CERCETĂRI ASUPRA STRUCTURII ŞI FUNCTIONĂRII UNUI ECOSISTEM LACUSTRU REZULTAT DINTR-O SUCCESIUNE ECOLOGICĂ DE TIP RÂU-LAC

Transkript

1 UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IASI FACULTATEA DE BIOLOGIE LABORATORUL DE EVALUARE A CALITATII APEI PRIN BIOINDICATORI PN II Idei Proiecte de cercetare exploratorie Cod proiect 434/ Contract 161/2007 CERCETĂRI ASUPRA STRUCTURII ŞI FUNCTIONĂRII UNUI ECOSISTEM LACUSTRU REZULTAT DINTR-O SUCCESIUNE ECOLOGICĂ DE TIP RÂU-LAC Director Prof. asoc. dr. Ionel Miron Buget aprobat: RON

2 CONCEPTE ECOLOGICE FUNDAMENTALE SUCCESIUNEA ECOLOGICĂ Concept fundamental în Ecologie Bararea râului Bistriţa la 1 iulie 1960 a determinat acumularea apei şi formarea lacului de acumulare Izvoru Muntelui-Bicaz. Primul efect al acestui proces a fost oprirea curgerii apei ca factor ecologic, cu efecte secundare asupra temperaturii apei, oxigenării, regimului de iluminare şi presiunii hidrostatice. Pentru a caracteriza efectele acestor schimbări asupra structurii biocenotice, s-a realizat o analiză a comunitatilor de organisme a noului lac format pe parcursul primilor 6 ani a existenţei sale. Prin proiect se vizeaza caracterizarea stadiului atins in succesiunea ecologica la 5 decenii de la formarea lacului. RELATIA HOLISTA LAC BAZIN VERSANT (CATCHEMENT CONTINUUM CONCEPT) Concept integrativ, prin care se determină caracteristicile structurale şi funcţionale ale ecosistemului lacustru sub influenţa abiotică si biotică a bazinului versant. Ecosistemul Lacului Bicaz integrează caracteristicile abiotice şi biotice ale afluenţilor din bazinul versant.

3 Lacul de acumulare Bicaz Principalele caracteristici morfometrice ale lacului, ţinând cont de variaţiile de nivel: m altitudine volumul de 339, x 106 mc, suprafaţa de 16 31,25 km², lungimea de 20,3 33,3 km adâncimea de 55,2 90,2 m. Batiscaf pentru cercetări lacustre LS1, Brevet de invenţie: Brevet R.S.R., nr , 1972.

4

5 SCOP: evidenţierea caracteristicilor generale de desfăşurare a unei succesiuni ecologice de tip râu-lac, concretizată cu formarea Lacului de acumulare Bicaz prin bararea râului Bistriţa, proces care stă la baza preocupărilor de evaluare a potenţialului socio-economic al acestui tip de ecosisteme, atât sub aspectul calităţii apei pentru diverse folosinţe (apă potabilă, bioproducţie, agrement, hidroenergie), cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii acestui capital natural. Scopul corespunde metodologiei de monitorizare a procesului complex de eutrofizare a apelor dulci recomandată de OECD prin Rapoartele din 1982 şi 1994 şi prin Directiva cadru apa 60/2000/EC. Din acest motiv, obiectivele se încadrează în preocupările centrale ale Societăţii Internaţionale de Limnologie teoretică şi aplicativă. La baza evaluării stadiului atins în evoluţia succesiunii ecologice menţionate stă identificarea structurii şi funcţionării comunităţilor de organisme: producători primari şi consumatori de diferite grade. În acest sens, ţinând cont de ciclul de viaţă al organismelor bioindicatoare a nivelului de troficitate, metodologia utilizată în aceste cercetări implică respectarea unui calendar sezonal şi multianual de prelevare şi determinare taxonomică. Pe baza acestor date, se urmăreşte corelarea gradului de troficitate a apei cu stadiul atins în succesiunea ecologică.

6 An * Obiective (Denumirea obiectivului) Activitati asociate 1 Studiu de sinteza asupra componentelor taxonomice ale principalelor grupe functionale din structura biocenotica a lacului Bicaz: fitoplancton, zooplancton, bentos, ihtiofauna. Achizitionare de manuale, tratate, articole stiintifice in domeniul temei proiectului, conspectare bibliografica Deschiderea paginii web a proiectului Instruirea membrilor echipei de cercetare asupra obiectivelor, mijloacelor si metodelor de cercetare, normelor de tehnica a securitatii muncii. Realizarea de studii sintetice si dezbaterea lor Stabilirea metodologiei, metodelor si mijloacelor de cercetare Instructaj de protectia muncii Realizarea raportului de etapa 1 Stabilirea statiilor de prelevare a probelor si a calendarului de prelevare Stabilirea coordonatelor geografice a statiilor cu ajutorul GPS-ului Elaborarea hartii cu distributia statiilor de lucru Stabilirea calendarului probelor Determinarea caracteristicilor abiotice ale statiile de lucru conform calendarului probelor Recoltarea lunara, pe durata proictului,a probelor de apa din statiile de lucru Analiza parametrilor fizico-chimici ai apei in situ (temperatura, ph, oxigen dizolvat, transparenta) Analiza parametrilor fizico-chimici ai apei in laborator (CBO5, nutrienti, clorofila a) 3 Prelevarea de probe calitative si cantitative a componentelor biocenotice din statiile stabilite cu ajutorul dispozitivelor de colectare standardizate (campania 2008) Realizarea de prelevari, lunare,pe durata proictului, de fitoplancton, zooplancton, bentos si ihtiofauna Conservarea probelor pe teren si in laborator. Determinarea taxonomica a materialului biologic recoltat Redactarea raportului anual de cercetare 1 Prelevarea de probe calitative si cantitative a componentelor biocenotice din statiile stabilite cu ajutorul dispozitivelor de colectare standardizate (campania 2009) Realizarea de prelevari de fitoplancton, zooplancton, bentos si ihtiofauna Conservarea probelor pe teren si in laborator Determinarea taxonomica a materialului biologic recoltat Stabilirea biomasei componentelor biotice prin metode specifice Efectuarea de masuratori gravimetrice pentru determinarea biomasei componentelor biotice Introducerea in baza de date a rezultatelor Determinarea indicilor ecologici analitici si sintetici Determinarea indicilor ecologici analitici si sintetici 3 Introducerea in baza de date a rezultatelor si compararea lor cu rezultatele publicate in literatura de specialitate Redactarea raportului anual de cercetare 1 Evidentierea gradului de troficitate prin valoarea bioindicatoare a componentelor determinate. Evaluarea calitatii apei prin utilizarea valorii bioindicatoare a organismelor poluosensibile. Corelarea valorilor de biomasa cu concentartiile elementelor biogene indicatoare de troficitate Stabilirea notelor de calitate apei pe baza grupelor faunistice indicatoare. Introducere in baza de date a rezultatelor Studiu de sinteza asupra caracteristicilor limnologice ale succesiunii ecologice de tip rau-lac Diseminarea rezultatelor cercetarii Realizarea si publicarea unei monografii limnologice a Lacului de acumulare Bicaz dupa cinci decenii de la formare. Succesiunea ecolica rau-lac. Reactualizarea paginii web a proiectului. Organizarea unui simpozion, in seria Lacurile de acumulare din Romania, tipologie, valorificare, protectie, editia aiiia. Publicarea rezultatelor cercetarii in reviste de specialitate cu circulatie internationala. Realizarea raportului final de cercetare.

7

8 IDEI 434 Cercetatori cu experienta Cercetatori in formare Echipa de cercetare Laborator ACVAPUR Şef de lucrări Dr. Anca-Narcisa NEAGU, Manager tehnic Facultatea de Biologie, Univ. Al. I. Cuza Iasi, Bd. Carol I 22A, tel Profesor asoc. Dr. Ionel MIRON, Manager al calitǎţii mironi@uaic.ro Facultatea de Biologie, Univ. Al. I. Cuza Iasi, Bd. Carol I 22A, tel Asistent cercetare Dr. Carmen AONCIOAIE Responsabil analize fitoplancton, clorofila a, Locţiitor Manager tehnic carmensilva2003@yahoo.com Asistent cercetare Dr. Mihai Georgel ERHAN Responsabil analize zooplancton, Locţiitor manager al calitǎţii ermikero@yahoo.com Asistent cercetare Dr. Aliona NOVAC aliona.novac@uaic.ro Responsabil analize ihtiofaunǎ Domenii de competenţa Bioindicatori de calitate a apei Ecomorfologie animalǎ Histologie animalǎ Embriologie animalǎ Tehnici de microscopie opticǎ şi electronicǎ Limnologie Acvaculturǎ Bioindicatori de calitate a apei Ihtiologie Taxonomie vegetala Fitoplancton Ecologie acvaticǎ Zooplancton (Copepoda, Cladocera) Ecologie acvaticǎ Ihtiologie Oligocheta Asistent cercetare Dr. Maria Magdalena Dascălu, dascalumm@yahoo.com Responsabil analize macrozoobentos Entomologie Chironomidae

9

10 ECHIPAMENTE SI FACILITATI PENTRU CERCETARE Laborator ACVAPUR Punct de lucru la Staţiunea Biologică Potoci Lac Bicaz Punct de lucru la Facultatea de Biologie Iaşi

11 ACVAPUR PUNCT DE LUCRU POTOCI

12 Echipamente pentru recoltare: apă, sedimente, fitoplancton, zooplancton, zoobentos şi ihtiofaună Batometre de tip Kemerer, Wildco Ambarcaţiune în scop stiinţific Echipamente scafandru autonom Filee planctonice, Wildco Dragă bentonica Ponar, Wildco Echipament prelevare bentos de tip Corer, Wildco *cu roşu - echipamente achiziţionate din proiect

13 Echipamente pentru analize in situ GPS, etrex Summit Garmin Sonde multiparametrice pentru evaluarea calităţii apei, YSI 6600 V2 Oximetru digital Autoutilitară de teren Trusa digitala pentru analiza temperaturii, oxigenului dizolvat, phului si conductivitatii Aparat de pescuit electric *cu roşu - echipamente achiziţionate din proiect

14 ECHIPAMENTE PENTRU ANALIZE DE LABORATOR ECHIPAMENTE PENTRU ANALIZA PLANCTONULUI SI CLOROFILEI a Sistem Folsom pentru analiza zooplanctonului, Wildco Stereomicroscoape Optika Camera numarare zooplancton, Wildco Balanta analitica cu calibrare interna Shimadzu Sistem clorofila Echipament digital cu incubator pentru determinarea CBO5, Velp Spectrofotometru UV VIS, Shimadzu

15 ACVAPUR PUNCT DE LUCRU FACULTATEA DE BIOLOGIE IASI

16 ECHIPAMENTE PENTRU DETERMINARI TAXONOMICE SI ANALIZE STRUCTURALE PENTRU ORGANISMELE BIOINDICATOARE Microscop confocal cu scanare LASER Leica Microscop inversat Nikon Linie de aparatura pentru histologie Linie de aparatura pentru microscopie electronica cu baleiaj

17 Our Re

18 ANALIZA FACTORILOR ABIOTICI Temperatura, oxigen dizolvat, turbiditate, ph, ORP, conductivitate, clorofila a, nitrati, amoniu Profil vertical Profil orizontal

19

20 Analiza spatio-temporala corelativa a temperaturii si oxigenului dizolvat in profil vertical in Lacul Bicaz aaa Temperature (C) Temperature (C) DO (mg/l) DO (mg/l) temperature (C), DO (mg/l) Temperature (C) Temperature (C) DO (mg/l) DO (mg/l) ph temperature (C), DO (mg/l) Temperature (C) Temperature (C) DO (mg/l) ph DO (mg/l) Fish farms, 6 May 2009 Dam, 6 May 2009 Hangu, 6 May Depth (m) temperature DO Depth (m) temperature DO Depth (m) temperature DO Fish farms, 28 July 2009 Dam, 28 July 2009 Hangu, 28 July Depth (m) Temperature DO Depth (m) Temperature DO Depth (m) Temperature DO Analiza spatio-temporala corelativa a temperaturii si ph-ului in profil vertical in Lacul Bicaz Dam, 24 May 2009 Dam, 28 July 2009 Fish farms, 25 August Temperature DO ph aaa 0 depth (m) 7 temperature DO ph 0 depth (m) 7.2 temperature DO ph

21 Variatia in profil vertical a temperaturii si oxigenului dizolvat in Lacul Bicaz temperature (C) m 4m 8m 12m 6V 22X 24V 28VII 16m 20m 24m 28m 32m 36m 40m 44m 48m 52m 56m 60m 64m 68m 72m 30VI 15VI 20IX depth (m) DO (mg/l) m IX X 3m 6m 15VII 6V 9m 24V 28VII 30VI 12m 15m 18m 21m 24m 27m 30m 33m 36m 39m 42m 45m 48m 51m 54m 57m 60m 63m 66m 69m 72m depth (m)

22 Variatia in profil vertical a temperaturii si oxigenului dizolvat la nivelul hipolimnionului in Lacul Bicaz 40m 42m 44m 46m temperature (C) 38m m 40m 42m 44m DO (mg/l) IX X 15VII 6V 28VII 24V 30VI 48m 50m 52m 54m 56m 58m 60m 62m 64m 66m 68m 70m 72m 74m 46m 48m 50m 52m 54m 56m 58m 60m 62m 64m 66m 68m 70m 72m 74m depth (m) depth (m)

23 Variatia in profil vertical a temperaturii si oxigenului dizolvat in Lacul Bicaz 0m temperature (C) 1m 2m 3m 4m DO (mg/l) 18 0m 1m 2m 3m 4m 5m 5m 6m 7m 8m 6m 7m 8m 9m 22 9m 10m 11m 12m 13m 16 10m 11m 12m 13m 14m 15m 14m 16m 15m 17m 16m 18m 17m 18m 14 19m 20m 21m 19m 22m 17 20m 21m 22m 23m 23m 24m 25m 26m 27m 24m 25m 12 28m 29m 26m 30m 27m 28m 29m 31m 32m 33m 34m 30m 35m 12 31m 32m 33m 34m 10 36m 37m 38m 39m 40m 35m 41m 36m 42m 37m 38m 39m 8 43m 44m 45m 46m 40m 47m 7 41m 42m 43m 44m 48m 49m 50m 51m 52m 45m 46m 6 53m 54m 47m 55m 48m 49m 56m 57m 58m 50m 59m 51m 60m 2 6V 24V 30VI 15VII 28VII 20IX 22X 52m 53m 54m 55m 56m 4 OD 6 May OD 24 May OD 30 June OD 15 July OD 28.July OD September OD 22 October 61m 62m 63m 64m 65m 66m 67m

24 Datele colectate automat cu sondele multiparametrice de determinare a calităţii apei arată că: Lacul Bicaz este un lac dimictic cu stratificare directă de vară şi inversă, de iarnă. La nivelul metalimnionului, s-a înregistrat o curbă heterogradă negativă a oxigenului în timpul stratificării de vară. Profilele generale ale temperaturii şi oxigenului sunt de tip ortograd, reflectând starea oligotrofă a apei lacului. ph-ul apei este corelat direct cu temperatura. La interfaţa apă-sedimente se înregistrează scăderi ale valorilor oxigenului dizolvat pâna la anoxie.

25 ANALIZA FACTORILOR BIOTICI Fitoplancton Zooplancton Zoobentos Ihtiofauna

26 Potoci ferme Baraj Hangu Ecoton Bistricioara-lac concentratia clorofilei a (micrograme/l) Bistricioara Coada lac EVOLUTIA COMUNITATILOR FITOPLANCTONICE DUPA CINCI DECENII DE SUCCESIUNE ECOLOGICA determinare taxonomica, distributie spatiala si sezoniera, analize sinecologice, biomasa, bioindicatori ai starii de troficitate a ecosistemului lacustru Cryptophyta ChrysophytaChlorophyta 2% Dinophyta Cyanobacteria 6% 10% 4% Euglenophyta 9% 2% Bacillariophyta 67% nr. specii altele p α βα-αβ β oβ-βo o Potoci ferme Baraj Hangu Ecoton Bistricioaralac Bistricioara Coada lac 6 mai mai iunie iulie iulie 2009 Dominanta speciilor algale oligosaprobe si beta mezosaprobe.

27 EVOLUTIA COMUNITATILOR ZOOPLANCTONICE DUPA CINCI DECENII DE SUCCESIUNE ECOLOGICA RAU-LAC determinare taxonomica, distributie spatiala si sezoniera, analize ecologice, biomasa, bioindicatori ai starii de troficitate a ecosistemului lacustru Nr. Crt. CLADOCERA Specia Indice saprob Potoc i Bar aj Hang u Confl uenţă Bistrici oara 1 Leptodora kindti (Focke) o-β 1, Diaphanosoma orghidani (Negrea) o 1, Daphnia magna (Straus) α -p 3, Daphnia longispina (O.F.M.) β Daphnia galeata (Sars) Daphnia hyalina (Leydig) o-β 1, Daphnia cucullata (Sars) β Ceriodaphnia megops (Sars) o-β 1, Moina micrura (Kurz) β Coada laculu i 10 Iliocryptus sordidus (Lievin) β Bosmina longirostris (O.F.M.) o-β 1, Chydorus sphaericus (O.F.M.) β Alona rectangula (G.O.S.) o-β 1, Alona quadrangularis (O.F.M.) o-β 1, Alona guttata (G.O.S.) o-β 1, COPEPODA 1 Eudiaptomus gracilis (G.O.S.) o Macrocyclops albidus (Jurine) β Macrocyclops distinctus (Richard) o Eucyclops serrulatus (Fischer) β Paracyclops fimbriatus (Ficscher) o Cyclops rubens (Jurine) Cyclops furcifer (Claus) Cyclops vicinus (Uljanin) β Acanthocyclops viridis (Jurine) Acanthocyclops vernalis (Fischer) Canthocamptus staphylinus (Jurine)

28 biomasa uscata (g/mc) nr. de specii altele α-p β oβ-βo o Dominanta speciilor de cladocere si copepode oligosaprobe si beta mezosaprobe Potoci ferme Baraj Hangu Ecoton Bistricioaralac Bistricioara Coada lac Distribuţia speciilor cladocere şi copepode pe staţii în funcţie de indicele de saprobitate mai mai iunie iulie iulie Potoci ferme Baraj Hangu Ecoton Bistricioara-lac Bistricioara Coada lac Distribuţia speciilor cladocere şi copepode pe staţii în funcţie de biomasǎ.

29 EVOLUTIA COMUNITATILOR ZOOBENTONICE DUPA CINCI DECENII DE SUCCESIUNE ECOLOGICA RAU-LAC determinare taxonomica, distributie spatiala si sezoniera, analize ecologice, biomasa, bioindicatori ai starii de troficitate a ecosistemului lacustru Staţii de colectare Specia S1 S2 S3 Total abundenţă numerică Subfamilia Prodiamesinae 1. Monodiamesa bathyphila (Kieffer, 1918) Prodiamesa olivacea (Meigen, 1818) Subfamilia Tanypodinae 3. Ablabesmyia monilis (Linnaeus, 1758) Ablabesmyia longistyla Fittkau, Macropelopia nebulosa (Meigen, 1804) Thienemannimyia sp Subfamilia Chironominae 7. Procladius Skuse, Cladotanytarsus mancus - group Tanytarsus van der Wulp, Micropsectra Kieffer, Chironomus cf. albidus Konstantinov, Chironomus thumni Chironomus sp Chironomus sp Cryptochironomus defectus (Kieffer, 1913) Cryptotendipes Beck & Beck, Dicrotendipes nervosus (Stæger, 1839) Harnischia fuscimana Kieffer, Microchironomus Kieffer, Polypedilum nubeculosum (Meigen,1804) Polypedilum sordens Polypedilum laetum Subfamilia Orthocladiinae 23. Brillia immaculata Abundenţă numerică Total specii

30 EVOLUTIA COMUNITATILOR DE PESTI IN CINCI DECENII DE SUCCESIUNE ECOLOGICA RAU-LAC determinare taxonomica, distributie spatiala si sezoniera, structura populatiilor, prolificitate, analize ecologice, biomasa, bioindicatori ai starii de troficitate a ecosistemului lacustru Babusca Clean 8% 1% Platica 7% Oblete 55% Biban 29% Biban Oblete Porcusor Platica Clean Babusca Pastrav Porcusor 2% 8% Oblete 4% Spectrul ihtiofaunistic în lacul Izvoru Muntelui Bicaz în luna noiembrie 2008, Staţia Ceahlău Pârâul Mare. Biban Oblete Porcusor Pastrav Biban 86% Spectrul ihtiofaunistic în lacul Izvoru Muntelui Bicaz în luna iunie 2009, Staţia Potoci.

31 Analiza unor structuri (tesuturi, organe) ale organismelor bioindicatoare implicate in poluosensibilitate utilizand microscopia optica, confocala si electronica Celule osmoreglatoare Sensile

32

33 Carti publicate si in curs de publicare 1. Neagu. A., Miron, I., Bioindicatori de calitate a apelor, Ed. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, 288 pp, ISBN Brunberg, A., Tudorancea, C., Neagu, A.-N., Miron, I., River ecosystems, in Ecological management of catchments in European perspective, în curs de publicare la Oxford University, Anglia (s-au primit observatiile de la referenti). Lucrarea este publicata on-line in platforma blackboard a Universitatii Vrije Amsterdam, pe site-ul: mmon%2fcourse.pl%3fcourse_id%3d_23577_1 3. Manolache, V., Neagu, A.-N., Histologia organelor, vol II, Ed. Univ. din Bucureşti, 189 pp. ISBN

34 Lucrari publicate si in curs de publicare Reviste indexate ISI, CNCSIS Seria B+, Indexate in baze de date internationale (BDI Zoological record) = x Erhan, M., Diel vertical migration of planktonic crustacean populations in the Izvoru Muntelui- Bicaz reservoir, An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t LIV: Darabă, O. M., Trophic level of the Izvoru Muntelui-Bicaz reservoir using the chlorophil a concentration as indicator according to the Romanian Standard SR ISO 10260/1997, An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t LIV: Neagu, A., Comparative anatomy of the antennal sensilla of Perla marginata, Dinocras cephalotes and Perlodes microcephalus (Plecoptera) aquatic insect nymphs, An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t LIV: Dascǎlu, M. M. Miron, I., Neagu, A. N., Chironomid larvae communities from the fish farm area of Izvoru Muntelui-Bicaz reservoir, An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t. LV, sub tipar. Neagu, A., A new type of antennal sensillum of the stonefly nymph Dinocras cephalotes (Plecoptera: Perlidae), An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t LV, sub tipar. Neagu, A., Galeal tip sensilla of a carnivorous stonefly nymph, Perla marginata (Plecoptera: Perlidae), An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t LV, sub tipar. Neagu, A., Distal anatomy of glossa and paraglossa of stonefly nymph Perlodes microcephalus (Plecoptera: Perlodidae), An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t LV, sub tipar. Neagu, A., Similarities in distal anatomy of maxillary and labial palps of zoophages stonefly nymphs, An. Şt. Univ. Al. I. Cuza Iaşi, t LV, sub tipar.

35 COOPERĂRI, MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PROIECTE INTERNAŢIONALE ECOCATCH Ecological management of catchments in Europe European master joint programme - Finanţare UE Parteneri: Universitatea Uppsala, Universitatea Umea Suedia, Univ. Catolică de Vest Angers Franţa, Universitatea Vrije Amsterdam Olanda, Universitatile Porto si Univ. Catolica Porto, Portugalia, Universitatea Sussex Anglia. Workshop-uri: 1. Angers Franta (3-8 aprilie 2008), 2. Ekenas Herrgard Suedia (22-27 mai 2008) ECOCATCH Intensive Programmes: Universitatea Uppsala, Norr Malma Erken 2008, 2009, 2010 (2 saptamani/an) - Finanţare UE. Scoala de vară de limno-ecologie (2 săptămâni/an) Partner Konstanz University, Germania: 2006, 2007, 2009 (Laboratorul ACVAPUR Potoci), 2010 (Institutul de Limnologie Konstanz Germania). Prezentarea rezultatelor cercetării prin prelegeri la Universitatea Vigo, Spania, 1-7 Mai 2008 (LLP Erasmus Programme). Depunerea, ca parteneri, a unei aplicaţii in FP 7 (Prof. Antonio Palanca).

36

37 COMUNICĂRI LA MANIFESTĂRI ŞTIINTIFICE NAŢIONALE cu participare INTERNAŢIONALĂ A. Aquatic Biodiversity International Conference, Sibiu, România, 4-7 oct Miron, I., Neagu, A.-N., Changes in the diversity of the ichthyofauna in a river-lake ecological succession 2. Neagu, A.-N., Relationships between external morphology and food acquisition behaviour in aquatic insect larvae 3. Diana Gheţeu, Aoncioaie Carmen, Darabă Oana Maria, A case study on human impact in aquatic biodiversity of Negrisoara Stream from the superior catchment area of Bistrita River. 4. Diana Gheţeu, Preliminary data of a study on the biomass of trichoptera larvae (Insecta, Trichoptera) from the superior catchment area of Bistrita River. B. Conferinţa Naţională de Ecologie cu tema: Protecţia şi restaurarea bio şi ecodiversităţii; Măsuri fundamentale pentru adaptarea la modificările climei şi asigurarea sustenabilităţii ecologice a dezvoltării României, Mamaia, Octombrie Miron I., Neagu A.-N., Contribuţii la creşterea expertizei educaţionale prin Şcolile de vară organizate în cadrul Acordului dintre Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi şi Universitatea Konstanz. 2. Neagu A.-N., Miron I., Contribuţia potenţială a Laboratorului de evaluare a calităţii apei prin bioindicatori ACVAPUR Potoci la cunoaşterea şi conservarea bio şi ecodiversităţii Lacului Bicaz. C. THE 1ST INTERNATIONAL CONFERENCE ENVIRONMENT NATURAL SCIENCES FOOD INDUSTRY IN EUROPEAN CONTEXT ENSFI Diana Gheţeu, Water quality assessment by biotic indices and human impact in the superior catchement area of Bistrita River

38 MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE 1. Participare cu poster la Conferinţa Natională a Cercetării Stiinţifice din Invăţământul Superior, 7-9 mai, Timişoara. 2. Participare cu poster la Conferinţa România Austria Science Day (13-14 Mai 2009), Iasi.

39 MANIFESTARI CU PARTICIPARE INTERNATIONALE, PREMII SI MEDALII Participare la al 13-lea Salon internaţional al Cercetǎrii, Inovaţiilor şi Transferului tehnologic, 4-6 iunie 2009, Iaşi. Premii şi medalii: 1. Diplomǎ şi medalia de aur Inventica cu menţiune pentru Laboratorul de evaluare a calitǎţii apei Potoci 2. Diploma de excelenta cu medalia de aur Inventica 2009 pentru Laboratorul de evaluare a calitǎţii apei prin bioindicatori ACVAPUR 3. Diplomǎ şi medalia de aur Inventica cu menţiune pentru Invenţia Metodă pentru optimizarea termică a apei în viviera flotabilă de creştere intensivă a salmonidelor şi instalaţie pentru aplicarea metodei.

40 U N IV E R SITAT E A D E ŞT IIN Ţ E A G R IC O L E ŞI M E D IC IN Ă V E T E R IN A R Ă IO N IO N E SC U D E L A B R A D D IN IA ŞI UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAŞI M E T O D Ã P E N T R U O P T I M I Z A R E A T E R M I C Ã A A P E I Î N V I V I E R A F L O T A B I L Ã D E C R E Ş T E R E I N T E N S I V Ã A S A L M O N I D E L O R Ş I I N S T A L A T I E P E N T R U A P L I C A R E A M E T O D E I A U TO R I Prof. Dr. MIRON Liviu-Dan, livmiron@ yahoo.com Prof. Dr. MIRON Ionel, mironi@ uaic.ro Invenţia se referă la o metodă de optimizare termică a apei în viviera flotabilă de creştere intensivă a salm onidelor pe lacurile de acum ulare m ontane şi la o instalaţie de aplicare a metodei. M etoda constă în aceea că, pentru atenuarea m axim elor term ice ale apei în spaţiul vivierei flotabile de creştere intensivă a salmonidelor pe lacuri montane, se transferă apă rece din orizonturile profundale ale lacului. Prin instalaţie se asigură transportul aerului de la o staţie eoliană în orizontul de adâncim e cu apă rece a lacului, de unde apa este ridicată şi dispersată în spaţiul vivierei. Ferme Salmonicole F lotab ile Staţie eoliană C e r e r e d e B r e v e t d e i n v e n t i e O S I M, Viviere flotabile cu salm onide AVANTAJE ECONOMICE Soluţia bioteh nologică a inven ţiei sporeşte cu o treim e p roducţia unei ferm e salm onicole. Se am eliorează calitatea alim entară a prod usului p rin îm bun ătăţirea calităţii ap ei ca m ed iu de creştere a păstrăvu lui. Se am plifică potenţialul de au toep urare a apei lacurilor în sp aţiul vivierei prin in ten sific are a m e tab oliză r ii m ate r iilo r organice rezultate din fluxul biotehnologic. Se reduce im pactul ihtiopatologic asup ra salm onid elor. A ria d e ap lica re : m arile lacu r i d e a c u m u l a r e m o n t a n e c o m p a t i b i l e c u ap lica rea biteh nologiei de acvacu ltură a salmonidelor (circa ha). Brevete de invenţii: Miron, L., Miron, I., Invenţia Metodă pentru optimizarea termică a apei în viviera flotabilă de creştere intensivă a salmonidelor şi instalaţie pentru aplicarea metodei, cerere Brevet OSIM. PREMII: Medalia de aur 1. Research and Innovation at ARCA 2009, Zagreb, CROATIA, September 2009 Best invention 2. IX Moscow International Salon of Inovations and Investments August 2009 Se utilizează energie neconvenţională.

41 Cel mai bun inventator Premiu conferit de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale OMPI Medalie de aur Salonul International de Inventii, Cercetare Stiintifica si Tehnologiei Noi Inventika Oct. 2009, Bucuresti acordat_3_premii_l.html

42 TEZE DE DOCTORAT SUSŢINUTE ÎNSCRISE ÎN TEMATICA PROIECTULUI CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: PROF. DR. IONEL MIRON 1. Daraba Oana Maria, CERCETARI ECOLOGICE PRIVIND DIATOMEELE (BACIILLARIOPHYTA) DIN PLANCTONUL LACULUI IZVORU MUNTELUI-BICAZ. MEMBRA IN ECHIPA PROIECTULUI, REMUNERATA DIN PROIECT DE CERCETARE PROPRIU 2. Erhan Mihai Georgel, CERCETARI PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE CRUSTACEE PLANCTONICE DIN LACUL IZVORU MUNTELUI-BICAZ. MEMBRU REMUNERAT DIN ECHIPA PROIECTULUI DEVENIT DOCTOR IN STIINTE 3. Gheteu Diana, CERCETARI ECOLOGICE ASUPRA LARVELOR DE TRICHOPTERE DIN BAZINUL SUPERIOR AL RAULUI BISTRITA. MEMBRA IN ECHIPA PROIECTULUI, REMUNERATA DIN PROIECT DE CERCETARE PROPRIU 4. Ristea Oana, STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE EFEMEROPTERE SI PLECOPTERE DIN RAUL BUZAU.

43

44 Inconsecvenţa în finantare şi reducerea finanţării (subfinanţare)cu următoarele consecinţe: Dificultăţi în respectarea calendarului prelevărilor, cerinţă obligatorie pentru realizarea cercetărilor de ecologie dependente de ciclul de viaţă al organismelor, cu consecinţe în reducerea valorii rezultatelor şi a şanselor de publicare a rezultatelor în reviste de specialitate internaţionale. Orientarea tinerilor cercetători catre alte oportunităţi de finanţare cu consecinţe în reducerea potenţialului echipelor de cercetare. Tendinţa catre imposibilitatea respectării angajamentelor. Birocraţia, legislaţia achizitiilor (licitaţii), neseriozitatea unor furnizori şi inconsecvenţa în finanţare cu consecinţe asupra achiziţionării de logistică necesară bunei desfăşurari a activităţilor de cercetare.

45

46 FINALIZAREA PROIECTULUI Centralizarea rezultatelor obţinute în primii doi ani de cercetare prin proiect şi compararea lor cu rezultatele publicate înainte de formarea lacului şi în primii ani după formarea Lacului Bicaz. Publicarea rezultatelor privind structura şi funcţionarea ecosistemului lacustru Lac Bicaz după cinci decenii de succesiune ecologică într-un volum cu caracter monografic. Realizarea unui simpozion pentru diseminarea rezultatelor cercetării. Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor în reviste cu circulaţie internaţională: International Journal of Limnology (Annales de Limnologie) Central European Journal of Biology Şcoala de vară de limno-ecologie, Konstany, 2010, Germania, ediţia a 4-a. Programul Intensiv Erasmus, ECOCATCH, 2010, Erken Laboratory, Suedia, ediţia a 3-a. Aplicarea, ca parteneri, pentru un Program European Erasmus Mundus, în vederea implementării şi finanţării Masterului European Ecological Management of Catchments in Europe ECOCATCH. Director proiect, Dr. Anna Brunberg, Uppsala University, Suedia.

47 Lucrari inscrise la Sesiune anuala a Sesiunii Stiintifice a Univ. Al. I. Cuza Iasi, 2009 VERTICAL TEMPERATURE AND OXYGEN PROFILES IN THE BICAZ RESERVOIR DURING SUMMER STRATIFICATION Anca-Narcisa NEAGU, Ionel MIRON and Mihai ERHAN Al. I. Cuza University of Iaşi, Faculty of Biology, 22A Carol I Bvd, , aneagu@uaic.ro Rezumat. Profile verticale ale temperaturii şi oxigenului în Lacul Bicaz in timpul stratificǎrii de varǎ. Lacul de acumulare Bicaz s-a format în 1960, prin bararea râului Bistriţa, având ca folosinţǎ principalǎ hidroenergia. Principalele caracteristici morfometrice ale lacului, ţinând cont de variaţiile de nivel ( m altitudine) sunt: volumul de 339, x 106 m 3, suprafaţa de 16 31,25 km², lungimea de 20,3 33,3 km şi adâncimea de 55,2 90,2 m. S-a realizat concomitent o succesiune ecologicǎ secundarǎ, prin trecerea de la ecosistemul lotic la cel lentic. Pentru a exemplifica gradul de stabilizare a regimului termic şi de oxigenare dupǎ 50 de ani de evoluţie a ecosistemului, s-au înregistrat profilele verticale ale temperaturii şi oxigenǎrii în perioada de varǎ, utilizând o sondǎ multiparametricǎ YSI 6600V2-2. A rezultat o stratificare termicǎ directǎ estivalǎ şi un profil de tip ortograd al oxigenului, cu un minim la nivelul metalimnionului. Aceste profile caracterizeazǎ un lac de tip oligotrof, cu o bioproductivitate redusǎ. ph - TEMPERATURE RELATIONSHIP WITHIN THE VERTICAL PROFILES IN THE BICAZ RESERVOIR USING A MULTI-PARAMETER WATER QUALITY SONDE Anca-Narcisa NEAGU, Ionel MIRON and Mihai ERHAN Al. I. Cuza University of Iaşi, Faculty of Biology, 22A Carol I Bvd, , aneagu@uaic.ro Rezumat. Relaţia ph - temperaturǎ în profil vertical în lacul de acumulare Bicaz, utilizând o sondǎ multiparametricǎ de calitate a apei. Fizicochimic, ph-ul apei pure este puternic dependent de temperaturǎ, neutralitatea apei virând cǎtre un ph scǎzut la o temperaturǎ ridicatǎ. Calitatea apei este puternic influenţatǎ de ph, datoritǎ influenţei acestuia asupra solubilizǎrii metalelor şi bioacumulǎrii acestora în organismele acvatice. In ecosistemele acvatice, distribuţia verticalǎ a ph-ului este puternic influenţatǎ de procesele biotice, în special de fotosintezǎ, respiraţie şi descompunerea organismelor acvatice. Analizând profilele verticale ale ph-ului şi temperaturii utilizând in situ o sondǎ multiparametricǎ de calitate a apei, aceastǎ lucrare descrie puternica dependenţǎ între ph şi temperaturǎ, ambii parametri prezentând curbe de distribuţie cu aspect asemǎnǎtor. ph-ul este corelat direct cu temperature apei, înregistrându-se 8.5 unitǎţi de ph în epilimnion şi 7.7 unitǎţi de ph în hipolimnion, în timpul stratificǎrii de varǎ. Termoclina metalimnicǎ este însoţitǎ de scǎderea semnificativǎ a ph-ului. Fotosinteza din stratul trofogen creşte valorile ph-ului, în timp ce respiraţia şi procesele de descompunere din metalimnion şi din vecinǎtatea sedimentelor scad valorile acestuia. Valoarea medie a ph-ului de aproximativ 8 unitǎţi este propice dezvoltǎrii comunitǎţilor de organisme lacustre. Este descrisǎ o corelaţie pozitivǎ între curbele metalimnetice heterograde negative ale oxigenului şi ph, precum şi o corelaţie negativǎ între curbele metalimnetice heterograde pozitive ale oxigenului dizolvat şi ph. ANTENNAL SENSILLA OF AQUATIC INSECT LARVAE Anca-Narcisa NEAGU Al. I. Cuza University of Iaşi, Faculty of Biology, 22A Carol I Bvd, , aneagu@uaic.ro Rezumat. Sensile antenale la unele larve acvatice de insecte. Prin utilizarea tehnicilor de microscopie electronicǎ cu baleiaj (SEM) au fost analizate antene ale unor nimfe acvatice de plecoptere, efemeroptere şi trichoptere în scopul descrierii morfologiei externe şi distribuţiei principalelor tipuri de sensile antenale: trichodea, chaetica, basiconica, coeloconica, campaniformia şi complexe coniforme. Diversitatea şi densitatea ridicatǎ a acestor organe de simţ la larvele insectelor acvatice fac din antene organe cheie de orientare în mediul acvatic. Morfologia externǎ a sensilelor este corelatǎ cu condiţiile particulare ale mediului de viaţǎ, regimul de hranǎ şi modul de hrǎnire al acestor organisme reofile.

48 Evaluarea gradului de troficitate a apei lacului Bicaz, utilizând ca indicator clorofila a Autor: Carmen Aoncioaie Adresă: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Bd. Carol I, 20 A. carmensilva2003@yahoo.com Rezumat: Clorofila a este un indicator al gradului de troficitate a apei. Pentru a evalua gradul de troficitate a apei lacului Izvoru Muntelui Bicaz (Carpaţii Orientali, România), această lucrare analizează concentraţia clorofilei a determinată în lunile Mai Iulie 2009 în diferite puncte de colectare aşezate pe axa principală a lacului. Rezultatele obţinute includ apa lacului în categoria apelor oligotrofe cu o valoare medie de 2,0736μg/l. Variaţia sezonieră a compoziţiei calitative a fitoplanctonului din lacul Izvoru Muntelui Bicaz Autor: Carmen Aoncioaie Adresă: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Bd. Carol I, 20 A. carmensilva2003@yahoo.com Rezumat: Structura comunităţilor fitoplanctonice se modifică spaţial (vertical şi orizontal) dar şi sezonal ca raspuns la acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici în continuă variaţie în lacuri. La cinci decenii de la instalarea succesiunii ecologice secundare prin bararea râului Bistriţa şi formarea lacului Bicaz, s-a realizat o determinare a compoziţiei calitative a fitoplanctonului în trei staţii situate de-a lungul axului longitudinal al lacului (Baraj, Hangu, Coada Lacului), în cursul a trei sezoane: primăvară, vară şi toamnă. Lista de specii rezultată în cele trei puncte de colectare în cele trei anotimpuri este analizată pentru a se evidenţia variaţia sezonieră a compoziţiei calitative a fitoplanctonului efectuându-se și o comparație cu datele existente despre fitoplanctonul acestui lac în literatura de specialitate pentru a surprinde eventualele schimbări în preferința unor specii pentru anumite sezoane.

49 ARE PREZENTA FERMELOR PISCICOLE O INFLUENTĂ NOTABILĂ ASUPRA GRADULUI DE DEZVOLTARE A POPULAȚIILOR DE CRUSTACEE PLANCTONICE? Autori: Mihai - Georgel Erhan, Ionel Miron Adresa: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, Facultatea de Biologie, Bd. Carol I, 20A, , Iași, România ermikero@yahoo.com, mironi@uaic.ro Rezumat: În literatura de specialitate este semnalat aportul fermelor de acvacultură intensivă la troficitatea lacurilor receptoare. Pentru a evidentia intensitatea acestui proces după 20 de ani de functionare a fermelor salmonicole flotabile din golful Potoci, pe lacul Bicaz, s-au efectuat prelevări cantitative si calitative asupra populatiilor de crustacee planctonice. Prelevările s-au efectuat într-o statie martor în comparatie cu o statie din zona fermelor salmonicole. S-a constatat că esaparea materiilor organice din fluxul tehnologic al fermelor determină o usoară crestere a densitătii crustaceelor planctonice dar nu semnificativ fată de statia martor. DISTRIBUTIA SI VARIATIA DENSITĂTII SPECIEI EUDIAPTOMUS GRACILIS (SARS, 1863) (COPEPODA, DIAPTOMIDAE) ÎN LACUL BICAZ Autori: Mihai - Georgel Erhan, Ionel Miron Adresa: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, Facultatea de Biologie, Bd. Carol I, 20A, , Iasi, Romania ermikero@yahoo.com, mironi@uaic.ro Rezumat: Copepodul Eudiaptomus gracilis a fost semnalat la 18 ani după formarea lacului Bicaz, având ulterior o densitate ascendentă. Pentru a cunoaste distributia si densitatea speciei la 50 de ani de la formarea acestui ecosistem, s-au efectuat prelevări calitative si cantitative în perioada noiembrie 2006 octombrie S-a constatat că Eudiaptomus gracilis este în prezent o specie larg răspândită si dominantă în cadrul comunitătilor de crustacee planctonice din acest ecosistem. MIGRATIA NICTEMERALĂ A UNOR CRUSTACEE PLANCTONICE DIN LACUL IZVORU MUNTELUI - BICAZ Autori: Mihai - Georgel Erhan, Daniela Gologan, Andreea Apostu Adresa: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, Facultatea de Biologie, Bd. Carol I, 20A, , Iași, România ermikero@yahoo.com, daniela.gologan@yahoo.com, apostu_andreea1@yahoo.com Rezumat: Încă de la formarea lacului în anul 1960, s-a studiat fenomenul migrației nictemerale a crustaceelor planctonice, sustinându-se prezenta acestuia la majoritatea speciilor însă, investigatii recente, la nivelul golfului Potoci, pun sub semnul întrebării acest aspect. Pentru elucidarea situatiei, studiul de fată urmăreste migratia nictemerală a patru specii de crustacee planctonice: Eudiaptomus gracilis (Sars, 1863), Diaphanosoma orghidani (Negrea, 1983), Bosmina longirostris (Müller, 1785) si Leptodora kindtii (Focke, 1844). Totodată s-a încercat evidentierea unei eventuale influențe a fermelor de acvacultură asupra migratiei crustaceelor la nivelul golfului Potoci. Prelevările s-au efectuat într-o statie în zona fermelor salmonicole, din golful Potoci, în comparație cu o statie martor, neinfluentată de acvacultură. Recoltarea probelor a fost făcută în câte un ciclu nictemeral pentru fiecare statie (4 prelevări în decursul a 24 de ore) pe diferite orizonturi de adâncime. Date concludente au fost obtinute doar pentru speciile Eudiaptomus gracilis (Sars, 1863) si Diaphanosoma orghidani (Negrea, 1983). S-a constatat că aceste specii se deplasează pe verticala coloanei de apă fără însă a respecta tiparul normal de migrare. Singura deosebire notabilă între cele două statii este că în stația martor organismele prezintă un tipar regulat de distributie in masa apei fată de celălalt punct unde distributia este haotică.