscarilor seismice. 81

83 Fig.16 Harta de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei În conformitate cu Legea 575/ privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a V-a Zone de risc natural, localităţile din arealul pe care se vor executa lucrările care fac obiectul prezentului proiect (Corabia) fac parte dintr-o zonă de risc natural cauzat de cutremure, cu intensitatea seismică, exprimată în grade MSK=VII Impactul asupra caracteristicilor geologice În conformitate cu prevederile SR EN ISO 14688/2 2005, pământurile coezive identificate în zona Corabia, se încadrează în următoarele categorii: pământuri necoezive nisip; cu rezistenţă slabă la medie la forfecare nedrenată; cu compresibilitate redusă; cu îndesare medie. Avand in vedere faptul ca solutiile propuse nu se executa pe fundatii de adancime, pentru realizarea lucrarilor va fi suficienta determinarea stratificatiei si a caracteristicilor geotehnice ale terenului odata cu realizarea excavatiilor pentru executia lucrarilor. Rezulta astfel, ca impactul asupra caracteristicilor geologice in zona amplasamentului este nesemnificativ. 82

84 4.7 BIODIVERSITATEA Caracterizarea biodiversitatii locale Din punct de vedere geomorfologic, portul Corabia este situat în Lunca Dunării. Aspectul general al zonei din portul Corabia se prezinta sub forma unei întinderi mari de lunca cu soluri aluviale si bancuri de nisip. Vegetaţia naturală a luncii Dunării este în concordanţă cu natura nisipoasă a terenului, prezenţa mâlurilor în zonele joase şi nivelul apei freatice apropiat de suprafaţă. Inundabilitatea şi surplusul de umiditate din luncă au determinat dezvoltarea în cadrul luncii atât a vegetaţiei ierboase, cât şi a celei lemnoase, aceasta fiind grupată în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat. Diversitatea caracteristicilor naturale ale luncii a determinat şi existenţa a numeroase medii de viaţă, astfel că în cuprinsul luncii dintre Corabia şi Turnu Magurele se deosebesc teri categorii: fauna acvatică din albia şi bălţile Dunării, fauna pădurilor şi fauna pajiştilor. Vegetaţia arborescentă este formată din zăvoaie în care predomină salcia, plopul şi răchita; apar, de-asemenea, tei, ulm, specii de stejar în asociaţie cu alun, măceş şi cătină. În perimetrul bălţilor şi mlaştinilor apare o vegetaţie hidrofilă formată din trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoşului, lintiţă, etc. În perimetrul portului Corabia, vegetaţia naturală a luncii Dunării este practic inexistentă. In prezent zona pe care va fi dezvoltat proiectul este supusa unor activitati antropice desfasurate în zona portului (trafic pe drumuri asfaltate / neasfaltate, trafic fluvial, manipulare materiale, etc) care au contribuit la modificarea cadrului natural. Ca o consecinta a impactului antropic determinat de terenurile batatorite, marginile de drumuri, suprafetelor cu alta destinatie decât cea naturala, vegetatia de la malul fluviului este dominata de buruieni precum Amaranthus blitoides, Artemisia annua, Brassica juncea, Chamomilla suaveolens, Cuscuta campestris, Oenothera biennis, Veronica persica si Xanthium spinosum. Se constata, datorita influentei antropice prezenta unor specii tolerante la stres si a speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale. Dintre speciile acvatice si palustre caracteristice zonei amintim: stuful (Phragmites sp.), pipirigul (Scirpus lacustris), vegetatia ierbacee este reprezentata de: coada calului (Equisetum limosum), iarba mlastinii (Juncus effusus), sageata apei (Sagittaria sagitifolia), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), tipirig (Heleocharis palustris), coada soricelului (Achillea millefolium), traista ciobanului (Capsella bursapastoris), etc. Din punct de vedere al faunei zona sustine pasari ce au fost vazute vânând exemplu vânturei (Falco tinnunculus), asadar este evident ca populatia de mamifere mici si populatia de amfibieni este numeroasa. Pe suprafata apei observatiile preliminare au evidentiat specii de pasari precum: Anas platyrhynchos. Alte specii observate Lanius collurio, Lanius minor, Ciconia ciconia, Corvus frugilegus, Merops apiaster, Larus ridibundus. Incinta portului constituie o suprafaţă integral antropizată obţinută prin lucrări de consolidare a malului (pereu din piatră brută), umpluturi pentru nivelarea platformei portuare şi asigurarea la inundaţie, amenajarea funcţională a platformei portuare (drumuri, cale ferata, clădiri, silozuri, platforme betonate sau pavate, canalizare, alimentare cu apă, împrejmuire). 83

85 Vegetaţia în incinta portuară este slab dezvoltată şi ocupă suprafeţe reduse, între construcţiile ce mobilează platforma. Vegetaţia ripariană naturală este de asemenea aproape inexistentă. Degradarea în timp a pereului a permis apariţia în rosturi a unor pete de vegetaţie spontană. Referitor la faună, aceasta, în incinta portului, este inexistentă. În zonă, respectiv pe ambele maluri ale Dunării în sectorul studiat, în trecut a existat un bogat complex avifaunistic a cărui diversitate de specii se datora prezenţei a numeroase şi vaste zone umede, insule şi bancuri de nisip. Odată cu drenarea şi desecarea celor mai multe dintre mlaştini în anii 50, această zonă a pierdut elemente esenţiale ale biodiversităţii, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. În prezent, din punct de vedere al conservării speciilor, păsările de apă (avifauna acvatică) sunt cele mai importante pentru această zonă. Ihtiofauna Dunării prezintă de asemenea importanţă. Din informaţiile obţinute de la pescarii sportivi şi autorităţile române de resort, în sectorul românesc al Dunării din zona Corabia sunt prezente 14 specii de peşti. Alte studii au identificat 34 specii de peşti din care majoritatea în Dunăre, restul în bălţile şi iazurile riverane. Dintre speciile de peşti ce populează Dunărea pot fi menţionate crapul, somnul, plătica, etc. După cum s-a menţionat la începutul acestui capitol, obiectivul analizat, respectiv portul Corabia, ce ocupă o suprafaţă de cca. 8 ha şi un sector din malul Dunării de cca. 1 km, constituie o zonă improprie din punct de vedere al conservării biodiversităţii. Numărul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament şi din vecinătatea acestuia se explică prin caracterul de intravilan al terenului şi prin puternică activitate antropică a zonei. 84

86 4.7.2 Date privind interferenta investitiei cu ariile protejate existente in zona portului Corabia Cea mai mare suprafata ocupata de proiectul vizat este ocupata de terenuri puternic antropizate, dar care se afla la limita urmatoarelor situri Natura 2000: ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si, ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare, situri care se suprapun. Din figurile prezentate mai jos, se observa ca limitele amplasamentului lucrarilor se gaseste la limita nordica a celor doua arii protejate Fig. 17 Amplasamentul lucrarilor in raport cu ariile protejate Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare 85

87 Fig. 18 Amplasamentul lucrarilor in raport cu aria protejate Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele Fig. 19 Amplasamentul lucrarilor in raport cu aria protejata Natura 2000 ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare 86

88 4.7.3 Impactul potential al proiectului proiectului asupra siturilor Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare Detalii descriptive ale ariilor naturale protejate intersectate de proiect si speciilor pentru care au fost declarate aceste arii ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele Situl a fost desemnat prin Ordinul 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele situl prezinta urmatoarele caracteristici: Suprafata: suprafata de 9256 ha Coordonate: Latitudine N 43º 43' 47' Longitudine E 24º 40' 51'' Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala. Calitate si importanta: În acest sector inferior al Dunarii,habitatele ramase în stare naturala si seminaturala în urma transformarilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale,aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita, reprezentând totodata habitate de interes comunitar(cod Natura A0).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si îsi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice, totodata prezentând o importanta din punct de vedere al biodiversitatii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar, ce se regasesc în anexa I a Directivei Pasari: ciocântors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balta (Sterna hirundo),chira mica( Sterna albifrons),stârcul de noapte(nycticorax nycticorax),stârcul galben(ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia). Vulnerabilitatea sitului: Acest sit având o importanta avifaunistica poate fi vulnerabil datorita activitatii de vânatoare efectuate în zona, braconajului,care conduc la un deranj al speciilor de pasari în perioada cuibaritului. Pasunatul si defrisarea pot duce la distrugerea habitatelor naturale de interes comunitar întâlnite în zona. - Desemnarea sitului: În urma propunerii de catre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea,acest sit a obtinut avizul favorabil al Academiei Române-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii(nr.1114/CJ/ ) privind declararea sa ca rezervatie naturala. - Activitatile antropice in interiorul sitului sunt reprezentate de pasunat, inundatii, braconaj, otravire capcane, vânatoare, pescuit sportiv, iar în jurul sitului cultivare, vânatoare, drumuri, drumuri auto,pasunat, zone urbanizate, porturi, navigatie. 87

89 - Organismul responsabil pentru managementul sitului: Responsabilitatea managementului revine Asociatiei Echilibru Bucuresti - Planuri de management ale sitului: NU exista plan de management. Tipuri de habitate si specii din anexa Directivei Consilului 92/43CEE enumerate în Formularul Standard al sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului (Tabelul 9): 88

90 Cod Denumire habitat 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii -reprezentare 1% din suprafata sitului -starea de conservare buna Date bio ecologice Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinând aliantei Cnidion dubii, în conditii climatice continentale pâna la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Habitate românesti corespondente R3712, R3715, R3716 Asociatii Vegetale Poëtum pratensis Ravarut et al. 1956; Ranunculo repentis Alopecuretum ratensis Ellmauer 1933; Agrostio-Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966; Agrostio- Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-festucetum pratensis Májovsky ex Ruzicková Precizari: Literatura de specialitate din tara noastra nu consemneaza nici o asociatie din al. Cnidion dubii (în sens strict) si nici una dintre asociatiile descrise în Europa centrala nu se regasesc în România. Habitatul 6440 a fost luat în considerare, ca tip de statiune, dar cu asociatiile prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae. Identificarea habitatului in perimetrul proiectului de investitii Habitatul nu corespunde zonei descrise din perimetrul portului Investitia nu are impact asupra acestui tip de habitat. Impactul direct si indirect prognozat este zero. 91E0 * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae) -reprezentare 0,1% din suprafata sitului -starea de conservare buna Paduri de lunca de Fraxinus excelsior si Alnus glutinosa ale cursurilor de apa din zona de câmpie si etajul colinar ai Europei temperate si boreale (Alno-Padion) si galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis si Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar si zona de câmpie (Salicion albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic de cresterea nivelului râului cel putin o data pe an, însa altfel bine drenate si aerate în perioada în care debitul apei este scazut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) si poate contine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida. Habitatul nu corespunde zonei descrise din perimetrul portului Investitia nu are impact asupra acestui tip de habitat. Impactul direct si indirect prognozat este zero. Acest habitat include mai multe subtipuri: paduri de frasin si anin ale izvoarelor si râurilor aferente (Carici remotae-fraxinetum)s paduri de frasin si anin ale râurilor cu curgere rapida ( Stellario-Alnetum glutinosae)s paduri de frasin si anin ale râurilor cu curgere lenta (Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum)s galerii montane de anin alb (Calamagrosti variae-alnetum incanae )s galerii submontane de anin alb (Equiseto

91 hyemalis-alnetum incanae )s paduri-galerii de salcie alba (Salicion albae). Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsiors Populus nigra, Salix alba, S. fragiliss Ulmus glabras stratul ierbos Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica. 3) Majoritatea acestor paduri se afla în contact cu pajisti umede sau cu paduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observata uneori o succesiune catre Carpinion a frasinetelor. Corespondente românesti: R4401, R4402, R4405, R4407, R F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) -reprezentare 1% din suprafata sitului -starea de conservare buna Sunt Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate în albia majora a râurilor, expuse regulat inundatiilor în perioda cresterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundatiilor provocate de înaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundatiisau poate ramâne ud. Ca urm re a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Habitatul nu corespunde zonei descrise din perimetrul portului Investitia nu are impact asupra acestui tip de habitat. Impactul direct si indirect prognozat este zero. Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, în zonele joase ale luncilor râurilors ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjunctie cu paduri de anin si frasin. Corespondente romanesti: R4404, R4409, R4410, R A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba -reprezentare 1% din suprafata sitului -starea de conservare buna Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate Habitatul nu corespunde zonei descrise din perimetrul portului Investitia nu are impact asupra acestui tip de habitat. 90

92 3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin înaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari în anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus. Plante: Salix alba, Populus alba. Evident, tipurile 91E0 si 92A0 se suprapun partial, datorita mentionarii comunitatilor de salcie alba în definitia ambelor habitate. Pentru a înlatura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai padurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie alba, care se dezvolta pe soluri aluviale mai evoluate si prezinta un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarca ca diferentiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides si unele transgresive din clasele Querco-Fagetea si Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis. Corespondente românesti: R4406 -reprezentare 0,01% din suprafata sitului -starea de conservare medie sau redusa Lacuri si balti destul de bogate în baze dizolvate (ph adesea 6-7) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate în baze (ph adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. În regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase ( gyttja ) oligomezotrofe bogate în calciu, cu un covor dens de Chara, adesea înconjurate dediverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru. Plante: Chara spp., Nitella spp. Corespondente românesti: R2201 Asociatii Vegetale Nitelletum gracilis Coriolan 1957; Charetum braunii Coriolan 1957; Tolypelletum proliferae Krause 1969; Lychnothamnetum barbati Ionescu- Teculescu Impactul direct si indirect prognozat este zero. Habitatul nu corespunde zonei descrise pentru realizarea investitiei. Investitia nu are impact asupra acestui tip de habitat. Impactul direct si indirect prognozat este zero. 91

93 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitiei: Spermophilus citellus Popândaul Efectiv: Aproximativ indivizi Statut: specie vulnerabila Biotop: pe izlazurile din zonele de de stepa, de regula pe dealuri, cu foarte buna drenare a apei din precipitatii Raspândirea în România: Plenita, Negoiesti, Marotin Valea Amaradiei (Dolj), Constanta (Constanta), Slobozia (Giurgiu), Pantelimon (Ilfov), Poponete Târgusorul Nou (Prahova), Râmnicul sarat (Buzau)s Turnu Magurele Arsache (Teleorman),Timisoara (Timis)s Baicoi, Tintea si Paulesti (Prahova)s Babadag si Tulcea; zonele de stepa din Moldovas în Ardeal si Banat, de-a lungul marilor râuri: Somesul, Crisul, Muresul si Timisul; localitatile Ghiorc, Siria- Pâncota (Arad); Cârlig Iasi si Horodistea Darabanis Valea lui David Iasis Steobareni Vaslui si Gugesti Husis Babadag, Câmpia aluvionara a Dunarii si Platoul meridional al Dobrogeis Hagieni din Dobrogeas Sinesti Ialomita, Lunca si Frumoasa Teleorman si Clejani-Giurgiu. Reproducerea: Împerecherea martie sau aprilie, imediat dupa hibernare; gestatia: 30 de zile; 4-6 pui la nastere, maturitatea sexuala: la un an longevitatea este diferita, femelele ani, masculii 5-6 ani. Cauzele modificarii numarului: Cresterea presiunii antropice a condus la deteriorarea habitatului acestei specii. Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana EEC, Natura 2000, OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Ca masuri de protectie sunt necesare pastrarea izlazurilor cu populatii de Spermophilus citellus. Respectarea legislatiei în vigoare. Relevanta ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele pentru specie: În arealul ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele specia este prezenta de-a lungul întregului an, marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu cu populatia la nivel national este raportata la 2_p>0%, conservarea trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire. Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei este Buna. Prezenta speciei in zona supusa investitiei: In zona portului unde se vor executa lucrarile de reabilitare habitatul nu este corespunzator speciei. Zona este mult antropizata, betonata specia neputând sa-si desfasoare activitatea conditiilor date. Se estimeaza ca exemplarele de Spermophilus citellus prezente in interiorul sitului nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

94 Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitiei: Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de amfibieni prezente în situl Corabia Turnu Magurele sunt Bombina bombina (cod 1188) si respectiv Triturus dobrogicus (cod 1993) Bombina bombina buhai de balta Statut: specie aproape amenintata Biotop: În si pe lânga bazinele statatoare mari sau mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri etc) în care se reproduce. Prefera bazinele putin adânci sau marginile lacurilor mai mari si în afara perioadei de reproducere traieste pe uscat. Suporta si habitatele antropizate (santuri, bazine arificiale) în afara perioadei de reproducere poate ramâne în apa sau iesi pe uscat. Se întâlneste de la 0 la 400 m altitudine. Spre limita superioara a distributiei sale altitudinale se întâlneste cu specia Bomina variegata, cu care poate hibrida ocazional (de ex. în Podisul Transilvaniei). Raspândirea în România: În cea mai mare parte a tarii, la altitudini sub 400m. Efectivul: Probabil, sute de mii. Reproducerea: Perioada de reproducere este din martie-aprilie pâna în august. Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatelor. Drenarea sau poluarea (agricola, industrial sau menajera) a lacurilor si baltilor unde se reproduce specia au un impact grav asupra populatiilor. Folosirea pesticidelor în agricultura si silvicultura afecteaza în mod direct aceasta specie prin vecinatatea primejdioasa a terenurilor agricole fata de biotopii ei. Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana EEC, Natura 2000, OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Prezenta în mai multe arii protejate. Relevanta ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele pentru specie: Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire. Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei Valoare buna. Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul prezent în jurul zonei supuse investitiei corespunde cerintelor ecologice in care se dezvolta Bombina Bombina, însa populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict pe zona investitiei, prin urmare investitia nu 93

95 are impact asupra populatiei speciei. In cazul unor precipitatii bogate prin formarea de baltoace sau santuri cu apa specia poate depune ponta in astfel de locuri. Inainte de inceperea lucrarilor se recomanda a se verifica terenul aferent lucrarilor, iar pe perioada lucrarilor se recomanda evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune ponta. Se estimeaza ca prin investitia propusa nu va exista impact semnificativ asupra acestei specii. Tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus) cod 1993 Statut: specie periclitata Biotop: În vecinatatea unor bazine statatoare mai mari, cu vegetatie bogata (lacuri, balti, cursuri line de apa), în care se reproduce. În Delta se gaseste în lacuri, canale, brate cu curs lin. Prefera ca în jurul apelor sa existe posibilitati ample de adapostire (stuf, paparis, arbori, tufisuri etc.); în delta în loc sa iasa la uscat adesea se adaposteste sub stuf, în plaur sau mâl. Este raspânditi în lungul Dunarii, în zona inundabila, si în Delta; în lacul Babadag; la Periteasca, în lacurile de tip zaton dintre sirurile de dune maritime între mare si lacul Razim; pe Tisa în Maramures; pe bega în banat; pe Arges si Buzau în Câmpia Româna; în câmpia de Vest. Ca si efectiv, numara probabil, zeci de mii. Se reproduce în perioada februarie-martie. Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatului. Distrugerea habitatului din lunca inundabila pentru extinderea suprafetei cultivate a dus la disparitia a numeroase populatii ale aceste specii; în delta, operatiile de amenajare în scopuri agricole sau piscicole au avut de asemenea un impact negativ. Poluarea masiva a bazinului Dunarii (scurgeri industriale si fecaloimenajere, pesticide si îngrasaminte agricole) este un factor care ameninta specia. Relevanta ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele pentru specie: Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata dar la limita ariei de distributie. Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei Valoare buna. Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul prezent în jurul zonei supuse investitiei nu corespunde cerintelor ecologice in care se dezvolta Triturus dobrogicus, populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict pe zona investitiei, prin urmare investitia nu are impact asupra populatiei speciei. Se estimeaza ca investitia propusa nu va avea impact asupra acestei specii. 94

96 Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitiei: Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de pesti prezente în situl Corabia Turnu Magurele sunt Cobitis taenia (cod 1149), Gymnocephalus schraetzer (cod 1157) Misgurnus fossilis (cod 1145), Rhodeus sericeus amarus (cod 1134), Alosa immaculata (cod 4125), Zingel zingel (cod 1159), Gobio albipinnatus (cod 1124), Pelecus cultratus (cod 2522), Zingel streber (cod 1160), Aspius aspius (cod 1130), Gobio kessleri (cod 2511) si respectiv Gymnocephalus baloni (cod 2555). Ca marime si densitate a populatiei speciilor prezente în sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national, speciile de pesti din situl Corabia Turnu Magurele se încadreaza în majoritate în categoria C 2 _ p > 0%, exceptie facând speciile Zingel streber, Zingel zingel si respectiv Aspius aspius care se încadreaza în categoria B 15 _ p > 2%. În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în categoria B conservare buna. Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei este în majoritate C populatie neinzolata cu o arie de raspândire extinsa, exceptie facând speciile Gymnocephalus schraetzer, Alosa pontica si respectiv Gymnocephalus baloni care se încadreaza în categoria B populatie ne-izolata dar la limita ariei de distibutie. În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective, speciile de pesti ce apartin acestui sit se încadreaza la B valoare buna. În continuare se vor prezenta speciile de pesti rezidente pe teritoriul arealului ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele precum si aprecierile situatiei populatiei în sit, a conservarii trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei, a izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala si al aprecierii globale a valorii sitului pentru conservarea speciei. Cobitis taenia (Zvârluga) cod Natura Descriere si identificare: Înaltimea maxima reprezinta 11,6 18,4% din lungimea corpului fara caudala, grosimea din înaltime. Profilele dorsal si ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea si sub jumatatea anterioara a ochiului, cele doua ramuri lungi. Cele doua jumatati ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general putin adânci, în câte 3-4 lobi. Corpul este comprimat lateral. Fondul este alb galbui. Petele dorsale sunt mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate si în numar variabil (13-24). Pigmentatia laterala a corpului consta din 4 zone. Capul are pete marunte si o dunga oblica, de la ceafa pâna la gura. Femelele pot atinge 11,5 cm lungime iar masculii 9,3 cm. 95

97 Habitat. Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros cât si în ape statatoare, evitând însa în general pe cele cu mult mâl; în balti se întâlneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Ecologie si comportament. Adesea se îngroapa complet în mâl sau nisip: dupa hrana umbla mai mult noaptea. Pestele scos din apa scoate un sunet perticular. Suplineste într-o oarecare masura lipsa de oxigen din apa cu respiratia intestinala. Reproducerea are loc din luna aprilie pâna în luna iunie, atât în apa statatoare cât si curgatoare; icrele sunt adezive. Hrana consta din nevertebrate si alge. Specia este protejata prin Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), Lista rosie IUCN, OUG 57/2007. Gymnocephalus schraetzer (Raspar) cod Natura Statut: specie vulnerabila Raspândire: Dunarea de la intrarea în tara pâna la varsare si cursul inferior al râurilor: Somes, cele trei Crisuri, Siret, Prut, Mures, Bega. Ocazional este întâlnit în partile îndulcite ale marii în fata gurilor Dunarii si în unele balti ale fostei lunci inundabile a Dunarii. Biotop: fluviul Dunarea si râurile de ses, având curent slab, fund nisipos sau argilos, evita faciesul mâlos. Efectiv: zecii de mii. Cauzele modificarii numerice: poluarea apei. Specia s-a dovedit mai sensibila la deteriorarea calitatii apei decât ceilalti pesti reofili. Nu mai are conditii prielnice de viata în portiunile de râu transformate în lacuri de alimentare, nici în rârurile al caror debit a scazut ca urmare a captarii apei. Misgurnus fossilis (Tipar) cod Natura Descriere si identificare: Corpul alungit si gros, de înaltime aproape uniforma; înaltimea maxima reprezinta 11,5-14,3% din lungimea corpului (fara caudala), iar grosimea 61-81% din înaltime. Profilul dorsal si cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezinta 15,8-18,4% din cea a corpului. Capul este cafeniu deschis cu pete mici întunecate. Înotatoarele sunt fumurii cu pete întunecate. Habitat: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie. Distributie si ocurenta: Tiparul are o raspândire relativ întinsa pe teritoriul României. 96

98 Ecologie si comportament: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie. Având posibilitatea respiratiei aeriene (intestinala) este foarte rezistenta la lipsa de oxigen în apa. În caz de secare a apei în care traieste rezista mult timp în mâl; se înfunda în mâl si iarna sau în perioadele cu temperaturi ridicate. Nu întreprinde migratii propriuzise; primavara: epoca de reproducere) este mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apa scoate un sunet caracteristic. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune atmosferica; înaintea furtunilor urca la suprafata apei. Perioada de reproducere dureaza din luna martie pâna în luna iunie; femela depune boabe de icre, pe vegetatia acvatica. Icrele sunt lipicioase, aderând la vegetatie. Hrana consta din detritus organic, vegetatie acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste Rhodeus sericeus amarus (Boarta) cod Natura Descriere si identificare: Corpul înalt si puternic comprimat lateral, înaltimea maxima formeaza 31-42% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 34-45% din înaltime. Spinarea înaintea dorsalei este slab comprimata lateral; spinarea în urma dorsalei si abdomenului sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botului pâna la insertia dorsalei; în urma dorsalei profilul coboara puternic. Profilul ventral este asemanator celui dorsal. Capul este comprimat lateral, lungimea sa reprezinta 19,5-27% din cea a capului. Dimensiunile obisnuite ale adultilor variaza între 31 si 60 mm lungime fara caudala si mm lungime totala, talia maxima fiind de 78 mm. Habitat: Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor. Distributie si ocurenta: Boarta are o raspândire relativ mare pe teritoriul României. Ecologie si comportament: Boarta este o specie care traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor. Raspândirea acestei specii este strâns legata de prezenta lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu întreprinde migratii. Reproducerea are loc de la sfârsitul lunii aprilie pâna în luna august. Reproducerea are loc în portii, fiecare femela depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în cavitatea branhiala a lamelibranhiatelor din genurile Unio si Anodonta. 97

99 Alosa immaculata (Scrumbie de Dunare) cod 4125 Scrumbia de Dunare are o lungime de aproximativ cm si la vârsta de 7-8 ani are 1 kg. Are lungimea botului mai mare decât diametrul ochiului. Pleoapa adipoasa este foarte bine dezvoltata la scrumbia de Dunare. Gura o are cu dinti dezvoltati pe falci, limba si vomer. Dorsal are culoarea verde-albastru, având flancuri argintii cu luciu viu; si o pata postoperculara slab marcata. Scrumbia de Dunare este o specie pelagica, endemica, de origine marina, anadroma, care traieste în cârduri în mare. În Dunare intra prin martie pentru depunerea icrelor; apoi, prin mai se reîntoarce în mare, îndreptându-se catrelarg, la adânc. Se h raneste cu guvizi, staveizi, hamsii, aterne, uve si crustacei marini, miside, gamaride, creveti. E steraspândita si comuna, în lungul litoralului românesc primavara si toamna. Zingel zingel (Pietrar) cod Natura Statut: specie vulnerabila Raspândire: Dunare, inclusiv bratele Deltei si râurile Somesul Mare, Somel cele teri Crisuri, Mures, Bega, Timis, Olt, Siret, Prut. Descriere si identificare: Corpul este alungit, fusiform; înaltimea maxima a acestuia reprezinta 9-15% din lungimea totala a corpului. Profilul dorsal al corpului urca lin, uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei dorsale. Profilul ventral este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus este triunghiular. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, îngust în cea anterioara. Gura este inferioara, semiluna, mica, slab protractila. Fata ventral este alba, înotatoare incolore. Poate atinge 18 cm lungime totala. Habitat. Traieste în Dunare si râurile de deal si ses, exclusive în locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Ecologie si comportament. Este o specie solitara, nu se grupeaza în cârduri. Sta linistit pe fundul apei, cu capul în amonte; când este deranjat, se deplaseaza o distanta scurta si se opreste. Este întâlnit atât în apa mica (35-40 cm) cât si în adâncuri. Reproducerea are loc primavara, din martie pâna în mai. Icrele sunt depuse pe pietre sau pe crengi. Icrele sunt mari. Se hraneste cu insecte acvatice, amfipode, viermi, icre si puiet de peste. 98

100 Gobio albipinnatus (Porcusor de ses) cod Natura Descriere: Talia mica pâna la mijlocie. Lungimea totala maxima pâna la 12 cm. Spinarea si abdomenul rotunjite. Capul mai mult sau mai putin comprimat lateral. Buzele subtiri, nepapiloase. O pereche de mustati. Solzi persistenti. Fata dorsala a corpului, pâna la insertia dorsalei, comple acoperita cu solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii branhiali scurti si distantati. Dintii faringieni dispusi pe doua rânduri, încârligati la vârf si nezimtati. 7 exceptional 8 radii divizate în dorsala. Ochii mari, aproape egali cu spetiul interorbitar. Corpul relativ înalt si comprimat lateral; pedunculul caudal mai înalt decât gros. 4 solzi între linia laterala si ventrale. Fata superioara este galbuie-cenusie deschis, fata dorsala a capului cenusie închis, cu pete si dungi mai întunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pâna la 12 pete rotunde. Habitat: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos. Distributie si ocurenta: Porcusorul de ses are o raspândire sub media speciilor de pe teritoriul României. Populatie: Nu exista studii populationale pe regiuni intinse astfel incat sa fie posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei specii. Ecologie si comportament: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos. Traieste mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hraneste doar cu fauna bentonica, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai si iunie. Pelecus cultratus (Sabita) cod Natura Descriere: Corpul alungit, mult comprimat lateral; înaltimea maxima reprezinta 21-27% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 35-47% din înaltime. O carena ventrala foarte ascutita, lipsita de solzi, se întinde de sub operculi pâna la anala. Fata superioara are un colorit albastru închis sau verde-albastruie cu luciu metalic puternic, flancurile argintii stralucitoare, fata ventral alba, pectoralele, dorsala si caudala cenusii, celelalte înotatoare galbui. În mod obisnuit atinge lungimea de cm, maximum 50 cm si peste 1 kg. Habitat: Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în limanurile si lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale marilor. 99

101 Ecologie si comportament: Este o specie foarte buna înotatoare. Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în limanurile si lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale marilor. În baltile de inundatie ale Dunarii patrunde primavara, iar dupa reproducere se reîntoarce în Dunare; prea putineexemplare ramân si iarna în balti. În lacul Razelm se întâlneste tot anul, deci pare sedentar. Unele exemplare ramân în permanenta în râuri. Reproducerea are loc în lunile aprilie iunie Zingel streber (Fusar mic) cod Natura sfârsitul lui mai. Statut : specie periclitata Raspândire: în fluviul Dunarea pe tot parcursul sau din România. De asemenea se mai regaseste în râurile Tisa, Iza, Mures, Olt, etc. Biotop: râuri de câmpie si din zona colinara cu un curs rapid si substrat de nisip (mai ales nisip grosier) sau prundis. Efectiv: mii de exemplare. Perioada de reproducere: mijlocul lunii martie Cauzele modificarii numerice: poluarea apei (specia este dintre cele mai sensibile chiar la un grad redus de poluare), reducerea debitului si mai ales bararea rârurilor în urma careua lungi sectoare de apa cu curs rapid s-au transformat în lacuri. Aspius aspius (Avat) cod Natura La noi în tara avatul este prezent în toate apele din zonele de deal si câmpie, deasemenea si în baltile limitrofe Dunarii. Considerat peste rapitor, se hraneste cu pesti de talie mica, în special cu obleti, dar si platica, clean, rosioara, crustacei, insecte, viermi. Peste solitar, înoata cu usurinta foarte rapid pe distante scurte. Ataca pestii de talie mica la suprafata apei, în special la rasaritul si apusul soarelui. Dusmanii lui cei mai periculosi sunt stiuca si salaul. Vâneaza si se simte la fel de bine în orice apa din zonele de ses mai adânci, curgatoare sau statatoare. Lungimea obisnuita este de cm, exceptional cm, iar greutatea 1,5-3 kg, mai rar 4-5 kg sau chiar mai mult. Se reproduce în perioada martie-aprilie si chiar în luna mai, în functie de temperatura apei. Icrele sunt depuse pe fundul tare, atat în apele curgatoare, cât si în balti. Începe sa se reproduca de la vârsta de 4-5 ani. Primavara poate fi gasit în apropierea suvoaielor repezi, care aduc maruntisul luat de curent, dar si în zonele unde apa limpede din balta se întâlneste cu cea tulbure a râurilor. Când curentul este prea puternic prefera sa stea maiaproape de maluri. Vara, când nivelul apelor începe sa se echilibreze, avatul îsi cauta locurile de vânatoare pe lânga bancurile de nisip, la apa încalzita unde se aduna puietul, dar locurile preferate ramangurile de varsare în râuri sau în Dunare, ale gârlelor si canalelor. Rar mai 100

102 poate fi gasit în balti. Toamna, pe masura ce apele se racesc, avatul coboara spre fund, continua sa "muste", însa mai rar Gobio kessleri (Porcusor de nisip) cod Natura Descriere si identificare: Corpul scund si gros sau relative înalt si slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric, grosimea sa în general mai mare decât înaltimea minima. Ochii de marime foarte variabila, în general apreciabil mai mici decât spatiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simtitor mai înalti decât lungi. Mustatile de lungime variabila. Pieptul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt prevazuti cu striuri epiteliale în relief. Habitat. Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pâna în zona crapului; în unele râuri mici de ses traieste în zona cleanului. Prefera portiunile de râu cu o viteza a apei de mc/s, putin adânci cu fund nisipos. Ecologie si comportament. Puietul formeaza cârduri mari, care stau în apa cu viteza mai mica de curgere. Reproducerea are loc în luna mai. Hrana consta mai ales din diatomee, dar si din nevertebrate. Protectie. Pe teritoriul national specia are un areal relativ întins; arealul se afla în usoara scadere în ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scazuta/medie. Gymnocephalus baloni (Ghibort de râu) cod Natura Efectiv: mii de exemplare. Statut: specie vulnerabila Raspândire: insuficient cunoscuta, specia este si a fost confundata cu G.cernuus. Se regaseste în Dunare, în zona Cazanelor (înainte de crearea lacului de baraj); în zona Cotu Pisicii-Galati, în bratele Deltei, în râurile Somes, Crisul Negru, Mures, Timis, Tisovita, Berzeasca, Olt, Vedea, Ialomita. Biotop: fluvii si râuri de ses. Cauzele modificarii numerice: deteriorarea habitatului prin construirea lacurilor de baraj (în cadrul carora specia dispare) si poluare. 101

103 Prezenta speciilor de pesti in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Conform datelor din literatura de specialitate si cerintelor ecologice ale speciilor de pesti din situl natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele în zona portului Corabia unde se desfasoara lucrarile de reabilitare pot fi prezente urmatoarelor specii: Aspius aspius (avat), Pelecus cultratus,, Cobitis taenia, mai rar Zingel streber. Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului (Aspius aspius) în zonele unde se executa dragajele. Este posibila de asemenea, stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a perturbarii locale (nivele de zgomot ridicate, cresterea turbiditatii) Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa investitiei Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca în situl ROSCI Corabia turnu Magurele exista doar o singura specie de specia de nevertebrate si anume Theodoxus transversalis. Ca marime si densitate a populatiei speciei prezente în sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national, specia de nevertebrate din situl Corabia Turnu Magurele majoritatea se încadreaza în categoria B. În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în categoria B. Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei este în totalitate B populatie neinzolata dar la limita ariei de distributie. În ceea ce globala a valorii sitului pentru conservarea speciei existente în situl Corabia Turnu Magurele, aceasta se încadreaza la B valoare buna. Theodoxus transversalis cod Natura Descriere si identificare: Cochilie mica, semielipsoidala, cu spira foarte m ica, cenusie sau galben-cenusie, pereti grosi, cu trei (rar patru) benzi spirale întunecate, evidente. Apertura larg eliptica, opercul roscat cumargini si nucleu rosu. Habitat: Traieste în a pe curgatoare, curate si, mai rar, în lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros, nisipos sau mâlos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Glöer, 2002), în zone cu viteza de curgere mai redusa, dar în toate cazurile în ape bine oxigenate. Populatie: Nu a mai fost semnalata în România în ultimii ani Prezenta speciei în perimetrul investitiei este putin probabila. 102

104 ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare Prin Hotarârea de Guvern nr. 971/2011, pentru modificarea si completarea HG. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, a fost identificat si descris situl de protectie avifaunistica ROSPA0024 Confluenta Olt Dunare, amplasat astfel: - judetul Olt: Corabia (18%), Gârcov (35%), Giuvarasti (78%), Izbiceni (7%), Orlea (7%); - judetul Teleorman: Islaz (92%), Lita (25%), Lunca (10%), Segarcea Vale (24%), Turnu Magurele (19%). Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare situl prezinta urmatoarele caracteristici: - Suprafata: ha - Coordonate: Latitudine N 43º 45' 36'' Longitudine E 24º 43' 54'' - Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala. - Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66 c) numar de specii periclitate la nivel global: 3 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulus Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste, pelicani, lebede. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. Vulnerabilitatea sitului este data de: 1. Chiar la confluenta râului Olt cu fluviul Dunarea pe malul drept se extind pajisti si culturi agricole unde a fost constatata practicarea pasunatului. 2. Incendierea ilegala a stufarisului si în general a vegetatiei uscate, se produce anual pe suprafete variabile,intensitatea actuala fiind slaba. 3. Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetatiei si realizarea unor carari în stuf conduc la perturbarea speciilor pasarilor protejate si la fragmentarea habitatului acestora. - Desemnarea sitului: Suprafata aferenta judetului Teleorman din situl numit Confluenta Olt- Dunare nu are statut legal de constituire ca arie naturala protejata printr-un act normativ. Pentru Ostrovul Mare care face parte din acest sit,a fost obtinut avizul favorabil cu nr.1677/ al Academiei Române- Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protectie speciala avifaunistica. 2 Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul favorabil cu nr 103

105 820/CJ/ al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sitorganismul responsabil pentru managementul sitului: - Responsabilitatea managementului revine Asociatiei Echilibru Bucuresti Planuri de management ale sitului: NU exista plan de management Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECE enumerate în Formularul Standard al sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului Nycticorax nycticorax cod A023 (12-20 perechi în perioada de cuibarit); Phalacrocorax pygmeus cod A393 ( perechi în perioada de cuibarit); Picus canus cod A234 (6-10 perechi în perioada de cuibarit); Platalea leucorodia cod A034 (30-60 indivizi în perioada de pasaj); Sterna albifrons cod A195 ( indivizi în perioada de pasaj); Sterna hirundo cod A193 ( indivizi în perioada de pasaj); Tringa glareola cod A166 ( indivizi în perioada de pasaj). Alcedo atthis cod A229 (4-6 perechi în perioada de cuibarit); Burhinus oedicnemus cod A133 (4-10 perechi în perioada de cuibarit); Chlidonias hybridus cod A196 ( indivizi în perioada de pasaj); Chlidonias niger cod A197 ( indivizi în perioada de pasaj); Coracias garrulus cod A231 (16-20 perechi în perioada de cuibarit); Cygnus cygnus cod A038 (1-5 indivizi în perioada de pasaj); Dendrocopos medius cod A238 (6-10 perechi în perioada de cuibarit); Himantopus himantopus cod A131 (2-10 indivizi în perioada de pasaj); Speciile prezente în situl ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare, din punctul de vedere al marimii si densitatii populatiei speciei prezente din sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national, se încadreaza în egala masura în categoria C (2 _ p > 0%) si respectiv D (populatie nesemnificativa), exceptie facând specia Phalacrocorax pygmeus cod A393 care se încadreaza în categoria B (15 _ p > 2%). Gradul de conservare a trasaturilor habitatelor care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere este în majoritate în categoria B conservare buna, exceptie facând specia Tinga glareola cod A166 care se încadreaza în categoria C conservare medie sau redusa. Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei este în totalitate C populatie neinzolata cu o arie de raspândire extinsa. 104

106 În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective, speciile de mamifere ce apartin acestui sit se încadreaza în majoritatea la C valoare considerabila, exceptie facând specia Burhinus oedicnemus. Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte Statut: Specie vulnerabila Biotop: Prefera regiunile cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. De multe ori este prezent si în apropierea apelor încet curgatoare (râuri, canale). Raspândirea în România: Delta dunarii, precum si în puncte disparate în interiorul tarii, mai ales în câmpia de vest, banat, estul si Sudul Moldovei. Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în lunile III-IX). Cuibareste în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu alti stârci, în lunile IV-VI. În migratie de multe ori se hraneste pe terenuri agricole. Efectivul: În Europa cuibareste în numar relativ mic (60, ,000 perechi). Populatia româna cu cei 8,500-10,000 de perechi este important pe plan european. Cauzele modificarii numarului: degradarea zonelor umede; distrugerea arboretelor în care sunt amplasate coloniile; eventuala distrugere a ciburilor sau puilor de catre pescari sau administratorii fermelor piscicole, datorita faptului ca stârcul de noapte consuma frecvent puiet de peste. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este strict legata de cautarea hranei. Phalacrocorax pygmeus cormoran pitic mic în România pâna în Statut: Specie vulnerabila. Biotop: lacuri si balti întinse, cu vegetatie abundenta, dar si cu arbori (salcii) ca loc de amplasare a cuiburilor. Se hraneste pe ape relative întinse, în ultimii an adesea în elesteele piscicole abandonate. Iarna, stau si pe lacuri de acumulare. Raspândirea în România: În principal în delta Dunarii, dar si în alte câteva puncte din lunca unor râuri, dunare, Insula Mica a Brailei, pe Prut la Vladesti/GL si pe baltile de la Vadeni-Mata-Cârja-Radeanu/GL, VS. Exista un tablou al restrângerii treptate a ariei de raspândire a cormoranului Efectivul: 85% din efectivul ezuropean. În Delta Dunarii, cca perechi clocitoare, în Insula Mica a Brailei, cca. 100 perechis la Vladesti, cca 300 perechi la Vadeni-Cârja, cca 20 perechi. În ultimii ani nu se mai constata o diminuare a efectivelor. 105

107 Migratie si reproducere: oaspete de vara (IV-X), dar în ultimii ani se constata ca multe exemplare ierneaza în tara, dar nu numai în Dobrogea, ci si pe unele ape interioare, mai ales lacuri de baraj (râul olt). Cuibareste în colonii mixte cu stârci, cormorani mari si eventual tiganusi, în lunile V-VII. Cauzele modificarii numarului: Asanarea baltilor de pe cursul inferior al Dunariis campaniile de combatere a pasarilor ihtiofage din anii 50-60; distrugerile de cuziburi, chiar în ultima perioada de timps împuscarea pasarilor care se hranesc în ferme piscicoles moartea prin înec a pasarilor care intra întâmplator în plasele pescarilor s intoxicarea cu metale grele si pesticide, cu mentiunea ca DDE determina o mai mare fragilitate a cojii oalor, prin reducerea grosimii acestora. Masuri de protectie necesare: managementul zonelor în care se hranesc pasarile din colonii în vederea îmbogatirii resurselor trofice, de exemplu fostele elestee piscicole din Delta Dunarii. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este strict legata de cautarea hranei. Picus canus - Ghionoaie sura Habitat: specia este considerata ca una specializata pe padurile de foioase din regiuni colinare si muntoase, fiind prezent in special in paduri dominate de fag sau stejar. Populatii semnificative pot cuibari si in paduri de lunca. Pasunile impadurite pot fi considerate ca habitat secundar pentru specie. Indrageste mai ales fagetele in care gaseste lemn putred, arbori morti dar si arinisurile, raristile cu arbori cazuti. Prezenta unor zone deschise : Poieni, dumbravi, pajisti, zone cultivate, este importanta pentru alimentatia speciei. Distributie : Specie cu o distributie larga in Romania, in unele zone poate fii considerat chiar comuna. Efectivul: populatia din Romania este apreciat a fi intre 45,000 60,000 de perechi. Reproducerea: Cuibul este sapat in esenta putreda de fag ; cauta rareori alte esente de foioase. Femela depune aici 7-9 oua din care doar 5 ajung in etapa de zbor. Specia cuibareste doar o data pe an si in principiu nu exista ponte de substitutie decat in cazul foarte rar al distrugerii cuiburilor. Masuri de protectie : o specie in regresie accentuata din cauza disparitiei livezilor si padurilor cu arbori batrani si, deci, a diminuarii resurselor de hrana. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat favorabil aparitiei si cuibaritului specie. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra specie. 106

108 Platalea leucorodia lopatar Statut: Specie periclitata Biotop: lacuri si balti cu stufaris des, în apropierea unor suprafete de apa libera cu fund mocirlos (habitat trofic) Raspândirea în România: Delta dunarii. Colonia care a existat în anii 80 la Dunareni, jud. Constanta a disparut în anul 1996, ca urmare a scurgerii apei lacului în cadrul lucrarilor de amenajari piscicole. A disparut, de asemenea, colonia care existase în anii 60 la Cernaghiol, com. Cerna, Jud. Tulcea. Lopatarul a disparut înca mai demult din bazinul carpatic, unde cuibarise, în numar mic, pâna la începutul secolului XX (Banat), iar în Crisana chiar pâna în Efectivul: În prezent cca 600 de perechi, populatia de lopatar marcând o semnificativa revenire dupa anii 80, când aproape disparuse din deltas maximum perechi în afar deltei. Lopatarul niciodata nu a fost nunmeros în România. Migratie si reproducere: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici colonii, în stuf (lunile V-VII). Cauzele modificarii numarului: asanarea zonelor umede. Actiuni locale precum: incendierea stufului în perioada de cuibarit, distrugerea cuiburilor pe alte cai, deranjarea coloniilor. Restrângerea habitatelor trofice si reducerea accesibilitatii hranei (prin modificari de regim hidrologic, implicit de fauna acvatica). Masuri de protectie necesare: Conservarea ecosistemelor în care cuibaresc lopatarii si stricta ocrotire a coloniilor. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei. Sterna albifrons chira mica Habitat: Prefera tarmurile apelor dulci sau sarate, mlastini cu vegetatie palustra. Este prezenta în apropierea lacurilor, râurilor, precum si în apropierea marii. Distributie si ocurenta: Arealul de raspândire este discontinuu, din regiunea palearctica, pâna în sudul si sud estul Asiei. În România este raspândita în special în Dobrogea, în estul Munteniei, precum si pe valea Oltului. Populatia În Europa, populatia clocitoare este estimata la aproximativ de perechi, cu efective foarte mari în Italia, Spania, Ucraina si Rusia. În România sunt estimate aproximativ 400 de perechi clocitoare în lunca Dunarii si în Dobrogea. 107

109 Ecologie si comportament; Chira mica este oaspete de vara, ce formeaza colonii mici, monospecifice sau mixte, pe plajele nisipoase sau cu pietris, din apropierea lacurilor sau în zonele litorale. Cuibul este amenajat într-o adâncitura a solului, marginita cu material vegetal, pietricele sau fragmente de scoici. Femela depune 2 3 oua sub-eliptice, netede si lucioase, cu colorit pal, oliv sau crem, cu pete întunecate de marimi diferite. Incubatia dureaza de zile, fiind asigurata de ambii parteneri. Puii sunt semi-nidifugi si pot zbura dupa de zile. Se hraneste cu pesti mici, insecte si larvede insecte, crustacee, moluste, viermi acvatici. Masuri de protectie: Se recomanda protejarea coloniilor de cuibarit, precum si amplasarea unor platforme mai înalte pe suprafata apei, unde pasarile pot sa-si amenajeze cuiburile. Masura poate fi aplicata la toate speciile de chire. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în zone învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie au o raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare. Sterna hirundo Descriere: Chira mica, prezinta penajul asemanator cu pescarusul, fruntea alba, crestetul negru, cioc de culoare galben cu varful negru. Chira de balta, are talia mai mare decat chira mica, penaj asemanator, ciocul este rosu cu varful negru. Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamana cu pescarusul razator, deosebirea constand in ciocul mai lung, mai subtire si cu varful negru.se hranesc cu pestisori. Reproducerea : Cuibaresc mai ales in zonele de ses, litoral in perechi izolate sau in colonii mici. Locul predominant de clocit este Delta Dunarii. Habitat: Sunt prezente pe timpul verii in toata tara in habitate acvatice, zone de litoral. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii luncile raurilor mari. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în zone învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie au o raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare. 108

110 Tringa glareola - Fluierar de mlastina Habitat: Este o specie nordica destul de comuna în mlastini si cu rogoz, de asemenea în padurile umede de mesteacan din regiunile montane de pe taiga. De obici, cuibareste pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlastinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici. Distributie: Nu este o specie cuibaritoare în România, dar în timpul migratiei poate fi întâlnit oriunde pe terenuri umede. Populatia din România: Sunt putine date despre numarul fluierarilor de mlastina în pasaj, este foarte greu estimarea marimii populatiei care migreaza deasupra tarii noastre. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei poate conferi specie habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Deranjul se poate manifesta numai la nivel de individ. Nu vor fi afectate populatii ale specie. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra specie având în vedere ca este o specie mobila ce se poate retrage în zone mai linistite.. Alcedo atthis pecarusul albastru Statut: este pe cale de disparitie din cauza poluarii mediului si distrugerea habitatului natural, motiv pentru care in unele tari din Uniunea Europeana este protejata de lege. Habitat Este prezent pe teritoriul tarii noastre tot timpul anului, pe langa ape. Când apele baltilor îngheata, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte. Lânga apa unde sta si urmareste pestii, insa deobicei, prefera sa planeze foarte aproape de nivelul apeisi se arunca cu ciocul inainte pentru a prinde hrana. Reproducerea: Cuibareste in galerii sapate in maluri, galerii pe care le sapa singure. Femela depune intre 4 si 6 oua albe, pe care le clocesc ambii parteneri din aprilie pana in iunie. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul specie. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei. 109

111 Burhinus oedicnemus pasarea ogorului Statut: specie periclitata Biotop: Câmpuri aride, stepe (prefera stepa cu Euphorbia), adesea pe sol nisipos (grinduri, dune de nisip, litoralul marii) sau pe prundisuri (tarmuri de ape, insule), mai rar în culturi agricole cu plante scunde (sfecla de zahar) sau nu foarte dese (porumb, floarea soarelui). Raspândirea în România: Cuibareste în Dobrogea, inclusive în terenurile aride din Delta. A mai fost semnalat în perioada cuibaritului în lunca Oltului, la Strejesti Dragasani (obs. N. Botnariuc), lânga Mioveni (obs. N. Botnariuc) si la Turnu-Magurele (inf. A. Bertalan + obs. N. Botnariuc). Deasemenea, lânga Dunare la Rast/DJ si la Ciupercenii Noi/DJ. Efectivul: Greu de estimat, probabil ]n jur de perechi clocitoare, dintre care cel putin 80% se afla in Dobrogea. Este de presupus ca efectivul speciei s-a diminuat pe parcursul secolului 20. Reproducerea si migratia: Oaspete de varf in lunile IV-X (cuibareste destul de târziu, oua proapete fiing gasite, în general, în luna iunie. Cauzele modificarii numerice: principala cauza o constituie restrângerea stepelor (pajistilor naturale prin transformarea lor în terenuri agricole). Pasunatul ar putea fi o cauza de distrugere a pontelor, dar în acelasi timp ea asigura un habitat potrivit pentru pasarea ogorului, în sensul ca împiedica cresterea în înaltime a plantelor ierboase. Irigatiile au îndepartat pasarile care cuibareau în terenurile agricole aride. Masuri de protectie necesare: Nu se întrevad masuri care sa poata contribui la redresarea populatiilor clocitoare. Abandonarea unor culturi agricole ar putea fi favorabila pasarii ogorului. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei însa aceasta poate aparea întâmplator pe dunele de nisip de pe fluviu. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra speciei întrucât în zona se resimte influenta antropica iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor de pasari este strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit preferând zone retrase si linistite. 110

112 Chlidonias hybridus chirighita cu obrazul alb Habitat: Cuibareste atât în delta dunarii, cât si în zona altor balti din tara noastra. Migratia si reproducerea: Cuiburile sunt complete prin-iunieiulie, fiind situate pe insule plutitoare fixate, mai multe la un loc. Pontele contin 3 oua verzui cu pete întunecate. Clocesc ambii pparinti timp de cca. 20 zile. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei. Coracias garrulous - dumbraveanca Habitat: Prefera padurile batrâne si rare cu arbori scorburosi din zonele de câmpie si lunca, dar si din livezi. Populeaza si malurile lutoase, precum si zonele cu alunecari de teren. Distributie si ocurenta Populatia: In România sunt între 4600 si 6500 de perechi clocitoare. Ecologie si comportament Este raspândita în Eurasia si africa de Nord. Ierneaza în Africa si India. În România este prezenta în numar mare în Delta Dunarii, dar poate fi întâlnita si în padurile din lunca unor râuri mari. Este oaspete de vara în România. Prefera sa cuibareasca în malurile lutoase, unde sapa galerii, în scorburi si uneori în cuiburile parasite ale altor specii de pasari. Sezonul de reproducere începe în luna mai, când femela, depune în cuibul necaptusit, 4 5 oua de culoare alba. Incubatia dureaza între zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii nidicoli sunt hraniti de parinti, cu insecte, timp de de zile, dupa care parasesc cuibul. În general, hrana dumbravencii este formata din insecte, dar foarte rar poate consuma râme, melci si fructe. Masuri necesare de ocrotire: Pretutindeni, cloceste într-un numar foarte mic, aproximativ 2 3 perechi la 10 km. Diminuarea efectivelor se datoreaza si distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei. 111

113 Cygnus Cygnus - Lebada de iarna - Cygnus cygnus Generalitati: O pasare foarte sfioasa si retrasa, ocrotita prin lege. Descriere: (145 cm). Dimensini corporale asemanatoare cu lebada de vara, cu penajul complet alb. Ciocul este galben cu varful negru, fara protuberanta bazala neagra, caracteristica lebedei de vara. Pozitia gatului este verticala si nu in forma de S, pozitie caracteristica lebedei de vara. Coada este scurta si bontata. In zbor, emite un strigat characteristic. Reproducerea: Cuibareste in extremitatea nordica a Europei, in tundra Siberiei pe lacuri si in mlastini. Habitat: Ierneaza mai ales in tinuturile din Delta Dunarii si din zona complexului lacustru Razelm, odata cu sosirea primaverii se reintoarce spre locurile nordice de cuibarit. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat corespunzator pasajul specie întrucât în zona se resimte influenta antropica iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta acestei specii destul de retrasa si sfioasa este putin probabila. Nu anticipam un impact asupra speciei provocat de investitia propusa. Dendrocopos medius - Ciocanitoare de stejar Biotop: Atasat de paduri, parcuri sau pasuni impadurite cu exemplare batrane de stejar sau gorun (Quesrcus sp.). Altitudinile la care cuibareste sunt si ele determinate de prezenta habitatelor cu stejar sau gorun, fiind localizate in principal la cc m, dar si la inaltimi mai joase in Dobrogea si pe Campia de Vest. Se hraneste cu insecte în diferite stadii larvare culese de pe coaja sau din fisuri superficiale s consuma de asemenea seminte de frasin si ulm, jir si ghinda. Raspândirea în România:: In Romania cele mai semnificative populatii cuibaritoare pot fi gasite in zonelecolinare de pe podisul Transilvaniei respectiv in gorunetele din Dobrogea, dar specia apare inmajoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine reprezentate. Efectivul: perechi. Desi nu cunoastem date cu privire la populatiile istorice din Romania, este foarte probabil ca populatia ciocanitoarei de stejar a fost in regres numeric in ultimele decenii. Preferand copaci batrani cu crengi moarte, nu este deloc favorizata de silvicultura moderna. Protectie : pentru ca depinde de padurile batrane caduciforme, distrugerea si fragmentarea acestor masive forestiere sunt principalele amenintari ale speciei. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va avea impact asupra speciei. 112

114 Himantopus himantopus piciorong Statut: Specie periclitata Biotop: Mlastini eutrofe cu apa putin adânca (maximum cm), cu plaje nisipoase sau mâloase si vegetatie joasas smârcuri pe tarmurile apelor lent curgatoare. Raspândirea în România: Dobrogea (Delta dunarii, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Murighiol, Beibugeacs posibil si alte puncte), unele balti din estul Munteniei si câteva puncte din lungul Dunarii în amonte de Calarasi: Turnu magurele, Corabia, Bistret, Izvoare, posibil si în alte puncte. A disparut din Banat, unde cuibarea în secolul XIX. Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici colonii. Depunerea oualor în V, pui si juvenili se observa în lunile VI-VII. Efectivul:.Efectivul cca perechi clocitoare, din care 50% în zona complexului lagunar Razelm-Sinoe. Concentrari de adulti si juvenili se observa în cursul toamnei. Cauzele modificarii numarului: Nu exista date vechi asupra abundentei speciei, pentru a putea evalua eventualele schimbari în abundenta sa. O diminuare certa s-a petrecut în complexul lagunar, pe masura ce habitatele specific piciorongului au fost invadate de stuful care se dezvolta ca urmare a îndulcirii apei. Masuri de protectie necesare: restabilirea legaturii dintre apele marii si lacul razlem ar determina retragerea/reducerea stufarisurilor si implicit refacerea conditiilor de cuibarit ale limicolelor si chirelor. Prezenta specie în perimetrul investitiei: Habitatul din perimetrul investitei corespunde cerintelor ecologice ale speciei. Specia poate fi prezenta în zona dar nu estimam un impact semnificativ avînd în vedere ca deja exista perturbari datorate traficului fluvial în zona investitiei propuse Prezenta si efectivele de specii si habitate de interes comunitar în zona proiectului ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele Din datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele: Mamifere nu sunt prezente specii de interes comunitar în perimetrul investitiei Amfibieni si reptile habitatele din jurul perimetrului investitiei corespund cerintelor ecologice pentru specia Bombina bombina buhai cu burta rosie Pesti zona este favorabila prezentei speciilor Aspius aspius avat, Pelecus cultratus, Cobitis 113

115 taenia si putin probabil Zingel strebel Nevertebrate nu sunt prezente specii de nevertebrate de interes comunitar ROSPA0024 Confluenta Olt Dunare Din datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele: Pasari În perimetrul investitiei propuse, în special pe plajele de nisip dar si pe terenurile mai umede pot aparea întâmplator, în pasaj sau legat de hrana urmatoarele specii: Sterna albifrons, Sterna hirundo, Tringa glareola, Burhinus oedicnemux, Himantopus himantopus Descrierea impactului potential al proiectului asupra Siturilor natura 2000 si asupra speciilor si habitatelor din ariile protejate Impactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele Suprafata totala estimata ca fiind ocupata de lucrarile de reabilitare a portului Corabia este de aproximativ m 2 din care m 2 pe taluz si m 2 pe platforma portului. Suprafata de teren din albia Dunarii pe care se vor executa lucrarile de escavatie sub nivelul apei pentru asigurarea adâncimii de navigatie este de aproximativ m 2. Aceasta nu reprezinta suprafata de teren ocupata permanent de lucrari. In interiorul SCI-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si platforma portuara fiind în afara SCI-ului. Aceasta înseamna ca raportat la suprafata întregului ROSCI0044 investitia va ocupa un procent de 0,03% din suprafata sitului. Lucrarile propuse a se realiza, respectiv cele de excavare (se va excava un volum de aproximativ m 3 ) prezinta un risc de influenta negativa asupra calitatii apei fluviului si asupra speciilor acvatice dar si asupra habitatelor acvatice prin modificari în special în perioada de executie. Lucrarile de excavare pot perturba ecosistemele acvatice prin alterarea temporara (numai pe perioada desfasurarii lucrarilor de excavare) a habitatelor acvatice conducând la pierderea temporara a vegetatiei. De asemenea, pe perioada executiei lucrarilor la taluz dar si în apropierea acestuia în apa fluviului Dunarea, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor pot conduce la modificarea calitatii apelor în zona de executie a lucrarilor. Organismele acvatice de asemenea pot fi afectate direct de calitatea apei fluviului cu precadere în sectiunea în care se executa lucrarile de dragare. În perioada de executie a lucrarilor, rascolirea albiei fluviului pentru marirea adâncimii de navigatie are ca rezultat un impact negativ asupra etapelor din viata habitatelor de pesti din zona de executie a lucrarilor. Efectele acestui impact constau în: reducerea calitatii habitatelor acvatice (cum ar fi depunerea icrelor), pierderea temporara a locurilor utilizate pentru adapostirea icrelor, a pestilor tineri si a altor organisme acvatice, reducerea claritatii si vizibilitatii apelor diminuând astfel capacitatea organismelor acvatice de a-si gasi hrana, de a se reproduce si de a scapa de 114

116 pradatori, eliminarea surselor potentiale de hrana, cum ar fi: insectele si nevertebratele acvatice fie prin pierderea habitatelor fie prin astuparea lor. De asemenea în perioada de executie a lucrarilor de excavare se va obtine ca rezultat cresterea turiditatii apei, având ca rezultat direct si imediat diminuarea patrunderii luminii solare în apa, în detrimentul organismelor fotodependente. Un alt efect direct al lucrarilor de dragare consta în creseterea concentratiei materiilor în suspensie, reducând intensitatea luminoasa din apa afectând astfel procesele de fotosinteza specifice algelor si altor organism acvatice. În ceea ce priveste organismele înnotatoare, mai mobile, efectele se reduc datorita abilitatii lor e a evita zona de turbiditate crescuta. O alta forma de impact asupra faunei acvatice se manifesta prin retragerea acesteia spre zone mai putin favorabile, dar se apreciaza ca acest impact va fi local si numai pe perioada de executie a lucrarilor de dragare. Trebuie mentionat de asemenea si faptul ca zona în care se vor efectua lucrarile de reabilitare si a portului este o zona puternic antropizata si influntata de traficul naval. De asemenea, pe malul opus lucrarilor se afla o perdea de arbori (plopi si salcii). Aceasta perdea de arbori poate avea rolul de protectie a speciilor de pasari care ar putea tranzita zona si totodata poate fi considerata o perdea de protectie a speciilor din zona sitului împotriva poluantilor purtati de curentii de aer din zona antropizata. În perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de afectare a ariilor protejate prin deversarea accidentala a unor substante sau materiale la operatiunile de încarcare descarcare. Aceste riscuri sunt crescute în momentul de fata, ele diminuându-se semnificativ dupa executarea lucrarilor de excavare pentru facilitarea transportului naval propuse prin acest proiect. Lucrarile de demontare a elementelor platfolmei si taluzurilor, curatirea suprafetelor betonate sunt generatoare de pulberi care pot contribui la cresterea concentratiilor de materii in suspensii in apa si aer, acestea avand potential de a afecta respiratia vietuitoarelor din zona. Zgomotul generat de executia lucrarilor propuse poate crea disconfort speciilor de pasari cuibaritoare în habitatele riverane, cât si unor specii de pasaj, efectul fiind doar temporar, în perioada executiei lucrarilor Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar din ROSCI0044 Corabia -Turnu Magurele Impactul asupra habitatelor de interes comunitar Habitatele de interes comunita descrise in Formularul standard al SCI-ului nu se afla in perimetrul podului unde se vor desfasura lucrarile. Nu anticipam niciun impact asupra acestor tipuri de habitate. In cazul vegetatiei existente în zona, acestea sunt în special specii ierboase comune, ruderale unele chiar invazive, fara interes conservativ. 115

117 Impactul asupra speciilor de mamifere de interes comunitar Asupra speciei Spermophilus citellus se estimeaza ca nu va exista niciun tip de impact Impactul asupra speciilor de amfibieni si reptile de interes comunitar Lucrarile pot deranja temporar habitatul speciei Bombina bombina însa nu anticipam ca investitia va avea un impact semnificativ asupra speciei. Se recomanda evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune ponta Impactul asupra speciilor de pesti de interes comunitar Activitatile propuse includ si lucrari de excavare ce pot influnta negativ viata si activitatea pestilor din zona. Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului (Aspius aspius) în zonele unde se executa excavarea. Este posibila de asemenea, stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a perturbarii locale (nivele de zgomot ridicate, cresterea turbiditatii) Impactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare In interiorul SPA-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si platforma portuara fiind în afara SPA-ului. Aceasta înseamna ca raportat la suprafata întregului ROSPA0024 investitia va ocupa un procent de 0,01% din suprafata sitului Impactul asupra pasarilor de interes comunitar Speciile de interes comunitar din zona nu sunt ingradite din punct de vedere al reproducerii de catre lucrarile hidrotehnice proiectate. Proiectul nu implica utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologica in zona. Nu se vor exploata ape de suprafata si subterane din aria proteja.ta Speciile de păsări nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisă pentru că prezenţa lor pe amplasament ale populaţiilor este rara şi modul de viaţă fragil le permite orientarea spre locuri mai liniştite şi cu hrană abundentă din interiorul sitului. Echilibrul ecosistemului existent în sit nu poate fi afectat de populaţii noi de păsări, pentru că amplasamentul nu adăposteşte actual populaţii mari de păsări, existenţa acestora fiind determinată de terenurile agricole din zonă. Lucrarile prevazute sunt specifice lucrarilor hidrotehnice. Acestea nu prevad structuri inalte care sa obstructioneze zborul pasarilor. Referitor la emisiile specifice (zgomot, poluanti) atat in perioada lucrarilor de executie cat si in perioada de exploatare, se poate aprecia ca acestea nu vor influenta migratia pasarilor luand in considerare dispersia acestora in raport cu altitudinea de zbor a pasarilor. Impactul pe care îl preconizăm ca efect asupra speciilor faunistice de pe amplasament şi din zonă adiacentă este impact nesemnificativ. Impactul asupra populaţiilor aparţinând vegetaţiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse şi ca urmare a lipsei unui habitat pe amplasament şi a poziţiei marginale a acestuia faţă de cele două situri. 116

118 Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra speciilor de pasari de interes comunitar si din cauza ca în zona se resimte influenta antropica iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor de pasari este strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit si pasaj putând folosi zone mai linistite si retrase din vecinatate. Se poate estima ca pe perioada lucrarilor pasarile se vor deplasa spre habitate din imediata apropiere ce ofera conditii favorabile desfasurarii activitatii acestora. Dupa terminarea lucrarilor nu se estimeaza un impact mai mare fata de cel existent în conditiile actuale Mentiuni generale privind implementarea proiectului legate de ariile protejate din apropiere Functionarea lucrarilor hidrotehnice este de durata nelimitata si nu se prevad lucrari ulterioare de extindere a acestora catre interiorul ariilor protejate. In perioada de operare suprafetele ariilor protejate nu se vor afla in contact direct cu lucrarile hidrotehnice executate. Proiectul nu include actiuni de amenajare care sa duca la modificari fizice in ariile protejate. Lucrarile proiectate genereaza un impact specific in cele doua etape de viata ale infrastructurii, respectiv: Perioada de constructie; Perioada de operare. Activitatile din perioada de constructie a lucrarilor hidrotehnice sunt sintetizate dupa cum urmeaza: - Transportul materialelor si muncitorilor la fronturile de lucru; - Mobilizarea utilajelor de constructii in frontul de lucru; - Pregatirea terenului prin curatire si sapaturi pentru realizarea umpluturilor cu material granular; - Asezarea straturilor piatra sparta, balast, punerea in opera a pereului; - Executia trotuarelor; - Lucrarile de refacere ecologica a terenului care constau in indepartarea deseurilor ramase in zona de amplasament, dezafectarea eventualelor anexe din perioada de constructive. Trebuie mentionat ca pentru realizarea proiectului nu se prevad resurse naturale din cadrul ariei protejate. Nevoile de resurse naturale necesare pentru constructie si locurile de obtinere ale acestora sunt prezentate in cadrul capitolului 1.7. Emisiile atmosferice datorate lucrarilor de constructie precum si emisiile provenite din traficul auto in perioada de operare nu vor avea impact asupra ariilor protejate deoarece, frontul de dispersie la 100 m lateral drumului, are concentratiile mult sub limitele admise pentru protectia ecosistemelor. Valoarea conservativă a habitatelor şi a speciilor prezente în cele două situri este foarte bună şi nu s-au identificat interferenţe ale acestora cu speciile floristice şi faunistice de pe amplasament. 117

119 Efectele activităţii antropice a stabilit deja configuraţia spectrului faunei şi florei în zonă. In zonele adiacente portului, vegetatia naturala in zona a fost semnificativ antropizata, fiind inlocuita in cea mai mare parte de culturi agricole. Acestea functioneaza ca zone tampon intre lucrarile si activitatile din port si ariile protejate. Prin implementarea proiectului nu se va produce fragmentarea habitatelor prioritare, amplasamentul in sine nefiind parte a vreunui habitat. Ca măsură importantă care se impune este gestionarea limitelor perimetrului prin măsuri specifice luate de administratorul zonelor protejate. In perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de afectare a ariilor protejate prin deversarea accidentala a unor substante sau materiale la operatiunile de incarcaredescarcare In acest caz reamintim ca aceste riscuri sunt mai mari in prezent si vor fi semnificativ diminuate prin executia structurilor hidrotehnice proiectate. In timpul constructiei se vor produce deseuri in principal de natura solida, care, prin eliminarea periodica, pe masura generarii, nu vor afecta ariile protejate. La sfarsitul executiei sunt recomandate lucrari de ecologizare si refacere a zonelor ocupate temporar. Aceste lucrari au ca obiect indepartarea deseurilor de orice natura ramase in zona si dezafectarea amenajarilor temporare Impactul activitatilor colaterale Proiectul nu prevede dezvoltari conexe in interiorul ariilor protejate si nu au fost identificate impacturi cumulate cu alte proiecte existente sau propuse. Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este deja consumat. Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de: activităţi portuare specifice incarcare/descarcare marfuri; (agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofe Activităţile portuare produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general, nu depăşeşte o rază de acţiune de cca. 500 m Impactul asupra obiectivelor de conservare ale ariilor protejate Ariile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 si Confluenta Olt - Dunare fac parte din categoria ariilor de protectie avifaunistica, care au drept scop protectia si conservarea unor specii de pasari si habitate pentru care natura, de-a lungul timpului, a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa, cu o mare diversitate biologica, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. Legat de habitatele naturale din zona protejata se prevede mentinerea in buna stare de conservare si restaurarea diversitatii acestora. Obiectivele legate de specii si activitati umane sunt de a mentine habitate naturale in stare de conservare favorabila. In faza de constructie şi în faza de funcţionare impactul va fi nesemnificativ, deoarece suprafaţa utilizată este redusa, pe de o parte, iar pe de altă parte fluxurile tehnologice sunt create astfel încât drumurile de exploatare existente să fie utilizate eficient. 118

120 Utilizarea unor tehnologii performante fac posibilă menţinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca şi a celor biologici. Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor aparţinând faunei este diminuat ca urmare a mobilităţii acestora. În toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbărilor create de activitatile de constructie şi vor ocupa spaţii cu hrană abundentă din interiorul sitului. La nivelul celor două arii protejate nu se va înregistra dezechilibre si nu vor exista influenţe semnificative asupra lanţurilor trofice complexe şi stabile existente în cele două situri. Proiectul nu afecteaza aceste obiective de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar si nici actiunile in vederea atingerii acestor obiective. Prin implementarea planului nu se va produce nici o pierdere a suprafeţei habitatelor care sunt utilizate ca loc de hrănire, odihnă sau loc de reproducere pentru speciile de interes comunitar. Astfel, se poate concluziona ca: 1. Amplasamentul proiectului se afla pe teritoriul siturilor natura 2000 ROSCI 0044 si ROSPA0024 afectând 0,03%, respectiv 0,01% din suprafata acestor situri; 2. Nu sunt afectate habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat SCI-ul; 3. Nu sunt afectate direct populatii ale speciilor de interes comunitar; 4. Vegetatia va fi indeparata punctual iar speciile care o alcatuiesc au capacitate de a se reface rapid astfel ca impactul asupra acesteia nu va fi semnificativ; 5. Modificarile de ordin distructiv care vor surveni asupra ecosistemului acvatic ca urmare a lucrailor de dragaje nu sunt ireversibile, deoarece odata cu finalizarea lucrarilor, se va reface planctonul si vegetatia în perimetrul afectat iar efectivele locale de pesti si de nevertebrate se vor reface. 6. Prin implementarea masurilor de diminuare a impactului rezulta in mod cert ca degradarea statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care situl a fost desemnat, este eliminata Masuri de diminuare a impactului asupra sit-urilor Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare Lucrarile prevazute trebuie realizate din motive de interes public, inclusiv de natura sociala sau economica. Din punct de vedere al protectiei mediului impactul generat la limita ariilor protejate trebuie sa fie cat mai redus pentru a nu afecta habitatele si speciile de protejate de pasari. De asemenea, implementarea proiectului si a masurilor de protectie a mediului nu trebuie sa afecteze sau sa intarzie actiunile pentru conservarea speciilor si habitatelor de importanta comunitara. Concluzia generala rezultata este ca proiectul propus are un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate sit-urile Natura In acest sens, se recomanda masurile pentru protectie ariei protejate au fost care constau in: Evitarea circulatiei vehiculelor grele folosite pentru transportul materialelor prin ariile protejate; 119

121 Managementul corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica a acestora, pe cat posibil, fara depozitare intermediara; Respectarea tehnologiilor de executie; Evitarea aparitiei scurgerilor accidentale de combustibili si uleiuri de la utilaje; Nu se va interveni asupra formatiunilor vegetale de salcie si plop prezenta pe malul fluviului; Folosirea unor utilaje cu nivele reduse de zgomot, astfel încât sa nu fie perturbate speciile de pasari din vecinatate; Restrictionarea lucrarilor de excavare în perioada de depunere a icrelor la pesti (perioada aprilie-mai); Utilizarea celor mai bune practici pentru realizarea lucrarilor de dragaje si depozitare a materialului dragat; Utilizarea drumurilor de acces existente si evitarea traseelor pentru transportul materialelor in interiorul ariilor protejate; Nu se vor utiliza resurse naturale din zona ariilor protejate si nu se vor amenaja facilitati ale organizarii de santier in apropierea acestora; Colaborarea/sprijinirea administratiei sitului Natura 2000 in vederea mentiunii starii favorabile de conservare a ariei si speciilor de importanta comunitara Surse de poluare a florei si faunei Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de constructie Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (santier) sunt particulele de praf provenite de la punerea in opera a materialelor si resuspensionarea materialului dragat si depozitat. Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de constructie urmatorii poluanti susceptibili de a produce dezagremente asupra formelor de viata: NO x, SO 2, CO (acesta din urma in mai mica masura) Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de exploatare Sursele de poluare specifice perioadei de exploatare a investitiei sunt: traficul rutier auto din incinta portului; operarea navelor la cheu; 120

122 Traficul auto din incinta portului si intr-o mai mica masura activitatile conexe genereaza in atmosfera o serie de substante si compusi chimici specifici. La operatiuni de incarcare-descarcare a marfurilor in vrac vor fi generate particule in suspensie. Poluantii mentionati se propaga prin dispersie in mediul inconjurator, avind efecte maxime pe o raza de 40 m. Se pot aprecia urmatoarele: Particulele totale in suspensie se vor incadra in CMA si in limita prevăzută de legislatia UE; Concentratia CO va fi mai redusa decit CMA, limitele UE si OMS; Concentratiile de metale grele cu potential cancerigen sunt foarte mici si nu prezinta risc. Din estimarile efectuate, poluantii proveniti din activitatile portuare sunt in concentratii reduse si se incadreaza in CMA, valorile limita prevazute de legislatia UE pentru protectia ecosistemelor si valorile recomandate de OMS Impactul prognozat asupra biodiversitatii In capitolul relevant 4.3 a fost analizat impactul asupra aerului. S-a estimat ca pentru poluantii chimici din aer poluanti rezultati din arderea carburantului in motoarele utilajelor si mijloacelor de transport, in perioada santierului sunt in concentratii inferioare CMA. Concentratiile potentiale nu sunt periculoase pentru vegetatia existenta in zonele adiacente portului. Pe ansamblul zonei, poluarea aerului in timpul executiei lucrarii va fi mai mare fata de perioada de exploatare a constructiilor hidrotehnice, dar in limite admisibile. Impactul asupra ihtiofaunei este legat de indepartarea temporara a populatiilor de pesti din zona lucrarilor. Impactul este nesemnificativ, lucrarile neafectand numarul sau starea de sanatate a pestilor. Efectele directe şi indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populaţii mici care se pot orienta către zonele care nu sunt afectate de excavaţii Speciile floristice nu sunt valoroase ca aspect şi nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al menţinerii biodiversităţii zonei; prin poziţia sa marginală amplasamentul solicitat nu determină fragmentarea habitatelor prioritare. Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva a obiectivului analizat este unul redus, contributia principala la nivelul de poluare din aceste zone fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si a transportului regional. Proiectul nu va reprezenta un factor de stres nou, suplimentar fata de speciile de flora si fauna din zona. Concluzie: Impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului de investiţie Reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare in portul Corabia este nesemnificativ, fără urmări grave pe termen lung asupra florei şi faunei din zonă. 121

123 4.7.6.Impactul cumulat prognozat cu alte proiecte asupra biodiversitatii Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este deja consumat. Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de: activităţi portuare specifice incarcare/descarcare marfuri; (agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofe Activităţile portuare produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general, nu depăşeşte o rază de acţiune de cca. 500 m. În apropierea portului Corabia se preconizează o serie de lucrări inculse in cadrul proiectului - EUROPEAID/122137/D/SV/RO ISPA II ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL COMUN ROMÂNO-BULGAR AL DUNĂRII ŞI STUDIILE COMPLEMENTARE, care deocamdată se află în etapa de realizare a studiilor ce vor sta la baza emiterii acordului de mediu ( se află în procedură de avizare). Lucrările preconizare in apropierea portului Corabia, se vor executa la km 628, portul Corabia aflîndu-se la km 630. Lucrările propuse in cadrul proiectului de reabilitatare a șenalului navigabil între km sunt: - Dragaje km 630; - Apărări de mal la km Aceste lucrări se vor realiza în perioade diferite și în anii diferiți, astfel considerăm ca nu se înregistra un impact cumulat între cele două proiecte în perioada de implementare a acestora. Impact cumulat

124 Figura 21- lucrările propuse in vecinatate portului Corabia în cadrul proiectului EUROPEAID/122137/D/SV/RO ISPA II ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL COMUN ROMÂNO-BULGAR AL DUNĂRII ŞI STUDIILE COMPLEMENTARE Sursa: Technum-Tractebel Engineering Proiectul nu prevede dezvoltari conexe in interiorul ariilor protejate si nu au fost identificate impacturi cumulate cu alte proiecte existente sau propuse. Impact cumulat asupra biodiversitații

125 Figura 22 Amplasarea lucrărilor propuse Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, in general In perioada de executie si exploatare Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel: Utilizarea drumurilor actuale; La stabilirea traseelor, se va cauta sa se evite zonele sensibile, ariile protejate, traversarea padurilor; Traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si programul de lucru specificat; 124

126 Respectarea tehnologiei de încărcare-descărcare care permit menţinerea parametrilor factorilor de mediu în limite admisibile; Se vor utiliza suprafeţele de teren alocate organizării de şantier şi lucrărilor de construcţie numai in perimetrul portului, fara a fi ocupate suprafeţe suplimentare; Se vor respecta masurile specificate pentru reducerea impactului generat de zgomot. Perioada de construcţie În perioada de construire se vor folosi utilaje şi echipamente în aşa fel încât poluarea aerului ca şi zgomotul şi vibraţiile să fie minime. Pentru deplasarea utilajelor se vor utiliza drumurile existente cu măsuri de monitorizare a acestora pentru a reduce emisiile de pulberi care ar putea afecta zonele învecinate. Perioada de operare Vor fi utilizate tehnologii moderne care să fie respecte standardele tehnice si implicit cele de mediu. Pulberile rezultate din fluxul de operare vor fi tamponate prin utilizarea unei instalaţii de umectare. Astfel se pot inlatura preluarea pulberilor de curenţii de aer şi transportul acestora spre ariile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare; se creează condiţii pentru menţinerea funcţiilor ecologice ale populaţiilor speciilor de plante şi de animale din cele două situri. Mijloacele de transport utilizate vor fi monitorizate şi vor fi alimentate cu combustibil într-o zonă special amenajată în afara perimetrului danelor. Uleiul uzat va fi recoltat în recipienţi speciali care vor fi preluaţi de către o societate specializată în afara perimetrului danei, evitându-se astfel distrugerea habitatelor unor specii care se pot adăposti temporar în zona de lucru ca şi răspândirea acestor poluanţi pe suprafaţa apei sau în subteran. 4.8 PEISAJUL Caracterizarea peisajului din regiunea amplasamentului studiat În fotografiile de mai jos sunt prezentate imagini ale danelor. Se poate observa peisajul artificial si pereele degradate. Pe tot sectorul de cca 1km de mal ai portului, situaţia naturală a fost modificată aproape total prin consolidarea şi pereerea malului, prin construcţia cheurilor, prin realizarea şi mobilarea platformei portuare. Această schimbare a peisajului natural nu este de dată recentă, primele amenajări ale portului Corabia datând de la sfârşitul secolului XIX. Imagini ale zonei in care se va implementa proiectul: 125

127 OBIECT 1 Racord danele 1-2 In aceasta zona malul este neamenajat, pe o lungime de ~40,00 m fiind incarcat cu vegetatie abundenta în specii invazive de buruieni. OBIECT 2 Danele 2-5 Obiect 3 Danele 6-10 În aceaste zone taluzul este degradat iar crapaturile betonului au permis instalarea de specii ierboase palustre. Luciul apei si depozitele aluviale de odihna si hrana pentru diverse specii de pasari. Ochiurile de apa de la mal sunt folosite pentru unele specii comune si rezistente la impact antropic de amfibieni. Malul opus al fluviului (care nu are legatura cu proiectul vizat) prezinta zavoaie bogate de plop Populus sp. si salcie Salix sp. isi pe alocuri plantatii de plop euramerican (Populus canadensis) 126

128 4.8.2 Impactul prognozat asupra peisajului local Impactul asupra peisajului in perioada de constructie Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul natural si peisajul va fi refacut dupa incheierea lucrarilor. In consecinta in perioada de executie nu este necesar sa se refaca amenajarile peisagistice Impactul asupra peisajului in perioada de exploatare Terenul pe care se afla amplasate lucrarile proiectate este utilizat exclusiv pentru activitati portuare. Prin constructiile propuse nu se modifica destinatia si nici categoria de folosinta a terenului ( curti-constructii - Cc). In zona proiectului nu exista zona naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zone impadurite, campinguri, corpuri de apa) care sa fie afectate de realizarea constructiilor obiectivului. Prin realizarea lucrărilor proiectate peisajul natural al zonei nu se va modifica semnificativ. Tot la dane, actualul cheu pereat, va fi refăcut aspectul final fiind mult imbunatatit fata de cel actual. Pe platforma portului nu vor exista modificări din punct de vedere al peisajului. Se vor construi trotuare in spatele cheului. Toate acestea reprezintă construcţii la nivelul terenului, fără implicaţii asupra peisajului. În final se poate aprecia că, din punct de vedere al modificării peisajului actual, efectele lucrărilor proiectate vor fi minore şi de natură cantitativă; din punct de vedere calitativ, impactul final va fi pozitiv prin lucrările de igienizare si sistematizare a zonei. Refacerea actualului pereu, completarea pereului, toate acestea sunt elemente care modifică pozitiv peisajul actual. Se apreciaza ca nu sunt necesare masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului, impactul fiind nesemnificativ si pentru unele aspecte, chiar pozitiv. 4.9 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Descrierea mediului social si economic existent Activitatea de baza a Corabiei a fost cea de port la Dunare, la care s-a adaugat in timp si cea industrial. Datorita restructurarii economice din ultimii ani, cea mai mare parte a unitatilor industriale s-au inchis, iar lipsa locurilor de munca a determinat exodul populatiei active in alte tari. Populatia orasului numara cca de locuitori. Forta de muncă este axată pe următoarele domenii: fabrica de zahăr si melasă, agricultură, învătământ, precum si alte domenii. In ceea ce priveste educatia, învătământu lsi cultura, orasul Corabia dispune de: 3 grădinite, 4 scoli cu clasele I VIII, 2 licee, Căminul cultural, Clubul Copiilor. 127

129 În domeniul sănătătii, în orasul Corabia functionează: 2 spitale, policlinici, cabinete medicale, farmacii, Casa de copii, Azilul de bătrâni. Principalele activităti economice ale orasului Corabia sunt: - industria mare, care este reprezentată de: S.C. ZAHAR S.A. si S.C. MOBICOR S.A.; - mica industrie si serviciile, care la rândul lor se împart în următoarele categorii: micii producători: tâmplarii de aluminiu, constructii, mobilă din PAL; - agricultura ha teren arabil si păsuni. Are o pondere importantă, o mare parte a fortei de munca fiind angrenată înacest domeniu Productia vegetală este reprezentată de:grâu, porumb, floarea soarelui, rapită si legume. Sectorul pomicol nu este dezvoltat, pomii fructiferi fiind întâlniti sporadic numai în gospodăriile oamenilor. Zootehnia este reprezentată de cresterea animalelor în gospodăriile individuale si anume: bovine, ovine si caprine, porcine si păsări, cabaline, măgari si albine; - activitatile din portul din Corabia; - comert si servicii: sunt prezentti agenti economici organizati sub formă de PFI, AF, SRL si chiar SA.; - Localnicii, care s-au specializat în meserii ce tin de industria confectiilor Impactul potential al proiectului asupra populatiei locale Revigorarea activităţii portului Corabia în perspectiva următorilor ani va avea efecte benefice atât economice cât şi sociale pentru populaţia şi activitatea economică locale, în primul rând, dar şi pentru unităţile economice şi muncitorii acestora cu activitate în alte zone mai îndepărtate, dar care folosesc portul şi Dunărea pentru transportul produselor. Creşterea traficului portuar va asigura noi locuri de muncă în port şi în serviciile conexe, de deservire portuară. Realizarea acestui obiectiv va avea ca efect atragerea în circuitul economic a resurselor existente pe plan local şi valorificarea acestora, cu utilizarea forţei de muncă autohtone. Pentru unităţile economice ce utilizează transportul pe apă şi serviciile portuare, costurile mai reduse ale transportului pe apă de (de 2-3 ori mai reduse comparativ cu transportul rutier şi echivalente cu cel feroviar), vor contribui la reducerea preţurilor produselor livrate la poarta beneficiarului şi creşterea competitivităţii unităţilor respective. În perspectivă, fără a fi incluse în proiect, se au în vedere diversificarea şi dezvoltarea activităţilor portuare, în principal a activităţilor turistice legate de traficul de pasageri în excursii în lungul Dunării, de una sau mai multe zile; se au, de asemenea, în vedere, dezvoltarea unor baze pentru practicarea sporturilor nautice în port. Toate aceste activităţi pentru populaţie vor avea efecte benefice, atât economice cât şi sociale, pentru locuitorii din zonă dar şi pentru cei din alte zone, care vor utiliza noile facilităţi ale portului pentru excursii, sporturi nautice, agrement,etc. Numarul de locuri de munca create pe intreaga durata a executiei, este in medie de 50, dupa cum urmeaza: muncitori necalificati - 17, muncitori calificati - 25, maistri - 2, ingineri si tehnicieni - 4, sef santier - 1, responsabil tehnic cu executia

130 Dupa implementarea proiectului personalul de exploatare si de servicii portuare, navale, va fi suplimentat cu cel putin 3. Numarul si structura locurilor de munca nou create dupa realizarea lucrarilor sunt de 1 paznic si 2 muncitori de intretinere. Rezulta astfel ca numarul locurilor de munca nou create prin realizarea investitiei este de 1 persoana/schimb de lucru plus 2 persoane cu program de 8 ore zilnic. Prin reabilitarea portului Corabia (stoparea degradarii malului stang al fluviului Dunarea) se poate asigura o promovare sustinuta a potentialului turistic local si regional. Lucrarile de reabilitare vor determina demararea unor proiecte si initiative legate de realizarea unui debarcader in aval de port si a unui punct de trecere frontiera, cu impact major asupra populatiei din zona, in special prin crearea unor noi locuri de munca si prin incurajarea traficului mic de frontiera de o parte si alta a Dunarii CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL Municipiul Corabia, prin pozitia sa geografica, pamantul fertil, vegetatia bogata, fauna diversa, clima temperata, loc de depozitare pentru sare si grane, punct de granita, au oferit oamenilor, din vechime, posibilitatea sa-si stabileasca resedinta in aceasta zona. Înfiintarea orasului Corabia s-a datorat unor necesităti strict economice. Petitia celor 37 de comercianti din Caracal, din 42 iunie 1859, adresată domnitorului, prin care acestia arătau că schela de la Islaz nu era punctul cel mai potrivit pentru dezvoltarea comertului, fiind situată în extremitatea districtului, schela era îngustă si amplasată pe un teren inundabil. Astfel proprietarii propuneau pozitia mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a mănăstirii Bistrita si cereau aprobarea de a forma în acel loc un oras liber cu port. In municipiul Corabia sunt localizate urmatoarele obiective de interes istoric si arheologic: 1. Fortăreaţă romano-bizantină Sucidava, km , S de câmpia Caracal, site arheologic, Epoca romano-bizantină, Epoca bronzului / sec. IV î. Chr. - I d. Chr., III-VI, IV - III î. Chr., sec.xiv- XVI, sec. I î. Chr. - I d. Chr. 2. Drum roman, construcţie, Epoca romană / sec.ii - III 3. Aşezare Hallstattiană, aşezare civilă, Hallstatt. 129

131 Figura 20 Locaţii ale valorilor de patrimoniu cultural în zona Corabia Construcţiile propuse în proiect nu se află în apropiere de locaţiile în care au fost identificate valori de patrimoniu. Având în vedere că distanţa dintre port şi site-urile de patrimoniu cultural este mare, influenţa lucrărilor nu se face simtita. In Certificatul de Urbanism nu a fost specificata obtinerea unui aviz in acest sens. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Analiza traficului potenţial reprezintă prima etapă şi cea mai importantă în cadrul oricărei analize totale asupra unei investiţii portuare. Plecând de la rezultatele acestei analize, se determină ceilalţi parametri care dau valoarea investiţiei, respectiv gradul de sustenabilitate şi realizare a acesteia. Ca punct de început, în analiza de trafic s-a considerat de mare importanţă stabilirea unor etape de analiză. Pe scurt, acestea sunt: Definirea şi stabilirea alternativelor de proiect; Definirea scenariilor de trafic; Alegerea metodologiei de analiză; Studiu privind traficul potenţial (studiu de piaţă); Construcţia scenariilor de trafic; Selectarea scenariului de calcul, respectiv scenariul cu cea mai mare probabilitate de realizare. Etapele de analiză enumerate mai sus realizează prognoza de trafic, ale cărei rezultate vor constitui apoi baza pentru determinarea celorlalţi parametri necesari evaluării depline şi corecte a investiţiei. Alternativele de proiect sau alternativele de investiţie, cum sunt numite în sens general, reprezintă posibilităţile găsite pentru realizarea investiţiei propuse. 130

132 În cazul de fata este vorba despre reabilitarea si modernizarea unui port existent, care este in exploatare si care dispune de o infrastructura de acostare insuficienta unui trafic fluvial in dezvoltare si nu de realizarea unui port nou. De asemenea, lucrarile nu presupun ocuparea unor noi suprafete, ci continuarea unor lucrări care erau prevazute inca din proiectele originale, dar care din diverse motive nu s-au executat până în prezent. Au fost de asemenea analizate şi alte soluţii de amenajare portuară, cu macarale de cheu cu capacitate mai mare (20 sau 40 tf), cu depozite/magazii acoperite pe platforma portuară, cu amenajarea unei dane speciale. Alternativa 0 fără proiect Prima opţiune presupune menţinerea infrastructurilor actuale cu cheltuieli ridicate de întreţinere şi reparaţii (costuri de exploatare) şi venituri care nu pot susţine dezvoltări ulterioare (lipsă trafic de mărfuri suplimentar atras). Această alternativă a fost analizată şi exclusă de la început, amenajările portului fiind insuficiente pentru operarea valorilor traficului de mărfuri şi materiale prognozate. Aceasta alternativa poate avea ca rezultanta un impact social negativ, prin diminuarea locurilor de munca. In situatia actuala, conditiile de acostare si manevre ale navelor in portul Corabia sunt dificile, atat la danele 2 5 datorita deteriorarii infrastructurii existente si distrugerii accesoriilor de acostare, cat si la danele 6 10 reabilitate anterior, datorita colmatarii masive a senalului navigabil cu material aluvionar. Dana nr. 1 este, tot din aceasta cauza, inoperabila. Danele 2 5 sunt utilizate in prezent ca dane de cereale. Operatorul portuar care isi desfasoara activitatea in aceasta zona a inregistrat pierderi importante in ultima perioada de timp, datorita faptului ca navele care pot totusi sa acosteze la cheu sunt nave de dimensiuni reduse (barje sau slepuri de 1000 tdw, ceea ce reprezinta circa 2/3 din capacitatea navei de calcul de 1500 tdw). Aceeasi situatie este valabila in prezent si la danele In plus, chiar si avand dimensiunile reduse, aceste nave trebuie sa fie incarcate aproape la jumatate din capacitate, datorita pescajului limitat prin reducerea sectiunii de navigatie. Datorita situatiei mentionate, se apreciaza urmatoarele procente de utilizare a frontului de acostare existent: - Dana nr. 1 0,00% (datorita colmatarii integrale a sectiunii de scurgere); - Danele 2-5 1/2*2/3*1500 tdw = ~30%; - Danele %. Ponderea lungimii fiecarei dane in lungimea totala de m a frontului de acostare este urmatoarea: 9,5% (dana nr. 1); 41,3% (danele 2 5) si 49,2% (danele 6 10). Luand in calcul procentele actuale de utilizare a danelor si ponderea lungimii acestora in lungimea totala, rezulta un procent actual de utilizare a danelor existente in portul Corabia de: 0,00*9,5% + 30*41,3% + 30*49,2% = 27,15% = ~27,2% Varianta Fara proiect inseamna a nu face nici o investitie pentru remedierea situatiei actuale a portului Corabia si implicit a contribui la mentinerea sau chiar agravarea acestei situatii, ceea ce ar face din portul Corabia un port inoperabil, deci neproducator de venituri. 131

133 Alternativa cu proiect Avand in vedere situatia actuala a infrastructurii portului Corabia si incadrandu-se in planurile de dezvoltare pe termen scurt mediu si lung ale Ministerului Transporturilor si Infrastructurii corelate cu cerintele Uniunii Europene in domeniul transportului naval, beneficiarul CN APDF SA Giurgiu isi propune sa realizezende infrastructura minim necesare pentru relansarea activitatii de transport naval in portul Corabia. Prin reabilitarea infrastructurii portului Corabia si aducerea acestui port lanparametrii tehnicofunctionali ai altor porturi aflate in state membre ale Uniunii Europene, se vor relansa activitatile portuare si comerciale in zona, contribuind astfel la dezvoltarea regionala. În final s-a optat pentru soluţia proiectată, soluţie ce necesită un volum minim de lucrări de amenajare pentru operarea corespunzatoare a volumelor de marfă prognozate. In urma analizei economice, proiectul este considerat economic fezabil, deoarece Rata Interna de Rentabilitate depaseste nivelul minim considerat la proiectele de infrastructura. Proiectul este considerat economic fezabil deoarece EIRR depaseste nivelul minim considerat la proiectele de infrastructura, de 5,5%. Traficul realizat in portul Corabia (actual si de perspectiva) In anul 2005 compania olandeza de consultanta Ecorys a elaborat un proiect finantat de EVD Studiu de piata privind transportul fluvial din/catre Romania. Rezultatele privind prognoza traficului fluvial in Romania, obtinute in acest studiu,nsunt prezentate in fiura de mai jos. Figura 21: Prognoza pentru transportul fluvial din Romania Sursa: Ecorys 2005 Conform prognozei traficului fluvial in Romania, prezentata in Figura de mai sus cantitatea de marfa transportata pe caile navigabile interioare in Romania in 2030 va fi de 2,5 ori mai mare ca in Transportul international se va dezvolta mai rapid decat transportul national. Este dificil de transpus aceste informatii generale pentru fiecare port fluvial in parte. Prognoza dezvoltarii traficului in fiecare port depinde foarte mult de dezvoltarile care se vor efectua in aceste 132

134 porturi. Particularizand totusi, pentru portul Corabia, procentele calculate de expertii Ecorys si luand anul anterior, 2010, ca an de referinta in ceea ce priveste valorile de trafic comunicate de beneficiarul investitiei CN APDF SA Giurgiu, din figura 43 se poate deduce prognoza cresterii traficului local in perioada , respectiv , pentru portul Corabia. Aceasta este prezentata in tabelul de mai jos: Valorile pentru anul 2010 sunt insa inregistrate in conditiile actuale de functionare a portului Corabia. Simpla prognozare a acestora folosind cresterea procentuala rezultata din studiul Ecorys ar fi valabila daca situatia actuala s-ar mentine si anume daca nu se fac investitii pentru remedierea situatiei portului, respectiv Variantei Fara Proiect. Conform Studiului de Fezabilitate, aceste valori de trafic reprezinta doar 27,2% din traficul care s- ar putea inregistra in port in Varianta Cu Proiect. Din tabel se constata ca prognoza traficului de nave si marfa la sfarsitul perioadei este de aproximativ 3,7 ori mai mare in Varianta Cu proiect decat in Varianta Fara Proiect Mărimea impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea şi eficinţa măsurilor de reducere in cazul solutiei propuse Mărimea, durata şi reversibilitatea impactului Dacă se vor aplica măsurile prevăzute în raportul la studiul privind evaluarea impactului asupra mediului, apariţia unui impact negativ este ţinută sub control, în limitele prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. În situaţia în care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea se pot manifesta cu precădere asupra apelor, prin organizarea de şantier, respectiv scurgeri accidentale, a produselor petroliere, rezultate în timpul funcţionării utilajelor şi accidentele tehnice. Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibilă, în funcţie de mărimea impactului, pe termene mai scurte dar şi foarte lungi, aceasta fiind determinat şi de promptitudinea intervenţiei şi categoria măsurilor aplicate de către titularul investiţiei. Eficienţa măsurilor de reducere a impactului asupra mediului Măsurile de prevenire şi intervenţie în vederea reducerii impactului asupra mediului, sunt viabile şi sunt prezentate ca recomandări. 133