URINS 1. INTROUERE...4 2. IENTIFIAREA AMLASAMENTULUI SI LOALIZAREA...6 2.1. Localizare si topografie...6 2.2. Geologie si hidrogeologie...6 2.2.1. Elemente de geologie...6 2.2.2. Ape de suprafata...11 2.2.3. Ape subterane...14 2.3. ate generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona obiectivului...15 2.4. iodiversitate...18 2.4.1. Introducere...18 2.4.2. Armonizarea legislatiei nationala cu irectivele si Regulamentele europene privind protectia mediului...20 2.4.3. iodiversitatea in judetul onstanta...23 2.4.4. Arii protejate in judetul onstanta...29 2.4.5. Siturile Natura 2000 din zona amplasamentului...33 2.4.6. Relatia proiectului cu Reteaua Natura 2000...62 2.4.7. escrierea biodiversitatii in zona obiectivului...64 2.4.8. Impactul asupra biodiversitatii...67 2.4.9. Masuri de diminuare a impactului...70 3. ISTORIUL AMLASAMENTULUI SI EZVOLTARI VIITOARE...71 3.1. Istoricul amplasamentului...71 3.2. ezvoltari viitoare...71 1
4. ATIVITATI ESFASURATE IN ARUL OIETIVULUI...72 4.1. Generalitati...72 4.1.1. omponentele obiectivului...72 4.1.2. rocese tehnologice...77 4.2. ilantul de materiale...82 4.3. Materiale de constructii...83 4.4. Stocarea materialelor...83 4.5. Emisii in atmosfera...84 4.5.1. rincipalele surse de poluare in cadrul activitatii analizate...84 4.5.2. Emisii de poluanti, calculul dispersiei poluantilor...86 4.6. Alimentarea cu apã, efluenti menajeri si tehnologici, evacuarea apelor pluviale...87 4.6.1. Alimentarea cu apa potabila...87 4.6.2. Evacuarea apelor uzate...88 4.7. roducerea si eliminarea deseurilor...89 4.8. Alimentarea cu energie electrica...90 4.9. rotectia si igiena muncii...91 4.10. revenirea si stingerea incendiilor...91 4.11. Zgomotul si vibratiile...91 4.12. Securitatea zonei...91 4.13. Administratie...92 4.14. Surse de informare...92 5. ALITATEA SOLULUI...93 5.1. Efecte potentiale ale activitatii analizate...93 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate...93 2
6. ONLUZII SI REOMANARI...94 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, in propuneri pentru programul de conformare...94 6.1.1. Factor de mediu apa...94 6.1.2. Factor de mediu aer...95 6.1.3. Factor de mediu sol-subsol...96 6.1.4. Flora si fauna...97 6.1.5. Gestiunea deseurilor si a substantelor chimice periculoase...99 6.1.6. rotectia muncii si sanatatea populatiei...100 6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert...101 6.3. oncluzia finala...101 7. ILIOGRAFIE-AZE LEGALE...103 8. ANEXE...106 3
1. INTROUERE Titularul activitatii: S.. ETROONST S.A. ONSTANTA, cu sediul in municipiul onstanta, -dul I.. ratianu, nr. 45, onstanta, tel: 0241/ 618771, e-mail: office@petroconst.ro ; enumirea obiectivului : AZA INUSTRIALA E ONUTE SUMARINE, Midia - Navodari, Judetul onstanta rofilul activitatii clasificare conform O AEN ( anexa 1): Fabricarea produselor din beton pentru constructii - cod AEN 2361; Fabricarea betonului- cod AEN 2363 ; Tratarea si acoperirea metalelor- cod AEN 2561 ; Operatiuni de mecanica generala- cod AEN 2562 ; Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide cod AEN 4221. Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti n.c.a. cod AEN 4299 Lucrari de pregatire a terenului cod AEN 4312 Alte lucrari speciale de constructii n.c.a.- cod AEN 4399 epozitari- cod AEN 5210 Manipulari - cod AEN 5224 Activitatilor desfasurate de S.. ETROONST S.A. in cadrul bazei Midia Navodari, care se autorizeaza din punct de vedere al mediului,le corespund urmatoarele coduri AEN : 2361, 2363, 2561, 2562, 4221. Scopul lucrarii il constituie identificarea domeniilor in care impactul asupra mediului, produs de activitatile mentionate, poate fi semnificativ. 4
Studiul s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului MAM 184/1997 si a OUG195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza documentatiei tehnice prezentate care cuprinde: Fisa de prezentare a activitatii; lanuri de situatie si schite amplasament; ontract RAJA ; ontract E.N.E.L.; ontract cu S.. ENVIROTEH S.R.L. ; ontract S.. OLARIS M HOLING S.R.L. ; ontract cu S.. INTEX EO ONSTRUT S.R.L. ; ontract cu S.. Green Life Recycling S.R.L. nr. 035/ 05.05.2007 ; Act spatiu; ertificat constatator ; Act constitutiv ; ontract de prestari servicii incheiat cu IH ONSTRUTII GRU S.A. ; Autorizatie.N.A..N. nr. Al 150/2008 pentru detinere surse de radiatii si instalatii radiologice; autorizatie.n.a..n. nr. Al 221/2007 pentru utilizare instalatii radiologice autorizatie.n.a..n. nr Al 258/2008 pentru transport surse radiologice si instalatii radiologice; Lista mijloace de transport detinute de catre S.. ETROONST S.A. 5
2. IENTIFIAREA AMLASAMENTULUI SI LOALIZAREA 2.1. Localizare si topografie aza IS apartinand S.. ETROONST S.A. se afla in zona industriala de conducte submarine, zona terminal petrolier orbu, in zona joasa spre mare, avand urmatoarele vecinatati ( anexa 2): - nord - teren extravilan localitatea orbu ( folosinta agricola) - vest - teren extravilan localitatea orbu (folosinta agricola) - est - Marea Neagra - cca 330 m fata de amplasament ( plaja) - Sud -Acvatoriul Marea Neagra- (nisipuri cu vegetatie) entru desfasurarea activitatii societatea detine un spatiu in suprafata de 266.130 mp, in zona Midia Navodari. S.. ETROONST S.A. este proprietarul terenului cu suprafata de 266.130 mp aflat in extravilanul localitatii orbu, conform ertificatului de atestare a dreptului de proprietate( anexa 3). Terenul din extravilanul localitatii orbu detinut de S.. ETROONST S.A. la baza Midia Navodari, se incadreaza la categoria de folosinta curti si curti cu constructii, cu destinatiile constructiilor constructii industriale. Accesul in zona se poate realiza pe artera rutiera onstanta-navodari, iar de aici pe drumul de interes local Navodari-orbu. 2.2. Geologie si hidrogeologie 2.2.1. Elemente de geologie uprinsă între 27 15 05 şi 29 30 10 longitudine estică şi 43 40 04 şi 49 25 03 latitudine nordică, regiunea obrogea se prezintă ca o unitate distinctă în cuprinsul teritoriului României. Specificul este dat de geomorfologia zonei, întregul relief fiind ajuns la stadiul de peneplena, eroziunea fluviatilă încetând să fie un factor modelator deosebit. 6
odişul obrogei, cuprins între unăre (în vest şi nord), Marea Neagră (în est) şi graniţa cu ulgaria (în sud) este o unitate danubiano-pontică de o deosebită originalitate geografică. obrogea se prezintă ca un podiş relativ rigid, format pe roci vechi (şisturi verzi, granite) şi structuri sedimentare mezozoice şi neozoice, puternic erodat de acţiunea îndelungată a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, uşor ondulat şi cu altitudini relativ reduse (200-300 m).artea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la 350-400 m şi chiar 467 m în vârful cel mai înalt (Vf. Greci din Munţii Măcinului). artea de sud are sub 200 m (altitudinea maximă este de 204 m în eliorman). Alcatuirea geologica a odisului obrogei se reda plastic prin notiunea de mozaic structural si petrografic. e la nord la sud se intalnesc urmatoarele unitati structurale: Orogenul Nord-obrogean, obrogea entrala si obrogea de Sud ( anexa 4). in punct de vedere geologic amplasamentul se afla pe tarmul situat la est de unitatea structuralã a obrogei entrale Masivul entral obrogean,care ocupa treimea mijlocie a obrogei si este delimitat spre sud de falia alazu, care il separa de latforma sud-dobrogeana, iar la nord de falia eceneaga amena care il delimiteaza de Orogenul nord-dobrogean. Astfel conturat, Masivul central-dobrogean se individualizeaza net ca unitate geologica distincta, trasatura particulara constituind-o natura si varsta soclului precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse. ea mai larga suprafata din obrogea centrala este ocupata de formatiunile soclului. uvertura in schimb ocupa suprafete restranse Soclul In alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine distincte.aceste unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de metamorfism.astfel, se individualizeaza ca prima unitate, grupa sisturilor cristaline mezometamorfice, iar cea de a doua include formatiunea sisturilor verzi. 7
uvertura. rima transgresiune de amploare care se recunoaste in spatiul central-dobrogean a avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor verzi se cunosc numai la vest de dunare (in latforma Valaha). In cuvertura din obrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare ogger-malm.epozite cretacice se intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in timpul unor ingresiunidinspre sud sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin iviri foarte restranse de depozite sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce indica asarabianul. In anexa 5 este prezentata coloana startigrafica a obrogei centrale. Tectonica Spatiul central-dobrogean in roterozoicul terminal si la inceputul aleozoicului a evoluat ca arie labila intracratonica. Aceasta a luat fiinta prin fracturarea si regenerarea unei portiuni din domeniul continental consolidat est-european, care s-a separat in doua blocuri : unul sud - vestic devenind latforma Moesica si altul nord estic devenind platforma est europeana. onsolidarea obrogei centrale a aut loc in urma orogenezei baikaliene, cand a suferit principalele deformari si a devenit sistem cutat in structura actuala, constituind Masivul central dobrogean.in alcatuirea acestuia, pe langa formatiunea sisturilor verzi care ii este proprie, sunt incluse si nuclee mai vechi, reprezentate prin metamorfitele de la Altân- Tepe. ele mai vechi deformari ale Masivului central-dobrogean apartin orogenezei baikaliene. Aceasta a determinat, intr-o prima etapa cutarea stransa si simetrica a ansamblului sisturilor verzi. Intr-o etapa ulterioara, s-a produs o cutare mai larga ducand la o inmanunchere a cutelor preexistente in structuri anticlinale si sinclinale majore.in structura actuala, aceste cute majore se delimiteaza clar. ontemporan sau penecontemporan cu formarea structurilor plicative majore, s-au stabilit si raporturile dintre masivul central-dobrogean si unitatile structurale majore invecinate. 8
Spre sud, Masivul central-dobrogean ia contact cu soclul karelian al latformei suddobrogene in lungul faliei alazu (Ovidiu-apidava). Aceasta a fost interceptata prin forajele de la alazu Mare si ocosu si ar atinge suprafata la sud de localitatile mentionate.in lungul acestei falii, contactul se face intre cristalinul de alazu si sisturile verzi (seria de ocosu). ontactul tectonic este acoperit de cuvertura sedimentara care include in baza depozite mezojurasice. Varsta faliei este deci anterioara Mezojurasicului si posterioara sisturilor verzi, ea datand de la sfarsitul orogenezei baikaliene. upa deformarile baikaliene, care au avut caracter predominant plicativ, au avut loc deformari rupturale insotite de deplasari pe orizontala cu tendinte de rotire.in randul acestora sunt de mentionat doua falii cu pozitie verticala : una in partea sudica, in regiunea localitatii Horia, iar a doua in partea nordica intre localitatea Ostrov si lacul Sinoe. Aceste doua falii delimiteaza in partea centrala a masivului central-dobrogean un sector ale carui structuri au orientarea est-vest, delimitat la sud si la nord de sectoare in care structurile sunt orientate nord-vest/sud-est. In evolutia obrogei centrale, pe langa deformarile mentionate, se recunosc si efectele unei tectonici mai noi. Acestea constau in culminatii si afundari cu aspect de largi ondulatii care au o dispozitie oblica pana la transversala fata de structurile preexistente. In ceea ce priveste amplasamentul analizat, asa cum precizam, acesta este situat in vecinatatea tarmului Marii Negre. In aceasta zona depozitele cuaternare ale cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de 6 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 11,50 m. pana la cca. 20 m.orizonturile acvifere sunt separate printr-un strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii galbui. Sub adancimea de 20 m, uaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii cafenii impermeabile. u aproximativ 18.000-20.000 de ani în urma, la apogeul glaciatiei Würm, nivelul marii era cu aproximativ 120 m mai jos decât nivelul actual. Încalzirea globala si topirea ghetarilor au dus la ridicarea nivelului marii, în medie cu 1 cm pe an, timp de aproximativ 15.000 de ani, ajungând acum 4.000-5.000 de ani la 3-5 m deasupra nivelului actual. 9
Ridicarea treptata a nivelului marii nu a fost continua, ci a constat dintr-o repetitie de ridicari si opriri. În zona Marii Negre, transgresia marii deasupra uscatului, care a avut loc cu aproximativ 4.000-5.000 de ani în urma, este cunoscuta sub numele de transgresiunea neolitica. În comparatie cu nivelul mediu al oceanelor, nivelul mediu al Marii Negre a suferit fluctuatii importante, datorate modificarilor climatice, cauzate probabil de mediul sau de mare închisa. Într-o perioada scurta de timp, la 500-1.500 de ani dupa transgresiunea neolitica, nivelul Marii Negre a scazut cu 5-8 m sub nivelul actual, cu aproximativ 3.500 de ani în urma. Aceasta este denumita regresiunea hanagorica. Nivelul Marii Negre a continuat sa fie scazut aproximativ 1.000 de ani. ând grecii s-au stabilit în porturile de la Marea Neagra, în timpul primului mileniu înainte de Hristos, au putut sa se foloseasca de formatiunile stâncoase iesite de sub nivelul apelor de adâncime mica, pentru a- si amenaja adaposturi portuare. Aproximativ în secolul al VI-lea d.hr. s-a produs o noua ridicare a nivelului Marii Negre, la cota de +1 pân la +3 m, care este denumita transgresiunea Nimfeana sau Istriana. Nivelul Marii Negre a scazut la 1 pâna la 2 m în jurul secolului al XIlea, apoi a revenit gradat pâna la nivelul actual. Aceste ridicari si scaderi ale nivelului mediu al Marii Negre, denumite transgresiuni, respectiv regresiuni, au exercitat o puternica influenta asupra topografiei costiere. La adâncimea de 12 m pâna la 14 m pe platoul continental al zonei vestice a Marii Negre au fost identificate urme ale unor terase spargeval si ale unor plaje-bariera relicte, care s-au format, probabil,în perioade când nivelul marii ramânea constant la o anumit cota în timpul fenomenului de ridicare. La cota de +3 pâna la +5 m, în lungul uscatului costier, se afla terasele Marii Negre Antice, care s-au format în timpul transgresiunii Neolitice. onform studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra intocmit de Agentia Japoneza de ooperare Internationala (JIA) si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, plaja in vecinatatea careia se afla si amplasamentul studiat face parte din unitatea nordica a litoralului romanesc, sector alcatuit dintr-o plaja -bariera cu sediment terigen adus de unare. atorita uriasei cantitati de sediment, plaja-bariera s-a dezvoltat timp de mii de ani devenind foarte lata. 10
2.2.2. Ape de suprafata rincipalele corpuri de suprafata in zona obiectivului sunt : Marea Neagra, Lacul orbu, Lacul Tasaul. Marea Neagra este o mare semiinchisa, componenta a Marii Mediterane, de al carui bazin se leaga prin mai multe stramtori si bazine: stramtoarea osfor, Marea Marmara, Stramtoarea ardanele si Marea Egee. in punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata in partea de est a Europei Sud-estice, intre 45 55 si 46 32 latitudine Nordica, si intre 27 27 si 41 42 longitudine Estica. rin mijlocul bazinului Marii Negre trece paralela de 43 latitudine Nordica, asezand Marea Negra in centrul zonei climatice temperate. Marea Negra nu poate fi considerata o mare continentala deoarece are bazinul dezvoltat atat pe crusta constinentala, cat si pe crusta oceanica, morfologia bazinului este asemanatoare cu cea a bazinelor oceanice ( este frecvent considearata un ocean in miniatura), cu margini si campie abisala, iar acvatoriul se afla in relatii active de schimb cu Marea Mediterana si prin aceasta cu restul Oceanului lanetar. (Emil Vespremeanu, Geografia Marii Negre, 2005) Suprafata Marii Negre este de 466.200 km 2, suprafata bazinului hidrografic aferent Marii Negre este de 1.874.904 km2 din care 0,817 mil. Km 2 apartin unarii. Adancimea maxima este de 2.245 m, dupa datele primelor expeditii rusesti, insa masuratorile recente au identificat o adancime maxima de numai 2212 m. Adancimea medie este de 1.197 m. In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care coboara pana la 180-200m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In dreptul tarmului romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-200 km. Un alt sector, povarnisul continental, are adancimea intre 180 200 m si 1000 1500 m ( 10 % din suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca, abisala inconjurata de izobata de 1000-1500 m, atingand adancimile cele mai mari ( in jur de 2200 m). Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule si insule. 11
Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor sale geografice. Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea osfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua milenii cu aproximativ 4m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului, de la Vama Veche la complexul lacustru Razim Sinoe. Asa cum am specificat mai sus Marea Negra se afla in centrul zonei climatice temperate, avand doua implicatii, si anume: sezoanele sunt bine marcate in concordanta cu succesiunea solstitiilor si echinoctiilor, iar radiatia solara variaza intre 130.000 si 150.00 cal./km 2, suficienta pentru asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice, chimice si biologice. rezinta pe cea mai mare parte a suprafetei caracter semiarid, evaporatie de 300-400 km 3 /an si o cantiate de precipitatii de numai 225-300 mm/an. Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de 12,7, depasind temperatura medie a aerului numai cu 1. La onstanta, vara se intalnesc cele mai ridicate temperaturi ale apei, de 22,4 iar cele mai reci sunt in februarie (2,9 ). Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse, cu salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoarea osfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra. iferenta de densitate impiedica formarea curentilor verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200m adancime nu au posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri sicurenti,care o fac favorabila vietii. e aceea sub 200-220m, apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat. La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de nord-est, dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona stramtorii osfor, care transporta la adancime apele sarate dinspre Marea Mediterana, iar la suprafata apele marii Negre. Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vanturi iar mareele, de mica amplitudine, oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm. 12
Luata in ansamblul Marea Neagra este o adevarata uzina biologica, cu particularitati nemaintalnite in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiind considerata un unicum hidrobiologicum. Flora Marii Negre este reprezentata prin peste 304 specii de alge macrofite, majoitatea alge rosii, carora li se adauga algele brune si verzi. Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de 1750 de specii, iar dintre vertebrtae sunt prezenti pestii, pasarile si mamiferele marine, cu un total de 164 de specii. Mamiferele sunt reprezentate prin doua specii de delfin, de foca si de marsuin : delfinul comun ( elphinus delphinus ponticus), delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus ponticus), foca mediteraneana (Monachus monachus) si marsiunul sau porcul de mare (hocoena phocoena). Lacul Tasaul, cu suprafata de 23, 35 kmp, cel mai mare dintre lacurile aflate la sud de apul Midia, este situat in prelungirea vaii asimcea si are o forma relativ sinuoasa cu tarmuri inalte de 5-12m, sapate in calcare jurasice destul de compacte (tarmul nordic) si in sisturi verzi ( cel sudic). Spre perisip, a carui altitudine maxima depaseste cu putin 1m, tarmul este jos si instabil, asa incat cresterile de nivel ale apei din lac produc deseori inundarea si degradarea soseleli aflate chiar pe malul lacului. e suprafata lacului se gasesc doua insule, ambele martori ai eroziunii: insula Ada, calcaroasa, avand o suprafata de 30,3 ha si altitudine maxima de 12,8m si insula La Ostrov, din sisturi verzi, cu o suprafata de 3 ha si altitudine maxima de 4,6m. Fig. nr. 1: Lacul Tasaul, vazut dinspre localitatea Navodari 13
Lacul orbu, situat pe valea orbului, are o forma circular alungita si tarmuri in cea mai mare parte inalte si abrupte, fiind sapate in loess si, partial in calcare. Are un bazin de receptie de 64,25 kmp, principalul colector fiind paraul orbului. Fig. nr. 2: Lacul orbu 2.2.3. Apele subterane in punct de vedere al resurselor de ape subterane, zona Masivului central dobrogean se caracterizeaza prin rezerve reduse de ape freatice din cauza ariditatii climei, dar si a grosimii mari a depozitelor loessoide care acopera rocile. Zonele sisturilor verzi, unitati geologice cu fundament impermeabil, sunt regiuni care pot fi considerate ca practic lipsite de ape subterane de adancime. Aici se gasesc doar apele freatice de la baza loessului sau din depozitele deluviale, ape destul de bogate pe alocuri, pentru a alimenta reteaua hidrografica sau asezarile din podisul asimcei (A. reier). Una dintre cele trei hidrostructuri delimitate in obrogea centrala este hidrostructura Targusor Tasaul, orientata NV-SE, afundandu-se axial spre nord-est. Vaile mai adanci ce traverseaza hidrostructura scot la zi sisturile verzi ale fundamentului, determinand o separare in bazine hidrogeologice a hidrostructurii; la contactul calcarelor cu sisturile verzi apar izvoare, asa cum sunt cele de la Gura obrogei (5 l/s) si iatra (3 l/s). Alimentarea acestei hidrostructuri se face numai din precipitatii, existand si un aport din reteaua de irigatii. In aceasta structura, se cunosc cele mai dezvoltate forme carstice din obrogea, dar ele nu contin retea acvifera, ca urmare a deficitului de alimentare in subteran (M.R. ascu). 14
In vecinatatea tarmului Marii Negre in zona analizata depozitele cuaternare ale cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de 6 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 11,50 m. pana la cca. 20 m.orizonturile acvifere sunt separate printrun strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii galbui. Sub adancimea de 20 m, uaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii cafenii impermeabile. 2.3. ate generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasament Meteoclimatic, judeţul onstanţa aparţine în proporţie de 80% sectorului cu climă continentală şi în proporţie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim. Influentele unarii, pe latura vestica si ale Marii Negre, pe latura estica, particularitatile reliefului, gradul de impadurire si activitatile umane, determina anumite aspecte specifice climatice si topoclimatice. ominante sunt fenomenele de uscaciune si seceta, cu frecventa si intensitate dintre cele mai mari in tara (O. ogdan, I. Ilie). Temperatura odisul obrogei entrale se incadreaza in etajul climatic de campie, sub 200 m altitudine. Temperatura medie anuala oscileaza intre 10 º in partea nordica a obrogei centrale si peste 11º spre litoral. Amplitudinea termică anuală este destul de diferenţiată: 23-24 în jumătatea "dunăreană" a obrogei şi 21-22 în jumătatea "maritimă" a climatului litoral. În mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, faţă de 30-40 zile spre âmpia Română. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este, pe cea mai mare intindere, de -1/-2, dar în extremitatea sud-estică (zona Mangalia) este pozitivă, fiind cea mai călduroasă regiune iarna. rima zi cu înghet se inregistreaza, în medie în prima decadă a lunii noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalată cu circa o jumatate de lună din cauza prezenţei mării, dar se poate inregistra si mai timpuriu, inca din a doua de cada a lunii septembrie, in odisul asimcei. urata medie a intervalului fara inghet este in obrogea cea mai mare din tara, totalizand in zona centrala cca. 200 de zile. 15
In cursul anului se constată o creştere generală a valorilor lunare de temperatură de la lunile ianuarie februarie catre iulie august şi apoi o descreştere din iulie către decembrie. In luna ianuarie, temperatura lunară multianuală este negativă. In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depăşesc 25 în peste 60 de zile. Aceasta se datorează predominării în zonă a timpului senin şi frecvenţei mari a invaziilor de aer tropical şi continental. Zilele cu temperatura maximă mai mare de 25 au o frecvenţă accentuată în sezonul estival şi în special în lunile iulie august, când numărul lor mediu depăşeşte 20 de zile. Numărul anual al zilelor tropicale, cu temperaturi maxime, egale sau mai mari de 30, este de 4 5 zile, datorită influenţei brizelor. Nopţile tropicale, cu temperaturi egale sau mai mari de 20, însumează anual 15 nopţi în lunile iulie august şi rar în octombrie. La onstanţa, temperatura aerului înregistreaza medii anuale de 11,2. Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de 22,4 la onstanţa şi de 21,8 la Mangalia. Influenţa mării se manifestă în semestrul cald prin scăderea uşoară a mediilor lunare. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt de -0,3 la onstanţa şi de 0,2 la Mangalia.Influenţa mării se manifestă prin mediile termice lunare mai coborate în semestrul rece. in această cauză la onstanţa se înregistrează cea mai ridicată medie lunară de iarnă, iar Mangalia este singura staţie meteorologică din ţară la care temperatura medie lunară ramane pozitivă în tot cursul anului. Maximele absolute au fost de 38,5 la onstanţa în ziua de 10 iulie 1927 şi de 36 la Mangalia în 25 iulie şi 23 august 1933. Minima absoluta a fost de -25 la onstanţa în ziua de 10 iulie 1927. In interiorul uscatului obrogean, mediile anuale ale temperaturii aerului se reduc de la sud spre nord, concomitent cu cresterea altitudinii si influentei continentale, situandu-se in intervalul 10,5-9º. Regimul precipitatiilor obrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torenţiale. Volumul precipitaţiilor anuale este cuprins între 3 400 mm/an. ele mai reduse cantităţi lunare se constată în perioada februarie aprilie şi la sfarsitul verii şi începutul toamnei, iar cantităţile cele mai mari în mai, iunie, iulie (cu 16
predominare iunie) şi în noiembrie decembrie (cu predominare în decembrie). Zapada şi lapoviţa se produc în semestrul rece octombrie martie şi întamplător şi din septembrie pană în mai. e langa ploile ciclonice, in zona obrogei centrale se remarca ploile frontale si mai ale cele convective, cu caracter continental (averse). Ele se produc in regim anticiclonic, datorita insolatiei puternice. ercetarile de teren au demonstrat ca in timpul averselor, cu actiune mecanica puternica, se maresc bazinele hidrografice prin eroziune regresiva, iar vaile (derele) se adancesc pe verticala, pana la roca de baza. In acelasi timp, de-a lungul lor, se scurge o mare cantitate de aluviuni (ogdan, O.) Umiditatea aerului Marea Neagra exercită o influenţă modificatoare asupra umiditatii aerului care se resimte pe întreg teritoriul obrogei, dar mai puternic în primii 15 25 km de la ţărm. Umiditatea relativă a aerului reprezintă raportul exprimat în procente între umiditatea maximă la aceaşi temperatură. In zona considerată, mediile anuale ale umidităţii relative sunt de cca. 80 %, în luna decembrie fiind de 87-89,5% iar în luna iulie de 70 72 %. Zilele cu umiditate foarte scazută sunt estimate la 2 pe an, când umiditatea scade sub 30%. Frecvenţa zilelor cu umiditate relativă de cca. 80 % este destul de ridicată, respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare având un maxim în luna decembrie şi un minim în luna august. Regimul vanturilor Vantul constituie un alt element al potentialului climatic arid, specific dobrogean. atele multianuale au pus in evidenta predominanta in zona odisului asimcea a vanturilor de est ( 15,1% ) si vest (14,4%). Se mai remarca existenta unor vanturi locale: rivatul, un vant geros si uscat, care bate iarna, din nord nord-est, aducand ingheturi puternice si Suhoveiul, care bate in anotimpul cald, din sud sud-est, fiind un vant uscat si fierbinte; acesta din urma provoaca fenomene de uscaciune si seceta, generand si procese de deflatie, furtuni de praf. rizele marine, generate de contrastul termobaric dintre apa si uscatul limitrof, apar vara si se resimt pe cca. 25-30 km departare de tarm. Viteza medie 17
anuala este mult influentata de Marea Neagra care favorizeaza dezvoltarea vanturilor puternice, uneori cu caracter de furtuni. ele mai mari viteze medii anuale se produc pe litoral (4,1-5 m/s), pe restul teritoriului viteza vantului se mentinandu-se totusi ridicata, intre 3,6 si 4 m/s.(ogdan, O.) 2.4. iodiversitate 2.4.1. Introducere apitolul IOIVERSITATE din cadrul prezentului ilant de mediu a fost intocmit in colaborare cu dr. iolog Theodor Glavan- expert de mediu atestat de Ministerul Mediului. esi un astfel de capitol nu este prezent in structura Raportului la ilantul de mediu nivel I, precizata in ordinul MAM nr. 184/1997, am considerat necesara realizarea unui capitol distinct care sa trateze aspectele de biodiversitate avand in vedere modificarile legislative ce au avut loc de-a lungul anilor in ceea ce priveste legislatia de mediu si cu precadere, in cazul obiectivului analizat ne referim la legislatia in domeniul protectiei naturii. Europa se dezvoltă tot mai intens economic, iar acest lucru aduce oamenilor avantaje, dar si riscuri. Un risc este acela de a deveni un continent tot mai artificial - de a pierde natura şi tot ceea ce omul are de câstigat prin ea. NATURA 2000 este soluţia prin care Europa se străduieşte să îşi păstreze natura în toată diversitatea ei actuală şi să promoveze activităţi economice care nu dăunează biodiversităţii. Se poate spune că, NATURA 2000 încearcă să împace două nevoi ale oamenilor, ambele vitale: nevoia de a câştiga venituri şi nevoia de a păstra natura vie. Reţeaua "Natura 2000" este o reţea ecologică europeană, care are ca scop principal menţinerea stării de conservare favorabile pentru anumite specii şi tipuri de habitate naturale, corespunzătoare directivelor europene şi este format din: - arii speciale de conservare (Special Areas of onservation, SA) - constituite conform irectivei Habitate - irectiva 92/43 din 1992 privind onservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice şi 18
- arii de protecţie specială avifaunistică (Special rotected Areas, SA) constituite conform irectivei ăsări - irectiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbtice. Transpunerea în legislaţia naţională a acestor irective s-a realizat în principal prin: O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Ord. Ministerului Mediului şi ezvoltării urabile nr. 776 din 5.05.2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (Monitorul Oficial al României nr. 615 din 5.09.2007); Ord. Ministerului Mediului şi ezvoltării urabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in România (MO nr. 98/7.02.2008); H.G. nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007); Aspectele legate de diversitatea biologica a speciilor, regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, au o importanta deosebita pentru Romania, tara aliniata la cerinţele şi reglementările Uniunii Europene. Este imperativ de a identifica aceste aspecte, dar si efectele potenţial semnificative asupra componentelor de mediu, in special privind biodiversitatea, precum şi măsurile care se impun pentru prevenirea si reducerea impactului negativ asupra mediului. Amplasamentul analizat, respectiv aza Industriala de onducte Submarine Midia Navodari, judetul onstanta este situat in siturile Natura 2000: Situl de protecţie specială avifaunistică ROSA0031 - elta unării şi omplexul Razim Sinoie conform HG nr. 1284/2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; 19
Siturile de importanţă comunitară ROSI0065 elta unării, ROSI0066 elta unarii zona marina, în conformitate cu Ord. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Europa, incluse in Rezervatia iosferei elta unarii, teritoriu administrat de AR. rezentul capitol se referă la aspecte generale vizând: Legislaţia naţionala corelata cu irectivele şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii; iodiversitatea judeţului onstanta; Siturile Natura 2000 din zona obiectivului aza Industriala de onducte Submarine Midia Navodari, judetul onstanta; Relaţia proiectului cu reţeaua ecologică europeană NATURA 2000; escrierea biodiversitatii amplasamentului bazei Industriale de onducte Submarine Midia Navodari; Impactul produs de obiectiv asupra biodiversitatii; Masuri de conservare a ariilor protejate; Masuri de reducere a impactului activitatilor desfasurate in baza asupra biodiversitatii din zona. 2.4.2. Armonizarea legislaţiei naţionale cu irectivele şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii În tabelul următor se prezintă principalele irective şi Regulamente ale UE privind protecţia naturii, aplicabile prezentului proiect, precum şi reglementările naţionale corespondente acestora: 20
IRETIVE ŞI REGULAMENTE EUROENE irectiva onsiliului 92/43/EE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună salbatică (modificată de irectiva 97/62/E) irectiva HAITATE irectiva onsiliului 79/409/EE privind conservarea speciilor de păsări sălbatice (modificată de irectiva 91/244/, irectiva 94/24/E, irectiva 97/49/E) irectiva ĂSĂRI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi completată prin OUG 154/2008; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea lanului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate; H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr. 1.529 din 1 noiembrie 2006; H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone; H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; Ord. nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate; Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia; Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, care abrogă Ord. 776/2007; HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; ORIN nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerţul cu specii 21
sălbatice de faună şi floră; LEGE nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului ; LEGE nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei iosferei "elta unării"; LEGEA nr. 26/1996, OUL SILVI, cu modificările şi completarile aduse de: ORONANTA E URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie 2002; ORONANŢA E URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005 ; LEGEA nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 197 din 2 iulie 2007 ; Legea nr. 5/2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea lanului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate ; ecretul nr. 187/30.03.1990 (M.Of. nr. 46/31.03.1990) pentru acceptarea onvenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de onferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi ultură la 16 noiembrie 1972 ; Legea nr. 5/1991 (M.Of. nr. 18/26.01.1991) pentru aderarea României la onvenţia asupra zonelor umede, de importanţă internatională, în special ca habitat al păsărilor acvatice ; Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea României la onvenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la erna la 19 septembrie 1979; Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea onvenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ; Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea României la onvenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptată la onn la 23 iunie 1979 ; Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african- 22
eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995 ; HG nr. 230/2003 (M.Of. nr. 190/26.III.2003) privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, modificată de HG 1529/2006; ORIN nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de incredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate. Regulamentul (E) nr. 1091/94 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului onsiliului (EE) nr. 3528/86 privind protecţia pădurilor omunităţii împotriva poluării atmosferice Regulamentul (E) nr. 2278/99 de punere in aplicare a Regulamentului onsiliului (EE) nr. 3528/86 privind protecţia pădurilor din omunitate împotriva poluării atmosferice Legea nr. 444/2002 (M.Of. nr. 531/22.07.2002) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 38/21.03.2002 (M.Of. nr.223/03.04.2002) privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură; HG nr. 1003/2003 (M.Of. nr. 631/03.09.2003) pentru aprobarea rogramului naţional de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură; Ord. nr. 244/2002 (M.Of. nr. 831/19.11.2002) pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură. 2.4.3. iodiversitatea in cadrul judetului onstanta Judeţul onstanţa, datorită unui climat specific (continental, de tip pontic), beneficiază de o diversitate biologică deosebită atât prin numeroasele tipuri de habitate şi cosisteme cât şi prin multitudinea de specii de floră şi faună. Teritoriul judetului onstanta se caracterizeaza printr-un numar important de habitate naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de padure, de pajisti stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si turbarii) si habitate subterane (habitate cavernicole sau de pestera). 23
Habitatele identificate pâna în prezent se clasifica în sapte clase (comunitati litorale si halofile, ape continentale, tufarisuri si pajisti, paduri, mlastini si terenuri înmlastinate, grohotisuri, stâncarii si nisipuri continentale si terenuri agricole si peisaje artificiale) (Tab. 1), care cuprind 58 tipuri de habitate naturale si comunitati ruderale (terenuri agricole si peisaje artificiale), conform clasificarii prezentate în lucrarea Habitatele din România, 2005, N. onita et. al. si anexei 2 a O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si anexei nr. I a irectivei Habitate (92/43/EE). Flora obrogea se caracterizeaza printr-un fenomen de migratie floristica deosebit de accentuat, datorita particularitatilor climatice, tipurilor de sol si prin situarea la confluenta cailor de migratie a unor elemente fitogeografice foarte variate (central-europene, balcanice, ponto-balcanice, pontice-panonice, pontice, euxinice, tauro-caucazice, mediteraneene, submediteraneene etc.). limatul temperat-continental interferând cu cel temperat-oceanic si submediteranean determina o structura complexa a florei judetului onstanta din punct de vedere fitogeografic. Astfel, reprezentative sunt speciile eurasiatice (aproximativ 25%) carora li se adauga numeroase specii balcanice, pontic-mediteraneene, submediteraneene (aproximativ 25%) si continentale (aproximativ 17%). Tabelul nr. 1:Tipuri de habitate în judeţul onstanţa 24
LASA SULASA NR. HAITATE omunitati marine 2 rate de mare si tarmuri 3 omunitati litorale si Mlastini, stepe, tufarisuri si paduri halofile 4 halofile une si plaje de nisip litorale 7 Ape continentale (nonmarine) Ape statatoare dulcicole 9 Lande si tufarisuri temperate 5 Stepe si pajisti xerice calcicole 7 Tufarisuri si pajisti ajisti umede si comunitati de 2 ierburi înalte (buruienisuri) Mlastini si terenuri înmlastinate Vegetatie de margini de ape 7 Grohotisuri, stâncarii si nisipuri continentale une de nisip continentale 1 esteri esteri închise publicului 1 aduri aduri temperate de foioase cu frunze cazatoare 3 aduri si tufarisuri de lunca si de mlastina 3 Terenuri agricole si peisaje artificiale omunitati ruderale 4 În ceea ce priveste ecologia speciilor vegetale, preponderente sunt speciile xerofile (42%) si xeromezofile (30%), urmate de cele mezofile (18%), higrofile si hidrofile (10%). e teritoriul judetului sunt prezente peste 900 specii de spermatofite, din care pâna în prezent s-au identificat 8 specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, conform legislatiei nationale în vigoare: Moehringia jankae, entaurea jankae, entaurea pontica, Echium russicum, Liparis loeselii, Salicornia veneta, 25
ampanula romanica, otentilla emilii-popii, majoritatea fiind specii caracteristice habitatelor stepice si silvostepice. este 200 de specii de flora vasculara de interes national, cu diferite grade de periclitare si vulnerabilitate au fost identificate pe teritoriul judetului onstanta. e asemenea, s-au identificat si descris o serie de specii endemice dobrogene, cum ar fi, de exemplu: Adonis vernalis var. murfatlariensis, aeonia tenuifolia, rassica elongata var. splendidepinnulata, Linum borzeanum, arduus murfatlarii, entaurea orientalis f. murfatlarii, Stipa lessingiana f. murfatlarii. eosebit de interesanta este vegetatia de dune marine de la Agigea, unde pe o suprafata de teren restrânsa se regaseste o mare varietate de plante arenicole, din care câteva sunt endemice. Raritatile floristice de aici sunt relictul tertiar Efedra distachya (cârcel), Alyssum borzeanum (ciucusoara de nisip) si onvolvulus persicus (volbura de nisip). Flora litoralului românesc al Marii Negre aferenta judetului nostru cuprinde peste 700 taxoni. Numarul taxonilor inventariati din zona litorala reprezinta aproximativ 18% din totalul speciilor si subspeciilor cunoscute în flora spontana a României (peste 3000 de specii). Acest procentaj, alaturi de numarul mare de familii si genuri prezente, evidentiaza fitodiversitatea remarcabila a zonei litorale. Fauna Fauna judetului onstanta se caracterizeaza printr-o deosebita bogatie, consecinta a varietatii habitatelor fiind reprezentata de un numar de peste 345 taxoni de vertebrate (45 specii de mamifere, 243 specii de pasari, 19 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si 28 specii de pesti) si un numar considerabil de nevertebrate. in punct de vedere sozologic, din cele 28 specii de pesti din fauna judetului (reprezentând 27% din speciile de ihtiofauna din României) 4 specii sunt vulnerabile, 6 sunt periclitate, 1 specie este rara, iar una este endemica. Speciile de ihtiofauna de interes national, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în doua categorii: 26
- specii de interes national care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007, reprezentate printr-un singur taxon; - specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5 la O.U.G. 57/2007) sunt în numar de 2 taxoni. Speciile de ihtiofauna de interes comunitar se distribuie astfel: - 9 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32% din totalul de specii de pesti; - 7 specii de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 25% din totalul de specii de ihtiofauna. Amfibienii cuprind un numar de 10 taxoni pentru care este necesara aplicarea unor masuri de conservare si reprezinta 52,6% din speciile de amfibieni din fauna României. În functie de gradul de vulnerabilitate, 3 specii sunt vulnerabile, doua sunt periclitate si una endemica. Speciile de amfibieni de interes national, reprezentate printr-un singur taxon (10% din totalul de specii din judet), intra în categoria speciilor care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 3 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30% din totalul de specii de amfibieni; - 7 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 70% din totalul de specii de amfibieni; - 2 specii de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 20% din totalul de specii de amfibieni. Reptilele sunt reprezentate prin 19 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specie rara, 3 specii periclitate, 1 critic periclitata si 2 specii endemice. 27
Speciile de reptile de interes national, cu o pondere de 21% din totalul herpetofaunei judetului onstanta, sunt reprezentate printr-un numar de 4 taxoni care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 4 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 21% din totalul de specii de reptile; - 16 specii de reptile care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 84,2% din totalul de specii de reptile. asarile sunt dominante ca numar si importanta conservativa, reprezentând din punct de vedere al compozitiei specifice 60,8 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii sunt vulnerabile, iar 17 sunt periclitate si critic periclitate 13 taxoni. Speciile de pasari de interes national, cu o pondere de 13,5% din totalul avifaunei judetului onstanta sunt reprezentate printr-un numar de 33 specii care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 74 de specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30,45% din totalul de specii de pasari; - 35 de specii a caror vânatoare este permisa (Anexa 5 la O.U.G. 57/2007), 14,4% din totalul de specii de pasari; - 4 specii de ornitofauna de interes comunitar, a caror comercializare este permisa (Anexa 5 la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de pasari; - 13 specii a caror comercializare este permisa în conditii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007). Un numar considerabil de specii de mamifere sunt vulnerabile (15 specii), 6 taxoni sunt periclitati, 5 sunt endemici si unul este rar. Foarte bine reprezentati numeric sunt liliecii din familia Rhinolophidae si familia Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate. 28
Speciile de mamifere de interes national, cu o pondere de 26,6% din totalul de specii, se împart în doua categorii: - specii care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4 la O.U.G. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, reprezentate printr-un numar de 3 taxoni; - specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5 la O.U.G. 57/2007) sunt în numar de 9 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; - 3 specii de interes comunitar pentru care prelevarea din natura si exploatarea fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6,6% din totalul de specii de mamifere. 2.4.4. Arii protejate din judetul onstanta În judeţul onstanţa există un număr de 38 de arii naturale protejate, cu o suprafaţă totală de 19646,54 ha. in totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt rezervaţii naturale (categoria IV IUN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUN), iar 5 sunt rezervatii stiinţifice (categoria I IUN)*. Nr.crt. Arii naturale protejate de interes naţional 1 Acvatoriul litoral-marin Vama Veche-2 Mai - exclusiv zona marină; 2 ereţii calcaroşi de la etroşani 3 Locul fosilifer Aliman 4 Reciful neojurasic de la Topalu 5 Locul fosilifer ernavodă 6 Locul fosilifer Movila anului 7 anaralele de la Hârşova 8 ealul Allah-air 9 ; Locul fosilifer redinţa 29