GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR

Transkript

1 Gheorghe Sar`u Elena Radu GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

2 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Bucure[ti 2011

3 Ghidul apare \n cadrul parteneriatului strategic dintre Reprezentan]a UNICEF \n România [i Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului, conform activit`]ilor aprobate pentru anul 2011 (nr / ). Autori: Gheorghe Sar`u, prof. univ. dr. la sec]ia de limba [i literatura rromani (Universitatea din Bucure[ti) [i consilier pentru limba rromani [i rromi (Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului Direc]ia General` pentru nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Partenerii Sociali): cap. II-V din Ghid, cap. 9,10 [i 11 Anex`; cap. 8 Anex` (\n colab. cu Elena Radu); Elena Radu, mediator [colar [i prof. de limba [i istoria rromilor (la {coala nr. 136 Ferentari, sect. 5, Bucure[ti): cap. I din Ghid; cap. 1. Anex`; cap. 8 Anex` (\n colab. cu Gheorghe Sar`u). Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României SAR~U, GHEORGHE Ghidul mediatorului [colar : (pentru comunit`]i cu rromi) / Gheorghe Sar`u, Elena Radu, UNICEF. - Bucure[ti : Vanemonde, 2011 ISBN I. Radu, Elena :371(=214.58) Layout: Victoria Dumitrescu DTP: Dan Gl`van ISBN Editura VANEMONDE

4 Cuprins CUPRINS I. Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar? (Elena Radu)... 7 II. Statutul mediatorului [colar \n perioada (Gheorghe Sar`u)...13 III. Panorama \nv`]`mântului pentru pentru rromi Realiz`ri [i provoc`ri (Gheorghe Sar`u) a. Prezentare general` b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii s`i c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului [colar [i liceal \n România [i la nivel european e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului antepre[colar/ pre[colar \n România [i la nivel european f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stoparea absenteismului [i a abandonului [colar \n rândul rromilor g. Istoricul \nv`]`mântului pentru rromi IV. Rromanipenul educa]ional cheie a succesului [colar \n lucrul cu p`rin]ii [i copiii rromi (Gheorghe Sar`u) a. Context b. Rromanipenul educa]ional c. Primele \ntreb`ri \n descifrarea rromanipenului educa]ional d. Pân` când s` investim degeaba \n rromi? e. Ce ar trebui s` [tim pentru reu[ita muncii noastre cu comunitatea rrom` din arsenalul rromanipenului (practici, credin]e, supersti]ii, obiceiuri, tabuuri etc.)? f. Cum s` lucreze educatoarele [i educatorii cu pre[colarii/elevii [i p`rin]ii rromi?

5 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) V. Istoria rromilor. Repere istorice [i culturale (Gheorghe Sar`u) a. Informa]ii generale. Ce [tim, ce nu [tim? b. Primul, prima, primii, primele \n lume c. Primul, prima, primii, primele \n România d. Primul, prima, primii, primele \n \nv`]`mântul pentru rromi e. Personalit`]i rrome f. Calendarul rromilor g. Manuale [colare de limba, istoria [i tradi]iile rromilor \n uz ANEX~ 1. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar (Elena Radu), Anexa Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000), Anexa Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \n Programul PHARE, \ntre ) Anexa Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari (a), conform cap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19 iul (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul (b) [i metodologia aferent`-c), Anexa Notificare nr /28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind \ncadrarea mediatorului [colar Anexa Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru a mediatorului [colar \n viziunea lor - Anexa Extrase din Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011 privind mediatorul [colar - Anexa Diverse mostre de fi[e [i tabele de lucru pentru portofoliul mediatorului [colar (Elena Radu [i Gheorghe Sar`u) Anexa 8: Fi[a de autoprezentare a mediatorului [colar rrom Fi[a unit`]ii [colare Fi[a de lucru a mediatorului [colar \n comunitate Fi[e [i tabele pentru recenzarea popula]iei din comunitate, dup` num`rul claselor absolvite

6 Cuprins 5. Fi[` de \nscriere \n clasa I Fi[` de \nscriere \n cadrul Programului Educa]ional A doua [ans` - Nivel primar / secundar inferior Cerere de \nscriere \n clasa a IX-a pe locurile acordate rromilor Fi[` de \nscriere la gr`dini]` Model pentru un proces verbal de vizitare a familiei copilului a. {colarizarea romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani, \n per (Gheorghe Sar`u) Anexa 9 a b. Tabel cu num`rul de elevi rromi \n anul [colar (Gheorghe Sar`u) Anexa 9 b Documentar privind istoricul segreg`rii [i al m`surilor de desegregare (Gheorghe Sar`u) Anexa Modalit`]i de lucru cu pre[colarii/elevii [i comunitatea rrom` (Gheorghe Sar`u) - Anexa

7

8 Capitolul 1 I. Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar? Autor: mediator [colar Elena Radu n primele s`pt`mâni de activitate \n aceast` func]ie, eram speriat`, dar nu de volumul muncii sau de problemele comunit`]ii, ci, pur [i simplu, pentru c` aceia c`rora m` adresam nu aveau toate r`spunsurile la \ntreb`rile pe care le puneam. Asta m` speria, c`ci nu cuno[team pe nimeni, eram nou` \n comunitate. ncetul cu \ncetul, am câ[tigat respect din partea membrilor comunit`]ii. Eram de-a lor, c`ci vorbeam limba matern`, ceea ce ne unea, ne legitima ca fiind rude. Respectul l-am câ[tigat, iar aprecierea a venit la scurt timp dup` ce am \nceput munca de teren, asta pentru c` detaliile mi-au u[urat munca, detalii precum: \mbr`cat` curat, elegant, [i cu o pat` de culoare care s` m` identifice cu partea de tradi]ional`, vocea cald`, empatic` [i emotiv`. Cu toate acestea m-am \narmat la a face ceva. Nu stiam ce, dar cert era c` \n comunitate existau foarte multe probleme de solu]ionat: canalizare, electricitate, gunoi, focare de infec]ii etc. Cadrele didactice din unitatea [colar` au aflat care \mi sunt atribu]iile [i mi-au dat un caiet plin cu elevii afla]i \n risc de abandon [colar. n comunitate, dac` promi]i ceva [i nu te-ai ]inut de cuvânt ri[ti s` nu mai calci alt` dat` pe acolo! Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[or s`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te po]i raporta oricui [i oricum. Salariul era minim pe economie, nu era ceva care s` te stimuleze, dar au \nceput s` vin` satisfac]iile [i bucuria de a face bine. Copiii \n comunitate m` strigau sora mea [i \mi spuneau c` eu sunt cea care \mplinesc vise. n clipa \n care am plecat de acas`, uit toate problemele personale [i m` concentrez asupra distribuirii activit`]ilor \n mod eficient. Po]i spune c`, din birou, po]i rezolva \n cele opt ore de munc` pe zi foarte multe cazuri, dar, \n realitate, nu po]i vizita/asista mai mult de trei familii pe zi, asta datorit` faptului c`, \n dialogul cu p`rin]ii, cu bunicii ori tutorii legali, nu trebuie s` ai un dialog \nchis cu r`spunsuri \nchise (Da, Nu), ci trebuie s`-i la[i s` vorbesc`, 7

9 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) s`-]i dest`inuie totul \n ritmul propriu al acestuia. Trebuie s`-]i simt` compasiunea, nu s`-i spui! Cazurile de abandon [colar \n rândul fetelor m` emo]ionau cel mai mult, c`ci nu era vorba de dragoste, nu! Era vorba de a evada din s`r`cie, cea care \i urm`rea cu anii [i-i dezamagea, descuraja [i, \ncetul cu \ncetul, [i ucidea visele. Asta durea! n momentul \n care te lup]i cu s`r`cia extrem`, pare c` nu po]i face mare lucru. Cu ambi]ie, cu \ncredere [i optimism, am identificat asocia]ii [i organiza]ii non-guvernamentale, care m-au sprijinit cu hran` rece, \mbr`c`minte, \nc`l]`minte [i rechizite [colare. Pe chipul fetelor ap`reau brusc zâmbetele, dar, ne\ncrez`toare, pentru c` totul p`rea a dura pentru pu]in timp. }i se umple sufletul de bucurie când \i vezi pe copii [i pe p`rin]ii lor cum se bucur` când promoveaz` clasa când le spun pentru prima dat`: Bravo!!! Mediator [colar nu \nseamn` \mbun`t`]irea situa]iei materiale, ci \mbog`]irea spiritual` a sufletului, certitudinea c` cineva are \ncredere \n tine, mândria c` cineva a ajuns mare datorit` ]ie, alinarea sufletului la auzul râsetelor de bucurie ale copiilor ce zburd`, o \mbr`]i[are din partea unei m`mici, care \]i multume[te c` exi[ti, un t`tic moroc`nos care \ncepe s`-]i zâmbeasc` [i-]i strânge mâna cu \ncredere, doi ochi nevinova]i care te privesc [i-]i spun: accept`-m` a[a cum sunt! Mul]i mediatori [colari \[i pierd stima de sine, l`sându-se prad` intrigilor [i arogan]elor cu care sunt trata]i. Mi se repro[eaz` mereu: Capul plecat, sabia nu-l taie!. Ei bine, nu! Nu vreau s` plec capul, c`ci o sum` de oameni [i-au pus \ncrederea \n mine, sper` [i viseaz` iar prin mine. Am \nv`]at, am studiat, am plâns, am râs [i am suferit, doar ca s` ajung la aceast` stare: satisfac]ie. Este un sentiment de bine, pe care nu ]i-l poate lua nimeni, c`ci odat` ce oamenii din comunitate ]i-au permis s` p`trunzi \n intimitatea lor, e[ti de-a lor [i trebuie s`-i reprezin]i. n ciuda faptului c` mediatorul [colar are mult de suferit, c`ci r`ut`]ile [i repercursiunile discrimin`rii, ale lipsei de toleran]` [i ale segreg`rii se r`sfrâng [i asupra acestuia, el trebuie s` fie demn, s` aib` coloan` vertebral`, s` fie optimist [i, nu \n ultimul rând, ambi]ios. Gânde[te-te, ei au \ncredere \n tine, tu ai \ncredere \n ei? 8

10 Capitolul 1 Al`turi de cine trebuie s` militezi pentru drepturile membrilor comunit`]ii? De fiecare dat`, vrem s` rezolvam cazurile complicate \n foarte scurt timp [i ne pripim cu luarea decizilor. Odat` luat` o decizie, de cele mai multe ori nu se mai poate reveni, dac` e[ti pus \n fa]a unei negocieri cu autorit`]ile. Ce trebuie s` faci de la bun \nceput? Iat` pa[ii: Constituie[te-]i un Grup Educa]ional Local (GEL), format din: liderul tradi]ional recunoscut de comunitate [i \n care aceasta are \ncredere, liderul ales ori desemnat de c`tre un ONG sau o asocia]ie, un membru al Prim`riei, un reprezentant al Poli]iei (când este cazul) [i doi p`rin]i rromi din comunitate, care au copii \n sistemul [colar local; Când este cazul, invit` [i ONG-urile care \[i desf`[oar` activit`]i ce se reg`sesc \n situa]iile analizate; Invit` [i structurile Protec]iei Copilului, \n cazul \n care elevul/copilul este abandonat de c`tre p`rin]ii acestuia sau au fost aresta]i [i nu s-a putut identifica un tutore legal pentru ace[tia; nainte de a lua o decizie, dezbate cu acest grup de lucru problemele [i, apoi, lua]i decizia final`! {i ca s` vede]i frumuse]ea [i dificult`]ile acestei profesii, am s` v` prezint, pentru \nceput, o poveste profesional`, nu cumva, poate, \nainte de toate, chiar o poveste de via]`? Feti]a era venit` de la ]ar` clar, stima de sine era sc`zut`, avea complexe de inferioritate, era interiorizat`, avea team` [i la[itate. I.P., feti]`, 13 ani Aten]ie, a[adar! Mediatorul [colar trebuie s` observe, \n comportamentul elevilor, problemele mai sus men]ionate, s` nu treac` cu vederea mergând dup` practica: Las, c` are diriginte! n toamna anului [colar 2007/2008, m` preg`team s` realizez baza de 9

11 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) date cu elevii rromi din ciclul gimnazial. Am ajuns [i la clasa a VII-a, am identificat repede care sunt elevii de etnie rrom` sau de alte etnii, dar o elev`, ce st`tea ghemuit` \n ultim` banc`, mi-a atras aten]ia, nu se declarase nicicum, dar avea o privire ciudat`. Nu i-am spus nimic, dar o memorasem ca fiind ceva \n neregul` cu ea. La nici dou` zile, a venit \n biroul meu plângând, zicându-mi c` vrea s` plece din unitatea [colar`, c` ea nu se reg`se[te printre colegii ei [i c` to]i o [icaneaz`. Am ascultat-o, o aprobam u[or cu gestica capului, dar reac]ionam cu calm, oferindu-i [erve]ele de unic` folosin]` s`-[i [tearg` lacrimile. Nu [tiam, pe moment, ce s`-i spun, dar i-am zis c` este prea devreme s` ia o decizie. Am \ntrebat-o unde locuie[te, iar dup` ce am aflat, m-am gr`bit c`tre domiciliul acesteia, pentru c` nu vroiam ca ea s` fie martor` la discu]iile cu p`rin]ii. I-am g`sit acas` pe p`rin]i [i am purtat discu]ii despre Iuliana. Erau tare sup`ra]i, nu [tiau cum s`-i mai intre \n gra]ii unicului lor copil. Nu-i pl`cea nimic, iar Cartierul Ferentari era o bomb`... cu sau f`r` ceas pentru ea. Lini[tea de la ]ar` [i zumzetul insectelor nu se mai auzeau. V`zând c` problemele Iulianei se accentueaz` [i doamna dirigint` a acesteia \mi solicita ajutorul, spunându-mi c` eleva are probleme de interiorizare [i sentiment de inferioritate, m-am decis ce s` fac \n privin]a ei. Am discutat cu p`rin]ii ei [i am luat-o la mine acas` pentru trei zile. n toamna aceluia[i an [colar, urma s` se deruleze un proiect privind cre[terea stimei de sine, derulat de un ONG din Bucure[ti. Cum mie \mi revenea sarcina de a identifica grupul ]int`, am \nscris-o [i pe ea. R`ut`]ile colegilor, care \i adresau tot felul de prejudec`]i de genul: ciudat`, româncu]`, ]`ranc`, speriat`, de[teapt` [i multe alte r`ut`]i, care o f`ceau s` sufere, o afectau vizibil, atât \n ceea ce prive[te situa]ia la \nv`]`tur`, cât [i \n via]a personal`. Adolescenta era de etnie rrom`, dar privea ca pe o boal` apartenen]a sa la aceast` etnie. Complexele ei de inferioritate aveau ca punct de pornire chiar faptul c` nu-[i asuma identitatea [i nu se reg`sea \n niciun grup de colegi. Am purtat multe discu]ii pe aceast` tem`, am consiliat-o, i-am demonstrat la mine, \n familie, care sunt valorile [i principiile pe care ar trebui s` le urmeze [i ea. Efectele nu au \ntârziat s` apar`. {i-a asumat identitatea [i, mai mult decât atât, s-a \nscris la cursurile de limba [i literatura rromani. nv`]a foarte bine, a ajuns la olimpiada de limba rromani la faza na]ional` chiar. Era tare mândr`, p`rin]ii ei nu puteau decât s-o admire, cuvintele erau de prisos. 10

12 Capitolul 1 Cum eram coordonatorul [i coregraful unui ansamblu de dansuri tradi]ionale din unitatea [colar`, am \nscris-o [i pe ea. Nu [tia s` danseze, dar a \nv`]at. Secretul era, de fapt, c` nu [tia nimic despre originile ei, despre istoria neamului rrom. n momentul \n care i-am povestit despre suferin]a [i valorile str`mo[ilor no[tri rromi, a privit totul cu stim`, respect [i mândrie. Problemele au ap`rut, iar`[i, \n clasa a VIII-a, când toate eforturile mele tindeau s` se n`ruiasc` din cauza cadrelor didactice din unitatea [colar`, care \i spuneau c` este mult prea slab preg`tit` pentru a aspira la un liceu, ci ar trebui s` se gândeasc` la o [coala de arte [i meserii. Eram chiar [i eu dezamagit` de atitudinea colegilor mei, dar m-am folosit de aceast` ini]iativ` a lor [i am pornit o \ntreag` campanie de promovare a locurilor distincte pentru elevii de etnie rrom`. Iuliana, c`ci a[a se chema, terminase clasa a VIII-a cu media generala 8.86, ceea ce \mi d`dea mari speran]e [i, \ntr-adev`r, mi-a f`cut o mare bucurie. Am trecut prin emo]iile unei mame, fiindu-i al`turi la repartizare, [i, dup` multe c`lduri, [i la propriu [i la figurat, Iuliana a ales un liceu de renume din Bucure[ti, Colegiul Matei Basarab sec]ia limba englez` intensiv. Ast`zi, Iuliana este clasa a X-a, \[i asum` identitatea rrom`, zâmbe[te [i are foarte mul]i prieteni. Sunt tare mândr` de ea! Nu trece zi f`r` ca ea s` nu m` sune, s` m` \ntrebe cum m` simt [i s` \ncheie convorbirea telefonic` astfel: V` iubesc, doamn`! Dar, \nc` nu am terminat, mai avem de trecut un hop: facultatea! Alte asemenea pove[ti limit` pot fi citite \n Anexa 1 a Ghidul mediatorului [colar. 11

13

14 Capitolul 2 II. Statutul mediatorului [colar \n perioada Autor: Gheorghe Sar`u n România, mediatorul [colar pentru rromi a ap`rut, dup` anul 1990, ca un implant, \n cadrul unor proiecte de [colarizare (alfabetizare [i recuperare [colar`) realizate de parteneri str`ini, care - respectând grila organizatoric` de acas`, pentru [coli cu probleme - au prev`zut prezen]a \n [coli a acestei importante resurse umane rrome. ntre primele organiza]ii rrome [i nerrome, care au testat utilitatea mediatorului [colar rrom \n proiecte punctuale de [colarizare a rromilor, \n perioada , amintim: Romani CRISS, Institutul Intercultural Timi[oara, FSD, ulterior [i CEDU 2000+, PER, CRCR Cluj Napoca [.a. Remunerarea mediatorilor [colari, \ntre , dar [i dup` 1995 (când se emite Legea nv`]`mântului nr. 84/1995), a fost f`cut`, pân` \n anul 2000, de c`tre implementatorii str`ini, de biserici, de organiza]ii neguvernamentale interne [i externe etc. [i nu de sistemul [colar, c`ci profesia nu era men]ionat` ca func]ie didactic` (nici \n Legea nv`]`mântului [i nici \n legea Statutul personalului didactic (intrat` \n vigoare \n anul 1997). Abia \n anul 2000, \ncep s` apar` ini]iative legislative, menite s` confere mediatorului [colar un oarecare statut: Legisla]ia extern` era girat` de Recomandarea nr. 4/2000 a Consiliului de mini[tri ai educa]iei al Consiliului Europei, \n cadrul c`reia apare men]ionat` [i necesitatea existen]ei mediatorilor [colari \n unit`]ile de \nv`]`mânt cu elevi rromi. Legisla]ia intern` era suplinit` de dou` ini]iative normative: 1. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de inspectorii pentru problemele educa]ionale ale rromilor, \n anul 2000 (a se vedea \n Anexa 2); 2. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de CEDU 2000+, \mpreun` cu cadrele didactice participante la seminarul din iulie 2000, la Sinaia, având la baz` fi[a conceput` de inspectorii rromi. 13

15 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) n perioada , cu prilejul scrierii termenilor de referin]` ai megaproiectului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate de elevi, cu folcalizare pe rromi, s-a elaborat, de c`tre MECT, [i s-a introdus \n COR (Clasificarea Ocupa]iilor din România), cu \ncepere din 2001, func]ia didactic` auxiliar` de mediator [colar (Persoanele contractate \n proiectul PHARE derulat de MECT pentru \nscrierea \n COR au fost prof. Ionel Chera [i prof. Marian Preda), v. Anexa 3. De men]ionat c` legisla]ia care a reglementat, \n intervalul , activitatea mediatorului [colar (cf. COR: Mediator [colar, Subgrupa major` 33, Grupa minor` 334, Grupa de baz` 3340, Nivel de instruire: 3, cu studii medii sau postliceale) a fost sus]inut` de o serie de acte normative succesive. Dac` fi[a de lucru a mediatorului [colar, elaborat` [i aprobat` \n anul 2000, r`spundea mai mult realit`]ii [colare din perioada anterioar` ( ), dac` fi[a cu atribu]iuni ale mediatorilor [colari, \nscris` \n COR, viza activitatea mediatorului [colar pe durata derul`rii megaprogramului educa]ional PHARE (sept martie 2009), Ordinul MECT nr. 1539/19 iul privind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, v. Anex` 4) avea s` se refere, prioritar, la realitatea educa]ional` din intervalul premerg`tor \ncheierii programului PHARE (iulie \n martie 2009) [i perioada de sustenabilitate reglementat` de proiect (preluarea mediatorilor [colari forma]i \n proiect de c`tre autorit`]ile locale). Din p`cate, \n re]eaua de \nv`]`mânt se constatau atitudini ezitante \n ceea ce prive[te identificarea, transformarea ori crearea de posturi pentru mediatorii [colari, aplicarea, \n fapt, a Ordinului MECT nr. 1539/19 iul n acest context, MECT a emis Notificarea nr /28 ianuarie 2008 con]inând preciz`ri privind \ncadrarea mediatorului [colar, \n care sunt reluate câteva din modalit`]ile de \ncadrare a acestuia pe plan local (v. Anexa 5). Astfel, pân` la intrarea \n vigoare a noii legi a educa]iei, mediatorii [colari au fost \ncadra]i [i remunera]i astfel: a. n cadrul Programului educa]ional PHARE al MECT, care i-a preg`tit [i format, cu remunera]ii din program, doar pe durata de derulare a proiectului \n jude] (ca num`r de luni, variind \ntre luni, doar mediatorii forma]i [i \ncadra]i \n perioada a programului); b. n contextul strategiilor jude]ene conexe la Programul educa]ional PHARE al MECT (dup` \ncheierea perioadei ini]iale de derulare a Programului sau, ca extensii ale Programului \n alte localit`]i, \n timpul derul`rii acestuia), cu \ncadrarea [i remunerarea mediatorilor [colari oferit` de CJRAE (Centrul Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti 14

16 Capitolul 2 de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`) [i al autorit`]ilor locale (de ex.: Consiliul Jude]ean/Prim`rii/alte resurse jude]ene/locale) - Anexa 1, Metodologie, art. 2 a); c. n baza colabor`rii dintre Inspectoratul {colar Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti [i CJRAE - \n jude]ele \n care acestea s-au \nfiin]at - \n conformitate cu strategiile jude]ene elaborate \n spiritul Programului educa]ional PHARE al MECT (dup` \ncheierea perioadei ini]iale de derulare a Programului), cu remunerare acordat` de Consiliul Jude]ean - Anexa 1, Metodologie, art. 2 b); d. n contextul O MECT nr. 1539/ , prin angajarea mediatorilor [colari [i finan]area acestora, \n baza Hot`rârii Consiliului Local/Jude]ean emis` \n acest sens, de c`tre Consiliul Local/Jude]ean de care apar]ine unitatea [colar` pentru care se asigur` servicii de mediere [colar` Anexa 1, Metodologie, art. 2 c); e. Cu finan]are acordat` de ONG-uri [i de grupuri locale de ini]iativ`, \n baza colabor`rii acestora cu CJRAE [i ISJ/ISMB - Anexa 1, Metodologie, art. 2 d); f. Autorit`]ile locale (Consiliul Jude]ean/Consiliile Locale, CJRAE \n jude]ele \n care acestea deja fiin]eaz` alte institu]ii locale etc.) au putut [i pot \ncadra [i remunera mediatorii [colari, conform art. 7 din Normele de \ncadrare, activitate [i salarizare ale mediatorului [colar (Anexa 2 a Ordinului MECT nr. 1539/ ). ntre anii , sunt de eviden]iat [i fi[ele de exerci]iu realizate de mediatorii [colari \n cadrul cursurilor de formare (Anexa 6), \nainte ca ace[tia s` ia cuno[tin]` cu fi[a oficial` de lucru a mediatorului [colar. n scopul solu]ion`rii aspectelor ce vizau angajarea mediatorilor [colari, Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului a introdus \n proiectul Legii Educa]iei Na]ionale prevederile necesare, astfel \ncât ace[tia s` se constituie \n personal didactic auxiliar, remunerabil de c`tre sistemul educa]ional (v. \n Anexa 7, textul din LEN nr. 1/2011). 15

17 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Cât prive[te formarea mediatorilor [colari rromi (\n perioada ), s` ar`t`m c` preg`tirea lor s-a f`cut \n patru situa]ii: a. n cadrul Programului PHARE al MECT pentru categorii dezavantajate de elevi, cu focalizare pe rromi (septembrie 2002-februarie 2009), dup` cum urmeaz`: - 9 septembrie Lansarea primei promo]ii de 73 mediatori [colari forma]i \n Valul I, cu granturi PHARE 2001, oferite urm`toarelor 10 jude]e: AR, BUC, BZ, CJ, CL, DB, GL, GR, HD, VS. Ceremonia a fost organizat` de MECT, la Târgovi[te; Un lot de al]i 95 mediatori [colari au fost preg`ti]i \n Valul II cu granturi PHARE 2003 (\n 12 jude]e noi: AB, BC, BR, CV, HR, IL, IS, MM, MS, NT, SB, VL, plus 3 vechi - CJ, AR, DB); un lot de al]i 270 mediatori [colari s-au \nscris pentru cursuri de formare \n Valul III, cu granturi PHARE 2005, din care au r`mas \n program 249 (provenind din 19 jude]e, din care 14 jude]e noi AG, BH, BN, BV, CS, GJ, MH, PH, SM, SJ, TL, TM, TR, VN, plus 5 jude]e vechi (BZ, GL, GR, HD, VS); Este de remarcat [i faptul c` de[i 6 jude]e - BT, DJ, CT, IF, OT, SV - nu au fost cooptate \n programul PHARE, ele au primit, totu[i, granturi pentru realizarea - \n spiritul acestui program - a trei activit`]i ale strategiei jude]ene, \ntre care [i formarea mediatorilor [colari). Mediatorii [colari din primele valuri ale Programului PHARE au fost selecta]i din rândul rromilor cu cel pu]in 8 clase generale absolvite (de[i au fost accepta]i [i câ]iva cu studii mai pu]ine, dar \n curs de completare la A doua [ans` ), al absolven]ilor de liceu [i chiar din rândul studen]ilor rromi. O prim` formare de necesitate - pe durata derul`rii programului \n jude]ele de re[edin]` ale mediatorilor [colari - s-a realizat cu concursul Colegiului Na]ional Pedagogic Gheorghe Laz`r din Cluj Napoca, \n cadrul celor trei valuri ale megaprogramului educa]ional PHARE. O a doua etap` de preg`tire a mediatorilor [colari, superioar`, a avut ca scop ob]inerea de c`tre unii dintre ace[ti mediatori [colari a unui certificat, conform standardelor ocupa]ionale na]ionale. n acest scop, furnizorul na]ional de formare cooptat de Minister, Colegiul Na]ional Pedagogic Gheorghe Laz`r din Cluj-Napoca, a reu[it, \n anul 2008, acreditarea cursului pentru certificarea mediatorilor [colari dup` standardele ocupa]ionale na]ionale [i europene. La stagiile de formare [i de certificare derulate \n anul 2008 s-au \nscris 424 mediatori [colari [i au promovat: 389, dup` cum urmeaz`: - din valul I PHARE 2001 [2004]: 64 promova]i, din 70 \nscri[i; 16

18 Capitolul 2 - din valul II PHARE 2003 [2006]: 98 promova]i, din 109 \nscri[i (59 erau absolven]i de liceu); - din valul III PHARE 2005 [2007]: 227 promova]i, din 245 \nscri[i (113 aveau studii liceale). b. n anul 2006, Organiza]ia Amare Rromentza a ini]iat preg`tirea, \n cadrul unui curs de formare (Sinaia, august 2006), a 20 de mediatori [colari rromi proveni]i din 5 jude]e - BC, BZ, CL, CJ, I{ astfel \ncât ace[tia, pe lâng` activitatea de mediere [colar`, s` desf`[oare [i activit`]i de asisten]` educa]ional`. Cei mai mul]i dintre ei lucrau ori lucraser` \n Programul PHARE [i r`m`seser` f`r` remunera]ii dup` \ncetarea oficial` a acestuia \n jude]ele respective. c. n anul 2007, \n afara mediatorilor [colari preg`ti]i de MECT pentru necesit`]ile Programului PHARE, Direc]ia General` nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul din cadrul MECT a format, de asemenea, mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 64 noi mediatori rromi preg`ti]i de DGILMRP, \n noiembrie 2007; noi mediatori rromi forma]i de DGILMRP, \n decembrie 2007, \n parteneriat cu ANR (Agen]ia Na]ional` pentru Romi). d. n iunie 2009, MECTS, prin Direc]ia General` nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, a format, \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \n România [i cu finan]area acordat` de aceasta, al]i 60 de mediatori [colari, care lucrau \n [coli, dar nu fuseser` \nc` preg`ti]i \n acest scop. Configura]ia efectivelor de mediatori [colari \n perioada se prezint` astfel: a. Mediatori preg`ti]i \n Programele PHARE (2001, 2003, 2005): Astfel, au fost forma]i 417 mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 73 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2001 [2004]; - 95 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2003 [2006]; mediatori preg`ti]i \n PHARE 2005 [2007]. b. Alte contingente de mediatori. n afara celor 417 mediatori [colari din Programul PHARE, au mai fost preg`tite urm`toarele loturi de mediatori [colari rromi: - 20 mediatori forma]i de organiza]ia Amare Rromentza, \n anul 2006; mediatori [colari preg`ti]i de DGILMRP MECT [i de partenerul s`u ANR, \n anul 2007 ( ); 17

19 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) - 60 mediatori [colari forma]i de MECTS (Direc]ia General` nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul) \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF, \n 2009; mediatori [colari au fost preg`ti]i de Direc]ia General` nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Sindicatele din cadrul MECTS, cu finan]are [i \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \n România, \n perioadele iunie 2010 [i 1-7 august 2010, \n cadrul c`rora s-au reunit, pe de o parte, mediatorii [colari care func]ioneaz` \n sistemul [colar [i nu urmaser` \nc` un curs de preg`tire [i, pe de alta, poten]iali mediatori [colari, care urmau s` lucreze \n [coli din septembrie 2010; - 56 noi mediatori [colari rromi sunt preg`ti]i \n stagiul de formare organizat de MECTS, cu finan]area [i \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \n România, \n perioada august n acest fel, putem vorbi de existen]a, la nivel de ]ar`, \n intervalul , a 852 de mediatori [colari rromi forma]i de Minister [i de partenerii s`i. Tot aici, pot fi \ncadra]i [i mediatorii existen]i \n diferite proiecte pentru rromi derulate de partenerii MECTS la nivel local, care, ca [i cei din perioadele anterioare ( , ), au fost remunera]i de organiza]ii ca Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara, Salva]i Copiii, Ovid Rom etc) [.a. De pild`, pe perioada gr`dini]elor estivale organizate de Salva]i Copiii \n anii 2009 [i 2010, din FSE, au fost coopta]i 55 de mediatori [colari rromi, iar \n cadrul megaprogramului educa]ional To]i la gr`dini]`, To]i \n clasa I! derulat de MECTS [i Funda]ia Ruhama din Oradea 420 de promotori locali au exercitat sarcini similare profesiei de mediator [colar. Includerea lor \n rândul personalului didactic auxiliar, conform noului text al LEN nr. 1/2011, rezolv` problema remuner`rii lor, iar formarea acestora se va face \ntr-un larg context (absolven]i de liceu pedagogic, cu specializarea mediator [colar, absolven]i de liceu [i ai unui curs de formare ini]iat/recunoscut de MECTS, absolven]i ai altor cursuri acreditate conform standardelor na]ionale [i europene). Ceea ce [tim cu siguran]` este c` mediatorul [colar trebuie s` fie absolvent de liceu cu bacalaureat. Prin misiunea acestor resurse umane deosebit de importante \n procesul educa]ional, mediatorii [colari r`mân adev`rate institu]ii, [i nu simpli oameni de leg`tur` \ntre comunitate [i [coal`. Pentru buna desf`[urare a activit`]ii zilnice a mediatorilor [colari, am elaborat (autori: Gheorghe Sar`u [i Elena Radu) diverse mostre ale unor fi[e de lucru care s` fie preluate/adaptate, \n func]ie de realit`]ile din teren, de c`tre mediatorii [colari [i s` se constituie \n instrumente de lucru din portofoliul personal al acestora (v. Anexa 8). 18

20 Capitolul 3 III. Panorama \nv`]`mântului pentru pentru rromi. Realiz`ri [i provoc`ri Autor: Gheorghe Sar`u a. Prezentare general` Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului (MECTS) deruleaz`, din proprie ini]iativ`, \nc` din anul 1990, proiecte pentru educa]ia rromilor (devenite coerente, strategice, din anul 1998), care se deta[eaz` net fa]` de ]intele strategice exersate \n prezent, de cel mai multe ori timid [i artizanal, de aproape toate celelalte ]`ri fost comuniste (\n cazul acestora, aten]ia fa]` de problematica educa]ional` a rromilor ap`rând la cererea forurilor europene [i, \ndeosebi, dup` anul 2000). Experien]a româneasc` reu[it` \n direc]ia coopt`rii, form`rii [i men]inerii resursei umane rrome \n sistemul educa]ional (educatori, institutori/\nv`]`tori, profesori de limba [i literatura rromani, de istoria rromilor, mediatori [colari rromi, inspectori [colari, metodi[ti pentru [colarizarea rromilor etc.) este, dealtfel, unic` \n lume, nu numai \n plan european. Formarea unei tinere intelectualit`]i rrome (program demarat \n 1990, extins apoi din anii 1992 [i 1998) a fost, de asemenea, o ini]iativ` inedit` \n context european [i este cel mai generos dintre programele similare practicate, ulterior, de alte ]`ri europene din perspectiva num`rului de beneficiari rromi (elevi admi[i \n clasa a IX-a de liceu, respectiv tineri rromi admi[i \n facult`]i, pe criteriul discrimin`rii pozitive). Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rrome \n sistemul educa]ional constiutie, de asemenea, unicat \n lume, prin num`rul mare de profesori de limba [i istoria rromilor, prin acoperirea cu toate manualele [i cursurile universitare necesare de/\n limba rromani, prin crearea structurilor de preg`tire necesare (cursuri intensive de var` de limba [i istoria rromilor pentru poten]iali profesori romi (1200 cursan]i rromi forma]i \ntre ), \nso]ite de treapta a doua de formare a cursan]ilor \n sistemul universitar ID (700 absolven]i, \ntre ). 19

21 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) De remarcat [i faptul c` studiul limbii rromani a demarat la nivel liceal \n anul 1990, la nivel universitar, \n anul 1992, la sec]ia de limba [i literatura rromani a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine Universitatea din Bucure[ti, [i, \n acela[i an, [i la nivelul claselor I-VIII. Cre[terea continu` a e[antionului de pre[colari [i elevi rromi (\n prezent, cu o dat` [i jum`tate fa]` de anul 1990, v. Anexa 9 a [i b) constituie o alt` experien]` pozitiv` româneasc`, datorat` atragerii resursei umane rrome \n sistemul educa]ional, mul]umit` programelor derulate de Ministerul Educa]iei [i de partenerii s`i (peste 80 de parteneri, dup` 1998). Cât prive[te provoc`rile legate de procesul educa]ional \n rândul rromilor, sunt notabile, de asemenea, eforturile din ultimii ani ale MECTS de a se dedica solu]ion`rii unor aspecte negative privind unele tendin]e de discriminare a rromilor \n spa]iul [colar (ca: segregarea copiilor rromi de ceilal]i ori alte forme de discriminare) [i dificult`]i de rezolvare a AAS (absenteismul [i abandonul [colar). De[i s-au f`cut mari progrese, generate de emiterea Ordinului MECT nr. 1540/19 iul. 2007, privind interzicerea segreg`rilor \n \nv`]`mânt [i trecerea la desegregarea claselor/[colilor existente, se cuvinte ar`tat c` MECTS a fost \nc` din anul 1998 preocupat de acest fenomen, din proprie ini]iativ`, iar ulterior (\ntre ) [i datorit` semnal`rilor coerente f`cute de ONG-urile rrome, dup` cum se poate desprinde din Documentarul din Anexa 10. Evident, aceasta reprezint` o ]int` educa]ional` monitorizat` \n permanen]` de cele 42 de inspectorate [colare jude]ene, de Minister [i de parteneri (Romani CRISS [i al]ii). Pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a [colii \n rândul copiilor rromi [i pentru a le \mbun`t`]i perspectivele educa]ionale (prin eforturile de stopare a absenteismului [colar (A), care - prin formele sale zilnice, s`pt`mânale, lunare semestriale alimenteaz` abandonul [colar (AS), m`surat uneori tardiv, ca abandon anual [i/sau bienal), Ministerul Educa]iei [i partenerii s`i au procedat, \ncepând din anul 1999, la formarea cadrelor didactice nerrome care au elevi rromi la gr`dini]` sau la clase, din perspectiva rromanipenului educa]ional (ansamblul de valori fundamentale rrome), al nonsegreg`rii [i nondiscrimin`rii \n educa]ie, al reducerii AAS (din aceast` ultim` perspectiv`, este meritoriu programul de formare a directorilor de unit`]i [colare cu peste 51% elevi rromi, derulat de MECTS [i de Reprezentan]a UNICEF \n România pentru câte 100 de directori, anual, [i pentru câte 130 de mediatori [colari rromi necesari \n astfel de unit`]i [colare. De altfel, \ntre , MECTS a format 792 de mediatori [colari rromi pentru [colile care necesit` servicii de mediere [colar` (mai cu seam` pentru reducerea AAS). 20

22 Capitolul 3 b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii s`i n scopul prevenirii p`r`sirii timpurii a [colii de c`tre copiii rromi [i pentru \mbun`t`]irea particip`rii lor [colare (participare fizic` prin reducerea AAS = absenteismul [colar [i abandonul [colar [i calitativ` prin \nregistrarea progresului [colar real \n rândul fiec`rui elev din aceast` categorie), Ministerul Educa]iei a \ntreprins mai multe m`suri, cum sunt: 1. Preg`tirea [i cooptarea de resurse umane rrome \n educa]ie, care, prin prezen]a lor \n unit`]ile de \nv`]`mânt [i \n comunitatea rrom`, au crescut motiva]ia frecvent`rii [colare de c`tre rromi, anume: mediatori [colari rromi (de la cei aprox. 280 forma]i \ntre dec. 2005, \n prezent exist` al]i 612, preg`ti]i cu contribu]iile financiare ale Ministerului Educa]iei, ale Agen]iei Na]ionale pentru Romi [i ale Reprezentan]ei UNICEF \n România). n perioada , anual au func]ionat \n re]eaua [colar` \ntre mediatori pentru [colarizarea rromilor (din care 85% rromi); profesori de limba [i literatura rromani, de istoria [i tradi]iile rromilor (de la cei aprox. 480 existen]i \n dec. 2005, au fost preg`ti]i al]i 620, \n cadrul cursurilor de var` [i de perfec]ionare, cu contribu]iile financiare ale Reprezentan]ei UNICEF \n România [i ale Ministerului Educa]iei). Dintre ace[tia, anual au func]ionat \ntre profesori de limba [i istoria rromilor (din care 95% rromi); institutori [i profesori pentru PIPP (pedagogia \nv`]`mântului primar [i pre[colar), preg`ti]i, la distant`, de c`tre Departamentul ID CREDIS al Universit`]ii din Bucure[ti. n afara celor 120 preg`ti]i la Universitatea din Bucure[ti \n perioada (90% rromi), al]i 160 au absolvit, \ntre , studii universitare ale acestei institu]ii de \nv`]`mânt superior ca institutori profesori de limba rromani (80% rromi), iar \ntre , ca nou` specializare PIPP (cu un curriculum nuan]at rrom, conferit de 4 discipline op]ionale), au absolvit al]i 210 absolven]i (60% rromi), dintre care 58 la Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei din cadrul UBB Cluj Napoca; formarea de viitori profesori de limba rromani pentru gimnaziu [i liceu prin men]inerea pred`rii limbii romani la nivel universitar, la Universitatea din Bucure[ti (câte 20 de studen]i admi[i, anual); men]inerea [i finan]area (pe lâng` posturile de profesori [i \nv`]`tori pentru predarea limbii rromani sau/[i de istoria [i tradi]iile rromilor, a celor de educatori [i de \nv`]`tori rromi) [i a posturilor de mediatori [colari [i 21

23 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) a celor de inspectori pentru problemele educa]ionale ale rromilor la nivelul ISJ urilor (42 inspectori, numi]i din anul 1999, din care 35% rromi); men]inerea re]elei de metodi[ti pentru limba, istoria, tradi]iile [i [colarizarea rromilor (126 pers., la nivelul fiec`rui jude] \ntre 2-6 metodi[ti, din care cel pu]in unul pentru limba, istoria [i tradi]iile rromilor); \ncurajarea unei re]ele de mentori/tutori pentru asistarea educa]ional` a elevilor rromi liceeni, admi[i pe locuri distincte la cl. a IX-a (aprox. 210 mentori/tutori). 2. Preg`tirea unei tinere genera]ii de intelectuali rromi prin: Admiterea anual` a de elevi rromi, \n baza m`surilor afirmative promovate de MECTS, la clasa a IX-a, pe locuri distincte, dar al`turi de ceilal]i elevi; Admiterea anual` a de tineri rromi, care \n baza m`surilor afirmative beneficiaz` de locuri distincte \n facult`]i. 3. Formarea resurselor umane necesare, prin: Organizarea \mpreun` cu UNICEF a [colilor de var` de limba [i istoria romilor ( ), destinate preg`tirii ini]iale a viitorilor profesori rromi pentru aceste discipline. Anual, au fost forma]i \ntre cursan]i \n 17 [coli de var` (a XVII-a \n 2011, \n unii ani fiind derulate câte dou` [coli/var`); Formarea cadrelor didactice nerrome care lucreaz` cu elevi [i copii rromi \n profilul rromanipenului educa]ional, al valorilor fundamentale rrome, al nondiscrimin`rii [i nonsegreg`rii \n \nv`]`mânt (peste cadre didactice nerrome, \ntre ). 4. Captarea segmentului de pre[colari rromi [i nerromi care nu frecventeaz` gr`dini]a [i urmeaz` s` intre \n clasa I, prin: a. Gr`dini]e estivale premerg`toare clasei I (atât la ini]iativa [colilor [i inspectoratelor [colare, dar [i \n contextual megaprogramului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate de elevi, din perioada sept martie 2010). Astfel de gr`dini]e au fost derulate pentru ca viitorii elevi de cl. I, care nu au frecventat din diferite motive gr`dini]a, s` beneficieze de [ansa a doua, gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I, cu durata de 3-4 s`pt`mâni. De pild`, \n anul 2008, [colile au recuperat de copii rromi (prin programul PHARE) [i al]i (prin 22

24 Capitolul 3 coordonarea f`cut` de c`tre Direc]ia Minorit`]i din Ministerul Educa]iei), care nu au urmat gr`dini]a [i s-au \nscris, dup` gr`dini]a estival`, \n cl. I \n anul [c. 2008/2009. Aceast` structur` de recuperare la nivel pre[colar (brevetat` pe baza proiectului imaginat de Gheorghe Sar`u, din Direc]ia Minorit`]i [i UNICEF \n vara anului 2001, al`turi de partenerii coopta]i ulterior de Minister, anume Institutul de {tiin]e ale Educa]iei [i Romani CRISS) constituie o interven]ie [colar` extrem`, nu o practic`, pre[colarii rromi fiind direc]iona]i, \n mod normal, spre sistemul obi[nuit (grupe mici, mijlocii, grupe mari preg`titoare). Gr`dini]a estival` avea s` fie continuat` [i \n verile anilor 2009, iar \n vara 2010 avea s` fie \ncununat` de succes, prin cooptarea a de copii rromi care nu frecventaser` gr`dini]a [i urmau s` intre \n clasa I, \n anul [c. 2010/2011, \n programul strategic To]i la gr`dini]`!, To]i \n clasa I!, ini]iat de MECTS [i luând partener` Funda]ia Ruhama din Oradea (au fost derulate \n august 2010 peste 420 de gr`dini]e estivale [i, \n continuare, copiii au urmat clasa I, \n anul [colar , fiind asista]i educa]ional, moral [i material \n cadrul acestui proiect). b. O nou` form` de captare a pre[colarilor rromi \n procesul educativ din gr`dini]e a fost cea prin care, din FSE, organiza]ia Salva]i Copiii a derulat gr`dini]e estivale prin care s` cultive gustul copiilor pentru a urma gr`dini]a, cooptându-se \n verile 2009 [i 2010, 800 de copii rromi la gr`dini]a de var`, care, ulterior, au fost direc]iona]i spre grupa de gr`dini]` corespunz`toare (mic`, mijlocie, mare preg`titoare). c. O structur` inedit` de organizare a gr`dini]elor estivale, \n ultimii patru ani, a fost cea pilotat` de organiza]ia Amare Rromentza, inclusiv cu FSE, \n cadrul c`rora procesul educativ a decurs \n limba matern` rromani (prin abord`ri bilingve rromani român`, rromani maghiar`), dar [i ulterior, \n gr`dini]ele din sistemul obi[nuit [colar sau clasele primare, organizate de acest ONG \n parteneriat cu unit`]ile [colare. d. O alt` form` de atragere a copiilor rromi cu vârst` pre[colar` spre gr`dini]` sau a celor mai mari spre [coal` a fost cea practicat` de organiza]ia Ovid Rom, care, anual, a organizat [coli de var` pentru copiii rromi [i nerromi, deopotriv`, pentru copiii cuprin[i deja \n sistem sau nu. 5. Cre[terea particip`rii [colare a elevilor rromi [i prin motivarea acestora spre studiul orelor de limba matern` rromani sau chiar pentru studiul integral \n aceast` limb` Aceasta se poate desprinde din tabelul prezentat \n Anexa 9 a [i s-a realizat dup` cum urmeaz`: 23

25 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rromani \n demersul didactic (asigurarea pred`rii, \n continuare, a 3-4 ore/s`pt`mân` de limb` matern` rromani, la cl. I-XII, respectiv 1 or`/s`pt. de istoria [i tradi]iile rromilor, la cl. a VI-a [i a VII-a). Din cei peste de elevi cu identitate rrom` asumat` (pre[colari [i elevi din cl. I-a XII-a), anual, aprox % studiaz` ore de limba [i istoria rromilor sau integral \n limba matern` rromani. Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii integrale \n limba matern` rromani, la cl. I-IV (cu 4 ore/s`pt. obligatorii de limba [i literatura român`). (430 de elevi rromi au ales acest tip de \nv`]`mânt, din cei cca care studiaz` ore de limba matern` [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor). Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii \n limba matern` rromani, la nivelul \nv`]`mântului pre[colar, prin abordare bilingv`. Un num`r de 12 gr`dini]e func]ioneaz` cu predare \n limba matern` rromani, cu metode bilingve de predare (rromani-român`, rromani-maghiar`); Gr`d. Ineu (BH, 1 gr.), Gr. M`guri (TM, 2 gr.), Gr. S`rule[ti (CL, 1 gr.), Gr`d. D`rm`ne[ti ({c. nr.1 Bac`u, BC, 1 gr.), {c. Domni]a Maria Bac`u (BC, 1 gr.), Gr. Gutinas com. {tefan cel Mare (BC, 1 gr.), Gr. R`doaia - com Parava (BC, 1 gr.), Gr`d. Ciurea (IS, 1 gr.), Gr. Zece Pr`jini (I{, 1 gr.), Gr. Crucea (I{, 1 gr.). n 2004, a fost organizat` la Gr. S`rule[ti (CL) prima grup` de acest tip, ini]iat` de Amare Rromentza, UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, iar din gr. \n jude]ul I{, 3 gr. \n jud. BC [i 2 gr. \n jud. TM etc. Continuarea finan]`rii unor concursuri [colare pentru dou` obiecte de studiu din domeniul rromanipenului (a Olimpiadei na]ionale [colare de limba romani, edi]ia a XII-a (\n 2011) [i a Concursului na]ional [colar de istoria [i tradi]iile rromilor, edi]ia a IV-a (\n 2011) fiecare pentru câte 104 participan]i la faza na]ional`, final`), dar [i a Concursului na]ional Diversitatea, ed. a V-a \n 2011), cu faze anterioare pe [coal`/localitate/jude]ean`/regional`. 6. Motivarea elevilor rromi din gimnaziu s` urmeze liceul [i facult`]ile, prin: A. Acordarea de locuri disticte candida]ilor rromi, la admiterea acestora \n licee [i facult`]i (mai sus prezentat): B. Acordarea de burse de studiu oferite \n cadrul mai multor programe, ca: a. Programul na]ional de burse al MECTS, Bani de liceu (ce va fi modificat [i extins \n baza LEN nr.1/2011 pentru to]i copiii din sate sau comunit`]i s`race, care vin la liceu \n alte localit`]i, alta decât cea de re[edin]`); 24

26 Capitolul 3 b. Programul na]ional de burse, ini]iat [i derulat \n anii 2009 [i de c`tre ANR, cu fonduri FSE, pentru elevii de cl. a VII-a, a VIII-a [i liceeni (800 burse burse); c. Programul de burse derulat de CRCR Cluj Napoca (\ntre anii , pentru liceenii rromi din 12 jude]e transilvane), din fonduri oferite de OSI Budapesta (Soros); d. Programul de burse derulat de OSI Budapesta [i REF RO, al`turi de Sastipen, AMP [.a., pentru studen]ii rromi, inclusiv pentru formarea de cadre medicale rrome. 7. Editarea de materiale [i manuale [colare auxiliare pentru limba, istoria [i tradi]iile romilor ( , peste 80 de titluri, dintre care men]ion`m manualele [colare de limba [i literatura rromani pentru clasele a I-a a X-a, câteva editate [i cu sprijinul UNICEF (cl. a V-a a VIII-a [i a X-a), de asemenea manualul finan]at anual de MECTS pentru istoria [i tradi]iile rromilor (cl. a VI-a a VII-a). Performan]a la nivelul cleselor I X [i la nivel universitar este unic` \n lume. 8. Cre[terea [colariz`rii romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani, \n per Ca urmarea a resurselor umane rrome cooptate \n sistemul educa]ional, gra]ie mai multor programe educa]ionale adresate rromilor, participarea [colar` a elevilor rromi a crescut \n general, iar fa]` de 1990 s-a dublat (a se vedea tabelul comparativ, Anexa 9 a). 9. Derularea unui program special de formare \n unit`]ile [colare cu popula]ie preponderent rrom` (cel pu]in 51%), privind diminuarea AAS (absenteism [i abandon [colar), \n cadrul c`ruia se urm`re[te formarea a cca. 840 de directori de [coal` [i tot atâ]ia mediatori [colari. n anul 2010, au fost preg`ti]i 100 de directori [i 135 de mediatori [colari noi, de c`tre Ministerul Educa]iei [i Reprezentan]a UNICEF, iar \n anul 2011 vor fi forma]i al]i 100 directori [i 56 de mediatori [colari rromi. Aceste dou` resurse umane au maxim` importan]` \n comunit`]i, fiind segmentele esen]iale ale unui hexagon educa]ional ([i \n ordinea importan]ei [i a responsabiliz`rii: 1. Administra]ia public` local` (gardian public, poli]ist comunitar/de proximitate), 2. Primarul [i consilierii locali, 3. Directorul [colii, 4. Educatorul de gr`dini]`/\nv`]`torul/dirigintele/mediatorul [colar/consilierul [colar, 5. Structurile locale ale protec]iei copilului [i al]i parteneri locali, 6. Familia ([i numai pe ultimul loc familia, de multe ori aceasta neavând solu]ii ori informa]iile necesare). 25

27 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 10. Organizarea [i finantarea \n continuare a unor cursuri de recuperare [colar` gen A doua [ans` (\ncepând din 6 oct. 2005, anual), prin recaptarea copiilor, adolescen]ilor, tinerilor [i adul]ilor rromi din comunit`]i la cursuri de alfabetizare [i completare de studii/\nsu[irea unei meserii, nivel I-X (anual, \ntre ). n România exist` peste 850 de unit`]i pre[colare [i [colare cu peste 51% copii [i elevi rromi, confruntate cu absenteism [colar, dar acest fenomen, din p`cate, este prezent puternic [i \n rândul celorlalte etnii. De remarcat faptul c` \n programul AD{ (A Doua {ans`), aproape 40-45% dintre beneficiari nu sunt rromi (ceea ce denot` c` absenteismul se reg`se[te \n rândul tuturor etniilor). 11. Continuarea emiterii de noi acte normative [i revizuirea celor existente, ini]iate de Minister, privind oferta educa]ional` pentru rromi etc. (Anexa 3). 12. Continuarea colabor`rii cu partenerii, \n structurarea, finan]area [i derularea \mpreun` a unor programe educa]ionale (inclusiv din fonduri structurale, cu partenerii: Agen]ia Na]ional` pentru Romi, Salva]i Copiii, Romani Criss, Ruhama, REF - RO România, CRCR etc.); c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS Dac` problema \ncadr`rii mediatorului [colar rrom a fost legiferat`, recent, \n cadrul noii LEN (Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011), prin includerea unui articol privind instituirea func]iei didactice auxiliare de mediator [colar, cu preluarea remuner`rii acestuia de c`tre sistemul educa]ional, r`mân \nc` \n aten]ia MECTS chestiunile legate de interzicerea segreg`rii elevilor rromi \n sistemul educa]ional românesc, cele privind promovarea diversit`]ii (istoric`/etnic`, lingvistic`/cultural`/religioas`/de gen/ fizic` etc.), activit`]ile [i programele menite s` stopeze nediscrimin`ri de orice tip, programe care s` fac` trecerea de la constatarea multiculturalit`]ii la promovarea interculturalit`]ii, prin: 1. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului MECT nr. 1540/19 iul privind interzicerea segreg`rii [colare a copiilor romi [i aprobarea Metodologiei pentru prevenirea [i eliminarea segreg`rii [colare a copiilor romi (publicat \n M. Of. R. nr. 692/11.X.2007), \n contextul reconfigur`rii unit`]ilor de \nv`]`mânt. 26

28 Capitolul 3 2. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului nr. 3774/ privind aprobarea programei [colare pentru disciplina op]ional` Educa]ie intercultural` (curriculum la decizia [colii pentru \nv`]`mântul gimnazial) [i a programei [colare revizuite pentru disciplina op]ional` Drepturile omului (curriculum la decizia [colii pentru liceu), cât [i a Ordinului MECT nr. 1529/18 iul privind dezvoltarea diversit`]ii \n curriculumul na]ional (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007). Ca efect, se va accelera, conform noii LEN, modificarea programelor [colare, implicit - \n baza lor - a manualelor [colare, astfel \ncât diversitatea (istoric`/etnic`/lingvistic`/cultural`/ religioas`, de gen, fizic` etc.) s` fie reflectat` \n toate manualele [colare, nu doar \n cele de istoria [i geografia României. 3. Monitorizarea (diurn`, s`pt`mânal`, lunar`, semestrial`) a AAS = Absenteism [i Abandon [colar, \n vederea diminu`rii lor, a recuper`rii pre[colarilor [i a elevilor afla]i \n aceste situa]ii. d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului [colar [i liceal \n România [i la nivel european 1. captarea \ntregului segment de elevi rromi, necuprins \n sistemul [colar de mas` (uneori, \n localit`]i cu popula]ie preponderent rrom`, acest segment este mai mare decât cel al copiilor [i adolescen]ilor care frecventeaz` gr`dini]a [i/sau [coala). Fenomenul este \ntâlnit \n \ntreaga parte est-european`. Responsabilizarea autorit`]ilor locale, nu numai a celor [colare, pentru reu[ita acestei m`suri. nfiin]area de GEL-uri (Grupuri Educa]ionale de Lucru), la nivelul tuturor [colilor, prin responsabilizarea (inclusiv punitiv`) a primarului, a directorului [colii, a administra]iei publice gardieni, poli]i[ti - [i doar \n ultimul rând a p`rin]ilor, dac` un copil cu vârsta obligatorie de a participa la procesul educa]ional (6-16 ani) nu se afl` \n gr`dini]`/[coal`. Din GEL fac parte: director, primar, mediator [colar rrom, mediator sanitar rrom, medic, deserven]ii tuturor cultelor, lideri tradi]ionali ai rromilor, lideri rromi ale[i/numi]i, structurile de protec]ia copilului, reprezentan]i ai ONG-urilor care deruleaz`, local, proiecte adresate rromilor etc. 2. \n situa]ia elevilor care \[i urmeaz` p`rin]ii la munc` \n ]ar` sau \n str`in`tate, instituirea obligativit`]ii ca p`rin]ii s` contacteze unit`]ile educative de tip pre[colar [i [colar, pentru a se continua studiile. Aceea[i obligativitate revine [i autorit`]ilor locale de unde pleac` elevul/copilul, respectiv pe raza c`reia se stabilesc p`rin]ii elevilor/copiilor. Instituirea de 27

29 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) cataloage volante \n acest scop (pa[aport educa]ional), pe care s` se aplice [tampilele unit`]ilor de \nv`]`mânt [i situa]ia la \nv`]`tur` (la nivel intern), respectiv eliberarea de adeverin]e cu situa]ia [colar` a elevului care pleac`/sose[te/revine (când deplasarea se face \ntr-o alt` ]ar`); 3. mutarea aten]iei, la nivel european, de pe abandonul [colar pe absenteismul [colar (urm`rit [i solu]ionat prin monitoriz`ri zilnice, s`pt`mânale, lunare). Monitorizarea [i interven]ia semestrial` sunt deja tardive; 4. obligativitatea ca \n toate unit`]ile de \nv`]`mânt pre[colar, [colar [i liceal cu probleme, cu elevi rromi \n rândul c`rora se \nregistreaz` AAS crescut (Absenteism [i Abandon {colar), s` fie \ncadra]i mediatori [colari rromi; 5. interzicerea, la clasa I, a testelor de inteligen]`, care conduc \n unele ]`ri \nc` la segregarea copiilor rromi pe false criterii valorice, ajungând \n re]eaua \nv`]`mântului special, cauzele fiind \ns` altele (nefrecventarea gr`dini]ei, necunoa[terea limbii de predare, blocaje emo]ionale etc.); 6. interzicerea segreg`rilor, la clasele de \nceput cl. I, a V-a, a IX-a a elevilor rromi de ceilal]i elevi; 7. \ncurajarea organiz`rii studiului \n propria limb` rromani, mai ales la nivelul \nv`]`mântului pre[colar [i [colar, pentru a ajuta copiii rromi s` treac`, progresiv, la cunoa[terea limbii \n care se face predarea, pentru a-[i deconstrui barierele lingvistice, pentru a \n]elege cerin]ele didactice; 8. sprijin material real, prin burse acordate pentru frecventarea gr`dini]ei, a [colii, a liceului; 9. aprecierea activit`]ii cadrelor didactice, a directorilor [i a [colilor s` se fac` numai dup` progresul [colar real demonstrat, de la un semestru la altul, \n cazul fiec`rui elev, dup` gradul dovedit de promovare a interculturalit`]ii, a deprinderilor la elevi privind grija fa]` de ceea ce ne \nconjoar` (om, flor`, faun`, bunuri materiale [i spirituale etc.); 10.sus]inerea financiar` a unor programe de formare a cadrelor didactice care lucreaz` \n gr`dini]e [i [coli cu rromi din perspectiva rromanipenului educa]ional, a promov`rii diversit`]ii, a educa]iei interculturale, nondiscriminatorii [i nonsegrega]ioniste. 28

30 Capitolul 3 e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului antepre[colar/pre[colar \n România [i la nivel european - responsabilizarea, prin toate formele, a autorit`]ilor locale (prim`rii, [coli, institu]ii de cult [.a.), \n scopul capt`rii tuturor copiilor pre[colari rromi \n \nv`]`mântul preprimar la grupele corepunz`toare vârstei acestora, prin formele de \nv`]`mânt consacrate, cât [i prin cele alternative cel pu]in cu un an \nainte de a intra \n clasa I; - \ncurajarea frecvent`rii gr`dini]ei de c`tre copiii rromi [i \n cadrul unor grupe la care procesul educa]ional se desf`[oar` integral \n limba matern`, \ntr-o limb` str`in` ori bilingv (\n limba matern` rromani [i \ntr-o alt` limb` na]ional` ori a altei minorit`]i, de ex., \n România, «rromani român`» sau «rromani maghiar`»). A se vedea experien]a din România brevetat` \n 2004 de c`tre Organiza]ia «Amare Rromentza», \mpreun` cu UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, [i de {coala nr. 12 M`guri Lugoj; - interzicerea segreg`rii copiilor rromi de ceilal]i, din motive ca: a. necunoa[terea ori cunoa[terea insuficient` a limbii de predare (excep]ie face situa]ia când p`rin]ii copiilor rromi solicit` ca predarea s` se fac` \n limba matern`); b. nefrecventarea anterioar` a gr`dini]ei ori frecventarea sporadic` a acesteia; c. dizabilit`]i de intelect sau de natur` fizic`, de regul` false (prin sf`tuirea de c`tre personalul didactic sau din sistemul de ocrotire [i asistare social` a p`rin]ilor [i a apar]in`torilor/tutorilor rromi ca s`-[i direc]ioneze copiii spre \nv`]`mântul special, unde pot beneficia de anumite facilit`]i materiale); d. atitudini discre]ionare grave de intoleran]` [i de respingere a rromilor; - \n situa]iile \n care copiii rromi nu au urmat, din diferite motive, \nv`]`mântul pre[colar, autorit`]ilor locale se vor responsabiliza [i vor aloca fondurile necesare \n mod obligatoriu \n vederea organiz`rii de structuri de recuperare gen «gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I», brevetat`, cu succes, ca a doua [ans` la nivel pre[colar, cu \ncepere din anul 2001, \n România (MECI, UNICEF, Romani CRISS, IStE), la ini]iativa lui Gheorghe Sar`u, astfel \ncât copiii s` poat` recupera \n vara de dinaintea \nceperii clasei I, \n decurs de 3 s`pt`mâni, achizi]iile [i deprinderile de baz` de care au nevoie \n primele s`pt`mâni la clasa I (socializare, deconstruirea stigmei de sine [i a fricii fa]` de institu]iile nerrome, distrugerea barierelor lingvistice, mai cu seam` când copilul nu vorbe[te decât limba matern` rromani [i nu cunoa[te limba \n care urmeaz` s` se fac` predarea la cl. I etc); 29

31 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) - derularea de programe educa]ionale estivale de 3 s`pt`mâni pentru acei copii rromi [i nerromi care nu au frecventat niciodat` gr`dini]a la proximitatea trecerii acestora \n clasa I - \n scopul recuper`rii achizi]iilor de baz` de la nivelul gr`dini]ei, [i asistarea lor [colar` cel pu]in pe durata clasei I pentru o jonc]iune de succes spre \nv`]`mântul primar (a se vedea programul din România To]i la gr`dini]`, To]i \n clasa I, derulat din fonduri structurale, de c`tre MECI [i partenerul s`u, Funda]ia or`dean` Ruhama); - formarea de educatori [i de personal didactic de suport din rândul rromilor pentru nevoile educa]ionale cu copiii rromi pre[colari, cât [i formarea de \nv`]`tori rromi pentru reu[ita trecerii [i men]inerii cu succes \n \nv`]`mântul primar a copiilor rromi. Ex.: pentru formarea ini]ial` programele de formare la distan]` a profesorilor rromi ale CREDIS - Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei UBB Cluj Napoca, dar [i 17 edi]ii ale [colilor de var` de limba [i metodica pred`rii limbii rromani, destinate form`rii profesorilor necalifica]i de limb` rromani, ca o prim` treapt` de formare profesional` a acestora, urmat` de a doua etap` de formare universitar` \n cadrul ID. Experien]a MECI Reprezentan]a UNICEF din România; - preg`tirea cadrelor didactice nerrome care lucreaz`, preponderent, la grupe [i la clase cu copii rromi \n formarea ini]ial` a acestora, dar [i \n formarea lor continu` - prin module speciale consacrate con[tientiz`rii, cunoa[terii, accept`rii [i promov`rii diversit`]ii [i a rromanipenului (cunoa[terea ansamblului de valori fundamentale ale rromilor, descifrarea [i valorizarea obiceiurilor, tradi]iilor, practicilor [i a cutumelor rrome pentru dobândirea de efecte benefice \n plan educa]ional cu copiii rromi etc.). Ex.: experien]a din România \n formarea continu` demonstrat` de stagiile de formare \n direc]ia diversit`]ii culturale, a rromanipenului educa]ional de c`tre MECI, UNICEF, Salva]i Copiii, Centrul Regional PER, Divers, Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara etc. sau \n formarea ini]ial` programele de formare la distan]` a profesorilor rromi ale CREDIS - Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei UBB Cluj Napoca; - promovarea de programe educative, la nivelul copiilor cu vârst` pre[colar`, \n comunit`]i [i spa]iul \nv`]`mântului pre[colar, din perspectiva interculturalit`]ii [i a alterit`]ii, pe toat` durata anului calendaristic, dar [i ca gr`dini]e estivale pentru toate vârstele de pre[colari (rromi [i nerromi, care urmeaz` sau nu gr`dini]a). Ex.: experien]a organiza]iei «Ovid Rom» din România, condus` de Leslie Hawk; 30

32 Capitolul 3 - promovarea de gr`dini]e estivale pentru copiii rromi, \n scopul con[tientiz`rii \n rândul p`rin]ilor [i a copiilor rromi a importan]ei frecvent`rii \nv`]`mântului preprimar, ce au ca scopuri provocarea «apeten]ei» pentru frecventarea gr`dini]ei, direc]ionarea copiilor \n sistemul educa]ional preprimar, la grupele corespunz`toare vârstei acestora. Ex.: experien]a organiza]iei «Salva]i Copiii!», filiala din România, derulat de Mamina Miralena. - promovarea de programe de educa]ie a adul]ilor [i de comunicare intercultural` cu p`rin]ii copiilor din comunit`]ile rrome, ofert` educa]ional` \ndreptat` spre tinerii [i adul]ii rromi din comunit`]i gen A doua [ans` (completarea claselor neparcurse, alfabetizare dup` caz profesionalizare etc. Ex. Programul MECTS A doua [ans`, derulat cu \ncepere din anul 2005 pentru câte de persoane rrome anual). - \ncadrarea de mediatori [colari rromi \n [colile cu pre[colari [i elevi preponderent rromi. f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stoparea absenteismului [i a abandonului [colar \n rândul rromilor Dac` am fi \ntreba]i legat de mecanismele care pot oferi asigur`ri c` m`surile destinate grupurilor cel mai expuse riscului de p`r`sire timpurie a [colii \[i ating obiectivele, le-am putea invoca pe urm`toarele: 1. monitorizarea \nso]it` de m`suri punitive la toate nivelele \n leg`tur` cu \ndeplinirea/ne\ndeplinirea m`surilor propuse [i neonorate; 2. ini]iativ` legislativ` na]ional`/european` pentru ca institu]iile statului [i familiile copiilor rromi s` rezolve imediat cazurile de absenteism [colar, pentru a nu se produce abandonul [colar (a se vedea schema hexagonului educa]ional, autor: Gheorghe Sar`u, 2010). 31

33 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 4 Cadru didactic + Mediator [colar 3 Director 5 Protec]ia copilului + al]ii 2 Primar + consilieri Copilul cu AAS 6 P`rinte 1 Poli]ia de proximitate 3. toate grilele de evaluare a activit`]ii [colilor, a cadrelor didactice [i a directorilor s` puncteze \n cea mai mare m`sur` (70%) progresul [colar real al elevului (mutându-se accentul de pe prioritatea actual`, pretins valoric` - olimpicul (adic` 2% din masa de elevi) - pe elevul comun, reprezentat de 98% din segmental [colar); 4. existen]a unui mecanism de sprijinire financiar` real` a familiilor de pre[colari, [colari [i liceeni, \ncât frecventarea de c`tre copii [i elevi a gr`dini]ei, a [colii generale [i a liceului s` nu constituie o piedic`; 5. condi]ionarea, cu prilejul unor programe finan]ate pentru rromi \n profil educa]ional, de a se coopta cât mai multe mame rrome ca personal didactic [i nedidactic auxiliar (mediatoare [colare, mediatoare sanitare, mediatoare puericultor, femei de serviciu, personal de protec]ie \n spa]iul [colar etc.) [i ca personal didactic principal (educatoare, \nv`]`toare, profesoare, directoare, inspectoare), dar [i \n toate programele derulate, la nivel local, \n beneficial copiilor rromi [i de protec]ie a copilului) etc. 6. condi]ionarea ca \n programele adresate rromilor, finan]ate din FSE, grupurile ]int` s` nu cuprind` aceia[i beneficiari rromi \n perioade de derulare simultane ale unor programe, ci al]i benefeciari, pentru a se restrânge practica deja \ntâlnit` prin existen]a unei dispropor]ii \ntre personele remunerate \n mai multe proiecte [i persoanele rrome necooptate, din cadrul acelora[i comunit`]i; 32

34 Capitolul 3 7. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE care au ca benefeciari rromii s` fie cooptate cel pu]in 90% beneficiari rromi [i cel pu]in 50% rromi \n echipele de management [i de implementare a acestora, care nu particip` \n alte programe similare simultane, astfel \ncât bun`starea conferit` de participarea remunerat` \n aceste programe s` ajung` \n cât mai multe familii; 8. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE, care au ca benefeciari rromii, s` fie cooptate cel pu]in 50% femei rrome; 9. s` se recomande practicile pozitive \nregistrate \n România, \n domeniul educa]iei pentru rromi, \n perioada , \ndeosebi ]`rilor candidate ori ]`rilor-membre, foste comuniste, \n care exist` acela[i arsenal de probleme; 10.s` se \ncurajeze existen]a unui instrument eficient de deconstruire zilnic` a absenteismului [colar (similar hexagonului educa]ional Sar`u 2010), prin care segmente ale autorit`]ii locale [i de stat s` fie responsabilizate [i monitorizate, iar responsabilitatea s` nu mai fie transferat`, ca de obicei, numai spre familia din care provin copiii [i tinerii cu astfel de probleme; 11.instituirea pa[aportului [colar pentru acei copii [i elevi rromi care, frecvent, \[i \nso]esc p`rin]ii la munc` \n alte ]`ri europene sau \n ]`rile de origine, asfel \ncât recunoa[terea claselor frecventate/absolvite, dar [i a unor discipline parcurse \n anul [colar respectiv (chiar [i note) s` se poat` asimila cu u[urin]` dintr-un sistem [colar \ntr-altul (când revenirea \n ]ar` ori sosirea \ntr-o alt` ]ar` se face \n acela[i semestru/an [colar). g. Istoricul \nv`]`mântului pentru rromi I. {COLARIZAREA ROMILOR LA NCEPUT. INI}IATIVE ALE MINISTERULUI DIN PERIOADA IANUARIE Mai \nainte de anul 1990 n istoria \nv`]`mântului românesc, \n perioada comunist`, au existat, mai multe ini]iative concrete destinate [colariz`rii rromilor. A[a, de pild`, \n perioada , la {iria, \n jude]ul Arad, inimosul \nv`]`tor Vasile Homescu a organizat o [coal` pentru rromi, care a fost vizitat` \n anul 1951 de ministrul \nv`]`mântului, Ion Nistor [i de Grigora[ Dinicu, care era atunci reprezentantul rromilor. Cu acest prilej, doamna \nv`]`toare Georgina 33

35 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Homescu s-a bucurat de elogiile deosebite ale vizitatorilor fa]` de modul str`lucit \n care cei 41 de elevi din clasa sa s-au prezentat la lec]ii. Evident, au urmat [i alte experimente timide sau foarte reu[ite, cum a fost, de exemplu, cel din satul Gura V`ii (jude]ul Bac`u), demarat la 15 septembrie 1974 de c`tre sociologul Mihai Merfea, cadru universitar la Institutul de nv`]`mânt Superior din Bac`u, ulterior fiind chiar rectorul Universit`]ii din Bra[ov. Astfel de ini]iative, singulare, de tip artizanal, \[i aveau originea \n omenia, luciditatea [i st`ruin]a unor dasc`li ai [colii române[ti [i nu ca urmare a unei politici centrale. Sedentarizarea rromilor, \ntreprins` energic de autorit`]ile comuniste, a contribuit \n plan educa]ional când nu s-a exagerat cu trimiterea for]at` a elevilor rromi la [coal` la o bun` [colarizare a acestora. Cum era [i firesc, dup` Decembrie 1989, s-a \nregistrat \n România o adev`rat` explozie a fenomenului rrom \n toate planurile (socio-politic, muzical, editorial, publicistic, educa]ional etc.). 2. Perioada ianuarie decembrie 1997 La nivel preuniversitar a) nfiin]area de clase [i de grupe pentru studiul limbii rromani \n cadrul {colilor Normale (fostele Licee Pedagogice) n anul 1990, prin deschiderea adus` de beneficele evenimente politice survenite \n România, Ministerul nv`]`mântului a transformat Compartimentul pentru minorit`]i na]ionale \ntr-o Direc]ie de nv`]`mânt pentru Minorit`]i Na]ionale, \ncadrând \n schema sa de func]ionare un inspector rrom pentru \nv`]`mântul \n rândul rromilor, \n persoana doamnei profesoare, rrome, de limba [i literatura român`, Ioana (Ina) Radu. De altfel, la ini]iativa sa, se trece la \nfiin]area a trei clase experimentale \n cadrul a trei {coli Normale din Bucure[ti, Bac`u [i Târgu Mure[, ce aveau ca scop formarea viitorilor \nv`]`tori rromi (sau \nv`]`tori care vor lucra la clase de rromi ), cu \ncepere din anul de \nv`]`mânt 1990/1991. Programa [colar` prevedea pentru astfel de clase studiul limbii [i literaturii rromani (câte 3 h/s`pt`mân`) [i, de asemenea, practica pedagogic` \n ultimii ani de studiu (al IV-lea [i al V-lea), la clasele primare la care se studiaz` obiectul limba [i literatura rromani. De men]ionat c` la {coala Normal` din Bucure[ti orele de limba rromani au fost asigurate, dup` cum urmeaz`: \n intervalul sept aprilie 1991 de c`tre d-na prof. Ina Radu [i de dl. \nv`]`tor Nicu Tudoran (etnic rrom); \n perioada 1 mai iunie 1994 de c`tre d-l prof. Gheorghe Sar`u (gajeu); 34

36 Capitolul 3 din sept pân` \n anul 1999 de c`tre d-ra Camelia St`nescu (rromni din neamul c`ld`rarilor, absolvent` a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine, promo]ia 1994, sec]ia spaniol`-român`, [i a Cursului facultativ de limba rromani din cadrul aceleia[i facult`]i, ]inut de domnul Gheorghe Sar`u). La {coala Normal` din Bac`u, orele de limba, literatura [i civiliza]ia rromani au fost ]inute de c`tre d-l prof. univ. dr. Mihai Merfea (gajeu), pe durata unui an [colar, apoi de d-ra Ciuraru Nicoleta (rromni, poet`, absolvent` a sec]iei de asisten]` social` a Facult`]ii de Sociologie din Universitatea Bucure[ti, promo]ia 1997), dup` care, de c`tre o alt` rromni, Gheorghiu Teodora. Orele de limba [i literatura rromani la {coala Normal` din Târgu Mure[, pe toat` durata cât a existat clasa de \nv`]`tori pentru rromi, \n intervalul , au fost asigurate de c`tre prof. Gheroghe Moldovan (rrom, profesor de matematic` din respectivul liceu). Dup` modelul celor trei clase de \nv`]`tori (pentru) rromi, au fost organizate alte dou` clase de \nv`]`tori pentru rromi (dar, din p`cate, cu foarte pu]ini elevi rromi, majoritatea elevilor fiind reprezentat` de elevi români), \n cadrul {colilor Normale din Slatina (jud.olt), respectiv la {coala Normal` din Bucure[ti. La {coala Normal` din Slatina, la clasa de \nv`]`tori rromi, orele de specialitate (limba [i literatura rromani) au fost asigurate de domnii {tefan Marin [i Ion Vasile, \n prima faz`, apoi, \n anul [colar 1997/1998, de c`tre domnul \nv`]`tor Fieraru Dumitru, [i, \n continuare, de c`tre d-ra \nv`]`toare Ani]a Manuela Constantin, to]i de etnie rrom`. La {coala Normal` din Bucure[ti a mai existat, dup` ce grupa de rromi [i-a terminat studiile \n anul 1995, [i o grup` cu 6 elevi români, ce s-au preg`tit pentru a lucra la clase cu copii rromi. Predarea limbii [i literaturii rromani a fost f`cut`, \n continuare, de domni[oara Camelia St`nescu. b) nfiin]area de clase pentru studiul limbii [i literaturii rromani la clasele I-XIII Dup` transferul d-nei Ina Radu din Ministerul nv`]`mântului la Ministerul Culturii, \n toamna anului 1991, [i, apoi, la cererea sa, la catedra de limba român` din localitatea natal` {tef`ne[tii de Jos (jude]ul Ilfov), cu problemele rromilor s-a ocupat, suplimentar, inspectoarea pentru limba slovac`, d-na Marioara Constantinescu - Condru], pân` \n septembrie 1992 când a fost \ncadrat \n Serviciul nv`]`mânt pentru minorit`]i na]ionale, ca inspector de specialitate pentru rromi, domnul ing. prof. Ilie Pipoi. Acesta a sprijinit ini]iativa domnului Corneliu Doro], din Sântana (jud. Arad), de a se trece la studiul experimental al limbii [i literaturii rromani ca limb` matern` (câte 4 ore/s`pt`mân`), la nivelul claselor I-IV, cu \ncepere din anul [colar 1992/1993, [i a \ncurajat extinderea unor astfel de ini]iative. 35

37 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Astfel, un experiment similar a fost \ntreprins la {coala nr. 83 Bobe[ti (comuna Glina, jud. Ilfov), unde orele de limba [i literatura rromani au fost ]inute, ini]ial, de d-ra Carmen State (rromni, absolvent` de liceu [i a cursului facultativ de limba romani organizat de Universitatea din Bucure[ti, poet`, traduc`toare a Evangheliei dup` Matei, \n prezent redactor al emisiunilor TVR Din via]a romilor, absolvent` a Facult`]ii de asisten]` social` a Universit`]ii Bucure[ti). n continuare, pentru orele de limba [i literatura matern` rromani a fost \ncadrat dl Constantin Lucian, de asemenea, din etnia rromilor. Proiecte similare s-au \nregistrat [i \n alte localit`]i, ca, de ex., la {coala ROMROM afiliat` {colii nr.6 din Caracal, la ini]iativa domnului Ion Vasile, rrom, absolvent de liceu care, \n oct deschisese 2 grupe de recuperare [colar` \n limba rromani \n propria cas`, la {coala Varia[ (din jud. Timi[), \n urma demersurilor \ntreprinse de d-na \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan (rromni, absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti, promo]ia 1995), la {coala nr.136 din Ferentari, sectorul 5 (Bucure[ti), la ini]iativa [i perseveren]a d-rei \nv`]`toare Mihaela Z`treanu (rromni, absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti, promo]ia 1996, ulterior, \n 2002, [i a sec]iei englez` limba rromani a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine Bucure[ti). Dar preocup`rile de introducere a studiului limbii [i literaturii rromani la grupe [i clase cu elevi rromi au constituit doar o parte din obiectivele Ministerului nv`]`mântului, c`ci, \n paralel, au fost sprijinite [i proiectele de [colarizare [i de alfabetizare a copiilor [i tinerilor rromi. A[a, de pild`, la solicitarea Bisericii Baptiste Providen]a din Bucure[ti Cartierul Ferentari, cu concursul domnului inspector pentru rromi, Ilie Pipoi, al domnului Nikolaus Kleininger, directorul de atunci al Direc]iei nv`]`mânt pentru Minorit`]i Na]ionale, [i al Secretarului de Stat din acea vreme, domnul Romulus Pop, au fost oficializate, \n anul [colar 1993/1994, clasele \nfiin]ate de so]ii Ovidiu [i Viorica Filipescu din cadrul acestei Biserici, pentru sprijinirea [colariz`rii copiilor str`zii (\ntre ace[tia fiind [i copii rromi din cartier). Din p`cate \ns`, nu s-a perseverat [i \n direc]ia studierii limbii rromani de c`tre elevii rromi interesa]i \n acest sens, rezultatele excelente ob]inute de tinerele cadre didactice la {coala Rut, apoi, din anul 1997, la {coala C`minul Phillip (de asemenea \n Cartierul Ferentari) fiind legate de [colarizarea [i de alfabetizarea copiilor [i tinerilor rromi. c) Numirea de metodi[ti pentru [colarizarea rromilor [i pentru studiul limbii rromani Paralel cu organizarea claselor pentru studiul limbii [i literaturii rromani [i cu proiectul de formare a \nv`]`torilor pentru rromi, Ministerul 36

38 Capitolul 3 nv`]`mântului a procedat la numirea de metodi[ti voluntari pentru [colarizarea rromilor. Sporadic - cât doamna inspector de specialitate dr. Maria Constantinescu-Condru] a preluat suplimentar atribu]iunile privind educa]ia rromilor (din toamna anului 1990 [i pân` la venirea \n Minister a domnului Ilie Pipoi, \n septembrie 1992), cât domnul Ilie Pipoi a func]ionat pe acest post (pân` la deta[area sa din Ministerul nv`]`mântului la Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti, \n urma restructur`rii schemei de func]ionare a Ministerului nv`]`mântului, \n septembrie 1994) - activitatea Ministerului a fost sprijinit` de unii metodi[ti cu [colarizarea rromilor, ca profesorul Bir` Mitric` - pentru o foarte scurt` vreme, [i numai \n jude]ele Dolj [i Olt - [i activistul rom, Octavian Stoica, din jude]ul Vâlcea. Din septembrie 1990 [i pân` \n luna mai 1998, metodistul Ministerului pentru predarea limbii rromani [i pentru [colarizarea rromilor a fost prof. insp. Gheorghe Sar`u (care lucra \n Ministerul nv`]`mântului la Direc]ia de Rela]ii Interna]ionale), iar, din septembrie 1994 [i pân` \n anul 1998, [i de metodistul pentru [colarizarea rromilor, profesorul rrom cu gr. I, domnul Ion Ionel. De activitatea din Minister pentru [colarizarea rromilor din septembrie 1994, când domnul Ilie Pipoi trece ca inspector pentru rromi la ISMB, [i pân` la venirea domnului Gheorghe Sar`u ca inspector pentru limba rromani \n mai 1998 s-au ocupat inspectoarele Maria Constantinescu-Condru] [i Vieroslava Timar, ca sarcini suplimentare \n fi[a lor de post. d) Elaborarea instrumentelor de lucru [colare n anul 1990, Ministerul nv`]`mântului a procedat la recunoa[terea Alfabetului oficial, comun, interna]ional al limbii rromani [i la introducerea sa, \n mod oficial, \n [colile \n care se studiaz` limba [i literatura rromani. n perioada , au fost elaborate, de metodistul prof. insp.gheorghe Sar`u, dou` programe [colare pentru studiul limbii [i literaturii rromani, aprobate de Ministerul nv`]`mântului (Gheorghe Sar`u [Ministerul nv`]`mântului [i {tiin]ei], Programa de limba [i literatura rromani pentru clasele de \nv`]`tori ale {colilor Normale (clasele IX-XIII), aprobat`, la dat` de 16 octombrie 1992, de c`tre Direc]ia Organizarea Activit`]ii {colare Serviciul pentru Minorit`]i, cu nr (16 p.) [i Gheorghe Sar`u [Ministerul nv`]`mântului], Programa [colar` pentru studiul limbii [i literaturii rromani (clasele I-XIII), aprobat` cu nr /1994 (23 p.). Pe baza acestora, s-a trecut la conceperea primelor instrumente de lucru [colare, oficiale ori auxiliare, de c`tre prof. metodist Gheorghe Sar`u: Mic dic]ionar rom român (Bucure[ti, Editura Kriterion, 1992, 187 p., cu o schi]` a Morfologiei dialectului vlah de varietate româneasc` al limbii rromani (p.25-81). 37

39 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Limba romani (]ig`neasc`). Manual pentru clasele de \nv`]`tori romi ale {colilor Normale, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1994, 240 p. Manualul a fost publicat la sugestia directorului Editurii Didactice [i Pedagogice R.A. dl. prof. univ. dr. Constantin Floricel. Culegere de texte \n limba ]ig`neasc`. Clasele a II-a a IV-a. Tékstonqo lil p-i romani hib (vaò i II-to IV-to klàse), Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic` R.A., 1995, 188 p. n fapt, Culegerea, publicat` tot la sugestia directorului Editurii Didactice [i Pedagogice, dl. Constantin Floricel, a ap`rut abia \n iunie 1996, ca restan]` din planul editorial pe anul 1995 al unei alte minorit`]i. Manual de comunicare \n limba rromani. Vak`rimata, destinat elevilor rromi care studiaz` limba matern` rromani la clasa I, a fost elaborat de Gheorghe Sar`u, Camelia St`nescu [i Mihaela Z`treanu, \n anul 1997 [i publicat \n anul La nivel universitar a) Debutul programului de discriminare pozitiv`, cu \ncepere din anul universitar 1992/ la ini]iativa Catedrei de asisten]` social` a Universit`]ii Bucure[ti, a doamnei prof. univ. dr. Elena Zamfir, a d-lui sociolog Vasile Burtea, de etnie rrom`, a profesorului de la UBB Cluj Napoca, dl. Ioan Alua[, cu sprijinul ministrului din acea vreme, domnul Mihai Golu - a vizat alocarea a 10 locuri distincte pentru candida]ii rromi la sec]ia de asisten]` social` a Universit`]ii Bucure[ti, programul fiind preluat [i de alte catedre de profil ale Universit`]ilor din Cluj, Ia[i, Timi[oara). b) Organizarea cursului facultativ (op]ional) de limba romani ncepând cu anul univ.1992/1993, pentru prima dat` \n \nv`]`mântul superior românesc, a fost ini]iat de c`tre prof. Gheorghe Sar`u, studiul limbii rromani la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine a Universit`]ii din Bucure[ti, ]inut ca un curs facultativ (op]ional) de limba rromani. Organizarea acestui curs a fost posibil` numai cu concursul, \n]elegerea [i perseveren]a câtorva reputa]i dasc`li ai \nv`]`mântului superior românesc: prof. univ. dr. Nadia Anghelescu [efa de atunci a Catedrei de Limbi [i Literaturi Orientale, prof. univ. dr. Lucia Wald, reputat indo-europenist, [i prof. univ. dr. Iancu Fischer decanul, \n acea vreme, al Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine din Universitatea Bucure[ti, iar pentru reglementarea statutului acestui curs [i pentru remunerarea profesorului Gheorghe Sar`u a fost nevoie de interven]ia energic` a rectorului din acea vreme, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, care a reu[it s` spulbere pseudopretextele de ordin juridic [i financiar invocate de unii func]ionari ai Universit`]ii. 38

40 Capitolul 3 Acest curs, care s-a continuat pân` \n anul chiar [i dup` \nfiin]area, \n anul 1997, a unei sec]ii de indianistic` (hindi - limba rromani) s-a adresat studen]ilor de la sec]iile de limbi str`ine, celor de la Facultatea de Filologie român`, dar a fost deschis [i altor studen]i ai Universit`]ii sau din alte institute de \nv`]`mânt bucure[tene [i din str`in`tate, celor care activau \n domeniul rrom \n cadrul unor organiza]ii nonguvernamentale. A[a, de pild`, \ntre cursan]i s-au num`rat [i studen]i de la facult`]ile de sociologie, teologie, drept, istorie, jurnalistic`, muzic`, psihologie, pedagogie, teatru etc. c) Structurarea unei Catedre de indianistic` \n cadrul Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine din Universitatea Bucure[ti n urma a trei oferte succesive, lansate de c`tre prof. Gheorghe Sar`u Universit`]ilor din Constan]a (\n octombrie 1991), din Craiova (\n aprilie 1996) [i din Bucure[ti (\n aprilie 1996), Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine a Universit`]ii din Bucure[ti a \mbr`]i[at, \n mai 1996, ideea structur`rii unei Catedre de indianistic`, unde s` func]ioneze, prin alternan]`, sec]ia hindi (ce avea astfel [ansa s` fie reluat` dup` o \ntrerupere de 2 ani) [i hindi-romani. Astfel, cu \ncepere din anul universitar 1996/1997, s-a redeschis sec]ia B. hindi, iar din anul universitar 1997/1998, \n urma examenului de admitere din toamna anului 1997, s-a deschis [i sec]ia hindi-romani. Pentru cele dou` sec]ii (B. hindi, respectiv B. hindi-romani) au fost acordate cifre de [colarizare (anual, câte 7-10 locuri), prin alternan]`, adic` din 2 \n 2 ani pentru fiecare sec]ie. n anul universitar 1997/1998, sec]ia B. indianistic` (hindi-romani) a fost frecventat` de 13 studen]i ai Facult`]ilor de Limbi [i Literaturi Str`ine, respectiv, ai Facult`]ii de Litere din Bucure[ti (12 studen]i gaje [i o student` din etnia romilor, Salomeea Romanescu). La nivel nonguvernamental Ministerul nv`]`mântului a conlucrat \n câteva ac]iuni [i proiecte cu unele institu]ii nonguvernamentale. Aceste colabor`ri s-au concretizat \n sprijinul acordat Bisericii Baptiste Providen]a din cartierul bucure[tean Ferentari \n vederea afilierii {colii Rut ini]iate de so]ii Ovidiu [i Viorica Filipescu la re]eaua [colar` oficial`, respectiv, prin colabor`rile cu Romani Criss (coordonator Gheorghe Nicolae), \n privin]a proiectelor [colare derulate de aceast` organiza]ie non-guvernamental` \n re]eaua [colar` de stat, prin ac]iunile \ntreprinse de Institutul Intercultural din Timi[oara (coordonator C`lin Rus) [i de Organiza]ia Tân`ra Genera]ie a Romilor din Bucure[ti (coordonator Costel Vasile). 39

41 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) De asemenea, Ministerul nv`]`mântului a acordat consim]`mântul juridic necesar la constituirea organiza]iilor rrome, cum ar fi: Organiza]ia Tinerilor Studen]i Romi din România (ini]iat` de studentul rrom Emilian Niculae), Organiza]ia Tinerilor Romi din România (condus` de Costel Vasile), Organiza]ia Femeilor }ig`nci din Banat (la ini]iativa prof. de etnie rrom` Leti]ia Mark [i a doamnei \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan, de asemenea, de etnie rrom`) [.a. Din p`cate, \ns`, cu câteva excep]ii, dintr-o lips` de tact de ambele p`r]i [i din pricina unor vicii de organizare a ac]iunilor \n comun (colabor`ri, invita]ii etc. lansate \n preajma derul`rii ac]iunilor respective), uneori din cauza unor mentalit`]i \nvechite din partea administra]iei [colare teritoriale, nu s-a reu[it o mai bun` conlucrare \ntre Ministerul nv`]`mântului [i organiza]iile non-guvernamentale \n direc]ia gref`rii \n re]eaua [colar` a unor proiecte ale organiza]iilor non-guvernamentale (\n jud. Arad, Maramure[, Constan]a, Ilfov, Olt etc.). Dificult`]i [i mentalit`]i \nregistrate \n perioada de referin]` din perspectiva actului decizi]ional Paradoxal, dar absolut toate realiz`rile deosebite prezentate mai sus au fost \nso]ite, din nefericire pentru cei care au investit energie [i bun` credin]` \n realizarea lor, de multe piedici din partea unor factori decizionali, care, de[i le-au frânat inten]ionat, dup` realizarea lor, [i le-au apropiat sistematic, invocându-le ca repere importante \n ilustrarea politicii normale de sprijinire a \nv`]`mântului \n limba rromilor, mai cu seam` atunci când f`ceau obiectul unor rapoarte oficiale destinate unor foruri externe. Publicarea de c`tre Gheorghe Sar`u a Micului dic]ionar rom-român s-a f`cut, de pild`, cu concursul Editurii Kriterion, autorul nefiind sprijinit [i nici ap`rat de c`tre autorit`]i când România Mare considera acest dic]ionar o diversiune antiromâneasc` (\n nr. 128 din 18 decembrie 1992, p.16), iar ideea elabor`rii de c`tre acela[i autor a manualului de Limba romani [i a Culegerii de texte \n aceast` limb` a apar]inut unei alte persoane din afara sferei de decizie a politicilor educa]ionale, anume, managerul editorial, prof. univ. dr. Constantin Floricel. Sprijinul Ministerului nv`]`mântului a fost, la vremea aceea, tardiv, dup` un tribut de energie [i de insisten]` pl`tit de fiecare dat` de c`tre autor (timp de câte 2 ani de zile de demersuri pentru fiecare din cele dou` manuale [colare). C`ci, \n timp ce pentru elevii de la clasa paralel` de \nv`]`tori bulgari, de la aceea[i {coal` Normal` din Bucure[ti, publicarea manualului similar s-a produs f`r` dificult`]i \ntr-un tiraj confiden]ial de numai 180 de exemplare, pentru manualul destinat elevilor rromi au fost necesari 2 ani de amân`ri ridicole, invocându-se inexisten]a unei 40

42 Capitolul 3 cifre de [colarizare pentru rromi, deci, implicit, inoportunitatea public`rii unui astfel de instrument de lucru, autorul fiind obligat s` strâng`, prin efort propriu, un tiraj de de exemplare comandate pentru ca Editura Didactic` [i Pedagogic` s` poat` convinge Ministerul ca s` trimit` manuscrisul la tipar. Este simplu de observat c` era absurd s` se invoce, de c`tre [eful de serviciu din Direc]ia de Minorit`]i (dl. Matei Heckel, la vremea aceea), inexisten]a unei cifre de [colarizare \n cazul unei etnii care pân` \n 1990 nu beneficiase, \n fapt, de \nv`]`mânt \n limba matern` (sau ore de limba matern`). Exemplele sunt cu mult mai multe (ca, de pild`, cel legat de ajustarea promovabilit`]ii elevilor rromi de la clasa de \nv`]`tori din cadrul {colii Normale din Târgu Mure[ la examenul de limba român`, cu prilejul bacalaureatului din 1995, când, pentru ca elevii rromi s` nu intre \n competi]ie cu cei români la repartizarea lor \n \nv`]`mânt, mul]i elevi rromi au pierdut examenul de bacalaureat. Alteori, ac]iunile bine ini]iate de factorul central (ministerul) au fost boicotate de c`tre re]eaua [colar`, de multe ori contaminat` de resentimente na]ionaliste de proast` orientare local`. Ne vom opri asupra unui alt caz, cel legat de tergiversarea public`rii Culegerii de texte \n limba romani/]ig`neasc`. A[adar, nu ne vom referi la faptul c` titulatura lucr`rii a fost cosmetizat` \n fluxul editorial, prin schimbarea sintagmei Culegere de texte \n limba rromani \n Culegere de texte \n limba ]ig`neasc` (conform anacronicului Memorandum al Ministerului Afacerilor Externe nr.h (O3)/169/1995, transmis de c`tre Guvernul României de atunci \n toate departamentele din subordine spre respectarea lui), ci vom reclama acelea[i opreli[ti interne, sistematice, puse \n calea autorului, care, de asemenea, dup` un tribut de energie, diploma]ie, umilin]e etc., au fost \nl`turate doar gra]ie sprijinului unui factor decizional (un manager, care \[i petrecuse copil`ria al`turi de copiii rromi \ntr-o cas` de copii, a g`sit solu]ia salvatoare ca acest manual s` apar`). Aceste exemplific`ri ce ar putea fi taxate ca frizând emo]ionalul nu erau \ntâmpl`toare. Ele probau modul circumspect \n care deciziile centrale, de multe ori bine gândite, erau receptate la nivel local de factorii [colari sau, [i, mai \ngrijor`tor, chiar de c`tre cei centrali, ce aveau menirea de a fi ei \n[i[i avangarda ideilor novatoare \n domeniul \nv`]`mântului pentru rromi. 41

43 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) II. REVOLU}IONAREA NV~}~MÂNTULUI PENTRU RROMI. NOI ABORD~RI DEMARATE N ANUL DE NV~}~MÂNT 1998/1999 Odat` cu numirea ministrului prof. univ. dr. Andrei Marga la conducerea Ministerului Educa]iei Na]ionale, \n perioada mandatului s`u (decembrie decembrie 2000) se \nregistreaz` o etap` nou`, de reformare a \nv`]`mântului \n general, respectiv a celui destinat rromilor. Dintre programele [i ac]iunile de succes destinate \nv`]`mântului pentru rromi, demarate \n anul de \nv`]`mânt 1998/1999, men]ion`m: Ini]iative la nivelul Ministerului Contextul. Cu \ncepere de la data de 1 mai 1998, cu aprobarea Secretarului de Stat Béres András [i cu sprijinul Partidei Romilor, domnul Gheorghe Sar`u - ca recunoa[tere a activit`]ii sale anterioare de metodist [i de promotor al limbii rromani - se transfer`, prin concurs, de la Direc]ia de Rela]ii Interna]ionale din Ministerul nv`]`mântului, \n Direc]ia nv`]`mânt \n limba german` [i \n alte limbi (Direc]ia «Minorit`]i») din acela[i minister, ca inspector pentru \nv`]`mântul \n limba rromani. Din luna iunie 1998, inspectorul pentru limba rromani [i rromi, Gheorghe Sar`u, noul Secretar de Stat pentru minorit`]i, dl. Kötö József, [i noul director general al Direc]iei Generale nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor Na]ionale, dl. Murvai László, gândesc [i propun spre aprobare ministrului Andrei Marga, principalele direc]ii strategice ce vizau reforma \nv`]`mântului pentru rromi. Aceste ]inte strategice ap`reau \n contextul \n care Guvernul, prin DMPN (Departamentul pentru Minorit`]i Na]ionale) [i Oficiul Na]ional pentru Romi, al`turi de structurile guvernamentale creionau, \mpreun` cu societatea civil` rrom` (partener Graal), o viziune strategic` guvernamental` pentru rromi (a se vedea Subcomitetul Interministerial pentru Romi, a c`rui a activitate s-a derulat \ntre 1998 [i aprilie 2001), ce avea s` se concretizeze \n Strategia guvernamental` pentru \mbun`t`]irea situa]iei romilor, aprobat` prin H. G. nr. 430/25 aprilie 2001 (ulterior revizuit` prin H. G. 522/19 aprilie 2006). Programele strategice ale Ministerului Educa]iei Na]ionale privind \nv`]`mântul pentru rromi, au avut la baz` un prim principiu general, simplu, anume, acela de a se gândi [i de a aplica \mpreun` cu rromii programele destinate lor. Transpunerea \n practic` a acestui principiu a \nceput, din anul 1998, s` se realizeze \n mod continuu prin consult`ri directe cu liderii rromi, cu ONG-urile rromilor, dar [i cu alte ONG-uri nerrome care sprijin` [colarizarea rromilor, astfel \ncât deciziile luate de Ministerul Educa]iei [i de Direc]ia Minorit`]i au \nceput a fi nuan]ate din perspectiva cerin]elor concrete [i particulare ale comunit`]ilor de rromi. 42

44 Capitolul 3 Un al doilea principiu a fost acela de a se ini]ia programe strategice de lung` durat`, re\nnoite anual, care, \mpreun` cu alte noi proiecte ce se vor dezvolta s` contribuie la consolidarea osaturii strategiei generale a Ministerului Educa]iei \n domeniul [colariz`rii rromilor (pre[colari, [colari, liceeni, studen]i, adul]i). ntre primele direc]ii strategice ale MEN din anul de \nv`]`mânt 1998/1999 amintim: La nivelul \nv`]`mântului superior 1. Formarea unei tinere intelectualit`]i rrome, crearea de modele de intelectuali rromi. Primul program strategic al Ministerului, demarat \n 15 aprilie 1998, prin Ordinul nr. 3577, de ministrul Andrei Marga, a avut ca scop consolidarea unui program mai vechi al Ministerului, acela de acordarea unor locuri distincte \n universit`]i tinerilor candida]i rromi, ini]iat, cum s-a ar`tat mai sus, cu \ncepere din anul universitar 1992/1993, la propunerea Catedrei de asisten]` social` a Universit`]ii din Bucure[ti. Prin acest ordin s-a extins num`rul de locuri - de la câte 40 de locuri acordate anual, \n total, de c`tre Minister, Universit`]ilor Bucure[ti, Cluj, Ia[i [i Timi[oara, la 149, iar num`rul universit`]ilor a crescut [i el, de la 4 la 9 (apar 5 universit`]i noi: Craiova, Bra[ov, Sibiu, Constan]a [i {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative Bucure[ti). 2. Cultivarea limbii [i literaturii rromani la nivelul \nv`]`mântului universitar n perioada mai - august 1998, ca urmare a st`ruin]elor inspectorului Gheorghe Sar`u, cu sprijinul acordat de Partida Romilor (Nicolae P`un [i Gheorghe Ivan) [i de al]i lideri rromi (Vasile Ionescu), deciden]ii Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine din Bucure[ti (d-na decan Sanda Râpeanu [i [eful de catedr` Viorel Bageacu) [i ai Facult`]ii de Litere (dl. prof. dr. Horia Dan Mazilu) sus]in ca, \n locul sec]iei de indianistic` (hindi - romani), demarat` \n anul univ. 1997/1998, s` se aprobe \nfiin]area unei sec]ii de sine st`t`toare B. limba [i literatura romani, cu \ncepere din anul universitar 1998/1999, Ministerul acordând 10 locuri distincte \n acest scop. n urma examenului de admitere (organizat \n dou` sesiuni, \n septembrie [i octombrie 1998), au fost admi[i 8 tineri rromi la specializ`rile român` rromani (6 studen]i), respectiv la specializ`rile francez`/englez` rromani (2 studen]i). 43

45 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) La nivelul \nv`]`mântului preuniversitar 1. Crearea infrastructurii umane specifice la nivelul celor 42 de inspectorate [colare jude]ene, prin numirea a câte unui inspector \ns`rcinat cu \nv`]`mântul pentru rromi, a constituit un alt program strategic de succes al Ministerului. Prin Ordinul 3363/1 martie 1999, cu termen scadent de \ndeplinire 1 iulie 1999, se solicita inspectoratelor [colare jude]ene s` numeasc` prin concurs ori cu delega]ie câte un inspector [colar rrom pentru problemele legate de [colarizarea rromilor. Din p`cate, la data respectiv`, doar jude]ele Ia[i [i Hunedoara au respectat termenul, pentru celelalte jude]e fiind nevoie de interven]ii punctuale ale Ministerului, \n condi]iile \n care Ministerul emisese \n acest scop [i alte acte conexe: Nota nr / privind Metodologia organiz`rii concursului pentru ocuparea postului de inspector pentru rromi [i Ordinul MEN nr. 4219/ referitor la aplicarea O. M.E.N. nr. 3363/ privind \ncadrarea prin concurs a inspectorilor rromi/pentru rromi. La data de 20 octombrie 1999, cu prilejul primului seminar de lucru al acestora (organizat \mpreun` cu PER la Târgu Mure[), existau deja cei 42 de inspectori responsabili (26 rromi [i 16 nerromi). n cadrul acestui seminar s-a elaborat fi[a de lucru a inspectorului pentru [colarizarea rromilor. 2. Structurarea unui corp profesoral rrom la nivel na]ional. Direc]ia General` nv`]`mânt pentru Minorit`]i Na]ionale (prin inspectorul Gheorghe Sar`u) [i FSD Bucure[ti (prin responsabila pentru programele privind [colarizarea rromilor, d-ra Simona Botea) au organizat, la Predeal, \ntre 29 mai -1 iunie 1999, primul seminar na]ional de reperare a cadrelor didactie rrome [i de motivare a acestora de a sprijini \nv`]`mântul pentru rromi. Pe lâng` absolven]ii rromi ai {colilor Normale, au participat [i cadre didactice rrome existente \n sistemul educa]ional \nainte de anul Formarea unei re]ele de profesori rromi pentru predarea limbii rromani [i a istoriei rromilor Din rândul participan]ilor la primul seminar de identificare a cadrelor didactice rrome, 60 aveau s` urmeze, timp de o lun`, \ntre 19 iulie 10 august 1999, prima [coal` de var` de limba [i metodica pred`rii limbii rromani, desf`[urat` la Satu Mare, cu sprijin financiar preponderent primit de la DPMN Guvern (cazare [i mas`) [i de la FSD Bucure[ti (remunerarea profesorilor). ntre cursan]i, s-au reg`sit [i tineri rromi absolven]i de liceu cu diplom` de bacalaureat, ce au fost coopta]i, dup` absolvirea [colii de var`, din septembrie 1999, s` lucreze \n \nv`]`mânt, ca profesori necalifica]i de limba matern` rromani. 44

46 4. Consolidarea studiului limbii materne rromani \n [coli Capitolul 3 Astfel, dac` \n anul [colar 1990/1991, limba rromani era studiat` doar de cei 55 de elevi de la clasele de \nv`]`tori rromi ale {colilor Normale din Bucure[ti, Bac`u [i Tg. Mure[, dac` din anul [colar 1992/1993 limba rromani a \nceput s` fie studiat` la nivelul claselor I - IV de 368 de copii rromi, din anul [colar 1998/1999 [i, ulterior, din septembrie 1999, prin cooptarea profesorilor forma]i \n cadrul primei [coli de var`, num`rul elevilor care au ales studierea celor 3-4 ore s`pt`mânale/clas` a crescut spectaculos. 5. Cultivarea limbii rromani prin activit`]i extra[colare Dac` \n anul 1998, Direc]ia Minorit`]i a propus Ministerului recompensarea copiilor rromi din programele ini]iate de organiza]iile Wassdas [i Asocia]ia Femeilor }ig`nci din Banat cu participarea gratuit` \n tabere desf`[urate pe perioada vacan]ei [colare de var`, din vara anului 1999 au \nceput a fi recompensa]i [i elevii care studiau [i ore de limba matern` rromani \n diferite jude]e (Tab`ra Tuzla, 1999). 6. Constituirea unei baze anuale de date privind \nv`]`mântul destinat rromilor (la nivel pre[colar, [colar, liceal, superior) S-au solicitat, \n acest scop, date privind programele de [colarizare a copiilor [i a tinerilor rromi de la ONG-uri, rrome [i nerrome, care s-au deta[at prin seriozitatea proiectelor [i a programelor derulate sau care de]ineau astfel de informa]ii [i s-a intensificat sprijinul reciproc \n vederea concretizarii obiectivelor [colare comune. De asemenea, au fost solicitate date - \ndeosebi cele ce priveau resursa uman` rrom` din \nv`]`mânt ori poten]ialele cadre didactice (cu liceu [i bacalaureat) - de la liderii rromi, indiferent de forma]iunea politic` sau de tipul organiza]iei. Date similare au fost solicitate [i inspectoratelor [colare jude]ene, care, la data aceea, fie au r`spuns cu profesionalism, promptitudine [i disponibilitate - cum au fost Inspectoratele {colare Jude]ene Ialomi]a, Mehedin]i, Mure[, Bihor -, fie au r`spuns superficial (ca, de pild`: Inspectoratele {colare Jude]ene Vrancea [i Vâlcea) sau par]ial (dup` repetate interven]ii ale Ministerului Educa]iei Na]ionale). 7. Structurarea unei rubrici pentru \nv`]`mântul destinat rromilor, pe pagina de Internet a Ministerului, \ntr-o sec]iune \ngrijit` de Gheorghe Sar`u ( Datele concrete, din acel moment, privind [colarizarea copiilor rromi, configura]ia unit`]ilor [colare \n care se desf`[ura \nv`]`mântul pentru rromi la nivel guvernamental [i neguvernamental cât [i alte date utile au \nceput a fi stocate, \n mod curent, din acel moment [i pân` \n prezent. De asemenea, pentru o fluidizare a informa]iei vizând facilit`]ile create de Minister pentru \nv`]`mântul adresat rromilor 45

47 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) [i pentru a se pune la \ndemâna inspectorilor rromi [i a inspectoratelor [colare jude]ene, a ONG-urilor un instrument interactiv rapid de lucru, s-a elaborat, \ncepând din luna octombrie 1999, Buletinul informativ interactiv privind \nv`]`mântul pentru rromi, care a fost distribuit pe cale electronic` \n inspectoratele [colare, la ONG-uri [i activi[tilor rromi din ]ar` [i din str`in`tate etc. 8. Elaborarea [i publicarea de instrumente de lucru pentru limba rromani, cum au fost lucr`rile auxiliare [i manualele [colare ap`rute \n parteneriat (Manualul de alfabetizare pe tematic` biblic` Po but dud, \n cooperare cu Societatea Biblic` Interconfesional` din România, autori: Camelia St`nescu [i Gheorghe Sar`u) sau au fost editate de Minister (publicarea, \n 1998, a Manualui de comunicare \n limba rromani pentru anul I de studiu, elaborat \n 1997), respectiv Programa destinat` studiului istoriei [i tradi]iilor rromilor (la clasele a VI-a a VII-a), conceput` de Liviu Cern`ianu \n anul 1998, dar aprobat` de Minister abia \n anul Ac]iuni ale Ministerului derulate cu organiza]ii partenere rrome [i nerrome a. Acte normative emise pe baza propunerilor f`cute de parteneri n anul 1998, au fost concentrate propunerile venite din partea rromilor, a organiza]iilor rromilor [i a Partidei Romilor, cu prilejul unor \ntâlniri (primirea la Ministerul Educa]iei Na]ionale a reprezentan]ilor Asocia]iei Studen]ilor [i Tinerilor Romi Antirasi[ti, (ASTRA), participarea inspectorului pentru limba rromani la Seminarul global de la Sibiu ini]iat de Romani Criss - [i la cel de la Arcu[ organizat de Partida Romilor, ambele \n septembrie 1998 [.a.), [i pe baza acestor propuneri Ministerul Educa]iei Na]ionale a emis dou` ordine de o importan]` deosebit` pentru \nv`]`mântul adresat rromilor la nivel pre[colar, [colar, liceal [i universitar (Ordinele MEN nr. 4562/16 sept [i nr. 5083/26 noiembrie 1998). b. Colaborarea cu ONG-urile Dac` \n perioada Direc]ia General` nv`]`mânt pentru Minorit`]ile Na]ionale [i Ministerul Educa]iei \n general s-au dovedit circumspecte \n colaborarea cu ONG-urile \n ceea ce prive[te [colarizarea romilor, num`rând doar câ]iva parteneri ( Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara, Funda]ia Wassdas, Asocia]ia Femeilor }ig`nci din Banat, Asocia]ia Femeilor Rrome din România, Funda]ia C`minul Phillip, {coala Rut de pe lâng` Biserica Baptist` Providen]a, Partida Romilor, Caritas Satu Mare, FSD Bucure[ti, Rromani Baxt Paris [.a.), din mai 1998 a fost deschis` larg poarta colabor`rii cu organiza]iile neguvernamentale, guvernamentale [i interguvernamentale, demarând noi colabor`ri \n 1998/1999, cum au fost: Salva]i Copiii, PER Tg. Mure[, FSD Cluj Napoca CRCR, DPMN - Guvernul României, {atra - ASTRA (Asocia]ia Studen]ilor [i 46

48 Capitolul 3 Tinerilor Romi Antirasi[ti), GLAR (Grupul de Lucru al Asocia]iilor Romilor), Funda]ia Phoenix Bucure[ti, AIDROM Bucure[ti, Romani Union (Germania), MEDE, Ambasadele Fran]ei, Marii Britanii [i Germaniei la Bucure[ti [.a. III. M~SURI {I DIREC}II STRATEGICE ALE MINISTERULUI EDUCA}IEI {I CERCET~RII DIN PERIOADA PRIVIND NV~}~MÂNTUL PENTRU RROMI {I PREDAREA LIMBII RROMANI n perioada de referin]`, au fost structurate [i continuate, de c`tre Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii [i de partenerii s`i, o serie de m`suri [i direc]ii strategice, concretizate \n programe educa]ionale ce i-au avut ca beneficiari, \n mod direct, pe copiii [i tinerii rromi ori, indirect, pe profesorii lor, rromi [i nerromi. Acestea pot fi grupate \n cinci mari sectoare de activitate: M`suri [i direc]ii strategice proprii (derulate [i finan]ate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii) Ministerul [i-a continuat, \n perioada men]ionat`, programele educa]ionale pentru romi ce s-au dovedit eficiente anterior anului 1998 [i a ini]iat noi m`suri: Instituirea, din anul 1999, a posturilor de inspectori pentru [colarizarea rromilor \n structura inspectoratelor [colare jude]ene avea s`-[i demonstreze utilitatea [i \n continuare. Dac` la \ncheierea numirii acestora (\n 12 octombrie 1999) existau 26 de inspectori rromi [i 16 nerromi, \n momentul de fa]` (2007), \n cele 42 de jude]e func]ioneaz` 16 inspectori rromi [i 26 nerromi (români, maghiari, un german [i un lipovean), care se ocup` de derularea la nivel jude]ean a \nv`]`mântului pentru rromi. Alocarea anual` de c`tre Minister de locuri distincte pentru copiii rromi absolven]i ai clasei a opta, la admiterea \n clasa a IX-a la licee [i [coli de arte [i meserii. Acest program a fost intensificat din anul [colar 2001/2002. n anul 2002, au fost acordate de locuri, \n anul locuri, iar \n anii [colari 2004/2005 [i 2005/2006 num`rul acestora a crescut la aproximativ locuri anual. O parte din aceste locuri a vizat formarea de \nv`]`tori rromi \n cadrul unor licee pedagogice. Acordarea de c`tre Minister a unor locuri distincte de la bugetul de stat tinerilor rromi absolven]i de liceu pentru admiterea lor \n diferite facult`]i [i colegii universitare (programul, demarat timid \n anul univ. 1992/ extins din anul univ. 1998/1999 la o cot` de 149 de locuri \n nou` universit`]i - avea s` fie dezvoltat anual (pentru anul universitar 2002/2003 s-au acordat 393 locuri distincte, \n anul 2003/ locuri repartizate unui num`r de 39 de universit`]i, iar pentru anii universitari 47

49 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 2004/2005 [i 2005/ câte 398 locuri anual). La acestea se adaug` alte 450 de locuri, cu tax`, alocate, \n perioada , pentru preg`tirea institutorilor rromi - profesori de limba rromani, de c`tre Universitatea din Bucure[ti (Departamentul de \nv`]`mânt deschis la distan]` CREDIS) \n cadrul programului ini]iat de M. Ed. C., \n anul 2000, \n parteneriat cu Universitatea Bucure[ti [i CEDU 2000+, cu sprijinul financiar ulterior [i al altor parteneri (preponderent - Reprezentan]a UNICEF \n România, Programul PHARE al M. Ed. C., OSI Budapesta, CRCR Cluj Napoca, Funda]iile Providen]a [i Noroc). Cursan]ii rromi la CREDIS activeaz`, \n paralel, ca profesori de limba rromani sau/[i de istoria [i tradi]iile rromilor \n [colile aflate \n comunit`]ile lor de re[edin]`. n anul universitar 2005/2006, \n cadrul Programului pentru nv`]`mântul Rural (PIR), au fost admi[i [i 50 de cursan]i rromi, ca bursieri, iar din anul univ. 2005/2006 Programul PHARE al M. Ed. C. a fina]at 38 de burse pentru formarea de \nv`]`tori rromi la UBB Cluj Napoca. Finan]area, \n prezent (anul [colar 2006/2007), de c`tre inspectoratele [colare jude]ene a unui num`r de 420 de catedre de limba [i istoria romilor, pentru profesorii rromi care predau aceste discipline \n [coli. Este de remarcat faptul c` \n anul [colar 2002/2003 un num`r de copii rromi (din cei elevi rromi care [i-au asumat identitatea rrom` [i frecventau [coala) au ales curiculumul adi]ional rrom, format din 3-4 ore s`pt`mânale/clas` de limba [i literatura rromani la clasele I XII, respectiv, o or` de istoria [i tradi]iile rromilor, prev`zut` la clasele a VI-a [i a VII-a). n anul [colar 2003/2004, din cei elevi rromi (de la nivel pre[colar, [colar, gimnazial [i liceal) care frecventeau [coala [i au men]ionat c` sunt de etnie rrom`, un num`r de elevi rromi, din 39 jude]e, au studiat limba [i literatura rromani (6.925 elevi), respectiv, [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor (3.603 elevi). n anul [colar 2004/2005, un num`r de elevi rromi din elevi cu identitate rrom` asumat` au optat pentru studiul limbii rromani (3-4 ore s`pt`mânale de limba [i literatura rromani elevi, elevi [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor, 60 elevi care au studiat \n limba romani toate disciplinele). n anul [colar 2005/2006, un num`r de elevi din elevi rromi studiau aceste discipline, iar \n anul [colar 2006/2007, din cei elevi romi care studiaz` limba [i istoria rromilor, sunt din cl. I a IV-a (din care 70 \nva]` doar \n limba rromani), la cl. a V-a a VIII-a, 750 la cl. a IX-a a XIII-a [i 25 la gr`dini]`), \n 370 de [coli [i liceee din 41 de jude]e, cu un num`r de 420 de profesori (limba [i/sau istoria rromilor nu se predau \nc` \n jude]ul Neam]). n jude]ele Bra[ov [i Teleorman exist` câte un director de [coal` rrom. 48

50 Capitolul 3 Organizarea anual` de c`tre Minister a unui Concurs na]ional [colar de limba rromani ([apte edi]ii, \ntre anii ), \nso]it de recompensarea a copii rromi eviden]ia]i la fazele local`, jude]ean` [i na]ional` cu câte un loc \n Tab`ra de limb`, cultur` [i crea]ie rrom`, desf`[urat` la mare [i organizat` [i finan]at` de Minister (\ntre ), respectiv de Autoritatea Na]ional` pentru Tineret ANTTS edi]iile din anii 2003 [i 2004, de ANT [i UNICEF \n anul 2005, de Partida Romilor \n 2006, de Minister [i de Partida Romilor \n anul Revizuirea [i conceperea de programe [colare de limba rromani (pentru cl. I IV) [i de istoria [i tradi]iile rromilor (cl. a VI - a VII-a), cu autori rromi. Elaborarea, \n anii 2003 [i 2004, de noi programe, pentru limba romani (cl. a V-a a VIII-a, cl. a IX-a [i cl. a X-a) [i \n anul 2006 a Programei de limba [i literatura rromani pentru clasele a XI-a [i a XII-a. S` not`m, de asemenea, reeditarea [i finan]area periodic` a dou` manuale [colare de limba [i literatura rromani de c`tre Minister, \n intervalul , cât [i publicarea de manuale noi (5 titluri \n 2005, 3 titluri \n anul 2006). Din septembrie 2003, pentru prima dat` \n \nv`]`mântul românesc, a fost \nfiin]at` o clas` cu predarea integral` \n limba rromani, la {c. nr.12 M`guri Lugoj, jud. Timi[ la ini]iativa dir. Mihai Moldovanu ([i inspector pentru rromi la ISJ Timi[) [i a \nv`]`toarei rrome Mocanu-Od` Milo[ Mihaela (absolvent` a Colegiului CREDIS, promo]ia 2003), cu concursul ISJ Timi[ [i al MEdC. n anii [colari urm`tori, câte o nou` clas` I a trecut la \nv`]`mânt integral \n limba matern` rromani, la aceea[i [coal`. Tot din anul [colar 2004/2005, pentru prima dat` \n sistemul educa]ional din România, se trece la experimentarea curiculumului bilingv rromani român \ntr-o gr`dini]` cu elevi rromi c`ld`rari de la S`rule[ti (jud. C`l`ra[i), la ini]iativa organiza]iei S.A.T.R.A Astra Amare Romentza, cu finan]area UNICEF. Guvernul a extins, din sept. 2004, acordarea [i \n sistemul de \nv`]`mânt preprimar a unei gust`ri gratuite tuturor copiilor - rromi [i nerromi, programul demarând, de fapt, din septembrie 2002, \n \nv`]`mântul primar (\n urma intenselor demersuri \ntreprinse de Ministerul Educa]iei - Direc]ia de nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor Na]ionale \mpreun` cu organiza]ii interguvernamentale, guvernamentale ori ale societ`]ii civile, \ndeosebi UNICEF (din 1998) [i organiza]ia Salva]i Copiii! (1999), mai cu seam` din octombrie 1999, prin numeroase apeluri adresate forurilor guvernamentale cu drept de decizie). Din anul 2007, meniul acordat copiilor de gr`dini]` [i elevilor din ciclul primar a fost \mbun`t`]it. 49

51 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) M`suri [i direc]ii strategice ini]iate de Minister \n context [i cu finan]are european`. Megaprogramul educa]ional PHARE al MECT, adresat accesului la educa]ie al categoriilor dezavantajate, cu accent pe [colarizarea copiilor rromi (\ntre septembrie nov s-a derulat \n dou` valuri, din ian s-a derulat ca val. III, pân` \n nov. 2007, iar \n perioada cunoa[te o ultim` faz`, ca val IV, astfel: - valul I (PHARE 2001, 8,33 mil. EUR): sept Programul s-a derulat \n 74 [coli [i gr`dini]e cu popula]ie [colar` preponderent rrom` din 10 jude]e (Arad, Bucure[ti sector 5, Buz`u, C`l`ra[i, Cluj, Dâmbovi]a, Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui); - valul II (PHARE 2003, 11,33 mil. EUR): oct martie Programul a fost extins \n alte 116 unit`]i [colare din 12 jude]e noi (Alba, Bac`u, Br`ila, Covasna, Harghita, Ialomi]a, Ia[i, Maramure[, Mure[, Neam], Sibiu, Vâlcea) [i \n 8 [coli resurs` din 3 jude]e din vechiul program (Arad, Cluj [i Dâmbovi]a). - valul III (PHARE 2004, 5 mil EUR): 16 ian nov Programul cuprinde unit`]i [colare din 20 jude]e noi (Arge[, Bihor, Bistri]a, Boto[ani, Bra[ov, Cara[ Severin, Constan]a, Dolj, Gorj, Ilfov, Mehedin]i, Olt, Prahova, S`laj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timi[, Tulcea, Vrancea) [i unit`]i [colare din 7 jude]e din valul I (Bucure[ti sector 5, Buz`u, C`l`ra[i, Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui). - valul IV (PHARE 2005, 9,33 mil. EUR): , doar jude]ele din cele 27 jude]e val III care au câ[tigat competi]ia de proiecte (la nivel de ]ar`, doar 5 jude]e nu au fost cooptate \n megaprogram). Megaprogramul con]ine, \n general, activit`]i educa]ionale \n favoarea copiilor rromi [i a rromilor, a altor categorii de copii defavoriza]i, de tipul: acordarea, \n perioada sept , a unui num`r de 55 de burse tinerilor rromi din comunit`]ile rrome din cele 10 jude]e ale valului I al Programului \n care exist` [coli cu elevi rromi, pentru a se forma, ca institutori limba rromani, la Colegiul de \nv`]`mânt deschis la distan]` CREDIS Universitatea din Bucure[ti. Din anul univ. 2006/2007, s-au alocat pentru o astfel de formare alte 38 locuri la UBB Cluj Napoca, iar din anul univ. 2007/2008 alte 20 noi locuri, de asemenea la UBB Cluj Napoca. \ncadrarea \n \nv`]`mânt a tinerilor rromi din comunit`]ile cu [coli \n proiect (ca profesori necalifica]i \n curs de calificare) pentru predarea curriculumului adi]ional rrom (limba rromani [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor, la nivelul celor 3-4 ore s`pt`mânale); 50

52 Capitolul 3 \ncadrarea [i men]inerea mediatorilor [colari rromi forma]i \n diferitele valuri ale megaprogramului educa]ional PHARE (64 mediatori [colari rromi pentru [colile din cele 10 jude]e aflate \n Proiect \n anii , de asemenea, formarea altor 103 mediatori [colari pentru noile nevoi ale Programului valul II, \n anii 2005 [i 2006). Formarea, \n continuare, a altor 280 mediatori [colari rromi pentru [colile din extensiile proiectului. formarea cadrelor didactice nerrome [i rrome care lucreaz` cu copiii rromi [i a inspectorilor rromi [i nerromi; oferirea de cursuri de recuperare [colar` comunit`]ii rrome, pentru copii, tineri [i adul]i, \n cadrul [colilor din Program (\ndeosebi de alfabetizare [i/sau de completare a claselor primare, respectiv a claselor gimnaziale (dup` caz, componenta fiind \nso]it` [i de profesionalizare, anume, de \nsu[irea unei ocupa]ii sau meserii), prin Programul A doua [ans`, adoptat de M. Ed.C. n oct. 2005, testat \n anul [colar 2005/2006, continuat [i extins \n anii [colari 2006/2007 [i 2007/2008); continuarea [i extinderea structurilor de instruire a pre[colarilor rromi care nu au frecventat \nv`]`mântul preprimar \n cadrul unor gr`dini]e estivale premerg`toare [colii (3 4 s`pt`mâni, \n lunile august septembrie, \nainte de \nceperea clasei I); organizarea de [coli ale mamelor rrome \n comunit`]ile rrome din vecin`tatea [colilor din proiect; elaborarea de materiale educa]ionale (unele bilingve, \n text român [i rrom) pentru pre[colarii [i elevii ciclului primar, dar [i manuale ghiduri pentru cursan]ii [i profesorii din [ansa a doua, la limba rromani [i la toate disciplinele studiate; asigurarea unei modeste componente de reabilitare spa]iu [colar (p`r]i din [coal`, clase, dependin]e, grupuri sanitare, aduc]iune ap`) [i de dot`ri (mobilier, material didactic, aparatur`, ma[ini-unelte, dup` caz, mijloc de transport elevi [.a.), de cele mai multe ori prin atragerea prim`riilor \n asigurarea de dot`ri complementare [.a. 51

53 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) M`suri [i direc]ii strategice ini]iate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii \n cadrul Parteneriatului strategic special cu Reprezentan]a UNICEF \n România Ministerul a structurat [i continuat \ntre anii \n parteneriat [i cu finan]area acordat` de UNICEF o serie de programe ce au vizat: Editarea de materiale educa]ionale de limba [i istoria rromilor sau care privesc [colarizarea copiilor rromi (un dic]ionar român rrom, casete de pilde [i povestiri rrome, trei casete de istoria rromilor \n limbile rromani, român` [i maghiar`, un manual de istoria [i tradi]iile rromilor pentru profesorii care predau aceast` limb`, un vocabular trilingv ilustrat \n limbile rromani, român` [i maghiar` pentru pre[colarii [i [colarii rromi de clasa I [i pentru educatoarele [i \nv`]`torii acestora, un manual de alfabetizare \n limba rromani, un volum pe tematic` educa]ional` rrom` ce avea s` marcheze trei ani de la la structurarea parteneriatului dintre M. Ed. C. [i UNICEF \n domeniul [colariz`rii rromilor, literatur` pentru copii [i tineri (Legile [atrei, Despre \nv`]`tur`), axat` pe legile [i tradi]iile rromilor, un studiu privind participarea copiilor rromi la procesul educa]ional, o c`rticic` \n versuri (\n limbile rromani, român` [i maghiar`) destinat` [colarilor rromi de clasa I care nu au frecventat gr`dini]a, un volum cu Repere din istoria rromilor, o carte bilingv` cu m`rturiile de la Bug ale supravie]uitorilor rromi (cu destina]ie [colar`) etc. Acordarea de burse pentru tinerii rromi care predau limba rromani \n [coli, \n scopul realiz`rii de c`tre ace[tia \n paralel cu activitatea lor didactic` din [coli a studiilor universitare de «institutori profesori de limba rromani», prin forma de \nv`]`mânt deschis la distan]` la CREDIS - Universitatea din Bucure[ti. Astfel, pe lâng` bursele acordate de diferi]i sponsori \n perioada (30 de burse oferite de CEDU 2000+, alte 11 burse acordate de OSI Budapesta, 9 burse finan]ate de CRCR Cluj Napoca, 2 burse oferite de Funda]ia baptist` Providen]a - Rut, o burs` oferit` de Funda]ia Noroc din Tulcea, o burs` acordat` de Organiza]ia Caritas din Satu Mare etc.), Reprezentan]a UNICEF \n România a preluat din anul 2002 [i finan]at pân` \n iulie 2005, câte de burse, anual, pentru tinerii rromi studen]i la IDD - Departamentul CREDIS al Universit`]ii din Bucure[ti. Continuarea form`rii, \n fiecare var`, a câte de cursan]i rromi, \n cadrul [colilor de var` de limba [i istoria rromilor, care s` fie ap]i s` predea limba [i istoria rromilor \n \nv`]`mânt (3-4 ore s`pt`mânale/clas` de limba [i literatura rromani, respectiv, o or` de istoria [i tradi]iile rromilor la clasele a VI-a [i a VII-a). Reprezentan]a UNICEF a finan]at 8 [coli de var` (\n perioada ), una a fost finan]at` de Guvern (1999), alta de Minister (2000), 52

54 Capitolul 3 totalizând peste 500 de tineri rromi care au fost preg`ti]i \n acest scop. UNICEF a finan]at, de asemenea, [i [coala de var` din anul 2007 (edi]ia a XI-a). Organizarea de c`tre MEdC [i UNICEF a unei Conferin]e na]ionale, \n luna octombrie 2003, cu finan]area UNICEF, care a marcat [i trei ani de colaborare \ntre acestea \n profilul educa]iei pentru rromi, \n scopul armoniz`rii re]elelor educa]ionale locale (re]eaua de inspectori pentru rromi, re]eaua de metodi[ti rromi, re]eaua de BJR-i[ti rromi (exper]ii rromi din structura Prefecturilor), re]eaua de studen]i rromi - \ndeosebi cea a studen]ilor la distan]` care [i predau, \n paralel, \n \nv`]`mânt, curiculumul adi]ional rrom ori sunt educatori ori \nv`]`tori -, re]eaua de mediatori [colari rromi, re]eaua de ONG-uri rrome [i nerrome care sprijin` \nv`]`mântul pentru rromi, re]eaua de voluntari rromi (elevi [i studen]i) care \ntreprind \n familii rrome activit`]i u[oare \n profil educa]ional/alfabetizare/asistare [colar` a elevilor mai mici etc.). Continuarea programului ZEP ( zone prioritare de educa]ie Giurgiu) [i preluarea de c`tre Minister a rezultatelor acestuia (programele [colare validate \n parteneriatul cu Institutul de {tiin]e ale Educa]iei etc.). Testarea, \n cadrulul unui program - pilot, a gr`dini]ei estivale premerg`toare clasei I, \mpreun` cu Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Reprezentan]a UNICEF (care a asigurat [i finan]area) [i Romani CRISS, \n anul 2001, care a fost acceptat ca structur` de recuperare la nivel pre[colar [i preluat \n megaproiectul educa]ional PHARE al M. Ed. C., dar [i imitat, anual, de [coli [i inspectorate. Copiii pre[colari rromi (uneori [i nerromi) care nu au frecventat \nv`]`mântul preprimar sunt ajuta]i, pe plan local, \n decursul a trei - patru s`pt`mâni premerg`toare clasei I, s` recupereze cuno[tin]ele pe care ar fi trebuit s` le posede la terminarea ciclului pre-primar [i s` dobândeasc`/s` exerseze deprinderile necesare la [coal`. Demararea, din anul 2004, a Programului na]ional multianual de formare a cadrelor didactice nerrome care lucreaz` cu elevi [i copii rromi (PNMFCDN), la ini]iativa Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii [i a organiza]iei Salva]i Copiii!, cu parteneriatul [i sprijinul financiar asigurat preponderent de Reprezentan]a UNICEF \n România (anual, stagii) [i de Biroul Regional P. E. R. (Proiectul pentru Rela]ii Etnice SUA, biroul din Tg. Mure[), anual 3 stagii finan]ate, uneori, \n parteneriat cu DRI (Departamentul pentru Rela]ii Interetnice al Guvernului României). n acest program, câte 450 cadre didactice nerome care predau la clase [i [coli cu cel pu]in % elevi rromi s-au format \n anii calendaristici 2004 [i 2005, beneficiind de o formare compensatorie din perspectiva istoriei sociale a rromilor, a specificului cultural rrom, a mentalit`]ilor [i a a[tept`rilor rromilor fa]` de presta]ia [colar` a acestora, de asemenea, din 53

55 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) punctul de vedere al comunic`rii \n spa]iul [colar cu elevi [i p`rin]i rromi etc. Programul s-a continuat [i \n vara anului 2006, ca un curs-examen, \n scopul preg`tirii [i atest`rii a 150 de formatori na]ionali, rromi [i nerromi, \n «rromanipen educa]ional», care, la nivel de jude] (câte 2-4/jude]) s` preg`teasc` alte cadre didactice nerrome din perspectiva rromanipen-ului cu impact educa]ional. M`suri [i direc]ii strategice derulate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii \n cadrul colabor`rii permanente cu diferite organiza]ii neguvernamentale, guvernamentale [i interguvernamentale Pe lâng` m`surile [i direc]iile strategice concretizate \n programele men]ionate, derulate de Minister sau \n parteneriat cu UNICEF, Ministerul a beneficiat, din anul 1998 [i pân` \n prezent, de colaborarea cu peste 80 de institu]ii guvernamentale, neguvernamentale ori interguvernamentale, ca: CEDU (care a dezvoltat \n peste 300 de [coli programe educa]ionale pentru rromi), CRCR Cluj Napoca (care a excelat \n produc]ia de carte \n limba rromani sau privind rromii, asimilate ca materiale auxiliare [colare, [i \n formarea la nivel local a unora dintre profesorii rromi), Salva]i Copiii, PER Proiectul pentru Rela]ii Etnice prin Biroul din Târgu - Mure[, Agen]ia de Monitorizare a Presei Ca]avencu [i Romani CRISS - \n cadrul programului Pa[i spre toleran]`, Partida Romilor, Agen]ia mpreun`, Organiza]ia Amare Rromentza, Romani Criss \n mai multe proiecte permanente, Universitatea Bucure[ti - Colegiul CREDIS, OSI Budapesta, Programul PIR [.a. Dintre to]i partenerii, Reprezentan]a UNICEF, Romani Criss, PER Tg. Mure[, CEDU 2000+, CRCR Cluj Napoca [i Institutul Intercultural Timi[oara s-au deta[at prin coeren]` [i sus]inere permanent` (dup` criteriile numeric [i valoric), mai ales \n programe de formare a resurselor umane locale, rrome [i nerrome, de sus]inere a proiectelor [i programelor destinate educa]iei rromilor. M`suri [i direc]ii strategice ce vizeaz` participarea Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii \n cadrul programului est-european Deceniul de Incluziune a rromilor, \n perioada Dac` activit`]ile [i m`surile strategice ini]iate, derulate [i validate cu consecven]` de Minister, \n perioada , au fost absorbite [i multiplicate \n megaproiectul educa]ional PHARE al M. Ed. C. demarat \n septembrie 2002, \n mod similar, toate activit`]ile educa]ionale pentru romi ce [i-au demonstrat utilitatea [i eficien]a (inclusiv cele din Strategia guvernamental` privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor - aprobat` prin H.G. 430/25 aprilie 2001 [i re\nnoit` prin H.G. 522/19 aprilie 2006) s-au reg`sit, 54

56 Capitolul 3 \ntr-o form` extins`, la nivel na]ional, \n planul general de m`suri elaborat \n contextul Deceniului de Incluziune a romilor, program finan]at par]ial de filantropul George SOROS (\n educa]ie, prin FER OSI Budapesta), de Guvernul României (la educa]ie, din fondurile bugetare generale acordate M. Ed. C., ori prin \mprumuturi ale Guvernului României de la b`nci finan]atoare) [i de al]i finan]atori. Rezultate Situa]iile statistice din ultimii ani [colari demonstreaz` cre[terea num`rului de elevi rromi care frecventeaz` [coala [i al celor care au ales studiul adi]ional de limba [i istoria rromilor. Acest lucru a fost posibil prin: intensificarea studiului limbii materne rromani \n [coli, prin sporirea num`rului de cadre didactice rrome din [coli, prin proiectele educa]ionale derulate (Programul PHARE [i Programul de formare a cadrelor didactice nerrome derulat de M.Ed.C., UNICEF, PER, Salva]i Copiii, Romani CRISS, Institutul Intercultural Timi[oara), datorit` activit`]ii metodi[tilor pentru [colarizarea rromilor, a inspectorilor pentru \nv`]`mântul destinat rromilor, a mediatorilor [colari rromi, prin facilit`]ile ce vizeaz` formarea unei tinere intelectualit`]i rrome etc etc), cre[terile statistice fiind gr`itoare \n acest sens. 55

57

58 Capitolul 4 IV. Rromanipenul cheie a succesului [colar \n lucrul cu p`rin]ii [i copiii rromi Autor: Gheorghe Sar`u a. Context Dac` ar fi s` rezum`m \n câteva cuvinte de ce modelul gândit [i exersat \n spa]iul geografic româneasc \n domeniul educa]ional cu rromii a constituit [i constituie un succes ar trebui s` recunoa[tem faptul c` \n anul de rena[tere a ini]iativelor educa]ionale pentru rromi 1998 abordarea noastr` [i a ministerului educa]iei s-a schimbat radical \n configurarea ofertei educa]ionale pentru acest important segment [colar. S-a renun]at, astfel, de la proiectarea m`surile educa]ionale destinate rromilor de c`tre speciali[tii ministeriali nerromi la creionarea acestora pe baza consult`rilor sincere cu partenerii rromi beneficiari, astfel \ncât, treptat, sloganul Cu rromii, pentru rromi! s-a dovedit o realitate. Al doilea mare demers tactic a fost acela de a se \nnobila principiul consult`rilor permanente cu rromii cu practica stringent` de a se capta resurse umane rrome \n sistemul educa]ional, respectiv, de a se forma, pentru viitor, o tân`r` intelectualitate rrom`, ce s` constituie, pe de o parte, o garan]ie emo]ional` a interven]iilor educa]ionale destinate rromilor, iar pe de alta - s` ofere modele de reu[it` pentru copiii, adolescen]ii [i tinerii rromi. Dac` direc]iile educa]ionale strategice dedicate rromilor s-au reconfigurat f`r` dificultate, de la nivel ministerial, din luna aprilie 1988, captarea noilor resurse umane rrome \n \nv`]`mânt, sensibilizarea cadrelor didactice rrome deja existente \n sistem de a veni \n sprijinul educa]iei rromilor, ori formarea unor noi contingente de educatori, \nv`]`tori [i de profesori, constituirea re]elei de inspectori [colari pentru problemele educa]ionale ale rromilor, a mediatorilor [colari [i a metodi[tilor pentru limba, istoria [i [colarizarea rromilor aveau s` se structureze din anul 1999, un an ce a \nregistrat multe reu[ite din perspectiva \nv`]`mântului pentru rromi. La nivelul interven]iei punctuale \ns`, \n grupa de gr`dini]`, \n sala de clas`, \n munca personalului didactic nerrom cu copiii [i elevii rromi se resim]ea nevoia complet`rii demersului didactic cu informa]ii din intimitatea 57

59 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) cultural` specific rrom`. Asfel, din anul 1999, se con[tientizeaz` necesitatea unor interven]ii de formare continu` adresate cadrelor didactice nerrome din perspectiva rromanipenului, v`zut ca un corpus de informa]ii specific rrome menite s` completeze cuno[tin]ele din domeniul disciplinelor psihopedagogice dobândite de personalul didactic \n formarea ini]ial`. Ofertele de formare de acest tip au fost propuse direc]iei specializate \n \nv`]`m\ntul pentru minorit`]ile na]ionale din cadrul ministerului de resort de c`tre Organiza]ia Salva]i copiii, cu \ncepere din anul 1999, apoi [i de alte organiza]ii ce exersau oferte similare de formare ce aveau ca grup ]int` personalul didactic nerrom de la grupele [i clasele cu copii rromi, cum au fost: Institutul Intercultural Timi[oara, PER (Proiectul pentru Rela]ii Etnice), Romani Criss. Anual, \ntre educatoare, \nv`]`tori, profesori, consilieri [colari, directori [i inspectori au beneficiat de stagii de formare \n rromanipen educa]ional, cu durata de dou` zile, \ntre n anul 2004, Ministerul Educa]iei preia aceste ini]iative de preg`tire ale partenerilor, identific` un partener finan]ator pe perioada mai multor ani [i organizeaz` aceste stagii de formare \n anii 2004, 2005 [i Ca o rafinare a acestui program, \n vara anului 2006 Ministerul [i partenerii s`i (PER, Romani Criss [i Salva]i Copiii) formeaz` o sut` de facilitatori jude]eni [i locali \n rromanipen educa]ional, \n trei cursuri examen cu durata a o s`pt`mân` fiecare, \n scopul de a se continua formarea \n rândul altor cadre didactice din [colile [i localit`]ile acestora. Din anul 2007, Ministerul preia \n totalitate, inclusiv financiar, formarea continu` \n rromanipen educa]ional a personalului didactic nerrom care lucreaz` la grupe [i clase cu copii [i elevi rromi, \n intervalul beneficind de aceast` structur` de formare continu` peste o mie de cadre didactice. Din 2008, o serie de CCD-uri preiau aceast` structur` de preg`tire \n ofertele lor de formare, la nivel jude]ean. Componentele de formare-standard ale programului au fost [i sunt cele imaginate, \n anul 1999, de organiza]ia partener`, Salva]i Copiii, anume, câte patru ore pentru fiecare din urm`toarele componente: tradi]ii rrome, istoria rromilor, comunicare specific` \n spa]iul [colar cu elevii [i p`rin]ii rromi, sistemul educa]ional pentru rromi. b. Rromanipenul educa]ional Rromanipenul reprezint` ansamblul de valori fundamentale ale rromilor, din perspectiva tradi]iilor, obiceiurilor, cutumelor/interdic]iilor, supersti]iilor/ credin]elor rromilor [.a. 58

60 Capitolul 4 Rromanipenul educa]ional presupune modul \n care principiile de baz` ale rromanipenului sunt \n]elese [i valorizate din perspectiv` educa]ional` de c`tre cadrele didactice nerrome care lucreaz` la grupe de copii [i clase cu elevi rromi. c. Primele \ntreb`ri \n descifrarea rromanipenului educa]ional Cu prilejul \ntâlnirilor noastre cu cadrele didactice nerrome, constat`m \ntreb`ri stereotipe, ce tr`deaz` necunoa[terea elementar` a lumii rrome, dar, lucru bun, dublat` de dorin]a de cunoa[tere, de informare. ntre acestea, men]ion`m: De ce rrom [i nu ]igan?, De ce fetele rrome nu termin` mai mult de opt clase?, De ce vârsta c`s`toriei a sc`zut la 5-6 ani \n unele comunit`]i rrome?, De ce rromii vor s`-i intimideze pe ceilal]i, de ce sunt g`l`gio[i [i fioro[i?, De ce rromii sunt prea mândri, prea orgolio[i?, Ce s` faci [i ce nu \n comunicarea cu rromii?, Cum s` câ[tigi \ncrederea rromilor?, De ce România are [i \mp`rat [i rege?, De ce rromii nu-[i asum` identitatea rrom`?, Cum pot fi adaptate tradi]iile rrome la sistemul de \nv`]`mânt?, Exist` transfer de respect dinspre comunitate rrom` spre cea nerrom`, Cât de eficient este staborul/rromani kris-ului?, Crearea de locuri distincte nu reprezint`, cumva, o autodiscriminare? Nu reprezint` o lezare a valorii?, De ce p`rin]ii rromi nu vin la [coal`, când sunt chema]i?, Ce are [i ce nu are voie s` fac` femeia rrom`?, Orice a]i spune, la noi \n gr`dini]`/[coal` nu se fac diferen]e \ntre rromi [i ceilal]i, De ce se scrie cu doi -rr- cuvântul rrom?, Cum s` facem pavoazarea \ntr-o gr`dini]`/[coal` cu rromi?, Nu ar fi mai bine ca rromii s` fie segrega]i, avându-se \n vedere diferen]ele de statut social [i de igien`? Nu ar evolua mai bine a[a?, Ajut` modelele rrome \n comunit`]i?, De ce rromii, când te roag` ceva, invoc` unele lucruri ru[inoase, necuviincioase? etc etc etc. Desigur, aceast` list` poate fi extins`, iar experien]a noastr` a demonstrat c`, \n func]ie de grup, de zona de provenien]` a grupului de cadre didactice, de gradul de \n]elegere de c`tre acestea a problemelor cu care se confrunt` rromii etc., \ntreb`rile sunt diferite. De la primele \ntreb`ri \ns` ale grupului, se poate radiografia tipologia grupului respectiv. Din cazuistica form`rilor pe rromanipen educa]ional, am constatat c` o treime 59

61 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) dintre cursan]i ce iau parte la aceste cursuri \[i certific`, \[i confirm` demersul didactic \n munca lor cu elevii [i copiii rromi, o a doua treime \nva]` c` exist` doi parteneri [i c` \n decizii [i emiterea de judec`]i [i acuze trebuie luate \n calcul ambele p`r]i, fiecare cu partea sa de adev`r [i vin`, [i, \n sfâr[it, a treia treime este constituit` din cadre didactice pentru care argumentele \n favoarea inform`rii, cunoa[terii, \n]elegerii [i ap`r`rii celuilalt sunt insuficiente [i, de cele mai multe ori, sunt necesare - \n cazul celor din urm` de mai multe interven]ii de formare, pentru a se produce progrese de elementar` \n]elegere uman`. d. Pân` când s` investim degeaba \n rromi? O astfel de experien]` de negare a tuturor argumentelor pozitive, constructive, am constatat, \n anul 2007, la un curs de formare, la Oradea, la sediul Funda]iei Ruhama, unde, cu prilejul unei \ntâlniri cu cadre didactice nerrome de la grupe [i clase cu copii [i elevi rromi din jude]ul Bihor, dou` profesoare au acuzat lipsa de receptivitate din partea rromilor la ofertele educa]ionale, ineficien]a investi]iei de capital de energie [i de \ncredere \n rromi. Cu acel prilej, am imaginat [i prezentat Diagrama de mai jos, prin care am demonstrat viabilitatea investi]iilor de orice tip \n comunit`]ile de rromi, ce se afl` \ntr-un raport invers propor]ional investi]ie profit din perspectiva factorului timp. I N V E S T I } I E NOI VOI P R O F I T Diagrama Sar`u, 2007 Factorul Timp 60

62 Capitolul 4 Cu alte cuvinte, ceea ce auzim, adesea, legat de aparenta ineficien]` a investi]iilor, a \ncrederii \n rromi, ar trebui v`zut` prin prisma graficului de mai sus, când, dup` o perioad` de investi]ie, profitul devine, progresiv, vizibil, astfel \ncât, odat` cu consumarea factorului Timp, se \nregistreaz` o satura]ie benefic`, un refuz normal de absorb]ie a investi]iilor, secondat de o cre[tere invers propor]ional` a profitului. A[adar, cu trecerea timpului, comunit`]ile de rromi, inclusiv cea [colar`, \[i vor gestiona singure - mai cu seam` dup` atragerea resurselor umane rrome corespunz`toare \n acest proces - problemele, dificult`]ile, aspira]iile. e. Ce ar trebui s` [tim pentru reu[ita muncii noastre cu comunitatea rrom` din arsenalul rromanipenului (practici, credin]e, supersti]ii, obiceiuri, tabuuri etc.)? Foarte multe lucruri. Dar, oricât de multe v-am spune noi, cele mai multe le ve]i putea afla printr-o activitate sincer` de informare de la... mamele rrome! Prezent`m, mai jos, unele aspecte ce ]in de intimitatea cultural` rrom`, \nv`]ate din propriile gre[eli. {i sunt multe! Pornind de la cele patru concepte de baz` ale rromanipenului (phralipen-ul sentimentul de fr`]ie, patîv cinste, respect, onoare, dihotomia uâipen puritate, cur`]enie sufleteasc` [i trupeasc` /maxrime impur, spurcat [i baxt noroc dac` ai noroc ai tot, adic` [i s`n`tate etc.), este util s` cunoa[tem [i alte lucruri, ca de pild`: Pur impur - Partea de la brâu \n jos este considerat` maxrime spurcat`, impur`, iar cea de la brâu \n sus este uâi curat`, pur`. - Sp`latul rufelor se face \n vase diferite pentru rufele ce \mbrac` trupul de la brâu \n sus, respectiv, sunt folosite alte vase pentru cele utilizate de la brâu \n jos. - Rufele femeie[ti sunt sp`late separat de cele ale b`rbatului ori ale copiilor. - Nu se construie[te toalet` \n cas`, fiind considerat` impur`. - n vizit`, nu se st` pe pledurile ori cer[afurile de pe pat, se evit` a[ezatul pe pat, pentru a nu se considera c` vor fi spurcate de hainele de c`l`torie. - Femeile poart` obligatoriu o fust`, pân` peste genunchi, [i o bluz`, delimitându-se, astfel, cele dou` p`r]i, cea pur` (acoperit` de bluz`) [i cea impur` (acoperit` de fust`). 61

63 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) - B`rba]ii nu se spal` pe fa]` din acela[i lighean cu femeile. Ei au alt lighean, alt prosop, alt s`pun etc. - De prosopul bunicului nu se atinge nimeni. - Genunchii sunt considera]i impuri, de aceea pân` [i b`rba]ii rromi moderni, care respect` rromanipen-ul, atunci când poart` pantaloni scur]i, au grij` ca ace[tia s` fie destul de lungi, \ncât s` acopere genunchii. - Cine merge \n curte, indiferent pentru ce motiv, la \ntoarcerea sa \n proximitatea casei, unde este comunitatea rrom`, se spal` demonstrativ pe mâini, pentru a nu fi b`nuit de impuritate, c` ar fi fost la toalet`. - Dac` la o mas` sunt mai multe persoane a[ezate [i nu to]i au terminat de mâncat, o eventual` persoan`, vizitator b`rbat, care intr` \n \nc`pere, va da mâna cu partea b`rb`teasc`, \n mod diferen]iat, cu b`rba]ii care au terminat de servit masa va bate palma \n mod normal, iar cu cei care \nc` servesc masa \ntinde mâna sub form` de pumn. Aceasta, pentru a se spulbera orice b`nuial` c` vizitatorul nu ar fi curat pe mâini. - La o mas` comun`, nu se va servi, de pild`, dintr-o farfurioar` comun` sare, mu[tar etc., decât de la bun \nceput. O trecere ulterioar` cu un aliment de c`tre o persoan` prin con]inutul acestora se consider` o spurcare a acestuia (nu po]i \nmuia, \n repetate rânduri, micii, de pild`, \n farfurioara comun` cu mu[tar). - Rug`min]ile fierbin]i formulate de rromi invoc` p`r]i ale corpului de sub brâu, dejec]ii, secre]ii etc., \n formule ce debuteaz` stereotip prin formula Mânca-]i-a[... (fundul, testicole etc.). Adic`, persoana \n cauz` este dipus` s` se [i spurce, numai spre i se satisface rug`mintea. A[adar, formulele nu trebuie privite ca o lips` de respect, ci dimpotriv`! De observat c` multe dintre practicile ce explic` raportarea fa]` de conceptele pur impur \[i au originea, de fapt, \n nomadismul rromilor: - Str`inul, cel`lalt, gajeul sunt denumi]i \n rromani prin goro, gageo, das. Str`inul nu este prielnic comunit`]ii, din start nu este o persoan` ce merit` \ncredere. - Nu se mai m`nânc` dintr-un vas cu mâncare care a fost l`sat pe p`mânt. De aici, se merge pân` acolo \ncât nici dintr-o sticl` cu un lichid, sigilat`, cump`rat` din comer], dac` a fost a[ezat` pe jos nu se bea din ea! - Mâncarea neconsumat` la mas` nu se mai opre[te pentru alte mese viitoare, ea fiind aruncat` ori dat` animalelor, p`s`rilor etc. - n locuri publice, rromii nu beau din pahare (berea, de pild`), ci din sticle. - De regul`, nu se [terg vasele de buc`t`rie, sunt l`sate s` se usuce la soare sau de la sine. Dac` sunt deja sp`late, ele se [terg, \n fa]a musafirilor, cu 62

64 Capitolul 4 prosoape curate sau cu hârtie, ostentativ, pentru a se demonstra neimpurificarea/nespurcarea acestora. - Femeile nomade poart` mai multe rochii pe dedesubt, explica]ia fiind condi]iile de nomadism, când, pentru a fi transportate cât mai multe lucruri, se utilizau toate posibilit`]ile. De aceea, [i mâncarea era consumat` pe cât posibil \n totalitate, iar ce r`mânea se arunca. B`rba]ii nu au voie: - S` se \nf`]i[eaz` f`r` hain` \n fa]a b`trânilor sau dac` nu sunt \mbr`ca]i \ntr-un pulover. Nu au voie s` apar` nici cu capul descoperit. Acest lucru le este permis \ns` fl`c`ilor. - S` discute probleme delicate \n prezen]a femeilor, ci doar \n sfatul b`rba]ilor. Femeile nu au voie: - s` salute un b`rbat rrom sau nerrom, dintr-o \nc`pere, chiar dac` le este musafir. R`spund la salut, dar nu cu privirea spre acesta. La \ntâlnirea cu un b`rbat, femeia se opre[te cam la cincizeci de centrimetri de acesta, nu salt` capul, dar salut` ea prima; - s` dea mâna cu un b`rbat; - s` se s`rute cu un b`rbat cunoscut sau necunoscut; - s` mearg` al`turi de b`rbat ori \naintea acestuia. De regul`, ele p`[esc cu trei pa[i mai \n urm`; - s` intre \ntr-o \nc`pere, o institu]ie etc. \naintea b`rbatului; - s` spun` so]ul meu, ci omul meu. La fel [i b`rba]ii spun: femeia mea [i nu so]ia mea ; - s` treac` prin fa]a unui cal, a boilor etc., chiar dac` acestea sunt animalele unui nerrom; - s` treac` peste un vas cu ap` (un lighean, un cazan, o crati]` etc.), nici m`car peste apa de ploaie colectat` \ntr-un vas; - s` lepede acoper`mântul de pe cap. Dac`, la c`ld`rari, o femeie (nevast`) \[i d` jos baticul, b`rbatul o poate chema \n judecata tradi]ional`, \n kris; De asemenea: - Dac` familia are musafiri, femeile vin [i servesc asisten]a (cu mâncare, cafea etc.) [i pleac`, nu r`mân la discu]ii; - La petreceri, la ceremonii de familie, la festivit`]i, femeile stau separat de b`rba]i, dar nu cu spatele la b`rba]i, ci cu fa]a spre ace[tia; 63

65 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) - La serb`ri de familie, ale comunit`]ii rrome tradi]ionale etc., femeile danseaz` cu femei, iar b`rba]ii cu b`rba]i; - La ceremonii, femeile \i servesc la mas` mai \ntâi pe b`rba]ii din celelalte \nc`peri [i numai dup` aceea se a[eaz` [i ele, \n \nc`perile destinate femeilor, ca s` serveasc` masa; - Femeile \n vârst` dau indica]ii celor tinere ori viitoarelor mirese; - Femeile \n vârst` (ce sunt c`s`torite ori v`duve, dar respectabile) au dreptul s` spurce o judecat` nedreapt` f`cut` de kris stabor, prin ridicarea fustei; - La l`utari, femeia nu lucreaz`, iar ca respect fa]` de b`rbatul ei l`utar \i poart`, ostentativ, haina, ca respect \n ochii comunit`]ii; - Femeile se ocup` de tot ceea ce ]ine de cas`, inclusiv de educa]ia copiilor, iar b`rbatul este responsabil cu rela]iile familiei, cu asigurarea bun`st`rii materiale; - Femeile lehuze nu au voie, timp de [ase s`pt`mâni de la na[tere, s` mearg` la fântân` [i s` aduc` ap`, fiind considerate spurcate. La fel, ele nu au voie s` ating` clan]a u[ii, decât \nf`[ând mâna \ntr-un [or], \ntr-o bucat` de pânz` etc. Valori, concep]ii despre via]`, atitudini de rela]ionare cu ceilal]i etc: - Familia este foarte important`; - Sentimentul de solidaritate la nivelul familiei restrânse [i extinse este extraordinar de intens. Un bolnav internat \n spital va fi acompaniat [i vegheat de toate rudele; - Sentimentul de fr`]ie \n cadrul neamului de rromi; - Respectul fa]` de om, \n general, f`r` a se raporta la etnie. Avea [i omul acolo... ; - Sentimentul drept`]ii, al \ndrept`]irii celor lovi]i, judeca]i ori acuza]i pe nedrept, sentiment de mil` [i compasiune reale; - Sentiment de recuno[tin]` fa]` de cei care se poart` uman cu ei, care le sunt empatici; - Credin]a c` o [ans` se mai poate repeta ( timpul circular ); - ntre baxt (noroc) [i sastipen (s`n`tate) mai important este norocul (baxt); - Respectul, cinstea, onoarea (toate reunite \n cuvântul rrom patîv) sunt primordiale \ntre rromi; 64

66 Capitolul 4 - n timp ce la alte popoare func]ioneaz` dihotomia A[a este bine s` faci! Nu este bine s` faci a[a!, la rromi func]ioneaz` \ndemnul Este ru[ine (Si la ). - La unii rromi, cer[itul este firesc, chiar dac` au cele trebuincioase. Eu sunt c`ld`rar [i trebuie s` plec cu ceva câ[tigat. O copil` urs`reas` era pus` de bunic` s` cer[easc` coliv` la cimitir, chiar dac` nu aveau lipsuri materiale; - {iretenia este de cele mai multe ori un exerci]iu de iste]ime, nu de necesitate; - Conceptele de pur impur se reg`sesc [i \n rela]ia cu ceilal]i. Folclorul rrom conserv` astfel de mostre: Rroma/Gajei = ceilal]i din alte neamuri; Rrom rromesa, gageo gagesa Rrom cu rrom, gajeu cu gajeu, O rrom hal bakro, o gageo hal balo Rromul m`nânc` miel, gajeul porc, Sostar te meres tu, phrala? Te merel o gageo! De ce s` mori tu, frate? S` moar` gajeul! ); - {i \ntre neamurile de rromi func]ioneaz` stereotipuri. De pild`, un geamba[ de cai spune c`: Dac` dai mâna cu un c`ld`rar, te-ai \ndatorat acestuia! ; - Respectul este la nivel de neam, iar \n cadrul neamului la nivel de rang. Dac` un c`ld`rar este \nv`]`tor, dar este s`rac, el nu va fi acceptat de p`rin]ii c`ld`rari ca s` predea copiilor lor. Se cunoa[te, de pild`, o situa]ie când, \ntr-o comunitate de c`ld`rari, a fost acceptat` ca profesoar` de limba rromani o profesoar` urs`reas`, dintr-o alt` localitate, \n locul unui profesor c`ld`rar, din acest motiv; - La l`utari, de pild`, instrumentul cu care ace[tia \[i câ[tig` existen]a este ]inut \ntr-un loc inaccesibil familiei (ag`]at, a[ezat pe un dulap etc.), pentru ca s` nu se alunge norocul la cântat, \n meserie, al celui care cânt` la el; - De s`rb`tori sau pentru un eveniment important, dac` rromii nu \[i cump`r` haine noi, atunci este obligatoriu ca m`car pantofii s` fie noi; - Aurul are valoare de reprezentare (el este mo[tenit [i transmis de la mam` la fiic`, de la soacr` la nor`) [i nu este vândut pentru existen]a diurn`, decât \n foarte rari situa]ii ce ]in de necazuri foarte mari (boal`, r`scump`rarea libert`]ii etc.). Constituie, a[adar, o mare jignire s` \ndemn`m pe cineva s`-[i vând` aurul pentru a-[i acoperi nevoile materiale; - Coloristica iubit` de rromi: ro[u, galben, albastru, verde, portocaliu. Se refuz` negrul. De pild`, la o expozi]ie, singurele pliante, \n negru, care f`ceau referire la holocaust, nu au fost consultate [i nici luate de rromi. 65

67 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Supersti]ii - Banii g`si]i sunt neap`rat arunca]i, existând supersti]ia c` sunt obiectul unor farmece; - Ie[itul iepurelui \n drum aduce ghinion. Oamenii se \ntorc din drum. Dac` un iepure taie calea unei ma[ini nou cump`rate, aceasta este neap`rat vândut`. De multe ori, gajeii, cunoscând puterea acestei supersi]ii la rromi, \[i aga]` la volanul ma[inii o bucat` din blana iepurelui, pentru a alunga cel pu]in r`uf`c`torii presupu[i a fi, stereotip, din start, rromi; - Dac` un rrom se jur` strâmb, va merge automat la preot ca s` fie dezlegat pentru jur`mânt fals f`cut. Limba rromani p`str`toare a elementelor de istorie [i rromanipen Limba a fost cea care a elucidat originea indian` a rromilor [i drumul parcurs de ace[tia din India spre Europa, cât [i alte valoroase chei din istoria rromilor, \n condi]iile [tiute, de inexisten]` a documentelor istorice. Tot limba rromani ofer` \n continuare dovezi privind fondul vechi lexical indian al acesteia. De exemplu, se [tie c` \n limba rromani exist` un cuvânt pentru iarn` (ivend) [i un altul pentru var` (milaj), dar pentru prim`var` [i toamn` se \nregistreaz` mai multe elemente lexicale. ntrebarea ce s-ar pune ar fi din ce motiv? R`spunsul este c` proto-rromii au mo[tenit din India doar reprezent`rile pentru cele dou` anotimpuri de acolo, ploios (iarna) [i secetos (vara). Confrunta]i, ulterior, cu alte realit`]i climaterice prim`var` [i toamn` ace[tia au inventat o serie de cuvinte, ca, de pild`, pentru prim`var`: o pashmilaj ( aproape de var` sau jum`tate de var` ), o jekhtomilaj ( prim`vara, calchiindu-se modelul latin), o ternomilaj ( vara tân`r` ), o anglomilaj vara dintâi, \naintea verii ), respectiv, pentru toamn`: o dur`rdo milaj, o durmilaj ( vara plecat`, \ndep`rtat` ), o angloivend iarna dintâi, \naintea iernii ) sau \mprumuturi din alte limbi, ca: tamna, gizin etc. Pe de alt` parte, datorit` tabuurilor, unele cuvinte ce ]in de actul na[terii au disp`rut ori [i-au restrâns sfera de utilizare. Este interzis, de exemplu, s` se rosteasc` verbul bianel (a na[te), nici chiar \n situa]iile cunoscute de toat` lumea. Dac`, spre exemplu, o femeie rrom` este luat` cu salvarea la maternitate, iar so]ul acesteia este \ntrebat de un alt b`rbat, despre ce s-a \ntâmplat (de[i, uneori, [tie foarte bine despre ce este vorba), so]ul \i va r`spunde c` so]ia lui nasvalili ( s-a \mboln`vit ). Nerostirea verbului bianel a dus, ast`zi, la necunoa[terea lui ori la utilizarea acestuia pe scar` restrâns`, fiind folosit doar pentru animale ( a f`ta ) sau p`s`ri ( a oua ). Dar limba descifreaz` [i aspecte relativ recente din istoria rromilor. De pild`, formula de salut Saste-veste? ( S`n`to[i voio[i? ) - cu variantele 66

68 Capitolul 4 Sasto-vesto? ( S`n`tos voios? ), Sasti vesti? ( S`n`toas` voioas`? ) - \[i are originea, \n viziunea noastr`, \n perioada de dup` dezrobirea rromilor, când grupurile de rromi dezrobite, atunci când se \ntâlneau se \ntrebau Saste-veste?, adic` Sunte]i \ntregi, cu to]ii Sunte]i liberi?, c`ci sensurile de baz` ale celor dou` cuvinte sunt, pentru sast/o, -e \ntreg, iar pentru vesto, -e liber. Ulterior, ace[ti doi termeni au c`p`tat [i sensurile de s`n`tos (pentru sasto), respectiv de voios (pentru vesto). Cu alte cuvinte, dac` omul este sasto \ntreg, poate fi [i s`n`tos, iar dac` este vesto liber, atunci el poate fi [i vesel, ca \n formula de salut practicat` ast`zi, ce conserv` doar sensurile evoluate ( s`n`to[i-voio[i ) [i nu pe cele de baz` ( \ntregi [i liberi ). Dar \n [coal`, ce s` facem [i ce nu? - n niciun caz, copilul rrom nu trebuie ofensat, lovit, jignit, c`ci de a doua zi p`rin]ii nu \l vor mai l`sa la gr`dini]` sau la [coal`. - Nu este voie s` \ntrebi un copil rrom dac` a mâncat sau ce a mâncat. P`rin]ii nu \l vor mai l`sa la [coal`. Chiar [i la vârste mai mari, la studen]i, \ntr-o situa]ie, de exemplu, când studentul care nu se sim]ea bine a fost \ntrebat de profesor dac` a mâncat ceva sau dac` a b`ut sau nu ap`, lezarea prin aceste \ntreb`ri a fost \ntr-atât de mare, \ncât studentul a p`r`sit facultatea, iar explica]ia a dat-o profesorului dup` mai mul]i ani. - O situa]ie similar`, tot la vârsta studen]iei, s-a produs când un student avea de parcurs, la limba rromani, un text despre Capra cu trei iezi. n acel moment s-a deschis o frustrare din copil`rie, cu care se confrunt` copiii rromi, când, \n batjocur`, sunt \ntreba]i de gajei, cu ostenta]ie - ca prob` a cunoa[terii limbii române - dac` [tiu sau nu aceast` poveste. - Manifesta]i r`bdare fa]` de \ntârzierea dovedit` de unii copii rromi \n a v` r`spunde la \ntreb`ri, c`ci, de multe ori, ace[tia au nevoie de un oarecare timp pentru a-[i traduce \n minte cerin]a, \n limba matern`, [i pentru a preg`ti un r`spuns \n cealalt` limb`. - Barierele lingvistice frâneaz`, de cele mai multe ori, participarea copiilor la procesul didactic. Un copil rrom a vrut s` spun` ce vede \n imagine, la litera -i- (era un iepure) [i a spus, \n rromani, shoshoi, iar \nv`]`toarea l-a apostrofat, spunându-i: Taci, c` acolo nu este [o[on, \nc` nu am f`cut litera [! O minim` informare asupra lexicului limbii rromani va scuti educatoarea ori \nv`]`toarea de astfel de situa]ii caraghioase [i de demersuri nepotrivite din perspectiv` didactic`. - Evita]i s` mângâia]i pe cre[tet un copil rrom, folosi]i vocea pentru a[a ceva, c`ci, \n unele comunit`]i, se consider` c` a]i vrut s`-i fura]i norocul copilului! 67

69 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) - Nu a[tepta]i ca familia s` \i poat` ajuta prea mult acas` la lec]ii, pentru c`, uneori, [i \n situa]iile \n care familia dore[te s` fac` acest lucru, nivelul de cunoa[tere de c`tre p`rin]i a limbii de lucru din [coal` este destul de sc`zut, pentru a putea face fa]` cerin]elor. O situa]ie similar` a fost relatat`, de exemplu, de c`tre doamna Miranda Voulasranta din Finlanda, care, mergând la [coal` \n clasa \ntâi, [i-a dat seama c` nivelul s`u de cunoa[tere a limbii finlandeze era extrem de coborât, redus la situa]ii cotidine, limitate, de[i p`rin]ii s`i, rromi, au vorbit acas` finlandez`, pentru a nu avea probleme de \n]elegere la [coal`, unde, de fapt, a \ntâlnit un alt registru al limbii finlandeze. - Nu a[tepta]i ca doar familia s`-i \nve]e pe unii copii s` fie cura]i, s` se spele! O \nv`]`toare - care a fost \ntrebat` de un inspector despre care dumneaei nu [tia c` este rrom, de ce ]ine, \n plin` iarn`, ferestrele deschise, fiind \n sala de clas` extrem de frig a spus: Put, domnule inspector, ]iganii `[tia, de nu mai pot respira aici!. Sfatul dat de inspectorul rrom a fost ca s` procedeze a[a cum \nv`]`toarea lui a f`cut, pe vremuri, cu elevii clasei \n care el \nv`]a, adic` le-a ar`tat cum trebuie s` ne sp`lam, care sunt s`punelul, prosopelul, lighenu[ul [i cum s` ne \ntrecem, acas`, \ntre fra]i, care s` fie primul la sp`lat! nv`]`toarea a recunoscut faptul c` nu a procedat \nc` a[a cu elevii s`i. Culegem, uneori, ce sem`n`m! - Exploata]i dorin]a unor copiii rromi de fi valoriza]i, de a fi observa]i, profita]i de voluntarismul acestora pentru unele \ns`rcin`ri, de a r`spunde de unele activit`]i, oferindu-le \ncredere, l`udându-i pentru faptele lor bune [i pentru realizarea sarcinilor \ncredin]ate. - Nu v` sim]i]i jigni]i/jignite ca educatori/educatoare, \nv`]`tori, profesori etc. dac` un copil v` va numi tanti sau nene, c`ci aici avem de-a face cu un transfer de respect comunitar, unde persoanele \n vârst` sunt considerate bibi m`tu[` [i kak unchi ori mami bunic` sau papos bunic! A se vedea c` [i la alte etnii, de ex., la maghiari, se practic` la gr`dini]` [i la clasele mici ca elevii s` spun` néni - tanti - [i bácsi nenea. - Pentru radiografierea identit`]ii etnice a copiilor, nu \i \ntreba]i pe ei, discuta]i cu mamele, cu p`rin]ii, \n mod individual, explica]i-le contextul nou de asumare deschis` a identit`]ii, a m`surilor pentru cre[terea stimei de sine, a necesit`]ii deconstruirii stigmei de sine etc. Desigur, acestea sunt doar câteva chei oferite de noi. Dumneavoastr` cunoa[te]i [i pute]i cunoa[te [i mai multe \n munca de zi cu zi cu copiii rromi [i cu familiile acestora. 68

70 Capitolul 4 f. Cum s` lucreze educatoarele [i educatorii cu pre[colarii/elevii [i p`rin]ii rromi? Ne referim aici doar la educatori, c`ci ei sunt primii care au primul contact cu familiile rrome. n lucrarea Vasile Ionescu, Gheorghe Sar`u, Filip Stanciu 2004, Ghid de practici pozitive pentru educa]ia copiilor rromi (Centrul romilor pentru Interven]ie Social` [i Studii Romani CRISS, Bucure[ti: Artprint, 112 p.; contribu]ia autorilor: Vasile Ionescu: cap. II, Gheorghe Sar`u: cap. III, IV [i V, Filip Stanciu: cap. I, III), ap`rut` \ntr-un proiect comun cu Agen]ia pentru Monitorizarea Presei Ca]avencu [i MECT, la pa[ii de urmat de c`tre educatoare [i educatori \n activitatea acestora diurn` cu pre[colarii rromi [i cu p`rin]ii acestora, prezentam, la p , mai multe modalit`]i de lucru cu pre[colarii rromi [i cu p`rin]ii acestora (\n Anexa 11), care v` pot fi de ajutor \n activitatea de mediator [colar [i de cadru didactic, la clasele sau grupele cu copii rromi. 69

71

72 Capitolul 5 V. Istoria rromilor. Repere istorice [i culturale Autor: Gheorghe Sar`u a. Informa]ii generale. Ce [tim, ce nu [tim? *Limba rromani limb` indo-european`, din ramura indo-iranian`, grupul «indic», «sanscritic», \ncadrat` de mai mul]i cercet`tori \n subgrupul indic de Nord Vest/Nord, al`turi de idiomurile panjabi de Vest (= lahnda), - panjabi (de Est), sindhi, dup` al]i autori - al`turi de kashmiri, nepali - - (= pahari de Est) sau chiar \n contextul limbilor din subgrupul indic dard(ic) ori din subgrupul indic pahari (ramifica]iile pahari de Vest [i cea central` ).Dup` num`rul de vorbitori, limba rromani este una din principalele 27 limbi neoindo-ariene (denumite [i: indice moderne, neo-indice, indo-ariene moderne ). mpreun` cu alte trei limbi - singhalez`, kohistani - - [i maldivian` limba rromani se afl` \n situa]ia aparte de a nu mai fi vorbit` ast`zi pe teritoriul subcontinentului indian, ci \n afara lui. Limba rromani se caracterizat` prin fondul s`u lexical de baz` mo[tenit din limbile indo-ariene vechi [i prin apropierea ei tipologic` de limbile indo-ariene medii [i noi. Ea se prezint` sub forma unui num`r de dialecte ce se deosebesc \ntre ele nu atât prin structura gramatical` (care, prin natura ei conservatoare [i pu]in penetrabil`, s-a p`strat aproape intact` \n toate dialectele rrome!), ci prin nuan]`rile sesizate la nivelul componentelor lexicale. Este de remarcat [i faptul c`, prin izolarea sa timpurie de limbile indiene medii [i de cele neo-indiene, la \nceputul sau la mijlocul mil. I d.h., limba rromani are un pronun]at caracter sintetic, spre deosebire de celelalte limbi indiene moderne caracterizate printr-un analitism pregnant. ntre 40-65% dintre rromii lumii vorbesc \nc` limba rromani. n România, conform unei statistici a Ministerului \nv`]`mântului din anul 1991, 62,7% dintre elevii rromi care frecventau [coala \n acel moment vorbeau limba rromani. *Num`rul rromilor: Nu este cunoscut cu exactitate. n Europa, potrivit aprecierilor f`cute de rromi, ar exista \ntre 7-9 milioane, din care 80% tr`iesc \n ]`rile fost comuniste [i \n Turcia. Dac` se ia \n calcul opinia c` \n Turcia ar 71

73 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) exista \ntre 3-5 milioane rromi, atunci ar fi credibil` estimarea c` \n Europa ar tr`i cca mil. rromi. Dar, [i \n cazul \n care am ignora aceast` opinie, ad`ugând la cele 7-9 milioane de rromi europeni [i num`rul rromilor din America (America Latin`, SUA, Canada), din nordul Africii, din Asia [i Australia, atunci num`rul rromilor ar fi cel vehiculat de cei mai optimi[ti cercet`tori, care vorbesc de existen]a a milioane de rromi \n \ntreaga lume. *Mai exist` rromi \n India de azi? Categoric, nu! Odat` cu exodul «proto-romilor» din India, la \nceputul mil. al II-lea d. H., nu se mai poate vorbi de existen]a \n continuare a unui idiom care s` fi p`strat intacte tr`s`turile limbii vechi vorbite la vremea aceea de partea de popula]ie indian` r`mas` \n matca indian` [i nici de «proto-romi» - popula]ia indian` rupt` de contextul lingvistic [i geografic indian. Oricât ar fi de tenta]i c`l`torii de azi \n India s` constate «izbitoare» asem`n`ri dintre anumite grupuri indiene [i rromii cunoscu]i de ei \n afara Indiei ori o a[a-zis` incredibil` «identitate» lexical`, lucrurile sunt clare: purt`torii unei aceleia[i limbi care pleac` dintr-un spa]iu geografic [i lingvistic \[i \mbog`]esc/altereaz` limba, iar ceilal]i vorbitori ai aceleia[i limbi r`ma[i \n spa]iul geo-lingvistic de ba[tin` - \[i vor \mbog`]i/altera limba prin contactele cu vorbitorii altor limbi [i \n urma unor evolu]ii lingvistice fire[ti. *Câte dialecte rrome exist` \n lume? Exist` trei mari straturi dialectale de evolu]ie, S I, care reune[te, \n general, dialectele vechi rrome din Balcani - sudul Dun`rii (Turcia, Grecia, Albania, Bulgaria dar [i dialectele carpatic, spoitoresc [i urs`resc de la noi, dialectul carpatic din Cehia [i Slovacia, rromii din Abruzzi, cei din Finlanda [i dialectele sinto-manush, unele dialecte din ex-iugoslavia), S II (dialectele vorbite de rromii cergari din Muntenegru, Bosnia, nordul Albaniei de rromii gurbe]i din Serbia, de rromii geamba[i din Macedonia, România etc., de rromii ficiri [i filipigii din Grecia etc. [i S III (reprezentat de dialectul rromilor c`ld`rari cei mai \ntâlni]i \n lume -, de dialectul rromilor lovari (Ungaria, Scandinavia, SUA etc.). Rromii din Spania [i Anglia au pierdut limba. *Câte dialecte rrome se vorbesc \n România? Patru dialecte, trei din ele urs`resc, spoitoresc [i carpatic sunt \ncadrate Stratului I de evolu]ie, iar dialectul c`ld`r`resc Stratului III de evolu]ie. Toate, având o structur` morfologic` identic`, permit comprehensiunea, singurele diferen]e ne\nsemnate se remarc` la nivelul alter`rilor fonetice [i la cel lexical (prin \mprumuturi lexicale din limbi locale de contact, care, oricum, sunt surclasate de cele din lexicul interna]ional, modern). 72

74 Capitolul 5 b. Primul, prima, primii, primele \n lume *Exodul proto-rromilor din spa]iul indian: la sfâr[itul mil. I d. H. \nceputul mil. al II-lea. Dup` ultimele cercet`ri, \ntreprinse de profesorii parizieni Eric Meyer [i Marcel Courthiade, proto-rromii ar fi originari din bogatul ora[ la vremea aceea Kannauj (situat \n statul Uttar Pradesh, \n partea central` de nord a Indiei, la 82 km nord-vest de Kanpur - - Cawnpore), f`cându-se o leg`tur` direct` \ntre exodul proto-romilor [i expedi]iile militare efectuate \n India de r`zboinicul Mahmoud Ghazni cel cumplit. ntr-un fragment din Kitab al-yamini (Cartea Yaminilor) a cronicarului Al - 'Utbi ( ) se arat` c` \n iarna , un n`v`litor venit din Ghazni (ast`zi \n Afganistan) a organizat o invazie \n Kannauj pentru a captura popula]ia [i a o vinde ca sclavi. La 21 decembrie 1018, el captureaz` toat` popula]ia, boga]i [i s`raci, blonzi [i negri pe care-i va vinde ca familii \ntregi la Ghazni (men]iune \n textul lui Al-'Utbi). Pe de alt` parte, Khorassanul [i Irakul, precum [i o regiune numit` Mawarau-n Nahr erau \n]esate de aceast` popula]ie (men]iune \n \n textul lui Al-'Utbi). La \nceputul secolului al XI-lea, Kannauj (\n antichitate Kannakubja), - situat nu departe de Lakhnau (\n englez` - Lucknow) [i Agra, - era capitala intelectual` a Indiei de nord. *Prima men]iune referitoare la rromi: \n imperiul Bizantin, la anul 1068 d. H., \n manuscrisul unui c`lug`r gruzin despre via]a Sf. Gheorghe (un episcop de Constantinopol, unul dintre cei 5 sfin]i omonimi) sunt men]iona]i, prin cuvântul «athinganoi», membrii unei secte eretice (deci nu [tim cu siguran]` dac` se f`cea referire la rromi!), ce se remarcaser` ca vr`jitori, prin anul 1054 d. H., [i la curtea \mp`ratului Constantin IX Monomahul ( ). *Primele consemn`ri \n scris: 13 expresii rrome (\n fapt, 17) consemnate de Andrew Borde, \n anul 1547 \n Anglia. *Prima constatare a originii indiene a rromilor: Este f`cut` de teologul ungur Stefan Vali/István Vályi \n perioada studiilor sale \n Olanda ( ), dar despre care se scrie abia \n anul 1776, \ntr-o revist` vienez` a maghiarilor, publicat` \n limba german`. *Primul cercet`tor care a reconstituit drumul parcurs de rromi din India [i pân` \n Europa: \ntre , slavistul vienez Fr. Miklosich a identificat \n mostre de folclor din diferite ]`ri o configura]ie identic` a 73

75 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) lexicului (elemente indiene, afgane, persane, armene[ti, turce[ti, grece[ti, sud-slave, române[ti etc.). *Primul Congres Interna]ional al rromilor: Londra, 8 aprilie Au fost adoptate: imnul rromilor, Gelem, gelem, [i steagul rromilor (dreptungiular, cu jum`tatea superioar` albastr`, cea inferioar` verde, iar \n centru cu o roat` de culoare ro[ie, \n realitate chakra = roata universului, care are, \n fapt, 16 spi]e). *Prima grafie oficial` a limbii rromani: adoptat` la 7 aprilie 1990 \n cadrul celui de-al patrulea Congres interna]ional al rromilor (Var[ovia), având la baz` rezultatele Comisiei pentru standardizarea limbii rromani, \ntrunit` \n zilele de 5 [i 6 aprilie 1990, la Jadwisin Serock (Polonia). c. Primul, prima, primii, primele \n România *Prima men]ionare a rromilor \n spa]iul geografic românesc: 3 octombrie 1385 \n documentul semnat de Dan Vod` (fratele lui Mircea cel B`trân), prin care se reconfirma M`n`stirii Tismana (jud. Gorj) o danie anterioar` constituit` din 40 s`la[e de a]igani, ce fusese f`cut`, ini]ial, M`n`stirii Vodi]a (jud. Mehedin]i) de unchiul domnitorului - Vladislav Vod`. *Primul domnitor rrom din istoria României: \ntre 24 aprilie 1595/4 mai 1595, pân` \n 3/13 decembrie 1595, Moldova este condus` de domnitorul rrom R`zvan Vod`. n noaptea de 25 aprilie/5 mai 1595, R`zvan Vod` l-a declarat tr`d`tor pe Aron Vod` [i l-a arestat la Ia[i. La 4/14 decembrie 1595, R`zvan Vod` este prins, \n \ncercarea sa de a fugi \n Transilvania, [i predat urm`ritorilor \n 4 decembrie 1595, c\nd noul domnitor, Ieremia Movil`, a poruncit ca R`zvan Vod` s` fie pus \n fiare, la Suceava, s` i se taie nasul [i s` fie tras \n ]eap`. 74

76 Capitolul 5 *Prima culegere bilingv` de folclor rrom \n România: 1878, (Bucure[ti, autor: Barbu Constantinescu, Probe de limba [i literatura ]iganilor din Rom\nia), \n anul 1994, Editura Kriterion publicând o alt` culegere bilingv`, realizat` de Petre Copoiu, din folclorul rromilor spoitori. Aceea[i Editur`, a republicat, \n anul 2000, \n Colec]ia «Biblioteca rromani», lucrarea lui Barbu Constantinescu din anul *Primele deport`ri ale rromilor \n Transnistria: \ncepând din 31 mai Inspectoratul General al Jandarmeriei transmite adresa nr /30 mai 1942 Inspectoratelor de Jandarmi din Bucure[ti, Chi[in`u [i Transnistria, con]inând ultimele indica]ii privind preluarea ]iganilor nomazi [i evacuarea lor \n Transnistria. A doua zi, I.G.J., \n scrisoarea nr /31 mai 1942, raporteaz` Ministerului Afacerilor Interne c` Inspectoratul General al Jandarmeriei a transmis tuturor forma]iunilor sale din subordine ordinele necesare pentru executarea opera]iilor de evacuare a ]iganilor nomazi de pe \ntreg cuprinsul ]`rii \n Transnistria / / Pentru executarea evacu`rii ]iganilor nenomazi, problema este l`sat` \n suspensie pân` la primirea ordinului. n baza adresei Ministerului Afacerilor Externe, nr /17 mai 1942, transmis` Inspectoratului General al Jandarmeriei, se cerea ca, \ntr-o singur` zi, \n data de de 31 mai 1942, s` se efectueze recens`mântul rromilor nomazi (c`ld`rari, lingurari etc.) [i stabili ([i anume acei care, de[i nenomazi, sunt condamna]i recidivi[ti sau nu au mijloace de existen]` sau ocupa]ie precis` din care s` tr`iasc` \n mod cinstit prin munc` [i deci constituie o povar` [i un pericol pentru ordinea public` ). Data de 31 mai 1942 marcheaz`, efectiv, \nceputul deport`rii rromilor nomazi din România \n Transnistria. Pe de alt` parte, la 3 noiembrie 1831 s-a \ncercat pentru prima oar` deportarea rromilor din spa]iul românesc, când Vornicia Dinl`untru a \nceput deportarea neto]ilor din Principatul }`rii Române[ti \n Turcia, ac]iunea soldându-se cu un insucces, datorit` opozi]iei pa[alelor turce de la sudul Dun`rii. *Primii reprezentan]i ai rromilor \n Parlamentul României: Frontul Salv`rii Na]ionale a inclus, la 5 ian. 1990, trei parlamentari rromi : Ion Cioab`, Somantz Petre, Nicolae Bobu. Somantz Petre se retrage [i, pân` la alegerile din 20 mai 1990, este \nlocuit de Octavian Stoica. *Primii deputa]i rromi \n Parlamentul României: 1990, economistul Gheorghe R`ducanu ( ), M`d`lin Voicu ( ), Nicolae P`un (din 1996 [i \n prezent 2007). 75

77 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) *Primele forma]iuni politice ale rromilor din România, dup` 1989: Apar \n anul 1990, anume: Uniunea Democrat` a rromilor din România, Societatea rromilor din Bucure[ti (condus` de Ion Onoriu). n 1992, prin autodesfiin]area UDR [i transformarea Societ`]ii rromilor din Bucure[ti, apare Partida rromilor, condus` de Ion Onoriu, Gheorghe R`ducanu [i Gheorghe Ivan. *Primele publica]ii ale rromilor: Apar \n anul 1990: «O glaso `l rromengo» (Timi[oara), «Aven Amentza» (Bucure[ti), «{atra liber`» (Slobozia), «Neo drom» [i «Divano romano» (Sibiu), «Nicovala» (Deva), «An gre» [.a. n anul 1992, apare [i «Asul de trefl`», publica]ie a Partidei Romilor. *Primele organiza]ii rrome: Federa]ia Etnic` a Romilor (1990), «Chakra» (Tg. Mure[, 1991), «Aven Amentza» (Bucure[ti, 1991) [.a. *Primul dic]ionar rrom - român din România: 30 aprilie 1992, la Editura Kriterion (Bucure[ti, autor: Gheorghe Sar`u). *Prima colec]ie «Biblioteca rromani» \n România: , la Editura Kriterion (Bucure[ti Cluj Napoca, ini]iator [i \ngrijitor colec]ie: Gheorghe Sar`u). *Primul act normativ al Guvernului Român privind rromii: La 25 aprilie 2001 s-a emis H.G. nr. 430/2001 privind \mbun`t`]irea situa]iei romilor, act normativ reactualizat prin H. G. 522/aprilie 2006 [i \n *Prima reglementare privind activitatea mediatorului sanitar rrom: la 25 iulie Men]ionarea datei reprezint` ziua când organiza]ia Romani CRISS solicit`, prin scrisoarea nr. 33 / , Ministerului Muncii [i Solidarit`]ii Sociale includerea \n COR = Clasificarea Ocupa]iilor din România a acestei ocupa]ii. Direc]ia general` for]` de munc` r`spunde, \n scrisoarea nr. 1077/ , c` Ocupa]ia va fi introdus` la Grupa de baz` 5139 Lucr`tori \n serviciu pentru popula]ie, codul / /, director general: Lauren]iu Ungureanu. Astfel, avându-se la baz` programele [i demersurile organiza]iei Romani Criss, ale tinerei activiste sociale rrome Mariana Buceanu, profesia de mediator sanitar rrom este \nscris` \n COR, cu nr /2001. Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei emite Ordinul nr. 619/14 august 2002 pentru aprobarea func]ion`rii ocupa]iei de mediator sanitar [i a Normelor tehnice privind 76

78 Capitolul 5 organizarea, func]ionarea [i finan]area activit`]ii mediatorilor sanitari \n anul 2002 (publicat [i \n M. Of. nr. 655/3 sep. 2002). *Prima celebrare oficial` a Zilei rromilor \n România: 8 aprilie 2006, ca S`rb`toare a etniei rromilor din România, adoptat` de Parlamentul României, la ini]iativa deputatului rromilor, Nicolae P`un, prin Legea nr. 66/22 martie *Prima s`rb`torire a Zilei Florarilor: 28 mai La ini]iativa Asocia]iei Florarilor din Bucure[ti avându-l ca pre[edinte pe domnul Florin Georgescu, fiul flor`resei Bambina s-a serbat, pentru prima dat` \n România, la data de 28 mai 2006, Ziua Florarilor, \n Parcul Plumbuita din Sectorul 2 Bucure[ti. De remarcat [i faptul c`, \ntr-o zi apropriat` calendaristic - 31 mai , Gheorghe Niculescu, zis Gogu Floraru, proprietarul Flor`riei La doi trandafiri (din Pia]a Sf. Anton, nr. 10 din Bucure[ti), dup` demisia lui G. A. L`z`rescu - L`zuric`, la 29 mai 1934, devine pre[edintele Asocia]iei Uniunea General` a Romilor din România. *Prima carte de m`rturii ale rromilor supravie]uitori ai deport`rilor la Bug, \n Transnistria: 5 octombrie 2006 (Lacrimi rrome, Bucure[ti, Ro Media, Finan]ator: UNICEF, autoare: Lumini]a Mihai-Cioab`). d. Primul, prima, primii, primele \n \nv`]`mântul pentru rromi *Prima m`sur` organizatoric` privind \nv`]`mântul pentru rromi: \ncadrarea primei inspectoare rrome \n Ministerul nv`]`mântului, \n anul 1990 (profesoara Ina Radu). *Prima statistic` a Ministerului \nv`]`mântului, dup` 1989, privind participarea [colar` a rromilor: \n anul 1990, realizat` de inspectoarea rrom` Ina Radu. *Primele ini]iative privind formarea de cadre didactice rrome: \n anul [colar 1990/1991, se \nfiin]eaz` 3 clase de «\nv`]`tori rromi» (\n total: 55 elevi rromi), la {colile Normale (Liceele Pedagogice) din Bucure[ti, Bac`u [i Tg. Mure[. *Prima form` de studiere a limba rromani: la cele 3 clase de «\nv`]`tori rromi», câte 3 ore/s`pt`mân` (\n anul [c. 1990/1991), din septembrie Dar, la 16 octombrie 1990, absolventul rrom de liceu [i a 77

79 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) trei ani ai facult`]ii de drept \n perioada comunist`, Vasile Ion din Caracal, organizeaz`, \n propria cas`, dou` clase de recuperare [colar` pentru copii [i adolescen]i rromi, cu predare \n limba rromani. Similar, deschide [i dou` grupe de gr`dini]`, \n limba rromani. *Primii profesori de limba rromani la clasele de «\nv`]`tori rromi»: Ina Radu (Bucure[ti), Modovanu Gheorghe (Tg. Mure[) [i Mihai Merfea (Bac`u) - \n anul [c. 1990/1991. *Prima program` de limba rromani: pentru clasele de «\nv`]`torii rromi» ale Liceelor Pedagogice (autor: Gheorghe Sar`u, nr /16 oct. 1992). *Primele [coli \n care s-au introdus ore de limba rromani la nivelul cl. I IV: \n anul [c. 1992/1993, la Bobe[ti (Glina, jud. Ilfov), Sântana (Arad) [i {c. ROMROM, arondat` {c. Nr. 6 Caracal) jud. Olt). *Primii profesori de limba rromani la nivelul claselor I - IV: \n anul [colar 1992/1993: Carmen State (Bobe[ti Glina, Ilfov), Doro] Corneliu (Sântana, Arad) [i Ion Vasile (Caracal, Olt). *Primele locuri distincte acordate pe criteriul discrimin`rii pozitive la admiterea tinerilor rromi \n facult`]i: \n anul universitar 1992/1993, 10 locuri la asisten]` social`, la Universitatea din Bucure[ti (Ministru: Mihai Golu, ini]iativ`: Elena Zamfir, Vasile Burtea, Ion Alua[). *Primul curs de limba rromani la nivel universitar: la 20 octombrie 1992, Gheorghe Sar`u ini]iaz` [i ]ine la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine Universitatea din Bucure[ti, primul curs op]ional de limba rromani, derulat \ntre anii *Prima program` general` de limba rromani: pentru clasele I a XIII-a (autor: Gheorghe Sar`u, nr /1994). *Primul manual de limba rromani: Manualul Limba rromani, destinat elevilor de la clasele de «\nv`]`torii rromi» ale Liceelor Pedagogice (autor: Gheorghe Sar`u, Editura Didactic` [i Pedagogic`, R. A., 1994). *Primul manual de literatur` rromani: Manualul Culegere de texte \n limba ]ig`neasc`, destinat claselor II-IV (autor: Gheorghe Sar`u, Editura Didactic` [i Pedagogic`, R. A., 1995, \n realitate: ap`rut \n 1996). *Primul manual de comunicare \n limba rromani, destinat anului I de studiu: 1997, Vak`rimata. Manual destinat anului I de studiu (autori: Gheorghe Sar`u, Camelia St`nescu, Mihaela Z`treanu, Editura Didactic` [i Pedagogic`, R. A.). *Prima aritmetic` \n limba rromani: 1997 (ini]iativ` [i autori: Ion Ionel [i Mariana Costin; finan]ator: Liga Pro Europa, Tg. Mure[), \n variante: rromani - român`, rromani - maghiar`). 78

80 Capitolul 5 *Prima sec]ie de limba rromani la nivel universitar: \n anul universitar 1997/1998, ca sec]ie B. indianistic` (hindi - rromani), cu 10 locuri acordate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u, sprijin: Partida Romilor [i Aven Amentza). Prima promo]ie: *Prima sec]ie de limba rromani de sine st`t`toare, la nivel universitar: \n anul universitar 1998/1999, ca sec]ie B. limba [i literatura rromani, cu 10 locuri acordate de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u). *Primul seminar de identificare a cadrelor didactice rrome [i a poten]ialelor cadre didactice rrome: 29 mai - 1 iunie 1999 (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u [i Simonea Botea-Lupu (FSD Bucure[ti). *Primul Curs de formare a cadrelor didactice nerrome care lucreaz` cu copii [i elevi rromi: Craiova, iunie 1999 (ini]iativ`: Mamina Miralena de la organiza]ia Salva]i Copiii, \n colaborare cu DG LM [i ISJ-uri). *Primul Curs de var` de limba [i metodica pred`rii limbii rromani: Satu Mare, 19 iulie - 9 august 1999 (edi]ia I, 65 participan]i, ini]iativ`: Gheorghe Sar`u, finan]are: Guvernul României - DPMN). *Primul Program de recuperare [colar` de dup` 1990 legiferat de Minister: sept martie 2002, Programul A doua [ans` ini]iat de FSD Bucure[ti - CEDU 2000+, \n parteneriat cu M. E. N. *Prima tab`r` de var` pentru elevii rromi: \n vara anului 1999 (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u, finan]ator: Ministerul). *Primii inspectori pentru [colarizarea rromilor: 1999 (numiri \ntre lunile martie - iulie 1999 [i \ntre iulie - dec. 1999, respectiv, la \nceputul anului 2000), conform Ordinului MEN nr. 3363/ , ini]ial, cu termen limit` de aplicare \n ziua de 1 iulie *Primul seminar de lucru al inspectorilor pentru [colarizarea rromilor: octombrie 1999 (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u [i Maria Koreck PER Tg. Mure[). *Prima fi[` de lucru a inspectorilor pentru [colarizarea rromilor: elaborat` \ntre octombrie 1999, la Tg. Mure[, la primul seminar de lucru al inspectorilor pentru [colarizarea rromilor. *Primul Buletin electronic informativ privind [colarizarea rromilor : nr. 1/12 octombrie 1999 (ini]iativ` [i autor: Gheorghe Sar`u). 19 numere ap`rute \ntre Alte 8 numere publicate \ntre n anul 2011, s-a ajuns la num`rul 49. *Prima program` de istoria [i tradi]iile rromilor: 1999, Ministerul Educa]iei Na]ionale, autor: Liviu Cern`ianu). 79

81 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) *Prima olimpiad` (neoficial`) de limba rromani: 2000, Br`ila (ini]iativ`: prof. Ion Ionel). *Prima fi[` de lucru a mediatorilor [colari rromi: 17 martie 2000, Tulcea (ini]iativ`: Mariana Buceanu Romani Criss, Gheorghe Sar`u M. Ed. C.), \n cadrul celui de-al doilea seminar de lucru al inspectorilor pentru [colarizarea rromilor. *Prima [coal` de var` de metodica pred`rii limbii [i literaturii rromani: iulie 2000, Sinaia ini]iativ`: Alexandru Cri[an - Monica Dvorschi (CEDU 2000+) [i Gheorghe Sar`u (M. Ed.C.). *Primul curs la \nv`]`mântul deschis la distan]` de formare a cadrelor didactice rrome: \n anul universitar 2000/2001, la Universitatea din Bucure[ti, Departamentul IDD CREDIS, sec]ia institutori profesori de limba rromani (ini]iativ`: Gheorghe Sarau - M. E.N., Alexandru Cri[an CEDU [i Bogdan Logof`tu CREDIS). Prima promo]ie: *Primele abecedare rrome: n ordinea apari]iei: 1. Abecedarul de Mure[ (finan]ator: CRCR Cluj Napoca, autoare: Paula Mailat, Olga M`rcu[, Mirena Cionca), 2. Abecedarul de Bucure[ti (finan]ator: CEDU [i SLO Olanda, autoare: Mihaela Z`treanu). n 2003 apare primul abecedar, ca manual de alfabetizare pentru tineri [i adul]i (finan]ator: Reprezentan]a UNICEF, Ed. Vanemonde, autori: Camelia St`nescu [i Gheorghe Sar`u). Ulterior, \n 2005, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii finan]eaz` alte dou` abecedare, publicate de Ed. Sigma (autori: Camelia St`nescu [i Gheorghe Sar`u) [i ES Print (autoare: Olga M`rcu[). *Primul dic]ionar român rom: 2001 (Editura Vanemonde, finan]ator: Reprezentan]a UNICEF, autori: Gheorghe Sar`u [i absolven]ii primei promo]ii a sec]iei de limba rromani, Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine Bucure[ti). *Prima olimpiad` (oficial`) de limba rromani: 2001, Bac`u (organizatori: insp. Gheorghe Sar`u [i insp. Anghel N`stase). *Primele locuri distincte acordate elevilor rromi la admiterea \n cl. a IX-a a liceelor, alte licee decât cele pedagogice: iunie 2001, prin Ordinul MEN, emis \n sept. 2000, de ministrul Andrei Marga. *Prima [coal` de var` de istoria [i tradi]iile rromilor: 1-15 septembrie 2002, Br`ila (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u). *Primul Program educa]ional PHARE pentru rromi: debutul oficial \n septembrie 2002, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`: DG P). *Primul curs de formare a mediatorilor [colari rromi: \n cadrul Programului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate, cu focalizare pe rromi, valul I (10 jude]e: Arad, Bucure[ti sect. 5, Buz`u, C`l`ra[i, Cluj, Dâmbovi]a, Gala]i, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui). Emiterea, \n 80

82 Capitolul , a unei noi fi[e de lucru pentru mediatorii [colari [i \nscrierea ei \n COR = Clasificarea Ocupa]iilor din România (v. {i HG 721/14 mai 2004), unde profesia de mediator [colar figureaz` cu codul Ocupa]ia face parte din Subgrupa major` 33 \nv`]`tori [i asimila]i, dar se \ncadreaz` efectiv \n Grupa minor` 334 Alt personal \n \nv`]`mânt; Grupa de baz`: 3340 Personal \n \nv`]`mânt neclasificat \n grupele anterioare. *Primul manual (auxiliar) de istoria [i tradi]iile rromilor: 2003, Editura Ro Media, finan]ator: Reprezentan]a UNICEF, autori: Petre Petcu], Mariana Sandu, Delia Grigore (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u). Primul manual (oficial) de istoria [i tradi]iile rromilor: 2005, Ed. Sigma. Finan]ator: M. Ed.C. (aceia[i autori). *Prima clas` oficial` cu predarea integral` \n limba rromani: \n anul [colar 2003/2004, la [coala nr. 12 Lugoj (M`guri, jud. Timi[), ca ini]iativa dir. Mihai Moldovanu. *Prima gr`dini]` cu metode de predare bilingv` (rromani român`): \n anul [colar 2004/2005, la {coala S`rule[ti (jud. C`l`ra[i), ini]iativ`: Delia Grigore - Organiza]ia Amare Rromentza [i UNICEF. *Prima reglementare a Ministerului privind interzicerea segreg`rilor copiilor \n \nv`]`mânt: \n , prin emiterea Notific`rii nr *Primul set de manuale alternative pentru limba rromani destinat claselor I-IV: Finan]ator: M. Ed.C. (Ed. Sigma - anii I IV, autor: Gheorghe Sar`u [i Camelia St`nescu (colab. la an II), ES Print - anul II (autoare: Olga M`rcu[), EDP, R.A. anul IV (autori: Elena Nuic`, Stoica Mantu, Ionica Duroi). *Primul manual de liceu pentru limba [i literatura rromani: Finan]ator: M. Ed.C. (Ed. Sigma, autor: Gheorghe Sar`u). *Primele manuale ( ghiduri ) pentru elevii [i profesorii de la A doua [ans` (inclusiv pentru limba rromani): au ap`rut \n anul 2006, \n contextul Programului educa]ional PHARE. *Prima sec]ie de limba rromani, ca sec]ie A: \n anul universitar 2005/2006, ca sec]ie A. limba [i literatura rromani, cu 20 locuri acordate de Universitatea din Bucure[ti [i de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii (ini]iativ`: Gheorghe Sar`u, Delia Grigore, decan Alexandra Cornilescu). *Prima Metodologie de recuperare [colar` {ansa a doua adoptat` de Minister pentru toate nivelele (I-IV, V-X): 6 octombrie 2005, testarea acesteia s-a f`cut \n anul [colar 2005/2006, \n cadrul megaprogramului educa]ional PHARE, s-a continuat \n anul [c. 2006/2007, pentru monitorizare, [i se deruleaz` [i \n prezent. 81

83 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) *Primul curs - examen pentru formatorii na]ionali \n rromanipen educa]ional: \n vara anului 2006, 150 cadre didactice rrome [i nerrome formate/examinate/atestate. *Prima Notificare privind derularea unor activit`]i specifice [colariz`rii rromilor: Notificarea nr /25 octombrie 2006, ini]iativ`: Gheorghe Sar`u. *Prima Notificare privind Calendarul rromilor (cu destina]ie [colar`): Notificarea nr /13 noiembrie 2006, realizat de Gheorghe Sar`u. e. Personalit`]i rrome din spa]iul geografic românesc n diferite lucr`ri din str`in`tate, sunt men]ionate mai multe personalit`]i ca f`când parte din etnia rromilor, precum: actorii Charlie Chaplin, Michael Caine, Bob Hoskins [i Yul Brinner, actri]ele Rita Hayworth [i Ava Gardner, sportivul Eric Cantona, interpret de jazz Jean-Baptiste Reinhardt Django, dansatorul [i coregraful Joaquin Cortes, Gipsy Kings [.a. Dup` cum se [tie, de-a lungul vremii, au activat \n context românesc, o serie de personalit`]i ale vie]ii istorice, sociale, [tiin]ifice, culturale [i artistice din rândul rromilor, ca de pild`: domnitorul {tefan R`zvan, scriitorul Gheorghe L`zuric`-L`zureanu, actorul {tefan B`nic`, violoni[tii Grigora[ Dinicu, Ion Voicu, {tefan Ruha, vesti]i l`utari [i instrumenti[ti, ca Barbu L`utaru [Vasile Barbu], Petre Cre]ul Solcan, Cristache Ciolac, George Boulanger [Vasile Pantazi], Sava P`dureanu, Anghelu[ Dinicu, F`nic` Luca, Damian Luca, Florea Cioac`, Toni Iordache, F`r`mi]` Lambru, Ilie Udil`, Marcel Budal`, Ion Onoriu, Ionel Budi[teanu, Ion Dr`goi, Nicu[or [i Victor Predescu, Nicu St`nescu, Alexandru }itru[, Ion Albe[teanu, Fra]ii Gore [.a., str`luci]i soli[ti vocali precum Zavaidoc (Marin Teodorescu), Cristian Vasile, Dona Dumitru Siminic`, Floric` Ro[ioru, Romica Puceanu, Gheorghe Lambru [.a. Dintre liderii [i militan]ii rromilor din perioada interbelic` \i cit`m pe Gheorghe Niculescu, Marin I. Simion, Naftanail` Laz`r [.a., iar dintre cei care s-au remarcat \n perioada comunist` \i men]ion`m pe Ion Cioab`, cercet. Gheorghe Nicolae, prof. Petre R`di]`, scriitorul Valeric` St`nescu, sociologul [i economistul Vasile Burtea, muncitorul Buceanu ultimii doi fiind [i aresta]i cu prilejul demonstra]iei de la Bra[ov din 15 nov. 1987, iar tat`l sociologului Mariana Buceanu str`mutat cu domiciliul for]at \n Ialomi]a [.a. Exist` dovezi referitoare la etnicitatea rrom` [i \n privin]a altor personalit`]i istorice ca, de pild`, c`rturarii Ion Budai Deleanu, Petru Maior, Anton Pann, dr. Victor Babe[, sau contemporane, dar le men]ion`m doar pe 82

84 Capitolul 5 acelea care [i-au asumat public [i \[i sus]in apartenen]a la identitatea rrom`, c`ci, din p`cate, unele personalit`]i contemporane rrome (paradoxal, cu p`rin]i care, \n mod public, au f`cut referire la aparten]a lor rrom`), se recunosc doar confiden]ial ca rromi, privând genera]iile actuale [i viitoare de copii [i tineri rromi de modelele de care au atâta nevoie. n perioada contemporan`, dup` anul 1989, [i-au continuat activitatea ori s-au remarcat o serie de personalit`]i \n diferite domenii, dup` cum urmeaz`: Prozatori: Valeric` St`nescu, Gheorghe P`un-Ialomi]eanu, Irina Gabor- Zrinyi, Alexandru Ruja Gribussy [.a. Poe]i: {tefan Fuli, Lumini]a Mihai Cioab` ([i prozatoare), Gelu M`gureanu, Marius Lakatos [.a. Actori [i regizori: Moca Rudi, Mihai R`ducu, Vera Lingurar, Zita Moldovan, Sorin Sandu Aurel, M`d`lin Mandin, Marcel Costea, Vali Rupi]` (regizor) [.a. Arti[ti plastici: Eugen Raportoru (pictor), Ion Micu]` (grafician, dar [i poet, saxofonist), Petre Marian (sculptor), arti[tii - fotografi Rupa Marconi [i Mihaela C\mpeanu ([i sculptor) etc. Muzicieni: Johnny R`ducanu, Florin Niculescu (violonist), M`d`lin Voicu, Marin Petrache Pechea, Marius Mihalache, Damian Dr`ghici [.a. Interpre]i de muzic` l`ut`reasc` [i muzic` rrom` \n general: Panselu]a Fieraru, Gabi Lunc`, Valentina Mocanu, Mioara [i Paula Lincan, Cornelia Catanga-P`dureanu, Elena Pascu, Nelu Ploie[teanu, Dan Armeanca, Nicolae Gu]`, Sandu Ciorb`, Viorica de la Clejani, Cristi Nuc` [.a. Soli[ti de muzic` u[oar`, de petrecere [i de manele, precum: Pepe, Aurel P`dureanu, Constantin Anghelu]`, Nicu Paleru, Adrian de Vito, Nicolae Gu]`, Sorinel Copilul de Aur [Alexandru Sorinel], Elvis al Rromilor (Tudor Lakatos), Arun Durancea [.a., ori soli[ti de oper`, ca Lavinia R`ducanu etc. Soli[ti instrumenti[ti: George Udil`, Ion Miu [i fiul s`u George, Mielu]` Bibescu, Leonard Iordache, Marian Mexicanu, Marin Alexandru, Ioni]` de la Clejani, {erban Izidor (violonist din Stâna, Satu Mare, a jucat \n filmul Gadjo dilo ), instrumenti[tii din Taraful Clejani [i Zece Pr`jini, Ansamblul Ghi Romano [.a. Speciali[ti [i cercet`tori \n domeniul [tiin]elor sociale, al antropologiei [i folclorului: Gheorghe Nicolae, Vasile Burtea, Mihai Surdu, Delia Grigore, Costic` B`]`lan [.a. Istorici: Petre Petcu], Ion Sandu, Mariana Sandu, Florin Manole [.a. Publici[ti, ziari[ti, editori: Vasile Ionescu, Gheorghe P`un-Ialomi]eanu, George L`c`tu[ [.a. n radiovizual: Carmen State, Carmen Marcu, Loredana 83

85 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Ciuraru, Valentin Pepenel, Cristinela Ionescu, Ciprian Necula, Zoltan Petru [.a. Teologi: Daniel Ganga (Bucure[ti), Gheorghe Velcu (Tr. Severin), Pr. Dumitrescu (Mure[), Pr. Nicolae (Raea Nu]` din Bra[ov) [.a. Deputa]i: Gheorghe R`ducanu, Nicolae P`un, M`d`lin Voicu. Demnitari: Ivan Gheorghe, Ilie Dinc`, Mariea Ionescu, Gruia Bumbu. Func]ionari rromi \n structuri interna]ionale: Gheorghe Nicolae, Valeriu Nicolae, Julius Rostas, Dan Doghi, Isabela Mihalache, Cristi Mihalache, Iulian Stoian, Cerasela B`nic`, Marius Tab`, Florin Nasture, Costel Bercu[, David Mark [.a. Func]ionari rromi \n structuri guvernamentale sau locale: Mihaela Z`treanu, Dezideriu Gergely, Daniel Vasile, Salomeea Romanescu, Claudia Bercu[, Grigore Mihai, Maria Ursu, Viorica Gotu, Grosu S`ndel, Wili Oaie, Mariana Buceanu, Mariana Sandu, Dana Rozalia Varga, Gabriel Stoica [.a. Militari/Poli]i[ti rromi: col. Bi]u, amiralul R`g`lie [.a. Medici: Aurel Stanciu (Br`ila), Virginia Pastac` (Bucure[ti). Lideri [i militan]i rromi: Ion Onoriu, Gabi Lunc`, Ivan Gheorghe, Ion Cioab`, Rudi Varga, Nicolae Bologa, Viorel Bumbu, Octavian Stoica, Dumitru Ion Bidia, avocatul Nicolae Bobu, Florin Cioab`, Constantin P`dureanu, Ioni Geza, Florin Motoi [.a. Activi[ti rromi din organiza]ii neguvernamentale: Emilian Niculae, Vasile Ionescu, Costel Bercu[, Mariana Buceanu, Nicoleta Bi]u, Leti]ia Mark, Valentin Pepenel, Dan Doghi, Gelu Duminic`, Ötvös Geza, Vazsi Robert, Magda Matache, Marian Mandache, Adi Vasile, Mihai Neac[u, Delia Grigore, Mihaela Z`treanu etc. Cadre didactice universitare, precum prof. dr. Florea Chiriac (construc]ii), lect. dr. Delia Grigore, conf. dr. Vasile Burtea, lect. drd. Leti]ia Mark, sau profesori \n licee [i [coli, ca: Petre R`di]`, Ion R`dulescu, Mirena Iovan Cionca, Mihaela Z`treanu, Marin Cre]u, Dan Mihoc, Ionel Cordovan, Nicolae Pandelic`, Rodica B`trâna, Loredana Mihaly, Gina Anton, Jupter Borcoi, Scripcariu Petronia, Danciu Elisabeta, Victor Gheorghe ([i primar la Cojasca - DB) [.a. Inspectori [colari [i profesori: Ina Radu, Ilie Pipoi, Salomeea Romanescu, Dan Mihoc, Anghel N`stase, Iorga Nicolae, {tefan Roman, Costic` B`]`lan, Paulina Mihai, Costic` Alexe, {tefana Feraru, Gheorghe Fieraru, Ghi]` Tudori]a, Olga Markus, Ion Ionel, Sandu Ion, Angela Tic`, Alexandru Graur, Elena Mota[, Nadia Gazsi, Gelu Neagu, Anca Negrea, Silviu Dulceanu, Mihaela Z`treanu, Florin Fleican [.a. 84

86 Capitolul 5 Sportivi: boxerii Ilie Dragomir, Gheorghe {tefan, Gheorghe Simion [i fii, Marian Negoescu (lupte greco romane, Pite[ti), fotbalistul B`nel Nicoli]`, antrenorul de fotbal B`nic` Oprea (Mangalia) [.a. Oameni de afaceri: Vasile B`iculescu (om de afaceri [i primar la Toflea), Ninel Pot\rc` (pre[edintele Patronatului Oamenilor de Afaceri Rromi din România), Florin Motoi [.a. Revolu]ionari rromi: Dumitru Dinc`, Nucu Serafim, Martir Janos Paris, Gheorghe Nicolae, Emilian Niculae, Vasile Burtea, Septeleanu [i Lache Cercel din Constan]a, Costic` Eftimie (Bra[ov) [.a. Judec`tori de pace: Marin Constantin Suta, Ion L`z`ric` din Dâmbovi]a [.a. f. Calendarul romilor n viziunea romilor din România, având, \n principal, destina]ie [colar`). O kalendàro le romenqo. (Palal o dikhipen le rromenqo anθar i Rumùnia, po but vaò e Òkòle) Coppyright: 12 nov. 2006, Dr. Gheorghe Sar`u (România) 1 ianuarie Sf. Vasile, obiceiurile legate de Vasilca. Colindatul cu Vasilca este \ntâlnit \n ajunul [i \n prima zi a anului nou \n mediul s`tesc, practicat, deopotriv`, de rromi [i de alte etnii din Balcani (români, bulgari). 27 Ianuarie - Ziua Interna]ional` pentru Comemorarea Memoriei Victimelor Holocaustului (ONU) - International Day of Commemoration \n Memory of the Victims of the Holocaust (UN). 20 februarie 1856 ncheierea Dezrobirii Romilor. Dup` ce, anterior, la 10/22 decembrie 1855, Divanul Ob[tesc din Moldova votase Legiuirea pentru desfiin]area sclaviei, regularea desp`gubirei [i trecerea emancipa]ilor la dare, la data de 8/20 februarie 1856, a fost promulgat` [i \n }ara Româneasc` - de c`tre domnitorul Barbu Dimitrie {tirbei - Legiuirea pentru emanciparea tuturor ]iganilor din Principatul românesc, marcând ultimul act normativ privind dezrobirea romilor \n Principate. n Transilvania, au fost adoptate anterior m`suri similare, iar \n perioada \mp`ra]ilor Maria Tereza [i Iosif II au fost ini]iate [i \ntreprinse ac]iuni stricte de integrare a rromilor. 21 Februarie - Ziua Interna]ional` a Limbii Materne (UNESCO) - International Mother Language Day (UNESCO). 7 martie - Ziua P`rintelui Rrom. Ziua când p`rin]ii rromi, coopta]i \n diferitele programe educative ale [colii [coala mamelor, [coala tinerilor ta]i, [coala bunicilor - se reunesc pentru consult`ri cu profesorii privind educa]ia copiilor rromi. 85

87 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 8 martie - Ziua Interna]ional` a Femeii. (International Women's Day). 17 martie 2000 Ziua Mediatorului {colar Rrom. Marcheaz` elaborarea primei Fi[e de post a mediatorului [colar rrom, de c`tre inspectorii pentru [colarizarea rromilor, participan]i la cel de-al doilea seminar de lucru al acestora, desf`[urat la Tulcea, \ntre martie 2000, organizat de Ministerul Educa]iei Na]ionale, Romani Criss [i OSCE. Ulterior (v. HG 721/14 mai 2004), se \nscrie \n C.O.R. (Clasificarea Ocupa]iilor din România), profesia de mediator [colar, codul pentru nevoile Programului educa]ional PHARE (ce debutase \n septembrie 2002 \n 10 jude]e din România). Ocupa]ia face parte din Subgrupa major` 33 nv`]`tori [i asimila]i, dar se \ncadreaz` efectiv \n Grupa minor` 334 Alt personal \n \nv`]`mânt; Grupa de baz`: 3340 Personal \n \nv`]`mânt neclasificat \n grupele anterioare. 18 martie Ziua Scriitorului Rrom Ziua când Ion Budai-Deleanu semneaz` [i trimite Epistolie \nchin`toare c`tre Mitru Perea [Petru Maior], vestit cânt`re], din care reiese c` Ion Budai Deleanu [i Petru Maior erau rromi. Cu acela[i prilej, sunt serba]i [i al]i prozatori rromi din România: Anton Pann, Valeric` St`nescu, P`un Gheorghe Ialomi]eanu, Irina Gabor-Zrinyi [.a., cât [i prozatori din alte ]`ri: John Bunyan (Anglia), Celja Stojka (Austria), Sali Ibrahim (Bulgaria), Daniel Bartolomej (Cehia), Marilla Mehr (Elve]ia), Vejo Baltzar (Finlanda), Mateo Maksimof (Spania, Fran]a), Philomena Franz (Germania), Aleksandr Germano (Rusia), Dezider Banga (Slovacia), Elena Lackova (Slovacia), Slobodan Berberski (Serbia), Ali Krasnici (Serbia), Jose Heredia Maya (Spania), Katarina Taikon (Suedia), Bari Karoly (Ungaria), Menyhert Lakatos (Ungaria) [.a. De asemenea, sunt cinsti]i [i poe]ii romi. n context, sunt aniversa]i poe]i romi din diferite ]`ri (Uzin Kerim (Bulgaria), Santino Spinelli (Italia), Kujtim Pa aku (Kosovo), Ljatif Demir (Macedonia), Bronislawa Wajs - Papusza (Polonia), Nikolaj Pankov (Rusia), Leksa Manuš (Rusia, Letonia), dr. Rajko Djuri (Serbia), Jovan Nikoli (Serbia), Bairam Haliti (Serbia), Choli Daróczi József (Ungaria) [.a. sau poe]i romi din România. De pild`, {tefan Fuli, n. la 23 august 1950, \n Mure[eni, cartier al ora[ului Tg. Mure[, fiind primul poet rom care public` un volum de versuri de sine st`t`tor, \n anul 1993, volumul Aproape-departe (Editura Tipomur: Tg. Mure[). Lovit de o stare depresiv` a inutilit`]ii, poetul se otr`ve[te \n decembrie 1994, dar moare, \n suferin]` \ndelung`, abia \n 28 martie Al]i poe]i romi din România: Lumini]a Mihai Cioab`, Gelu M`gureanu, Marius Lakatos [.a. 21 Martie Ziua Interna]ional` pentru Eliminarea Discrimin`rii Rasiale (International Day for the Elimination of Racial Discrimination). 21 Martie - Ziua Mondial` a Poeziei (UNESCO) - World Poetry Day (UNESCO). 86

88 Capitolul 5 7 aprilie 1990 Ziua Alfabetului Rrom. Adoptarea, la aceast` dat`, a scrierii comune interna]ionale \n limba rromani, \n cadrul celui de-al patrulea Congres Interna]ional al rromilor (desf`[urat la Var[ovia), ca Decizia Alfabetul rrom, având la baz` rezultatele Comisiei pentru standardizarea limbii rromani, \ntrunit` \n zilele de 5 [i 6 aprilie 1990, la Jadwisin Serock (Polonia). 8 aprilie 1971 Ziua Interna]ionala a Romilor. Cu prilejul primului Congres al romilor, desf`[urat la 8 aprilie, lâng` Londra, au fost adoptate cântecul Gelem, gelem - ca imn al romilor de pretutindeni - [i steagul romilor (dreptungiular, cu jum`tatea superioar` albastr`, cea inferioar` verde, iar \n centru cu o roat` de culoare ro[ie, \n realitate, chakra = roata universului, care are, \n fapt, 16 spi]e). n România, se marcheaz` ziua de 8 aprilie, cu \ncepere din anul 2006, ca S`rb`toare a etniei romilor din România, adoptat` de Parlamentul României, la ini]iativa deputatului romilor, pre[edintele asocia]iei Partida Romilor, Nicolae P`un, prin Legea nr. 66/22 martie aprilie Ziua Actorului Rrom. Marcheaz` ziua de na[tere a actorului Charles Chaplin (n. la 16 aprilie 1889, decedat la 25 decembrie 1977). Acesta [i-a m`rturisit identitatea rom` cu 13 ani \nainte de moarte (v. Povestea vie]ii mele. My autobiography ): Bunica era pe jum`tate ]iganc`. n context, se serbeaz` [i al]i actori cu sânge rom, ca, de pild`, Yul Brinner (n`scut la data de , dup` al]i autori \n , \n Insula Sahalin, Vladivostok (Rusia) [i decedat la , la New York). Biografia actorului american Yul Brynner [Tadje Kahn] este \nv`luit` \nc` \n mister, referirile cercet`torilor fiind voit confuze. Cum \ns` Yul Brynner [i-a asumat identitatea rrom` (el fiind prezent [i ales ca pre[edinte de onoare la cel de-al doilea Congres Mondial al Uniunii Rome, la Geneva, \n anul 1978), cum \n via]a sa a tr`it printre rromi [i circari, cum biografii vorbesc de faptul c` era pe sfert rrom [i tot pe sfert evreu, este de presupus c`, \ntr-adev`r, faimosul actor avea s\nge rrom. Tat`l mamei sale, Marusia Blagovidova, era evreu rus, iar mama acesteia era de etnie rrom`. Oricum, \n \nceputurile sale artistice \l reg`sim printre rromi, cântând la chitar` [i evoluând ca trapezist la circ. Serbarea Zilei actorului rom se extinde [i \n plan na]ional, \n România, având \n vedere actori rromi ca: {tefan B`nic` (Bucure[ti), Moca Rudi (Tg. Mure[), Mihai R`ducu, Sorin Sandu Aurel, Zita Moldovan, Vera Lingurar, M`d`lin Mandin - to]i tineri actori cu activitate \n Bucure[ti. 20 aprilie 2004 Ziua Nesegreg`rii [i Nediscrimin`rii \n nv`]`mânt. Marcheaz` ziua când a fost emis` de c`tre Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, la cererea [i cu participarea organiza]iilor rrome, Notificarea nr / privind interzicerea segreg`rilor copiilor \n \nv`]`mânt. n context, pe lâng` \ntâlnirile din [coli, cu scopul analiz`rii/con[tientiz`rii actelor de discriminare [i de segregare, se organizeaz` concursuri ale elevilor cu echipaje multietnice pe tematica lucr`rii pentru copii Katitzi scris` de scriitoarea 87

89 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) rrom` Katarina Taikon din Suedia (n. la 29 iulie 1932 [i decedat` \n 30 decembrie 1995). 24 aprilie 1595 Ziua domnitorului rrom R`zvan Vod` (care a domnit \ncepând din 24 aprilie/4 mai 1595, pân` \n 3/13 decembrie 1595). Proclamarea ca domn al Moldovei a lui {tefan R`zvan s-a f`cut \n aceast` zi, el conducând Moldova pân` la data de 13 decembrie 1595, fiind, de fapt, singurul domn de origine rrom` al unei ]`ri române. n noaptea de 25 aprilie/5 mai 1595, R`zvan Vod` l-a declarat tr`d`tor pe Aron Vod` [i l-a arestat la Ia[i. La 4/14 decembrie 1595, R`zvan Vod` este prins, \n \ncercarea sa de a fugi \n Transilvania, [i predat urm`ritorilor \n 4 decembrie 1595, c\nd noul domnitor, Ieremia Movil`, a poruncit ca R`zvan Vod` s` fie pus \n fiare, la Suceava, s` i se taie nasul [i s` fie tras \n ]eap`. 25 aprilie Ziua Holocaustului. Marcheaz` lichidarea de c`tre nazi[ti, \n timpul ultimului r`zboi mondial, a [ase milioane de evrei, peste rromi, cât [i a altor victime (pe criterii de diversitate fizic`, sexual`, religioas`, ideologic` etc.). 25 aprilie 2001 Ziua Strategiei. Ziua Legisla]iei Na]ionale privind Rromii din România. La 25 aprilie 2001, s-a emis H.G. nr. 430/2001 privind \mbun`t`]irea situa]iei rromilor, act normativ reactualizat prin H. G. 522/aprilie aprilie Ziua C`r]ii Rrome \n România. Marcheaz` tip`rirea, \n anul 1878, a primei culegeri bilingve de folclor rrom, elaborat` de Barbu Constantinescu, iar dup` Revolu]ie - publicarea, la data de 28 aprilie 1992, de c`tre Gheorghe Sar`u, a primului dic]ionar rrom ap`rut \n România. aprilie mai Joia Verde. Pa[tele Romilor. n prima zi de joi de dup` Pa[tele ortodox, rromii, \ndeosebi cei l`utari, proveni]i preponderent din rândul fo[tilor rromi ursari, fiind ocupa]i cu cântatul de Pa[te \n comunit`]ile majoritarilor, \[i serbau Pa[tele \n prima joie de dup` Pa[tele ortodox. {i ast`zi, \ndeosebi \n Moldova (Bac`u, Suceava etc.), rromii ursari serbeaz` aceast` zi. mai 1564 (\n prima duminic` a lunii mai) - Prima Atestare a Originii Indiene a Rromilor, apar]inând lui Giovan Andreea Gromo, c`pitanul g`rzilor lui Sigismund Zapolya al Transilvaniei. 6 mai Herdelezi [Hıdrellez, Hıdırellez], Sf. Gheorghe. Ini]ial, \n sec. XI, la 6 mai, se marca ziua proorocului Elias (v. Vechiul Testament). De remarcat faptul c` termenul actual rom, Herdelèzi, de sorginte turceasc`, conserv` [i denumirea proorocului Elias (v. aici Elèzi). Cântecul Sa o roma, daje! [To]i oamenii, mam`!] este asimilat, ast`zi, ca Imn al romilor musulmani, iar ziua de Herdelezi este serbat` de rromii din Balcani, \ndeosebi cei musulmani, sau care, \n perioade mai vechi, au primit influen]e culturale [i religioase din partea musulmanilor (v. rudarii din România). 88

90 Capitolul mai Sfânta Sara. Marcheaz` zilele de pelerinaj al rromilor vest europeni la Biserica din Les Saintes Maries de la Mer [Sfintele Marii ale M`rii/venite pe Mare], din sudul Fran]ei, unde, la subsolul bisericii, se afl` statuia Sfintei Sara, protectoarea religioas` a rromilor. Dup` r`stignirea lui Iisus, cele trei Sfinte Marii, \mpreun` cu sluga lor, Sf. Sara, au fost puse \ntr-o ambarca]iune [i l`sate \n voia soartei pe mare, f`r` ap` [i merinde, apa sco]ându-le pe uscat, \n sudul Fran]ei. Sf\nta Sara a fost pictat`, \n anul 2001, \n Biserica Sf. Paraschiva, din localitatea teleorm`nean` Segarcea Vale, de c`tre pictorul Ion Alexe. mai (ultima duminic` din luna mai) Ziua Florarilor. La ini]iativa Asocia]iei Florarilor din Bucure[ti - avându-l ca pre[edinte pe domnul Florin Georgescu, fiul flor`resei Bambina - s-a serbat, pentru prima dat` \n România, la data de 28 mai 2006, Ziua Florarilor, \n Parcul Plumbuita din Sectorul 2 Bucure[ti. De remarcat [i faptul c`, \ntr-o zi apropriat` calendaristic - 31 mai , Gheorghe Niculescu, zis Gogu Floraru, proprietarul Flor`riei La doi trandafiri (din Pia]a Sf. Anton, nr. 10 din Bucure[ti), dup` demisia lui G. A. L`z`rescu - L`zuric`, la 29 mai 1934, devine pre[edintele Asocia]iei Uniunea General` a Romilor din România. 31 mai 1942 Ziua Deport`rii Romilor \n Transnistria. Inspectoratul General al Jandarmeriei transmite adresa nr /30 mai 1942 Inspectoratelor de Jandarmi din Bucure[ti, Chi[in`u [i Transnistria, con]inând ultimele indica]ii privind preluarea ]iganilor nomazi [i evacuarea lor \n Transnistria. A doua zi, I.G.J., \n scrisoarea nr /31 mai 1942, raporteaz` Ministerului Afacerilor Interne c` Inspectoratul General al Jandarmeriei a transmis tuturor forma]iunilor sale din subordine ordinele necesare pentru executarea opera]iilor de evacuare a ]iganilor nomazi de pe \ntreg cuprinsul ]`rii \n Transnistria / / Pentru executarea evacu`rii ]iganilor nenomazi, problema este l`sat` \n suspensie pân` la primirea ordinului. n baza adresei Ministerului Afacerilor Externe, nr /17 mai 1942, transmis` Inspectoratului General al Jandarmeriei, se cerea ca, \ntr-o singur` zi, \n data de de 31 mai 1942, s` se efectueze recens`mântul rromilor nomazi (c`ld`rari, lingurari etc.) [i stabili ([i anume acei care, de[i nenomazi, sunt condamna]i recidivi[ti sau nu au mijloace de existen]` sau ocupa]ie precis` din care s` tr`iasc` \n mod cinstit prin munc` [i deci constituie o povar` [i un pericol pentru ordinea public` ). Data de 1 iunie 1942 marcheaz`, efectiv, \nceputul deport`rii rromilor nomazi din România \n Transnistria. Pe de alt` parte, la 3 noiembrie 1831 s-a \ncercat pentru prima oar` deportarea rromilor din spa]iul românesc, când Vornicia Dinl`untru a \nceput deportarea neto]ilor din Principatul }`rii Române[ti \n Turcia, ac]iunea soldându-se cu un insucces, datorit` opozi]iei pa[alelor turce de la sudul Dun`rii. 89

91 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 1 iunie Ziua Interna]ional` a Copilului. 1 iulie 1999 Ziua nv`]`mântului pentru Rromi. Prin numirea inspectorilor rromi [i nerromi pentru [colarizarea rromilor \n structura celor 42 de Inspectorate {colare Jude]ene, prin ordinul MEN nr. 3363/ , ce avea ca termen limit` de aplicare ziua de 1 iulie 1999, se marcheaz` oficializarea unor demersuri anterioare, din perioada , destinate [colariz`rii rromilor [i configurarea unei noi abord`ri institu]ionale privind \nv`]`mântul destinat rromilor din România. 25 iulie 2001 Ziua Mediatorului Sanitar Rrom. Prin programele [i demersurile organiza]iei Romani Criss, ale tinerei activiste sociale rrome Mariana Buceanu, profesia de mediator sanitar rrom se \nscrie \n Codul Ocupa]iilor din România, cu nr /2001. Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei emite Ordinul nr. 619/14 august 2002 pentru aprobarea func]ion`rii ocupa]iei de mediator sanitar [i a Normelor tehnice privind organizarea, func]ionarea [i finan]area activit`]ii mediatorilor sanitari \n anul 2002 (publicat [i \n M. Of. nr. 655/3 sep. 2002). Alegerea datei reprezint` data c\nd organiza]ia Romani CRISS solicit`, prin scrisoarea nr. 330/ , Ministerului Muncii [i Solidarit`]ii Sociale includerea \n COR a acestei ocupa]ii. Direc]ia general` for]` de munc` r`spunde, \n scrisoarea nr. 1077/ , c` Ocupa]ia va fi introdus` la Grupa de baz` 5139 Lucr`tori \n serviciu pentru popula]ie, codul / /, director general: Lauren]iu Ungureanu. 12 August - Ziua Interna]ional` a Tineretului (International Youth Day). 27 august Ziua Mi[c`rii Romilor din România. Ziua Activistului Rom. nc` de la \nceputul sec. XX, au existat timide forme de organizare a rromilor, \n sindicate ale l`utarilor ori \n asocia]ii. * n anul 1927, ia fiin]`, sub conducerea lui Iancu Panaitescu, Societatea l`utarilor Junimea Muzical` (recunoscut` prin sentin]a public` nr. 18/1927 a Tribunalului Ilfov, sec]ia I), având sediul \n Bucure[ti (str. Vulturului nr. 147), la Cafeneaua lui Constantin Urziceanu, casierul Societ`]ii. * n aprilie 1933, din ini]iativa arhimandritului Calinic I. Popp {erboianu, nerrom, dar vorbitor al limbii rromani, ia fiin]` Asocia]ia General` a }iganilor din România, pentru \nceput ca un comitet provizoriu format din membrii comitetului de conducere al Societ`]ii Junimea Muzical` [i cu acela[i sediu (str. Vulturului nr. 147), sub pre[edin]ia sa, \n vederea organiz`rii \nscrierilor \n Asocia]ie. La 20 septembrie 1933, Asocia]ia ia fiin]` \n mod legal, dar \n Nota din 5 noiembrie 1933 a Direc]iei Generale de Poli]ie se propune ca Asocia]iei Generale a }iganilor din România s` nu i se acorde statutul de persoan` juridic`. 90

92 Capitolul 5 *La Apelul arhimandritului Calinic I. Popp {erboianu, C`tre to]i ]iganii din România, distribuit de acesta \n Bucure[ti \n data de 27 august 1933, apar mai multe asocia]ii rrome [i filiale ale acestora. Astfel, la 10 septembrie 1933, la Craiova, pre[edintele filialei Craiova a Asocia]iei }iganilor din România, Marin I. Simion, covoac` [i prezideaz` o adunare la sediul acesteia (str. Fa]a Luncii nr. 3, \n casele lui Parulea Miclescu), ce se va solda, la 25 sept. 1933, cu alegerea consiliului de conducere. Apar \ns` [i alte forme de asociere ale rromilor, ca, de pild`, cele de \ntr-ajutorare (v. Adunarea rromilor din Corabia, de la data de 6 septembrie 1933, \n scopul \nfiin]`rii unei Societ`]i de ajutor reciproc). * n septembrie 1933, se anun]`, cu diferite ocazii, [i se men]ioneaz` \n diferite documente, constituirea Asocia]iei Uniunea General` a Romilor din România, sub conducerea lui G. A. L`z`rescu-L`zuric` (str. Sârbeasc` nr. 8, Bucure[ti), publicist, absolvent al [colii superioare de comer] [i depozitar de lemne [i furaje. Acesta, având sprijinul Patriarhiei [i al autorit`]ilor, organizeaz`, la 8 oct. 1933, \n Sala Ileana (Bucure[ti, Câmpul Mo[ilor, orele 10,00) Congresul rromilor, prilej cu care se alege [i comitetul de conducere pe 5 ani (G. A. L`z`rescu-L`zuric` pre[edinte activ, Grigora[ Dinicu pre[edinte de onoare [.a. La data de 16 noiembrie 1933, Tribunalul Ilfov, Sec]ia Notariat, prin Proces-verbal nr /1933 noiembrie 16, autentific` actul constitutiv al Uniunii Generale a Romilor din România. Cererea de ob]inere a personalit`]ii juridice a Uniunii s-a depus la Tribunalul Ilfov, ca dosar nr. 1001/1934, cu prim termen 27 febr. 1934, dar se fac recomand`ri \n dou` referate ale unui comisar-ajutor, date 9 ian [i 27 martie 1934, de neacordare a statutului de persoan` juridic` (3 membri semnatari nu sunt cunoscu]i la adresele indicate, iar al]i 3 aveau cazier). *Dup` demisia trucat` a lui G. A. L`z`rescu-L`zuric`, la 29 mai 1934, pre[edinte al asocia]iei Uniunea General` a Romilor din România devine, cu \ncepere din 31 mai 1934, Gheorghe Niculescu [Gogu Floraru ]. Asocia]ia Uniunea General` a Romilor din România (cu sediul \n Pia]a Sf. Anton nr. 10, Bucure[ti) a dobândit statutul de persoan` juridic` prin sentin]a nr. 117/30 noiembrie 1934 a Tribunalului Ilfov, sec]ia I, c.c., publicat` \n Monitorul Oficial nr. 52 din 2 martie 1935, p. 22. Mult timp, atât Calinic I. Popp {erboianu, cât [i G. A. L`z`rescu-L`zuric` au \ncercat s`-[i atrag` de partea lor, \ndeosebi \n perioada , diferite filiale din ]ar` sau s` se insinueze \n structura acestora (de pild`, G. A. L`z`rescu-L`zuric` devine, \n anul 1936, unul dintre pre[edin]ii de onoare ai Asocia]iei Rede[teptarea romilor [i romi]elor din România, \nfiin]at` la 5 august 1936 (cu sediul \n Bucure[ti, str. R`dulescu Tei, nr. 2, avându-l ca pre[edinte pe Apostol Matei). 91

93 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Cu toate \ncerc`rile primilor doi promotori ai mi[c`rii rromilor, Calinic I. Popp {erboianu [i G. A. L`z`rescu-L`zuric`, asocia]ia Uniunea General` a Romilor din România a fost cea mai longeviv` organiza]ie din perioada interbelic`, ea activând pân` \n anul august 2000 Ziua Nediscrimin`rii \n România. Marcheaz` data aprob`rii de c`tre Guvernul României a Ordonan]ei 137/31 august 2000 privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturor formelor de discriminare, document secondat de alte acte normative conexe. 8 septembrie Ziua Rromilor C`ld`rari [i Nomazi (Coste[ti, Vâlcea). Sfânta Marie (Na[terea Maicii Domnului). 8 septembrie - Ziua Interna]ional` a Combaterii Analfabetismului (International Literacy Day - UNESCO). 15 septembrie 1990 Ziua Elevului Licean Rrom. Marcheaz` debutul m`surilor afirmative \n favoarea elevilor rromi, prin admiterea acestora, \n anul 1990, pe locuri distincte la {colile Normale (Liceele Pedagogice) din Bucure[ti, Bac`u [i Târgu Mure[, \n vederea preg`tirii lor ca \nv`]`tori pentru [colarizarea rromilor. n cadrul \ntâlnirilor organizate \n aceast` zi cu liceenii rromi, sunt invita]i, al`turi de institu]ii [i organiza]ii rrome [i nerrome, [i filantropi, rromi [i nerromi, care \i sus]in financiar pe liceenii rromi, \n func]ie de rezultatele la \nv`]`tur` [i/sau de situa]ia material`. 16 septembrie 1990 Ziua Portului [i Dansului Popular Rrom. Parada costumelor populare ale rromilor. 17 septembrie 1990 Ziua Me[te[ugarilor [i Arti[tilor Plastici Rromi. Târgul me[terilor populari rromi: argintari, c`ld`rari, cositorari, piept`nari, croitori, cizmari [.a. Expozi]ii ale arti[tilor plastici rromi: pictur`, sculptur`, fotografie, ceramic`, design vestimentar etc. 20 septembrie Ziua Rromilor Rudari/B`ie[i. n }ara Româneasc`, rudarii sunt men]iona]i la 20 septembrie 1620 \n Hrisovul domnului }`rii Române[ti Gavril` Movil` c`tre M`n`stirea Cozia. 24 septembrie 1932 Ziua Presei Rrome. Cu \ncepere din 24 septembrie 1932 [i pân` la 8 martie 1938, se tip`resc, la Craiova, 70 de numere ale ziarului Timpul, editat de un grup de intelectuali rromi [i nerromi (Aurel Th. Manolescu Dolj, Marin I. Simion, N. St. Ionescu, C. Nicol`escu- Plop[or). ntre anii , la Calbor (F`g`ra[), ]`ranul rrom Naftanail` Laz`r editeaz` ziarul Neamul ]ig`nesc. Din noiembrie 1934 (primul num`r: 1-15 noiembrie 1934) [i pân` \n anul 1940, apar, la Bucure[ti, 14 numere ale publica]iei Glasul Romilor, ce \l avea ca director fondator pe Gh. Niculescu. 26 septembrie Ziua Limbilor Europei. 92

94 Capitolul 5 2 octombrie 1992 Ziua Studentului Rrom. Marcheaz` alocarea pentru prima dat` \n \nv`]`mântul superior românesc a 10 locuri distincte pentru candida]ii rromi la sec]ia de asisten]` social` a Universit`]ii din Bucure[ti, la ini]iativa sociologilor profesori, dr. Elena Zamfir [i dr. Vasile Burtea. An de an, num`rul de locuri a crescut, ajungând, de pild`, \n anul 2006, la 420 locuri distincte pentru diferite facult`]i din ]ar`. 3 octombrie 1385 Ziua Atest`rii Rromilor \n Spa]iul Geo-Istoric Românesc. Men]ionarea \n documentul semnat de Dan Vod`, la 3 octombrie 1385, a patruzeci de s`la[e de a]igani, care apar]inuser` M`n`stirii Vodi]a (jud. Mehedin]i) - ca danie f`cut` anterior de unchiul domnitorului, Vladislav Vod` - [i care apar]ineau, la 3 octombrie 1385, M`n`stirii Tismana (jud. Gorj). 5 octombrie Ziua Cadrelor Didactice. Cinstirea, de asemenea, a cadrelor didactice rrome. (\n contextul Zilei Mondiale a Profesorului - World Teacher's Day - UNESCO). 8 octombrie 1923 Ziua Muzicianului Rrom din România. La data de 8 octombrie 1923 s-a n`scut marele violonist [i dirijor rrom Ion Voicu, ce avea s` moar` la 24 februarie 1997, la Bucure[ti. n context, serbarea altor muzicieni rromi: M`d`lin Voicu (dirijor), Johnny R`ducanu (jazz), Marius Mihalache (]ambal, jazz), Marin Petrache Pechea (jazz) [.a. 9 octombrie Ziua Holocaustului. Comemorarea \n România a victimelor Holocaustului din rândul evreilor, rromilor [i al altor categorii (persoane victimizate din ra]iuni de diversitate fizic`, sexual`, religioas`, ideologic` etc.). 20 octombrie 1992 Ziua Sec]iei de Limb` Rromani (data când a debutat primul curs de limba rromani la nivel universitar, la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str`ine a Universit`]ii din Bucure[ti, ini]iat [i ]inut de Gheorghe Sar`u pân` \n anul universitar 2000/2001. Din anul universitar 1997/1998, la aceea[i facultate [i prin str`dania sa, se \nfiin]eaz` sec]ia B. indianistic` (hindi - romani), ca apoi, din anul universitar urm`tor, 1998/1999, s` se structureaze, tot ca specializare B, sec]ia limba [i literatura rromani. Din anul universitar 2005/2006, sec]ia cap`t` statut de sec]ie principal` A. 2 noiembrie Ziua Folclorului Rrom. Ziua este prilejuit` de comemorarea mor]ii folcloristului [i c`rturarului rrom Anton Pann, n`scut \n anul 1796, la Sliven \n Bulgaria, [i decedat la 2 noiembrie 1854, \n România. Serbarea [i a altor etnologi, antropologi [i folclori[ti nerromi (C. S. Nicol`escu Plop[or, H. Wlislocki, Barbu Constantinescu, Petru Copoiu etc.) [i rromi (Costic` B`]`lan, Alexandru Ruja - Gribussy, Delia Grigore [.a.). Ziua este marcat`, \n [coli, [i prin diferite concursuri [i spectacole folclorice (cântece, dansuri, ritualuri, obiceiuri etc.). 93

95 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 16 noiembrie Ziua Toleran]ei [i a Diversit`]ii (\n contextul Zilei Interna]ionale pentru Toleran]` - International Day for Tolerance (UNESCO). Organizarea \n [coli de programe pentru toleran]` [i diversitate (etnic`, religioas`, fizic` etc.). 20 noiembrie - Ziua Interna]ional` a Copilului - Universal Children's Day (UNICEF). 30 noiembrie Ziua Rromilor Ursari. Ziua ce marcheaz` dispari]ia urs`ritului. Printr-o serie de reglement`ri succesive, urs`ritul dispare treptat. Astfel, prin Ordinul nr /1908 al Ministerului de Interne, se interziceau cre[terea [i purtatul ur[ilor, de c`tre rromii ursari, deoarece purtarea de c`tre ]igani a ur[ilor prin ora[e ofer` trec`torilor, sub speran]a distrac]iei, unul dintre cele mai s`lbatice spectacole. Cu \ncepere din februarie 1924, Ministerul de resort solicita, periodic, prefecturilor s` se respecte acest ordin. La data de 22 octombrie 1928, prin adresa nr A, semnat` de ministrul I. G. Duca [i de directorul general N. T. Ionescu, se cerea prefec]ilor s` se ia m`suri ca organele \n subordine s` opreasc` cu des`vâr[ire pe ]iganii care se \ndeletnicesc cu meseria de a umbla cu ur[i. La acestea a contribuit [i Ordinul circular general nr. 38/30 noiembrie 1940, transmis de Inspectoratul General al Jandarmeriei c`tre toate unit`]ile de jandarmi, \n anex` fiind \nso]it de Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr /19 noiembrie 1940, prin care se dispune oprirea ]iganilor de a umbla cu ur[ii prin sate [i ora[e [i a da spectacole cu ei, retr`gându-le [i autoriza]iile ce ace[tia posed` \n acest sens. 1 decembrie 1918 Ziua Na]ional` a României. Rromii din România, ca [i al]i cet`]eni români de diferite etnii, au fost [i sunt produc`tori de istorie [i civiliza]ie \n context românesc [i universal. 2 decembrie - Ziua L`ut`riei [i a Cântecului L`ut`resc. Marcheaz` prezen]a, cu o zi \nainte, la data de 1 decembrie 1599 a unei cete de l`utari rromi, ce cânta imnuri na]ionale, \n momentul intr`rii lui Mihai Viteazul \n Alba Iulia. Cântecul l`ut`resc este reprezentat emblematic de interpretul - titan al acestei specii folclorice, de inegalabilul cânt`re] rrom Dona Dumitru Siminic`. n context, serbarea altor mari arti[ti l`utari instrumenti[ti (Barbu L`utaru, Petre Cre]ul Solcan, Sava P`dureanu, Toni Iordache, Florea Cioac`, Marcel Budal`, F`r`mi]` Lambru, F`nic` Luca, Ion Onoriu, Alexandru }itru[, Ilie Udil`, Ionel Budi[teanu, George Udil`, Ion Miu, Marian Mexicanu [.a.) ori soli[ti vocali: Zavaidoc (Marin Teodorescu), Romica Puceanu, Gheorghe Lambru, Gabi Lunc`, Mioara [i Paula Lincan, Panselu]a Fieraru, Catanga - P`dureanu, Elena Pascu, Valentina Mocanu [.a. 10 decembrie Ziua Interna]ional` a Drepturilor Omului (Human Rights Day- Aniversare ONU). 94

96 18 decembrie - Ziua Minorit`]ilor din România. Capitolul 5 18 decembrie - Ziua Popoarelor Dezr`d`cinate [i/sau Nomade (evreii, rromii, t`tarii, armenii etc.). Serbare \n contextul Zilei Interna]ionale a Emigran]ilor (18 December - International Migrant's Day). Poeta Rose Ausländer se autodefinea asfel: Sunt o ]iganc` evreic` de limb` german`. Evreii [i ]iganii, ambele popoare nomade, dezr`d`cinate. Dar dac` pentru ]igani via]a nomad` face parte din tradi]ie, la evrei starea aceasta e involuntar`, for]at`, c`ci ei au avut cândva o ]ar` (Poeta s-a n`scut \n anul 1889, la Storojine], aproape de Cern`u]i, [i a decedat \n Germania). Ziua poate fi serbat` [i de rromii afla]i la lucru \n diferite ]`ri. g. Manuale [colare de limba, istoria [i tradi]iile rromilor \n uz i I-to klàsa Gheorghe Sar`u 2005, Limba [i literatura rromani. Manual pentru clasa I. I rromani hib thaj i literatùra vaò i jekhto klàsa, Bucure[ti: Editura Sigma, 64 p. i II-to klàsa Gheorghe Sar`u 2005, Camelia St`nescu, Limba [i literatura rromani: manual pentru clasa a II-a. I rromani hib thaj i literatùra vaò i dujto klàsa, Bucure[ti: Editura Sigma, 64 p. Olga M`rcu[ 2005, Limba [i literatura rromani. Manual clasa a II-a. I rromani hib vaò o duijto berò, Bucure[ti: Editura Es Print 98, 64 p. [Redactor [i referent pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u] Olga M`rcu[ 2005, Limba [i literatura rromani. Caietul elevului clasa a II-a. I rromani hib vaò o duijto berò, Bucure[ti: Editura Es Print 98, 72 p. [Redactor [i referent pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u] i III-to klàsa Gheorghe Sar`u 2005, Limba [i literatura rromani. Manual pentru clasa a III-a. I rromani hib thaj i literatùra vaò i trinto klàsa, Bucure[ti: Editura Sigma, 104 p. i IV-to klàsa Gheorghe Sar`u 2006, Limba [i literatura rromani. Manual pentru clasa a IV-a. I rromani hib thaj i literatùra (vaò i Òtarto klàsa), Bucure[ti: Editura Sigma, 104 p. 95

97 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Elena Nuic`, Ionica Duroi, Mantu Stoica 2006, I rromani hib thaj literatùra vaò i IV-to klàsa. Manual de limba [i literatura rromani pentru clasa a IV-a, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, R.A., 160 p. [Redactor [i referent pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u] i V-to klàsa Gheorghe Sar`u 2007, Limba [i literatura rromani pentru anul V de studiu. I rromani hib thaj i literatùra vaò o pan to siklœvipnasqo berò, Bucure[ti: Editura Alpha MDN, 118 p. i VI-to klàsa Ionel Cordovan [i Palfi Noemi 2008, Manual de limba [i literatura rromani, clasa a VI-a, Bucure[ti: Editura Vanemonde, 104 p. [referent [i redactor pentru limba rromani: Gheorghe Sar`u]. Petre Petcu], Delia Grigore, Mariana Sandu 2005, Istoria [i tradi]iile minorit`]ii rromani: manual pentru clasele a VI-a avii-a, Bucure[ti: Editura Sigma, 104 p. i VII-to klàsa Moise Gabriela, Marius C`ld`raru, Gheorghe Sar`u 2008, Manual de limba [i literatura rromani, clasa a VII-a, Bucure[ti: Editura Vanemonde, 104 p. i VIII-to klàsa Jupiter Borcoi, Gheorghe Sar`u, Nicolae Pandelic`, 2009, Manual de limba [i literatura rromani, clasa a VIII-a, Bucure[ti: Editura Vanemonde, 114 p. i IX-to klàsa Gheorghe Sar`u 2006, Limba [i literatura rromani. Manual pentru clasa a IX-a. I rromani hib thaj i literatùra (vaò i en to klàsa), Bucure[ti: Editura Sigma, 200 p. i X-to klàsa 2010 Sar`u, Gheorghe; Cordova, Ionel, I rromani hib thaj i literatùra vaò o deòto siklœvipnasqo berò. Limba [i literatura rromani. Manual pentru anul X de studiu, Bucure[ti: Vanemonde, 116 p. [\n parteneriatul UNICEF MECTS]. 96

98 Anex` ANEX~ 1. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar (Elena Radu), Anexa Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000), Anexa Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \n Programul PHARE, \ntre ) Anexa Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari (a), conform cap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19 iul (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul (b) [i metodologia aferent`-c), Anexa Notificare nr /28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind \ncadrarea mediatorului [colar Anexa Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru a mediatorului [colar \n viziunea lor - Anexa Extrase din Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011 privind mediatorul [colar - Anexa Diverse mostre de fi[e [i tabele de lucru pentru portofoliul mediatorului [colar (Elena Radu [i Gheorghe Sar`u) Anexa 8: Fi[a de autoprezentare a mediatorului [colar rrom Fi[a unit`]ii [colare Fi[a de lucru a mediatorului [colar \n comunitate Fi[e [i tabele pentru recenzarea popula]iei din comunitate, dup` num`rul claselor absolvite Fi[` de \nscriere \n clasa I Fi[` de \nscriere \n cadrul Programului Educa]ional A doua [ans` - Nivel primar / secundar inferior Cerere de \nscriere \n clasa a IX-a pe locurile acordate rromilor Fi[` de \nscriere la gr`dini]` Model pentru un proces verbal de vizitare a familiei copilului

99 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 9. a. {colarizarea romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani, \n per (Gheorghe Sar`u) Anexa 9 a b. Tabel cu num`rul de elevi rromi \n anul [colar (Gheorghe Sar`u) Anexa 9 b Documentar privind istoricul segreg`rii [i al m`surilor de desegregare (Gheorghe Sar`u) Anexa Modalit`]i de lucru cu pre[colarii/elevii [i comunitatea rrom` (Gheorghe Sar`u) - Anexa

100 Anex` Anexa 1 1. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar Autor: Elena Radu Povestea adolescentei L. C., 14 ani n clasa a VI-a C, vine, prin transfer, o feti]` de la o [coal` din sectorul 2. Era timid`, speriat` [i tindea a plânge \ntruna. M-am apropiat de ea [i am \ntrebat-o L.C., feti]`, 14 ani unde locuie[te [i dac` ar vrea s` m` \nso]easc` la domiciliul ei. Odat` ajuns` \n casa acesteia, \mi erau prezentate persoane care fie erau unchiul, m`tu[a, v`rul sau vecina, dar nu [i p`rin]ii s`i. Unchiul ei, un domn la [aizeci[ipatru de ani, mi-a zâmbit [i m-a \ntrebat \n limba rromani cine sunt [i de ce am venit. Dup` ce i-am spus c` sunt de la [coal` [i c` vreau s` o ajut pe nepo]ic`, mi-a povestit ce i se \ntâmplase cu ceva timp \n urm`. Tat`l acesteia fusese arestat, iar la scurt timp dup` el [i mama. Casa na]ionalizat` \n care locuiau fusese revendicat` de proprietarul acesteia. Copiii au fost lua]i de acest unchi din partea mamei pentru a le oferi consolare, acoperi[ [i hran`, pân` la eliberarea p`rin]ilor, \ntr-o cas` modest` cu unsprezece membri \n zona cea mai r`u famat` din cartierul Ferentari. Toat` discu]ia [i relat`rile acestuia au fost \n limba rromani, la o cea[c` mare de cafea. Ceilal]i membri ai familiei st`teau lini[ti]i pe pat, uitându-se la noi, c`ci nu \n]elegeau nimic. M`tu[a feti]ei p`rea a fi o doamn` cumsecade, atent` [i serviabil`, dar aparen]ele \n[elau, dovedindu-se acest lucru \n timp. Eleva \ncepuse s` lipseasc` foarte mult de la [coal`, iar atunci când venea avea probleme cu colegii de clas`, care râdeau de felul cum era \mbr`cat` [i \nc`l]at`, c` nu are decât un singur caiet pentru toate materiile [i c` nu particip` niciodat` la d`rile clasei. Toate acestea o descurajau [i o determinau s` renun]e la studii. Decizia aceasta nu-mi pl`cea [i am rugat-o s`-mi povesteasc` ce s-a \ntâmplat. M`tu[a o exploata cât se putea de mult la treburile casnice [i o certa de fiecare dat` când \[i f`cea timp [i pentru ea. Nu-i d`dea b`nu]i de 99

101 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) buzunar, iar por]ia de mâncare se redusese drastic. Toate acestea, pentru c` erau dou` guri \n plus la mas`. Pe lâng` feti]` era [i fr`]iorul ei mai mic, care avea un handicap [i nu recuno[tea pe nimeni \n afar` de feti]`. B`ie]elul avea nevoie de pemp`r[i, c`ci, \n ciuda faptului c` avea cinci ani[ori, nu putea vorbi. Feti]a se ocupa de el precum o mam`. Am vorbit cu câteva asocia]ii [i m-au ajutat cu hran` rece, h`inu]e [i juc`rii. De la o alt` asocia]ie, i-am procurat rechizite [colare. Era tare mândr` de lucrurile ei, mai ales de o map` albastr`, pe care o folosea pe post de ghiozdan. A \nceput s` vin` la [coal` cu regularitate [i chiar s` \nve]e bine. Toate p`reau c` s-au schimbat, dar, din p`cate, a murit unchiul. A fost o mare lovitur` pentru ea, c`ci era singurul um`r pe care se putea sprijini. Nu mai avea unde s` locuiasc`. Dup` dou` s`pt`mâni de locuit pe unde apuca, o m`tu[` din partea tat`lui i-a luat la dânsa. Credeam c` va fi bine. Ei bine, nu! Doamna era foarte \n vârst` [i avea nevoie de cineva care s` fac` cur`]enie, s` spele, s` calce [i s` g`teasc`. Feti]a p`rea extenuat` când venea la [coal`. Nu mânca cu zilele, c`ci nu avea de unde. Nu se putea \nscrie nici la cantina social`, \ntrucât nu era major`. Datorit` unui proiect pe care \l derulam \n unitatea [colar`, \n care era prev`zut` [i o mas`, \i d`deam de dou` ori pe s`pt`mân` hran` [i ap`. Feti]a nu mai putea suporta stresul [i munca. S-a decis s` se m`rite, crezând c`, astfel, va sc`pa de greut`]i, dar acestea au venit dup` patru zile de locuit \mpreun` cu socrii. Era o simpl` menajer`, b`tut` cu sau f`r` motiv. Renun]ase la [coal`, c`ci so]ul era gelos. ntr-o zi de luni, primesc un telefon de la \nchisoare. Era tat`l feti]ei, care m` ruga s`-l ajut cu feti]a, s` o lu`m de la familia so]ului ei. Nu era deloc u[or, pentru c`, \n ciuda comportamentului agresiv al so]ului, \l iubea, nu-l putea p`r`si. La sfâr[itul anului [colar avea situa]ii ne\ncheiate la toate materiile pe semestrul al doilea. n luna august, a fost pus \n libertate tat`l feti]ei. Acesta a venit la [coal` s` m` caute. Feti]a \i tot povestea despre mine, cum am ajutat-o, cum am \n]eles-o [i \ndr`git-o. Am r`mas impresionat` când l-am cunoscut pe tat`l acesteia. Era un domn bine, foarte sigur pe sine, nu pierdea contactul vizual cu mine [i era foarte atent la detalii. L-am anun]at c` a \nceput sesiunea de corigen]e [i de \ncheierea situa]iilor deosebite. M-au uimit atât feti]a cât [i tat`l, care au venit zi de zi la [coal`, fata sus]inând toate examenele pentru a-[i rezolva situa]ia. ntre examene, veneau \n biroul meu [i-mi promiteau c` fata nu va mai merge acas` la so]ul ei, c` va r`mâne cu tat`l [i fratele ei. Nu-i spuneam 100

102 Anex` c` o cred sau nu. De fapt, nici nu [tiam, ce s` cred. Când s` ne bucur`m c` adolescenta a promovat clasa, am descoperit c` era \ns`rcinat`. Am avut tendin]a de a renun]a \n acest` b`t`lie, c`ci era mult prea mic` pentru a-o sf`tui s` fac` o \ntrerupere de sarcin`. M` sim]eam slab`, f`r` putere de decizie, iar ei, feti]a [i tat`l, a[teptau ca eu s` spun ceva. Le-am explicat faptul c` nu pot lua o decizie \n acest sens, c` pentru mine primeaz` educa]ia [i c` este prea devreme pentru ca ea s` devin` mam`, dar nu m` pot pronun]a. Tat`l p`rea epuizat. Mi-a m`rturisit c` ar prefera s` fac` \nchisoare pe via]`, dar s` [tie c` sunt bine copii s`i. Adolescenta se gândea la fr`]iorul ei [i nu [tia cine va mai sta cu el. Am reu[it, printr-o asocia]ie, s` \nscriem b`ie]elul \ntr-o [coal` special`, unde primea ajutor pentru recuperare medical`. Dup` dou` s`pt`mâni, fata a venit la mine acas`, spunându-mi c` s-a \mp`cat cu so]ul [i c` locuiesc \mpreun`, c` tat`l ei a acceptat, dar cu condi]ia de a-[i finaliza studiile. F`cuse \ntrerupere de sarcin`. Acum, fata este clasa a VIII-a [i nu mai este c`s`torit`. A renun]at singur`, dup` ce a f`cut parte dintr-un proiect educa]ional de mentorat, prilej cu care a descoperit c` \i place [coala, c` vrea s` aib` o meserie [i, cel mai de pre] lucru pentru ea, independen]a material` care s`-i asigure hrana. Vrea s` urmeze un colegiu de industrie alimentar`. Eu sunt tot \n umbr`, o monitorizez f`r` zgomot. Povestea adolescentei M. V. M, 15 ani Autor: Elena Radu Era una dintre cele mai bune eleve din unitatea [colar`. A terminat clasa a VII-a cu media 9,60. F`cea parte dintr-o famile mixt`: tat`l rrom, mama românc`. La realizarea bazei V.M., feti]`, 15 ani anuale de date, feti]a s-a declarat de etnie rrom`. S-a \nscris [i la cursurile de limba rromani. Era foarte inteligent`. Tat`l ei se convertise, trecuse la o alt` religie. Mama [i fra]ii - de asemenea. Pân` aici, nimic interesant despre aceast` fat`, dar, spre finalizarea clasei a VIII-a, ceva ne-a [ocat, atât pe mine cât [i pe cadrele didactice din unitatea [colar`. La casa de rug`ciune, unde merge \nso]it` de p`rin]i, a cunoscut un b`iat mai mare cu cinci ani decât ea. B`iatul nu terminase \nv`]`mântul obligatoriu, era de etnie rrom` [i locuia \ntr-un sat dintr-un jude] apropiat. 101

103 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Au fost foarte multe certuri cu p`rin]ii, care sesizaser` c` lipse[te des de acas`. Eu mi-am pus semne de \ntrebare, când am realizat c` a \nceput s` chiulesc` de la ore. M-am \ntâlnit la premierea elevilor olimpici cu p`rin]ii feti]ei. Participase la olimpiada de limba rromani - faza pe municipiu - [i eram amândou` premiate pentru rezultatele ob]inute. Tat`l, foarte mândru, \mi mul]ume[te [i m` roag` s` o ]in mai mult prin preajma mea. ntr-adev`r, fata venea destul de des la mine \n birou [i-mi povestea foarte multe. M-am ata[at mult de ea, m-am dus cu ea la repartizarea absolven]ilor de etnie rrom` pe locurile distincte. A fost strigat` a doua din sal`, la câteva minute de la deschidere. Terminase clasa a VIII-a cu media 9,66. Eram tare mândr` de ea [i de faptul c` a urmat sfatul tat`lui s`u alegând unul dintre cele mai bune licee din localitate. La \nceputul clasei a IX-a, feti]a s-a afirmat ca fiind o elev` foarte bun` la \nv`]`tur`, cu o inteligen]` nativ` de invidiat. Toate acestea au durat câteva s`pt`mâni, c`ci rela]ia ei mai apropiat` cu acel b`iat \ncepuse abia acum. Diminea]`, s-a dus la liceu, iar la \ntoarcere nu a mai ajuns acas`, deja fugise cu acest tân`r la el acas`, \n jude]ul limitrof. P`rin]ii fetei m-au c`utat imediat la telefon [i mi-au povestit totul. Le-am cerut s` vin` la [coal` [i s` afl`m adresa b`iatului. Dup` patru zile de c`ut`ri, tat`l a g`sit adresa b`iatului [i a plecat spre domiciliul acestuia. A apelat mai \ntâi la Poli]ie, dar minora d`duse deja o declara]ie \n care spunea c` a plecat singur` [i c` nu este nimeni responsabil de ac]iunile ei. Mama fetei suferea enorm, c`ci pe lâng` situa]ia \n sine, minora \i adresa cuvinte dureroase mamei: Ce [tii tu, gajie? Eu vreau s` fiu o mam` simpl`, s` fiu doar so]ie [i s`-mi ascult so]ul!. Mama feti]ei era \ngrozit` [i se gândea c` fata ei a devenit brusc femeie. Nu au reu[it s` o aduc` acas`. Fata era \ntr-o stare de neconceput! Un copil atât de bun, care s`-[i rezume viitorul doar la atât! Tat`l fetei m-a c`utat iar`[i, spunându-mi c` sunt singura persoan` de care \i este ru[ine [i pe care o ascult`. Am acceptat imediat s`-mi reintru \n rol. P`rin]ii tocmai aflaser` c` tinerii \n cauz` urmau s` vin` la Bucure[ti, la o rud` de-a b`iatului. I-am ie[it \n cale [i i-am spus c` vreau s`-i vorbesc despre o coleg` de care nu mai [tiu nimic. Nu vroiam ca ea s`-[i dea seama c` eu [tiu ce f`cuse. Vroiam s` fie ea cea care \mi poveste[te despre ac]iunile ei. A[a s-a [i \ntâmplat. A \nceput s` plâng` [i m-a rugat s` o ascult pân` la cap`t, dar s` nu o cert. Dup` ce am ascultat-o [i i-am [ters lacrimile, i-am zis c` nu este târziu ca ea s` mai ia o decizie. A stat pe gânduri [i mi-a zis c` \i este ru[ine s` vin` acas`, s` dea ochii cu p`rin]ii, sau la [coal` - cu domnii profesori. I-am spus c` r`nile provocate de ea 102

104 Anex` sunt \nc` deschise [i depinde numai de ea ca s` le \nchid`. Nu am uitat s`-i zâmbesc. Nu i-am ar`tat c` [i eu sunt sup`rt` pe ea. Am rugat-o s`-mi promit` c` se mai gânde[te. Dup` dou` zile, primesc un telefon la ora zece seara. Am r`spuns. Era feti]a. Plângea [i-mi spunea c` este al`turi de p`rin]ii ei care au iertat-o. Eu m-am sim]it datoare s`-i mul]umesc, c`ci p`rin]ii ei \[i puseser` toate speran]ele \n mine [i cu ajutorul deciziei ei nu i-am dezam`git. Acum feti]a este la liceu, \[i continu` studiile, vrea s` intre student` la studii economice. El, b`iatul, a r`mas doar o amintire, despre care nu [tiu s` spun dac` a fost urât` sau pl`cut`, dar [tiu c`, indiferent de statutul pe care \l ai pe pia]a muncii, nu po]i fi sigur c` i-ai transmis copiilor toate principiile [i valorile pe care le-ai acumulat \n timp. Dezam`girile vin atât de la copii foarte buni la \nv`]`tur`, cât [i de la cei slabi. Povestea adolescentului M. R. F., 16 ani Autor: Elena Radu n drum spre o familie de rromi din Aleea Stogu, \ntâlnesc un copil de cinci ani murdar [i bâlbâit, care m` \ntreab`: sunte]i doamna de rromi? I-am r`spuns zâmbind: Da! M.R.F., b`iat, 16 ani Nu am dat mare importan]` acestui copil, c`ci aveam un plan de urm`rit de la birou. Intru \ntr-o scar` de bloc [i g`sesc un tân`r de 16 bani, care m` \ntreab`: Doamna, dac` vreau s` vin [i eu la [coal`, mai pot?. M-am uitat la el [i \i spun s` m` urmeze. L-am luat cu mine \ntr-o vizit` la domiciliul altui elev [i apoi ne-am dus la mine la birou, \n [coal`. Tocmai f`ceam \nscrieri \n cadrul proiectului educa]ional A doua [ans`. B`iatul absolvise cinci clase [i l-am \nscris \n anul I de studiu. Era foarte frumu[el, curat [i dornic de a veni la [coal`. Am fost foarte curioas` s` \ntreb unde este mama, dar \ntrebarea aceasta nu-i venise bine. A \nceput s`-mi povesteasc`, c` mama este \nchis` de când avea cel mic trei ani[ori, tat`l lucreaz`, dar nu are timp de ei, de copiii s`i, c`ci are câteva prietene. Suna tare trist [i am \nceput s`-mi \ndrept aten]ia c`tre el [i situa]ia lui. B`iatul abandonase [coala pentru a-l putea cre[te pe cel mic, fiindu-i foarte greu altfel. El sp`la, g`tea pân` la un punct, când nu mai avea bani s` cumpere hran`. Mama lui fusese \nchis` pentru trafic de droguri, iar fratele 103

105 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) cel mare era consumator, nu se putea baza pe ajutorul s`u. B`iatul s-a angajat la o sp`l`torie de ma[ini, câ[tiga foarte pu]in, dar era suficient pentru hrana de zi cu zi. Tân`rul \nv`]a bine, frecventa cursurile cu regularitate, \nso]it de fiecare dat` de cel mic, c`ci nu avea cu cine s`-l lase. n scurt timp, primesc un telefon [i mi se spune c` \n cadrul unit`]ii [colare se va dezvolta un program pentru copiii pre[colari, care nu au fost niciodat` la gr`dini]`. Imediat l-am \nscris pe cel micu] \n cadrul acestui proiect. Eram mândr` [i de cel mic, care mergea foarte bine la gr`dini]a estival`, dovedea interes pentru ceva de care numai auzise sau v`zuse. Mama copiilor a aflat din \nchisoare c` b`ie]ii vin la [coal`. Asta \i d`dea putere. Dup` doi ani, am avut ocazia s` o cunosc [i pe mama. Imediat cum a ie[it, a trimis dup` mine. Foarte atent`, serviabil`, nu [tia cum s` m` r`sfe]e. I-am zis s` stea lini[tit`, c` tot ceea ce am f`cut pentru copii a fost din inim` [i c` pentru asta sunt \n unitatea [colar`. Acum tân`rul este anul IV de studiu (clasa a zecea), c`s`torit chiar cu un an \n urm`. Necazurile l-au lovit iar. Mama lor a fost din nou arestat`, fratele cel mare la fel. Tat`l nu [tia ce s` mai fac`. Iar pe el, pe adolescent, l-a p`r`sit fata c`reia el \i spunea mândru so]ie. n ciuda vârstei sale, b`iatul \[i asum` din nou responsabilitatea de a fi \ntre]in`tor de familie, muncind foarte mult. Sunt mândr` de el, c`ci \n ciuda necazurilor [i a cartierului r`u famat \n care locuie[te, nu s-a apucat s` consume stupefiante sau alcool. Curând, la unitatea [colar` unde eu lucrez, el va termina studiile. Cel mic este acum \n clasa a doua [i \mi spune \n fiecare zi c` \i este dor de mama lui. Nu-i pot critica sau judeca pe p`rin]ii b`ie]ilor pentru ac]iunile lor. Este atât de pl`cut s`-i vezi pe fo[tii t`i elevi c` te caut` [i \nc` \]i mai solicit` ajutorul! Trebuie doar s` speri, c` mâine va fi mai bine decât azi! {i chiar a[a se \ntâmpl` prin munc`, st`ruin]`, speran]`. 104

106 Anex` Anexa 2 Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000) Acesta cuprindea urm`toarele activit`]i: Sprijin` [i contribuie la realizarea [colariz`rii copiilor rromi la toate nivelele; Faciliteaz` organizarea de \ntâlniri cu p`rin]ii rromi; Colaboreaz` cu O.N.G.-urile rrome [i nerrome; Furnizeaz` datele necesare elabor`rii proiectelor [i a recenz`rii corecte a popula]iei [colare; Identific` poten]iale cadre didactice rrome (rromi absolven]i de liceu, elevi rromi performan]i); Semnaleaz` [i mediaz` conflicte inter- [i intra-comunitare; Mediatizeaz` informa]iile [i facilit`]ile privind educa]ia pentru rromi; ncurajeaz` angrenarea p`rin]ilor \n educa]ia copiilor [i \n via]a [colii; Semnaleaz` aspecte deosebite din comunitate \n scopul sensibiliz`rii autorit`]ilor \n solu]ionarea lor. (Fi[a a fost elaborat` de inspectorii pentru [colarizarea rromilor, sub \ndrumarea facilitatoarelor Elena Eigel [i Mariana Buceanu, \n cadrul unui seminar de lucru, organizat de Ministerul Educa]iei Na]ionale \mpreun` cu Romani CRISS, la Tulcea, \n perioada martie 2000, [i a fost aprobat` de Minister [i publicat` pentru prima dat` \n Buletinul informativ interactiv privind \nv`]`mântul pentru romi, nr. 8/2000). 105

107 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Anexa 3 Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \n Programul PHARE, \ntre ) PROFIL OCUPA}IONAL: MEDIATOR {COLAR NIVEL MEDIU Codul din Clasificarea Ocupa]iilor din România (C.O.R.): (HG 721/14 mai 2004) Defini]ie C.O.R.: ocupa]ia face parte din Subgrupa major` 33 \nv`]`tori [i asimila]i. nv`]`torii din \nv`]`mântul primar preg`tesc programe de instruire [i predare a disciplinelor din primul grad [colar - cititul, scrisul [i aritmetica; corecteaz` temele [i evalueaz` progresele realizate de copii; organizeaz` activit`]i extra[colare pentru recreerea elevilor; supravegheaz` elevii \n clase [i \n alte locuri din incinta [colii. Ocupa]ia se \ncadreaz` \n: Grupa minor` 334 Alt personal \n \nv`]`mânt; Grupa de baz`: 3340 PERSONAL N NV~}~MÂNT NECLASIFICAT N GRUPELE ANTERIOARE DESCRIEREA OCUPA}IEI. CON}INUTUL MUNCII. Se ocup` \n principal cu sprijinirea particip`rii copiilor din comunitate la \nv`]`mântul obligatoriu prin \ncurajarea angren`rii p`rin]ilor \n educa]ia copiilor [i \n via]a [colii [i prin facilitarea acordului \ntre familii, comunitatea local` [i [coal`. UNELTE/INSTRUMENTE DE LUCRU n activitatea sa folose[te: instrumente birotice, materiale de specialitate (ghiduri, chestionare, formulare), telefon, fax, aparate de \nregistrare, eventual calculatorul pentru colectarea de date [i editarea de documente. 106

108 Anex` ATRIBU}II {I RESPONSABILIT~}I ajut` la colectarea datelor despre to]i copiii din comunitate de vârsta [colariz`rii obligatorii [i la \nregistrarea acestor date \n documentele puse la dispozi]ia conducerii [colii [i a inspectoratului [colar; identific`, prin studiul acestor date [i prin contacte regulate cu p`rin]ii [i cu autorit`]ile locale, probleme referitoare la [colarizarea copiilor, prevenirea abandonului [colar [i continuarea studiilor corespunz`toare posibilit`]ilor [i aptitudinilor copiilor din comunitate; contribuie, al`turi de asisten]ii [i lucr`torii sociali [i reprezentan]ii autorit`]ilor locale, prin informare [i medierea comunic`rii, la asigurarea respect`rii drepturilor copilului din comunitate, \n special a dreptului la educa]ie; mediaz` comunicarea familiilor având copii \n situa]ii de risc cu sistemul de asisten]` social` \n vederea ob]inerii drepturilor sociale conform legii pentru a reduce neparticiparea [colar` datorit` excluziunii sociale; furnizeaz` date necesare recenz`rii corecte a copiilor inclusiv a celor migran]i; faciliteaz` atragerea copiilor cu dificult`]i de participare \n activit`]ile de educa]ie pre[colar`; acord` consiliere, \ndrumare [i informa]ii p`rin]ilor \n scopul motiv`rii [i \ncuraj`rii particip`rii acestora la via]a [colii [i form`rii competen]elor educa]ionale [i de comunicare; angreneaz` p`rin]ii \n educa]ia copiilor [i \n via]a [colii [i sprijin` [coala \n desf`[urarea activit`]ilor extra[colare cu implicarea p`rin]ilor; ofer` informa]ii [colii pentru \ntocmirea de inform`ri, rapoarte [i documenta]ie referitoare la probleme ale copiilor de vârst` [colar`; se informeaz` [i se instruie[te, inclusiv \n limba comunit`]ii respective, cu privire la facilit`]ile [i oportunit`]ile educa]ionale destinate copiilor [i tinerilor, [i asigur` diseminarea acestor informa]ii c`tre to]i copiii, tinerii [i p`rin]ii acestora din comunitatea din care face parte; identific` copii [i tineri din comunitate cu aptitudini pentru continuarea studiilor, \n special pentru a deveni cadre didactice [i mediatori \n serviciul comunit`]ii [i le ofer` sprijin [i \ndrumare, inclusiv prin medierea interac]iunii acestora cu autorit`]ile educa]ionale; sprijin` cadrul didactic, eventual prin intermediere \n limba comunit`]ii respective, \n comunicarea cu clasa [i p`rin]ii pentru facilitarea procesului de \nv`]`mânt. PROGRAM DE LUCRU Program de 8 ore/zi, care se poate prelungi \n unele situa]ii peste aceast` limit`. 107

109 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) MEDIU DE ACTIVITATE Activitatea se desf`[oar` pe teren pentru culegere de informa]ii, efectuarea activit`]ilor de mediere [i identificarea activit`]ilor practice de sprijinire a [colariz`rii copiilor din comunitate. SITUA}II DE RISC Nu sunt. CERIN}E PENTRU EXERCITARE Cerin]e medicale - Integritate anatomo-func]ional` a membrelor superioare [i inferioare; - Acuitate auditiv` normal`; - Acuitate vizual` normal` Activit`]i fizice - Vorbire; - Ascultare; - Lucrul \n pozi]ie [ezând perioade \ndelungate. Cerin]e psihice - Adaptare la sarcini de lucru schimb`toare; - Asumarea responsabilit`]ilor; - Aptitudinea de a lucra cu oamenii; - Capacitatea de a evalua [i de a lua decizii; - Tip de personalitate: Social, Investigativ, ntreprinz`tor (Clasificare Holland). Alte cerin]e legate de rela]ionarea cu mediul social: - Recunoscut [i respectat de comunitatea fa]` de care exercit` actul de mediere din partea [colii; - Vorbitor al limbii comunit`]ii c`reia se adreseaz`. APTITUDINI Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5 (foarte (sc`zut) (mediu) (\nalt) (foarte sc`zut) \nalt) Aptitudine general` de \nv`]are Aptitudini de comunicare Aptitudini de calcul Percep]ie spa]ial` Percep]ia formei Aptitudini de a lucra cu documente (verificare rapid` cifre [i cuvinte) Coordonare ochi-mân` Dexteritate digital` Dexteritate manual` 108

110 Anex` DEPRINDERI TRANSFERABILE - Acordare de consiliere [i \ndrumare; - Elaborarea [i interpretarea informa]iei; - Deprinderi de comunicare [i negociere; - Deprinderi de cercetare [i investigare; - Planificarea [i organizarea opera]iilor [i activit`]ilor. CERIN}E DE EDUCA}IE {I PREG~TIRE PROFESIONAL~ Mediatorul [colar este absolvent al \nv`]`mântului liceal cu sau f`r` diplom` de bacalaureat, sau aflat \n curs de finalizare a \nv`]`mântului liceal; cerin]ele de preg`tire profesional` includ absolvirea unui modul specializat de preg`tire ca mediator [colar. SALARIZARE, PROMOVARE, ALTE AVANTAJE Salarizarea se face \n condi]iile legii privind salarizarea \n regim bugetar pentru angajatul pe postul de Mediator [colar absolvent de liceu, iar pentru cel aflat \n cursul complet`rii studiilor liceale, se face pe baza surselor asigurate de prim`rie, dona]ii, sponsoriz`ri [i ate surse destinate acestui scop. DINAMICA OCUPA}IEI PE PIA}A MUNCII Conform datelor publicate de c`tre Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, \n cadrul proiectelor finan]ate de organiza]ii ne-guvernamentale, un num`r de 90 de persoane au activat pe lâng` [coli cuprinzând elevi rromi, fiind pân` \n prezent salaria]i de c`tre aceste ONG-uri. Conform Strategiei Guvernului României de \mbun`t`]ire a situa]iei rromilor, pân` la 30 martie 2002, [colile cu elevi rromi vor beneficia de serviciile mediatorilor [colari. OCUPA}II NRUDITE/SPECIALIZ~RI nv`]`tor Pedagog [colar INFORMA}II SUPLIMENTARE Se pot ob]ine de la: - Inspectoratele [colare ale jude]elor (inspectorii rromi/pentru rromi); 109

111 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) - Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Direc]ia de nv`]`mânt Preuniversitar Sau consultând: - Hot`rârea Nr. 430/2001 a Guvernului României privind aprobarea Strategiei Guvernului României de \mbun`t`]ire a situa]iei rromilor; - Legea Nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic; - Buletinul informativ privind \nv`]`mântul pentru minoritatea rrom`, publicat pe site-ul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii Acte normative care au reglementat \n intervalul activitatea mediatorului [colar (Mediator [colar, Subgrupa major` 33, Grupa minor` 334, Grupa de baz` 3340, Nivel de instruire: 3 (studii medii sau postliceale) 2001, Ordinul INS (Institutul Na]ional de Statistic`) nr. 273/2001, cod: ; 2002, Ordinul MMSS (Ministerul Muncii [i Solidarit`]ii Sociale) nr. 270/2002, cod: ; 2002, Ordin 601/26 nov privind actualizarea activit`]ilor din economia na]ional` CAEN, Emitent: INS (publicat \n M Of. nr. 908/13 dec. 2002), cod: ; 2002, HG 844/31 iul. 2002, privind aprobarea nomenclatoarelor ocupa]iilor, meseriilor [i specializ`rilor pentru care se asigur` preg`tirea profesional` prin \nv`]`mânt preuniversitar, precum [i durata de [colarizare, publicat` \n MOf nr. 625/23 august 2002), cod: ; 2003, Ordinul MMSSF (Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei) nr. 338 din 16 iulie 2003 [i Ordinul 334 al INS/18 iul privind completarea COR, poz. 206 [i 153, cod: (v. MOf nr.543/29 iul. 2003); 2004, HG 721/14 mai 2004, men]ionarea specializ`rii de mediator [colar, nivel mediu; 2005, Ordinul nr. 5418/ privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Centrelor jude]ene/al Municipiului Bucure[ti de resurse [i de asisten]` educa]ional` (CJRAE/ CMBRAE), v. art. 9 servicii de mediere [colar`, prin mediatorii [colari - [i art. 14 (1) Statul de func]iuni - posturi didactic auxiliare: mediatori [colari, asistent social, secretar, contabil, documentarist ; 2007, Ordinul MECT nr. 1539/19 iul privind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar (publicat \n M.Of.R. nr. 670/1.X.2007); v. Fi[a \n continuare); 110

112 Anex` 2008, Notificarea nr /28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind \ncadrarea mediatorului [colar (v. \n continuare); 2008, Ordinul MMFES (Ministerul Muncii, Familiei [i al Egalit`]ii de {anse) nr. 397/ 2008 [i Ordinul INS nr. 451/2008 cod: (IV Grupa minor` 334, Alt personal \n \nv`]`mânt = Personal \n \nv`]`mânt, neclasificat \n grupele de baz` anterioare, mediator [colar); Ordonan]a Guvernului nr. 15/2008 privind cre[terile salariale ce se vor acorda \n anul 2008 personalului din \nv`]`mânt, Anexa 3, poz. 281 (Mediator [colar II) [i poz. 282 (Mediator [colar debutant). 111

113 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Anexa 4 Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari (a), conform cap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19 iul (publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul (b) [i metodologia aferent` - c) a. Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari Capitolul III. Responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari Art. 9 Atribu]iile mediatorului [colar: Faciliteaz` dialogul [coal` familie comunitate. Contribuie la men]inerea [i dezvoltarea \ncrederii [i a respectului fa]` de [coal` \n comunitate [i a respectului [colii fa]` de comunitate. Monitorizeaz` copiii de vârst` pre[colar` din comunitate care nu sunt \nscri[i la gr`dini]` [i sprijin` familia/sus]in`torii legali ai copilului \n demersurile necesare pentru \nscrierea acestora \n \nv`]`mântul pre[colar. Monitorizeaz` copiii de vârst` [colar`, din circumscrip]ia [colar`, care nu au fost \nscri[i niciodat` la [coal`, propunând conducerii [colii solu]ii optime pentru recuperarea lor [i facilitând accesul acestora la programele alternative de \nv`]`mânt (\nscrierea \n \nv`]`mântul de mas` la cursuri de zi sau la cursuri cu frecven]` redus`, includerea \n programul A doua [ans` etc.). Sprijin` organizarea de programe - suport pentru \mbun`t`]irea performan]elor [colare (programe de recuperare, programe de interven]ie personalizat`, programe tip [coala de dup` [coal` etc.). Colecteaz` datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educa]ie [i men]inerea copiilor \n sistemul educa]ional obligatoriu. Asigur` actualizarea bazei de date despre copiii afla]i \n pericol de abandon [colar, monitorizeaz` situa]ia [colar` [i activitatea extra[colar` a acestora, \ncurajând participarea lor la educa]ie. Consemneaz` cu acurate]e [i obiectivitate problemele educa]ionale sau de alt` natur` care au efect asupra particip`rii la educa]ie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul [colii [i despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educa]ie. 112

114 Anex` Transmite [colii toate datele colectate din comunitate, \n scopul identific`rii solu]iilor optime pentru asigurarea accesului egal la educa]ie al copiilor. Contribuie la deschiderea [colii c`tre comunitate [i la promovarea caracteristicilor etnoculturale \n mediul [colar, prin implicarea \n organizarea de activit`]i cu p`rin]ii/al]i membri ai comunit`]ii, organizarea de activit`]i cu dimensiune multicultural`, organizare de activit`]i extracurriculare etc. Monitorizeaz` [i \ncurajeaz` prezen]a elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin. Sprijin` elaborarea planului de desegregare [colar` [i implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea [colii. Informeaz` autorit`]ile responsabile despre eventualele \nc`lc`ri ale drepturilor copilului [i sprijin` demersurile acestora pentru solu]ionarea situa]iilor respective. Art. 10 Atribu]iile prev`zute la art. 9 pot fi detaliate [i completate prin fi[a postului. Art. 11 (1) Evaluarea anual` a mediatorului [colar se face de c`tre institu]ia angajatoare. (2) n cazul \n care mediatorul este angajat de c`tre Centrul Jude]ean de Resurse [i Asisten]` Educa]ional`/Centrul de resurse [i Asisten]` Educa]ional` al municipiului Bucure[ti, evaluarea se face pe baza rapoartelor de monitorizare elaborate de unitatea/unit`]ile \n care mediatorul [colar [i-a desf`[urat activitatea. (3) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unit`]ii [colare, care trebuie s` cuprind`: - tipuri de activit`]i organizate sau la care a luat parte mediatorul [colar (\ntâlniri cu p`rin]ii, realizarea recens`mântului copiilor etc.); - impactul activit`]ii desf`[urate asupra comunit`]ii; - gradul de satisfac]ie a unit`]ii [colare, a p`rin]ilor, elevilor, comunit`]ii. 113

115 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) b. Ordinul MECT nr. 1539/ privind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar ROMÂNIA MINISTERUL EDUCA}IEI, CERCET~RII {I TINERETULUI CABINET MINISTRU Str. General Berthelot 28-30, Bucure[ti Tel: ; Fax: ORDIN privind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar n baza prevederilor Legii nv`]`mântului nr. 84/1995, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, n conformitate cu Hot`rârea Guvernului României nr. 430/2001, privind aprobarea Strategiei Guvernului României de mbun`t`]ire a Situa]iei Romilor, cu complet`rile [i rectific`rile ulterioare. n temeiul Ordinului Ministrului Educa]iei [i Cercet`rii nr din , privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Centrelor jude]ene/al municipiului Bucure[ti de resurse [i de asisten]` educa]ional` [i a regulamentelor cadru ale institu]iilor din subordine; n temeiul Hot`rârii Guvernului României nr. 366/2007 privind organizarea [i func]ionarea Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, cu modific`rile ulterioare; MINISTRUL EDUCA}IEI, CERCET~RII {I TINERETULUI emite prezentul Ordin: Art. 1. Se aprob` func]ionarea mediatorului [colar \n unit`]ile de \nv`]`mânt preuniversitar, \n condi]iile prezentului ordin. Art. 2 Se aprob` Metodologia de identificare a unit`]ilor de \nv`]`mânt preuniversitar \n care se impune furnizarea serviciilor de mediere [colar`. Metodologia este prev`zut` \n Anexa 1, care face parte integrant` din prezentul ordin. Art. 3. Se aprob` Normele de \ncadrare, activitate [i salarizare ale mediatorului [colar. Normele sunt prev`zute \n Anexa 2, care face parte integrant` din prezentul ordin. Art. 4. Prezentul ordin se public` \n Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 5. Direc]ia General` Management nv`]`mânt Preuniversitar, Direc]ia General` nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, Direc]ia General` Managementul Resurselor Umane, Direc]ia General` Buget - Finan]e Patrimoniu [i Investi]ii, inspectoratele [colare jude]ene/inspectoratul [colar al municipiului Bucure[ti, centrele de resurse [i de asisten]` educa]ional` jude]ene/al Municipiului Bucure[ti [i unit`]ile de \nv`]`mânt preuniversitar pun \n aplicare prezentul Ordin. Ministru Cristian Mihai ADOMNI}EI Bucure[ti Nr Data

116 Anex` c. ANEXA 1 la O.M.E.C.T. nr.1539/ , cu METODOLOGIA de identificare a unit`]ilor de \nv`]`mânt preuniversitar \n care se impune furnizarea serviciilor de mediere [colar` Art. 1 (1) Unit`]ile de \nv`]`mânt preuniversitar \n care se impune furnizarea serviciilor de mediere [colar`, servicii prestate de c`tre mediatorul [colar, vor fi identificate ca urmare a aplic`rii setului de criterii de tip: educa]ional, socioeconomic [i cultural, men]ionat \n prezenta metodologie. (2) Criterii de tip educa]ional: 1) n comunitatea \n care se afl` [coala exist` copii de vârst` pre[colar` care nu sunt cuprin[i \n \nv`]`mântul pre[colar [i copii de vârst` [colar` care nu au frecventat niciodat` [coala sau care au abandonat \nv`]`mântul obligatoriu; 2) Rata abandonului [colar \n \nv`]`mântul obligatoriu [i rata absenteismului [colar sunt ridicate, iar rezultatele [colare ale elevilor sunt nesatisf`c`toare \ntr-un procent semnificativ; 3) {coala este multietnic` sau este o [coal` \n care predomin` elevi de etnie rom`; 4) Limba de predare este diferit` de limba matern`; 5) Cultura minorit`]ii este slab reprezentat` la nivelul [colii; 6) De[i \n [coal` sunt mul]i elevi care apar]in unei minorit`]i na]ionale, nu exist` cadre didactice care apar]in acelei etnii; 7) Exist` sau se manifest` riscul unor conflicte \n comunitate [i/sau \n [coal` care pot afecta participarea [colar` a copiilor romi, din cauze care ]in de segregarea etnic` sau de alte forme de discriminare; 8) Exist` comportamente discriminatorii fa]` de elevii romi. (3) Criterii de tip socio-economic: 1. Localitatea se afl` \ntr-o zon` cunoscut` ca defavorizat`; 2. n comunitate exist` familii cu mul]i copii sau cu copiii afla]i \n grija altor persoane decât a p`rin]ilor; 3. Exist` semnale c` \n comunitate este exploatat` munca minorilor, ceea ce conduce la abandon [colar; 4. n comunitate exist` o rat` ridicat` a [omajului sau num`rul persoanelor \ncadrate \n munc` cu forme legale este mic; 5. n comunitate exist` multe persoane care nu au acte de identitate; 6. Un mare num`r dintre membrii comunit`]ii sunt nevoi]i s` migreze temporar pentru a-[i asigura sursele de existen]`; 115

117 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 7. n comunitate exist` o atitudine negativ` fa]` de minoritatea na]ional` sau \n comunitate au avut loc conflicte interetnice ori exist` premise pentru declan[area lor; 8. Elevii [colii provin, \n majoritate, din familii dezavantajate. (4) Criterii de tip cultural: 1. Comunitatea este multietnic`; 2. Locuitorii din comunitate folosesc meseriile tradi]ionale ale etniei ca mijloc de supravie]uire; 3. Accesul la publica]ii, libr`rii, biblioteci, radio, televiziune este redus sau inexistent; 4. Nivelul de educa]ie [colar` al membrilor comunit`]ii este sc`zut. Art. 2 Aplicarea setului de criterii men]ionate la art. 1 se poate face de c`tre: a) unit`]ile [colare; dup` caz, acestea pot apela la sprijinul Centrului Jude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional` [i al autorit`]ilor locale; b) Inspectoratul {colar Jude]ean/Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti, \n colaborare cu Centrul Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`; c) Consiliul jude]ean sau local de care apar]ine unitatea; d) organiza]ii nonguvernamentale sau grupuri de ini]iativ` locale, \n colaborare cu Inspectoratul {colar Jude]ean/ Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti [i cu Centrul Jude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`. Art. 3 (1) \n urma aplic`rii setului de criterii [i pe baza interpret`rii indicatorilor, institu]iile, organiza]iile [i structurile men]ionate la Art. 2 fundamenteaz` solicitarea de servicii de mediere [colar` [i o \nainteaz` spre aprobare inspectoratului [colar jude]ean/ Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti. (2) Inspectoratul {colar Jude]ean/ Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti analizeaz` documenta]ia transmis` de institu]iile, organiza]iile [i structurile men]ionate la art. 2 [i decide, \n colaborare cu autorit`]ile locale sau jude]ene, dup` caz, alocarea de servicii de mediere [colar`. Art. 4 n urma stabilirii, pe baza criteriilor de mai sus, a unit`]ilor de \nv`]`mânt beneficiare de servicii educa]ionale de mediere [colar`, Inspectoratul {colar Jude]ean/Inspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti le identific` drept zone de interven]ie educa]ional` prioritar` pentru care prevede m`suri \n strategia jude]ean` privind asigurarea accesului la educa]ie pentru grupurile dezavantajate. 116

118 Anex` ANEXA 2 la O.M.E.C.T. nr. 1539/ , Normele de \ncadrare, activitate [i salarizare ale mediatorului [colar Capitolul I: Dispozi]ii generale Art. 1 Principala responsabilitate a mediatorului [colar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la \nv`]`mântul general obligatoriu, \ncurajând implicarea p`rin]ilor \n educa]ia copiilor [i \n via]a [colii [i facilitând colaborarea dintre familie, comunitate [i [coal`. Art. 2 (1) Mediatorul [colar este angajat de unitatea de \nv`]`mânt preuniversitar sau de Centrul jude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`, \nfiin]at conform Ordinului Ministrului Educa]iei [i Cercet`rii, nr. 5418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a centrelor jude]ene/al municipiului Bucure[ti de resurse [i de asisten]` educa]ional` [i a regulamentelor cadru ale institu]iilor din subordine. (2) ndrumarea metodologic` a activit`]ii mediatorului [colar revine Centrului jude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`, iar coordonarea [i monitorizarea activit`]ii mediatorului revin conducerii unit`]ii/unit`]ilor de \nv`]`mânt preuniversitar \n care \[i desf`[oar` activitatea. (3) Mediatorul [colar colaboreaz` cu personalul unit`]ii de \nv`]`mânt preuniversitar, cu consiliul p`rin]ilor sau cu alte structuri asociative ale p`rin]ilor recunoscute de unitatea de \nv`]`mânt preuniversitar, cu autorit`]ile locale/jude]ene, cu organiza]ii nonguvernamentale [i cu ceilal]i parteneri ai unit`]ii de \nv`]`mânt preuniversitar care au ca scop cre[terea gradului de participare la educa]ie [i \mbun`t`]irea calit`]ii serviciilor educa]ionale. Art. 3 Mediatorul [colar \[i desf`[oar` activitatea \n unit`]ile de \nv`]`mânt preuniversitar [i \n comunit`]ile de care apar]in acestea, unit`]i autoidentificate sau identificate pe baza criteriilor din Anexa 1. Angajarea mediatorului se face la solicitarea [colii sau a comunit`]ii, la propunerea inspectoratelor [colare jude]ene/al Municipiului Bucure[ti, a autorit`]ilor publice locale/jude]ene, a organiza]iilor guvernamentale [i nonguvernamentale sau la solicitarea p`rin]ilor elevilor din unitatea [colar` respectiv`. 117

119 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Capitolul II. Selec]ia, \ncadrarea, normarea [i salarizarea personalului Art. 4 (1)Mediatorul [colar poate fi: a) absolvent de liceu, filier` voca]ional` specializare mediator [colar sau absolvent al oric`rui alt profil, urmat de un curs de formare profesional` cu specializarea mediator [colar, recunoscut de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului; b) absolvent al \nv`]`mântului obligatoriu cu durata de cel pu]in 8 clase, urmat de parcurgerea cursurilor de formare profesional` cu specializarea mediator [colar, recunoscute de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului, [i \n curs de completare a studiilor liceale. (2) Pe postul de mediator [colar, se recomand` angajarea unei persoane care cunoa[te limba [i cultura comunit`]ii locale pentru care sunt necesare serviciile de mediere [colar`. (3) ntr-o prim` etap`, unit`]ile angajatoare vor avea \n vedere, pentru ocuparea posturilor de mediator [colar, persoane care au urmat cursurile organizate \n cadrul programelor PHARE Acces la educa]ie pentru grupuri dezavantajate [i care au mai lucrat ca mediatori. Art. 5 Identificarea mediatorului [colar este responsabilitatea comun` a consiliului de administra]ie al [colii [i a comitetului reprezentativ al p`rin]ilor sau a altei forme de asociere a p`rin]ilor, recunoscut` de [coal`. Art. 6 Angajarea mediatorului [colar se face, dup` caz, de Centrul Jude]ean/al municipiului Bucure[ti de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional` sau de unitatea de \nv`]`mânt preuniversitar, ca urmare a pa[ilor descri[i la Art. 2 [i 3 din Anexa 1. Art. 7 Nivelul de salarizare a mediatorului [colar este cel prev`zut pentru categoria personal didactic auxiliar, pozi]iile: 279, 280 [i 281. Art. 8 Organiza]ii neguvernamentale sau grupurile de ini]iativ` locale pot angaja mediatori [colari, c`rora le asigur` costurile salariale, pentru [coli cuprinse/partenere \n diferite proiecte educa]ionale, dac` desf`[urarea activit`]ii mediatorului [colar \n [coal` este agreat` de comunitate [i de [coal` [i \n urma acordului Inspectoratului {colar Jude]ean/Inspectoratului {colar al Municipiului Bucure[ti. Capitolul III. Responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari Art. 9 Atribu]iile mediatorului [colar sunt urm`toarele: Vezi mai sus c. Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari 118

120 Anex` Anexa 5 Notificare nr /28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind \ncadrarea mediatorului [colar Avându-se \n vedere O MECT nr din , Anexele 1 [i 2, privind func]ionarea mediatorului [colar \n unit`]ile de \nv`]`mânt preuniversitar, facem urm`toarele preciz`ri: 1. Angajarea mediatorilor [colari se face la unit`]ile [colare care necesit` servicii de mediere [colar`, cu avizul Inspectoratului {colar Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti [i cu \ncadrarea \n num`rul de posturi repartizate de MECT jude]ului/municipiului Bucure[ti, pentru \nv`]`mântul preuniversitar; 2. Salarizarea mediatorilor [colari se face \n conformitate cu legisla]ia salariz`rii personalului didactic auxiliar, \n vigoare; 3. Normarea acestor posturi este de competen]a ISJ/ISMB. SECRETAR DE STAT, Gabriella Pásztor 119

121 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Anexa 6 Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru a mediatorului [colar \n viziunea lor (elaborate \ntre , la stagiile de formare a mediatorilor [colari de la Ol`ne[ti [i Costine[ti) Fi[a num`rul 1 Atribu]iile mediatorului [colar 1. S` cunoasc` comunitatea pentru care lucreaz`; 2. S` realizeze eviden]a copiilor pre[colari, a adolescen]ilor [i a tinerilor, a adul]ilor din comunitate; 3. Faciliteaz` leg`tura dintre [coal` comunitate familie institu]ii publice; 4. Stimuleaz` elevii [i p`rin]ii pentru studiul limbii materne rromani [i al istoriei [i tradi]iile rrome; 5. Ajut` la asumarea identit`]ii rrome [i cre[terea stimei de sine; 6. ncurajez` activit`]ile extra[colare/educative cu elevii rromi; 7. Cunoa[te [i ajut` la detensionarea/gestionarea [i solu]ionarea conflictelor; 8. Cunoa[te situa]iile familiale ale elevilor din comunitate [i situa]iile [colare privind combaterea absenteismului [i a abandonului [colar; 9. Informeaz` comunitatea despre programele educa]ionale alternative gen A doua [ans` ; 10.Informeaz` comunitatea cu privire la posibilit`]ile legale de ob]inere a unor drepturi cuvenite; 11.Motiveaz` p`rin]ii, \n special mamele privind \ntâlnirile cu cadrele didactice \n [coal`; 12.Informeaz` [coala [i alte institu]ii privind \nc`lcarea drepturilor elevilor; 13.Colaboreaz` cu mediatorul sanitar pentru educarea elevilor privind igiena corporal`; 14.Sugereaz`/ini]iaz` vizite ale copiilor din [coal` \n alte [coli incluzive pentru prezentarea de spectacole; 15.Semnaleaz` situa]iile de segregare a copiilor rromi autorit`]ilor. 120

122 Anex` Fi[a num`rul 2 Atribu]iile mediatorului [colar 1. Trebuie s` cunoasc` comunitatea pentru care lucreaz`; 2. Ajut` la asumarea identit`]ii rrome [i cre[terea stimei de sine; 3. Se intereseaz` de problemele copiilor; 4. Se preocup` [i ajut` la [colarizarea copiilor; 5. Se asigur` de respectarea drepturilor copiilor; 6. Faciliteaz` leg`tura dintre [coal` comunitate familie institu]ii publice; 7. Are grij` de reducerea discrimin`rii etnice, sau chiar eliminarea acesteia; 8. Informeaz` comunitatea despre programele educa]ionale alternative, gen A doua [ans` ; 9. Faciliteaz` atragerea copiilor cu dificult`]i de participare \n activit`]ile de educa]ie pre[colar`; 10.Are o colaborare strâns` cu cadrele didactice, dirigintele, \nv`]`torul, directorul; 11.Colaboreaz` cu mediatorul sanitar; 12.Se implic` \n rezolvarea problemelor sociale ale membrilor comunit`]ii (certificate de na[tere [i c`r]i de identitate); 13.Informeaz` p`rin]ii despre importan]a [colii pentru copil, prin exemple concrete; 14.Colaboreaz` cu p`rin]ii \n rezolvarea problemelor copilului; 15.Antreneaz` p`rin]ii \n educa]ia copilului [i \n via]a [colii; 16.Informez` comunitatea cu privire la posibilit`]ile legate de ob]inerea unor drepturi cuvenite; 17.Semnaleaz` situa]ii de segregare a copiilor rromi autorit`]ilor locale; 18. ntocme[te rapoarte cu privire la situa]ia copiilor; 19.Trebuie s` cunoasc` bine legile; 20.Se informez` [i se instruie[te, inclusiv \n limba comunit`]ii respective, folosind-o \n informarea membrilor acelei comunit`]i; 21.Sprijin` [i \ndrum` tinerii spre continuarea studiilor; 22.Organizeaz` programe socio-culturale [i educa]ionale \n care s` fie implica]i [i copiii monitoriza]i; 23.S` nu se implice politic; 24.Colaboreaz` cu Grupul de sprijin Local, ONG-uri, sponsori. 121

123 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Fi[a num`rul 3 Atribu]iile mediatorului [colar 1. Mediatorul [colar facilitez` leg`tura dintre [coal` comunitate familie insitu]ii publice; 2. Cunoa[te comunitatea [i datele statistice privind situa]ia copiilor având scopul [colariz`rii; 3. Prezint` situa]ia studiat` [colii [i inspectoratului; 4. Organizeaz` [edin]e regulate cu p`rin]ii, consiliindu-i, \ndrumându-i pentru participarea \n cadrul [colii, agrenându-i \n educa]ia copiilor; 5. Se oblig` la contacte regulate cu autorit`]ile locale; 6. Furnizeaz` date necesare recenz`rii corecte a copiilor (inclusiv migran]i); 7. Se implic` \n rezolvarea problemelor copiilor cu dificult`]i \n situa]ii de risc cu sistem de asisten]` social`; 8. Organizeaz` diferite programe [i activit`]i artistice [i culturale sau se implic` \n derularea acestora; 9. Colaboreaz` cu cadrele didactice, mediatorul sanitar; 10.Se intereseaz` de colabor`ri \n parteneriat cu finan]atori (ONG, firme private, institu]ii, sponsori); 11.Nu se implic` politic. Fi[a num`rul 4 Atribu]iile mediatorului [colar 1. Facilitez` dialogul [coal` familie comunitate; 2. Contribuie la men]inerea [i dezvolatrea \ncrederii [i a respectului [colii fa]` de comunitate; 3. Monitorizez` copiii de vârst` pre[colar` din comunitate care nu sunt \nscri[i la gr`dini]` [i sprijin` familia/sus]in`torii legali ai copilului \n demersurile necesare pentru \nscrierea acestora \n \nv`]`mântul pre[colar; 4. Monitorizeaz` copii de vârst` [colar`, din circumscrip]ia [colar`, care nu au fost \nscri[i niciodat` la [coal`, propunând conducerii [colii solu]ii optime pentru recuperarea lor [i faciliteaz` accesul acestora la programe alternative de \nv`]`mânt; 122

124 5. Sprijin` organizarea de programe suport pentru \mbun`t`]irea performan]elor [colare; 6. Consemneaz` cu acurate]e [i obiectivitate problemele educa]ionale sau de alt` natur` care au efect asupra particip`rii la educa]ie a copiilor din comunitate; 7. Asigur` actualizarea bazei de date despre copii afla]i \n pericol de abandon [colar; 8. Sprijin` elaborarea planului de desegregare [colar` [i implementarea acestuia prin colaborare cu conducerea [colii; 9. Colaboreaz` cu mediatorul sanitar pentru educarea elevilor privind igiena corporal`; 10.Cunoa[te [i ajut` la detensionarea/gestionarea [i solu]ionarea conflictelor; 11.Informeaz` comunitatea cu privire la posibilit`]ile legale de ob]inere a unor drepturi cuvenite; 12.Informeaz` [coala [i alte institu]ii privind \nc`lcarea drepturilor elevilor; 13.Semnaleaz` cazurile de discriminare [i \mpreun` cu \nv`]`torul/ profesorul/p`rintele/directorul de unitate [colar` particip` la combaterea acesteia; 14.Se informeaz` [i se instruie[te inclusiv \n limba comunit`]ii respective, cu privire la facilit`]ile [i oportunit`]ile educa]ionale destinate copiilor [i tinerilor [i asigur` propagarea acestor informa]ii c`tre to]i copii, tinerii [i familiile acestora din comunitatea respectiv`; 15.Colaboreaz` cu autorit`]ile locale, cu Dispensarul medical, Poli]ia, reprezentan]i ai Bisericii, pentru solu]ionarea unor cazuri de abuz [i violen]` domestic`; 16.Promoveaz` [i \ncurajeaz` reprezentarea copiilor [i a p`rin]ilor din grupurile dezavantajate \n structurile consultative cum ar fi: consiliile p`rin]ilor [i ale elevilor; 17.Propune [i urm`re[te expunerea produselor rezultate din activit`]ile elevilor (desene, imagini, obiecte artizanale) care s` ilustreze toate etniile reprezentate \n [coal`; 18. mpreun` cu conducerea [colii stabile[te leg`turi cu ONG-uri [i alte institu]ii care pot sprijini eforturile [colii de a r`spunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate inclusiv celor de etnie rrom`. Anex` 123

125 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) Fi[a num`rul 5 Atribu]iile mediatorului [colar 1. s` faciliteze dialogul dintre comunitate, familie, [coal`, autorit`]i; 2. s` cunoasc` comunitatea \n care \[i desf`[oar` activitatea; 3. s` faciliteze dialogul intercultural, multicultural; 4. s` informeze comunitatea/p`rin]ii, cu privire la beneficiile [colii/ofertele educa]ionale (A doua [ans`); 5. s` informeze comunitatea \n leg`tur` cu existen]a unor proiecte de finan]are/oportunit`]i; 6. s` informeze comunitatea \n leg`tur` cu problemele [colii; 7. s` colaboreze cu toate resursele umane rrome din comunitate/localitate (mediator sanitar, consilier local rrom, deserven]ii cultelor, profesori de limba rromani); 8. s`-[i creeze o baz` de date curent` privind adul]ii [i copiii rromi; 9. s` se implice \n g`sirea solu]iilor, \mpreun` cu [coala [i autorit`]ile; 10.s` monitorizeze situa]ia [colar` a elevilor rromi, progresul real [colar al acestora; 11.s` organizeze [coala mamelor/p`rin]ilor; 12.s` organizeze [coala tinerilor p`rin]i, [coala soacrelor. Fi[a num`rul 6 Atribu]iile mediatorului [colar 1. faciliteaz` leg`tura \ntre [coal` familie comunitate; 2. s` realizeze baza de date a comunit`]ii/s` cunoasc` situa]ia copiilor, adolescen]ilor, a tinerilor, a adul]ilor rromi din comunitate; 3. s` desf`[oare activit`]i nuan]ate de informare a membrilor comunit`]ii asupra unor posibilit`]i, drepturi (inclusiv direc]ionarea acestora spre recuperarea programelor [colare: A doua [ans`, Gr`dini]a estival`, To]i la gr`dini]`, to]i \n clasa I, {coal` de dup` [coal` ); 4. s` monitorizeze \n permanen]` situa]ia elevilor la \nv`]`tur` [i frecven]a [i s` informeze p`rin]ii cu privire la acestea; 5. s` cunoasc` foarte bine problemele [i specificul comunit`]ii, resursele de care dispune aceasta; 124

126 Anex` 6. s` cunoasc` [i s` respecte limba, tradi]iile, regulile [i obiceiurile comunit`]ii; 7. s` cultive [i s` promoveze armonia interetnic` \n spa]iul [colar [i comunitar; 8. s` se ofere \n permanen]` ca model pentru elevii din [coal` [i pentru comunitate; 9. s` organizeze [i s` desf`[oare programe educative extra[colare; 10.s` antreneze \n colaborare to]i poten]ialii factori locali (grup de lucru local, primarul, directorul, deserven]ii cultelor, medicul, consilierul rrom, exper]ii rromi, mediatorul [colar, profesorul de limba rromani, mediatorul sanitar, asistentul social, ONG-uri); 11.s` semnalizeze existen]a cazurilor de segregare [i discriminare autorit`]ilor competente, institu]ii, persoane; 12.furnizeaz` date, elaboreaz` situa]ii privind \nv`]`mântul pentru rromi; 13.s` valorizeze elevii cu rezultate bune [i s` anun]e p`rin]ii acestora. Fi[a num`rul 7 Atribu]iile mediatorului [colar (fi[` elaborat` de Elena Radu, pentru uzul propriu, \n activitatea sa de mediator [colar) 1. Faciliteaz` comunicarea \ntre unitatea [colar` angajatoare comunitatea pe care o deserve[te institu]ii guvernamentale [i neguvernamentale; 2. Contribuie la \mbun`t`]irea/men]inerea [i promovarea imaginii [colii \n comunitate, institu]ii guvernamentale [i neguvernamentale; 3. nregistreaz` \n caietul propriu, atât elevii pre[colari, cât [i [colari din comunitate: creeaz` o baz` de date pe categorii: ÿ Baza de date cu elevii pre[colari din comunitate: nume [i prenume copil, nume [i prenume p`rin]i, câ]i fra]i mai are; etnia, domiciliul, date de contact, situa]ie material` (cine lucreaz` din familie; ajutor servicii sociale); ÿ Baza de date cu elevii din unitatea [colar`: nume [i prenume copil, nume [i prenume p`rin]i, câ]i fra]i mai are; etnia, domiciliul, date de contact, situa]ie material` (cine lucreaz` din familie; ajutor servicii sociale); 125

127 GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi) 4. Faciliteaz` accesul elevilor pre[colari [i [colari din comunitate la programele alternative de \nv`]`mânt ( Gr`dini]e estivale, A doua [ans` nivel primar [i secundar inferior, {coal` de dup` [coal` ); 5. Identific` \n rândul asocia]iilor, al funda]iilor sau al inspectoratelor [colare programe suport pentru \mbun`t`]irea performan]elor [colare, programe de recuperare [colar`, consiliere [colar` pentru elevii/tinerii/adul]ii din unitatea [colar`; 6. Monitorizeaz` [i \ncurajeaz` prezen]a elevilor/tinerilor/adul]ilor la aceste programe de recuperare sau consiliere; 7. Evalueaz` \ntreaga comunitate, \n ceea ce prive[te: infrastructura; ridicarea resturilor menajere; locuri de joac`, agrement, implicarea autorit`]ilor aferente, pentru a putea concepe/implementa/derula proiecte de dezvoltare comunitar` \n acest sens, astfel \ncât s` se reduc` din problemele membrilor comunit`]ii; 8. Realizeaz` o baz` de date la \nceputul anului [colar [i la sfâr[itul fiec`rui semestru [colar, care con]ine: nume [i prenume copil, nume [i prenume p`rin]i, vârsta p`rin]ilor, câ]i fra]i mai are; etnia, gen, domiciliul, date de contact, situa]ie material` (cine lucreaz` din familie; ajutor servicii sociale), din care s` reias` câte fete [i câ]i b`ie]i frecventeaz` cursurile [colare; 9. Identific` principalele probleme ale membrilor comunit`]ii, din cauza c`rora nu se acceseaz` \nv`]`mântul obligatoriu; 10.Sprijin`/ini]iaz` activit`]i culturale [i multiculturale \n unitatea [colar` [i nu numai; 11.Reprezint` comunitatea arondat` \n cadrul [edin]elor sau dezbaterilor cu privire la implementarea/dezvoltarea/derularea unor proiecte educa]ionale sau sociale \n rândul comunit`]ilor sau \n spa]iul [colar; 12.Sprijin` elaborarea planului de desegrare [colar` [i implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea unit`]ii [colare; 13.Ajut` membrii comunit`]ii \n demersurile \nregistr`rii tardive; 14.Colaboreaz` cu Oficiul Teritorial al For]elor de Munc` \n vederea disemin`rii informa]iilor cu privire la eventualele cursuri de calificare sau angaj`ri pentru membrii comunit`]ii; 15.Disemineaz` informa]ii cu privire la Drepturile Copilului, Omului [i Minorit`]ilor \n rândul comunit`]ii [i informeaz` autorit`]ile responsabile despre eventualele \nc`lc`ri ale acestora; 16.Faciliteaz` accesul la Centrele de dezintoxicare pentru tinerii/adul]ii dependen]i de stupefiante, f`r` a comunica \n public datele personale ale beneficiarului; 126

128 Anex` 17.Redacteaz` un raport de activitate lunar, la sfâr[it de semestru un raport pe semestru, iar la finalul anului [colar un raport similar pentru \ntreg an [colar, pe care \l \nainteaz` conducerii unit`]ii [colare, inspectorului de specialitate [i reprezentantului mediatorilor [colari; 18.Ap`r` interesele [i pozi]ia mediatorului [colar ori de câte ori este nevoie, argumentând pozi]ia [i activit`]ile acestuia \n unitatea [colar` [i \n comunitate; 19.Colaboreaz` cu toate institu]iile, asocia]iile, organiza]iile indiferent de culoarea politic` a acestora sau de alt interes personal; 20.Colaboreaz` cu cadrele didactice din unitatea [colar`, atât \n ceea ce prive[te prevenirea abandonului [colar, progresul/regresul elevilor, recuperarea [colar`, cât [i pentru organizarea diferitelor ac]iuni (deschiderea/\nchiderea noului an [colar etc.); 21.Realizeaz`, anual, recens`mântul \n comunitate al`turi de cadrele didactice din unitatea [colar`; 22.Dup` fiecare vizit` la domiciliul elevilor, acesta \ncheie un proces-verbal \n care men]ioneaz` motivul vizitei [i solu]ia identificat` cu tutorele legal al elevului; 23.Aduce la cuno[tin]` managerului unit`]ii [colare rezultatele activit`]ii pe teren; 24.Organizeaz` [edin]e cu p`rin]ii pe unitatea [colar`, \n vederea dezbaterilor privind Regulamentul de ordine interioar` al unit`]ii [colare, Locurile distincte pentru elevii absolven]i de clasa a VIII-a la licee, facult`]i [.a. Cui se subordoneaz`: 1. Conducerii unit`]ilor [colare; 2. Prim`riei de sector; 3. Inspectoratelor de sector; 4. Inspectoratelor Centrale; 5. Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Sportului. Nivelul de salarizare: 1. Este cel prev`zut pentru categoria personal didactic auxiliar, pozi]iile: 279, 280 [i Exist` trei trepte de salarizare: Mediator [colar I, mediator [colar II, mediator [colar III, cel mai mare \n grad fiind I. 127