Raport de securitate,,exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej Capitolul

Transkript

1 II. Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul A. Descrierea amplasamentului şi a mediului acestuia 1. Informaţii generale prevede dezvoltarea şi extinderea exploatării miniere de aur şi argint din vecinătatea comunei Certejul de Sus, judeţul Hunedoara, precum şi o serie de alte obiective legate de dezvoltarea economică a zonei, de protecţia mediului şi de dezvoltarea infrastructurii. Importanţa noului obiectiv de investiţii este atât de natură economică cât şi socială. Singura activitate cu pondere însemnată în zonă a constituit-o activitatea de minerit, aceasta asigurând populaţiei comunei Certeju de Sus şi din împrejurimile acesteia, mijloacele necesare unui trai decent. În 2006 au fost realizate o serie de modele ale carierei. Modelul cel mai favorabil ales, în baza compoziţiei mineralogico- chimice şi a răspunsului la testele metalurgice şi care a generat cheltuieli minime de exploatare cuprinde 4 domenii mineralogice distincte şi anume: 1. Vest - Hondol, 2. Central Coranda, 3. Intermediar aria cuprinsă între Cariera Certej şi Dealul Grozii 4. Est Dealul Grozii. Etapele de desfăşurare a activităţilor din cadrul proiectului sunt : Etapa de construcţie Perioada preconizată pentru construcţia obiectivelor proiectului care sunt necesare pentru începerea producţiei propriu-zise este de aproximativ 3 ani. Unele activităţi de construcţie vor continua şi în timpul perioadei de operare (supraînălţarea barajelor celor două iazuri pe măsură ce creşte cota iazurilor de decantare ca urmare a depozitării sterilelor de procesare, construcţia haldelor de roci sterile prin depozitarea materialului de descopertă şi a celui steril rezultat la exploatarea minereului util din carieră). Etapa de funcţionare Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 16

2 Activităţile propuse pentru exploatarea Certej vor consta în activităţi convenţionale de exploatare în carieră deschisă cu tehnici de foraj, detonare, încărcare cu excavatoare hidraulice şi transportul de minereu cu basculante. Etapa de închidere Durata prognozată pentru realizarea lucrărilor din etapa de închidere este de 5 ani. Detalii privind faza de închidere şi post închidere sunt prezentate în Planul de închidere şi reabilitare întocmit de Proiectantul General. Organizarea arhitectural-urbanistică a suprafeţei studiate este de 456,2 ha, conform bilanţului teritorial: - suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente proiectului 300,5ha, respectiv 65,87 %; - suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv 34,13 % (pe aceasta suprafaţă nu se schimbă folosinţa actuală a terenului). Folosinţa actuală a terenurilor aferente proiectului este prezentată în tabelul 2.1 iar folosinţa propusă în tabelul 2.2 Tabelul 2.1 Folosinţa actuală a terenurilor SUPRAFAŢA FOLOSINŢA (ha) PĂDURI 187, 0 FÂNAŢE 30,7 TERENURI ARABILE 5,3 ZONE PENTRU LOCUINŢE 18,7 CĂI DE COMUNICAŢII 3,2 ZONE INDUSTRIALE 55,6 SUPRAFAŢA TOTALĂ 300,5 Tabelul 2.2 Folosinţa propusă a terenurilor Nr. Crt. LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha) ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ 1. Cariera Certej 62,8 2. Halda Nord 32,6 3. Halda Sud 40,2 4. Incintă - Uzina de preparare 20,9 5. Drumuri acces (în afara uzinei) 6,9 6. Construcţii edilitare (în afara uzinei) 0,2 7. Halde sol vegetal 7,7 8. Zone de protecţie între obiective (zone verzi) 65,3 TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8 Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 17

3 ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ 9. Iazuri de decantare sterile flotaţie şi sterile CIL 63,6 TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ 300,5 Zona perimetrală de protecţie 155,7 SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2 Coordonatele geografice (ETRS 89) ale amplasamentului (măsurate în centrul carierei vechi) sunt: - 45º 59 ' 30,94" latitudine nordică; - 23º 00 ' 34,82" longitudine estică. 2. Localizarea amplasamentului Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb Brad - Roşia Montană -Baia de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului neogen Brad - Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva. Harta zonei de amplasare se prezintă în Anexa 2.1. Zăcământul din perimetrul Certej se află localizat conform fişei perimetrului, pe teritoriul administrativ al comunei Certej, localitatea Bocşa, extravilan şi intravilan. Incinta Certej ce se ia în studiu, este situată în intravilan-extravilan, cu principalele obiective: Cariera Corandă Certej, incinta uzinei de preparare, drumurile de acces, zone de haldare. În Anexa 2.2. Plan de situaţie, se prezintă planul de situaţie cu detalii ale incintei. a. Cariera Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică, comuna Certej, jud. Hunedoara, ocupă o suprafaţă de 62,8 ha fiind învecinată la: Nord Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Est Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Sud localitatea Bocşa Mică, Vest - Valea Măcrişului Pârâul lui Avram. În Anexa 2.2. Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 1 Cariera. b. Halda de sterile Nord Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 18

4 Halda va fi amplasată pe Valea Corănzii şi va avea o suprafaţă de 32,61 ha care la ora actuală este acoperită cu pădure, pâlcuri de arbuşti şi păşune, fiind învecinată la: Nord Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Est Uzina de procesare, Sud Cariera, Vest - Valea Măcrişului Pârâul lui Avram. În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 2 Halda Nord. c. Halda de sterile Sud Halda va fi amplasată pe valea Băiegii. Va avea o suprafaţă de 40,2 ha, fiind învecinată la: Nord Cariera, Est Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Sud localitatea Bocşa Mică, Vest - Valea Măcrişului Pârâul lui Avram. În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 3 Halda Sud. d. Uzina de procesare Uzina va fi amplasată în vecinătatea carierei. Acest amplasament a fost ales datorită apropierii de carieră, care va furniza întreaga cantitate de minereu care va fi supus prelucrării, fiind învecinată la: Nord Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Est Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Sud Cariera, Vest Halda de sterile Nord. Acest amplasament asigură de asemenea păstrarea unor distanţe adecvate faţă de zonele vulnerabile (zone locuite, cursuri de apă), acces mai facil la infrastructura de transport şi la reţeaua de energie electrică existente în zonă. În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 4 Uzina de procesare. e. Iaz de flotaţie Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 19

5 Sterilele de flotaţie se vor depozita în iazul de decantare amplasat pe Valea Măcrişului la cca. 2 km nord-vest de uzina de preparare şi carieră fiind învecinat la: Nord Vest : Iazul CIL, Est Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Sud Est: Uzina de preparare, Sud - Halda de sterile Nord. Accesul la paramentul aval al barajului se realizează prin drumul de acces cu lăţimea de 8 m, panta între berme fiind de 1:1,4. Dimensiunile şi elementele constructive ale barajului iazului pentru sterile de flotaţie sunt redate în În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 5 Iazul de flotaţie. f. Iaz de decantare CIL Sterilul rezultat de la procedeul ALBION - CIL va fi depozitat în iazul de decantare CIL amplasat pe Valea Măcrişului, amonte de iazul de decantare a sterilelor de flotaţie fiind învecinat la: Nord Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Est Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, Sud Est : Iazul de flotaţie, Vest - Valea Măcrişului Pârâul lui Avram. Accesul la paramentul aval al barajului CIL se realizează prin drumul de acces, panta maximă de 10 %, lăţimea părţii carosabile de 8 m. În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 6 Iazul Albion CIL. g. Depozitul de exploziv Va fi utilizat depozitul de explozibil existent (reamenajat) care este situat pe Valea Ciongani (Valea Bocşa Mică), între halda de steril minier Orizont 600 (la vest) şi halda de steril minier 650 (la est). Vecinătăţile sunt reprezentate de proprietăţi particulare. În Anexa 2.3 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 7 Depozitul de explozibil. h). Depozitul de carburant Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 20

6 Este o construcţie din beton armat cu dimensiunile în plan de 12 x 14 m, cu capacitatea de 180 mc Depozitul conţine trei rezervoare metalice îngropate, fiecare rezervor fiind prevăzut cu gură de vizitare şi conducte de aerisire. 3. Hidrologie. Perimetrul propus pentru exploatare, haldare a sterilului şi incinta pentru prepararea minereurilor şi iazurile de decantare este amplasat pe văile următoarelor pâraie: - pârâul Valea Măcrişului cu torenţii aferenţi; - pârâul Corănzii cu torenţii aferenţi; - pârâul Băiegii cu torenţii aferenţi. Toate aceste pâraie sunt afluenţi ai pârâului Hondol. Valea Certejului este principalul colector din zonă, este tributar râului Mureş şi are ca afluenţi principali pe dreapta, pârâul Făerag şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul Hondol, pârâul Ciongani şi Valea Nojagului. Conform PLAM Judeţ Hunedoara, monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă pentru perioada arată că întreg cursul pârâului Certej (18 km) se încadra în categoria degradat. Cursurile de apă sunt scurte, cu pante repezi, iar debitele medii anuale nesemnificative. Pe timpul ploilor torenţiale, scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi facilitează, apariţia unor viituri mari, adesea cu efecte catastrofale, ca în anii 1970, 1975 şi Geologie Perimetrul de exploatare a Zăcământului Certej structura Hondol Băiaga Coranda Dl. Grozii este situată în partea sudică a Bazinului tectono-magmatic Brad- Săcărâmb, între localităţile Hondol, Bocşa Mare şi Bocşa Mică. La alcătuirea geologică participă formaţiuni vulcanogene bazice şi depozite cretacice bazimentul mezozoic, precum şi sedimente vulcanice neogene. Complexul preneogen este constituit în cea mai mare parte dintr-o secvenţă flişoidă, grezo-siltică-argiloasă, barremian-aptiană, cu intercalaţii izolate de bazalte, lave spilitice şi piroclastice asociate. Bazitele aflorează pe arii restrictive, la est de localitatea Hondol. Local, în depozitul flişoid Coranda Mică- Hondol, forajele au interceptat blocuri exotice de epimetamorfite sau calcare recifale în facies de Stramberg, local recristalizate. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 21

7 Sedimentarul neogen, cu o mare răspândire în zonă este consituit din conglomerate, gresii, marne şi argile miocene-antebadeniene. Acestea suportă suprastructura vulcanică neogenă, reprezentată prin andezite amfibolice de tip Hondol şi andezite cuarţifere cu amfiboli de tip Săcărâmb. Vulcanitele sunt reprezentate preponderent prin structuri subvulcanice şi curgeri de lave. În zona carierei Coranda-Certej, depozitele flişoide cretacice, sedimentarul detritic neogen şi andezitele amfibolice de tip Hondol sunt localizate în cupolă sau în jurul unui corp subvulcanic de compoziţie andezitică, subvulcanul andezitic de Băiaga. Andezitul este cunoscut prin lucrări miniere şi foraje pe o înălţime de cca.500m. Activitatea magmatică intruziv-efuzivă, cât şi cea hidrotermală s-au manifestat în lungul unor aliniamente tectonice paleogen-neogene NV-SE, NE-SV, precum şi mai vechi, mezozoice, reactivate la nivelul neogenului, E-V, N-S. Suprapunerea şi combinarea efectelor tectonice şi magmatice au condus la desfăşurarea unor importante procese de brecifiere şi laminare în pachetul de sedimente cretacice şi neogene, interpuse între ele. Local întreaga structură prezintă secvenţial, aspecte de melanj tectonic. Înrădăcinarea Băiaga şi în subsidiar, edificiile vulcanice Hondol şi Dl. Grozii, au modificat, în condiţiile unei presiuni litostatice reduse, morfologia structurală a sedimentarului cretacic şi neogen. Stilul de deformare dinamometamorfică diferă în plan vertical. Mineralizaţia auro-argentiferă de la Certej are în general o compoziţie simplă, însă modul de prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structuraltexturale alternând pe distanţe metrice. Forma dominantă de prezentare este cea de impregnaţie foarte fină, predominant piritoasă, în general în sedimentele cretacice sau în zonele de brecii mono-polimictice, sau o impregnaţie grosieră, bogată în plumb şi zinc, în sedimentarul neogen. Pe acest fond impregnativ, apar filoane centimetrice sau decimetrice şi cuiburi de minereu, bogate în blendă şi galenă. Dimensiunile mineralelor variază foarte mult, în funcţie de granulaţia rocilor gazdă. Litologia complexelor gazdă a introdus în masa mineralizaţiei o omogenitate a distribuţiei mineralelor metalice. În zona de brecii, gradul de mineralizaţie este extrem de neuniform, atât datorită geometriei acestor corpuri, cât şi posibilei levigări a componenţilor metalici, sub acţiunea Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 22

8 apelor meteorice. În zona centrală a depozitului, peste mineralizaţia polimetalică auriferă, cantonată în general în roci sedimentare, cu un grad de brecifiere variabil, se suprapune o zonă de mineralizaţie filoniană, predominant auriferă. Pe verticală, zonalitatea mineralizaţiei este mai puţin evidentă, constatându-se o creştere în adâncime a procentului de arsenopirită. Aurul prezintă, de asemenea, o tendinţă de creştere a conţinutului în adâncime. Mineralele metalice primare sunt pirita, blenda săracă în fier şi galenă, componenţi minerali vizibili macroscopic. Local, a fost identificată stibina. Microscopic au fost identificate ca incluziuni pirotina şi arsenopirita în pirită, calcopirita în sfarelit. Celelalte minerale identificate microscopic sunt asociate, în general mineralelor principale şi sunt reprezentate prin tetraedrit, bournonit, telururi şi destul de frecvent, aur nativ. În zona vestică a structurii, mineralizaţiile aurifere alcătuiesc sisteme filoniene. În acest tip de mineralizaţii, aurul nativ sub formă de paiete şi dendrite este asociat cu cuarţul. 5. Hidrogeologie. a) Zona exploatării miniere Certej În zona Certej, activităţile de extracţie minieră a aurului au o vechime de câteva sute de ani. Lucrările subterane, controlate de statul român, au demarat la începutul anilor 1970 şi au constat la început din galerii de coastă, direcţionale şi transversale iar apoi au continuat prin exploatare minieră în carieră. Lucrările miniere subterane, realizate de-a lungul timpului, au dus la formarea unor goluri subterane formate din galerii, puţuri, suitori, camere de rambleiere. În timpul lucrărilor subterane s-a impus scăderea nivelului hidrostatic, iar apa era extrasă prin pompare. Prin aceste procese, regimul hidro-chimic iniţial a fost perturbat prin mărirea considerabilă a zonei aerate şi permeabile, favorizând reacţiile chimice de oxidare şi dizolvare ca şi dirijarea preferenţială a infiltraţiei apelor pluviale spre zonele mai mineralizate. În consecinţă, apele de mină sunt acide, puternic sulfatate, au conţinuturi mari de Fe, Zn, Mn, Al, Cu, Sr, As, Co, Ni, Cr. O parte din fierul prezent în cantitate foarte mare precipită sub formă coloidală sau criptocristalină. În această zonă nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane se desfăşoară la nivelul sistemelor de fracturi. Nivelul apelor subterane rezultate din Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 23

9 infiltraţiile apelor meteorice sunt cu 80m sub cota 410m (puţul Hondol). Debitul de apă din galeria Nicodim care colectează apele meteorice infiltrate din carieră este mic, sub 1 l/s, iar apa este puternic mineralizată şi un ph puternic acid ( 2,2 3). Acviferele subterane din zona carierei şi a haldelor de steril sunt de dimensiuni reduse şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă. În situaţia neimplementării proiectului propus, este de aşteptat ca acviferul subteran să nu sufere modificări calitative importante până la aplicarea unor măsuri de ecologizare. b) Zona amplasamentului iazurilor de decantare În această zonă au fost efectuate în iulie 2008 foraje de prospecţiune geologice în bazinul hidrografic al pârâului Avram (adâncime 60 m), Valea Măcrişului (adâncime 60 m) şi la confluenţa celor două (adâncime 21 m). Nu a fost interceptat nivelul hidrostatic al apei subterane până la adâncimea de forare. Acviferele subterane din zona de amplasament a iazurilor de decantare sunt foarte probabil de dimensiuni reduse şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă. 6. Structura tectonică, activitate seismologică Luând în considerare intensităţile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de timp şi studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea antiseismică a construcţiilor şi hărţi de zonare seismică. Zonarea seismică constă în delimitarea arealelor expuse seismelor la nivel naţional sau regional pe baza unor informaţii de natură istorică, geologică şi geofizică. La realizarea acestei zonări se ţine cont de mărimea mişcărilor terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametrii seismici: intensităţi, acceleraţii, viteze sau deplasări. Zonarea seismică a teritoriului României, pe scara MSK (SR :93) care redă intensităţile seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui cutremur indică faptul că zona comunei Certeju de Sus este situată într-un areal caracterizat de intensităţi seismice probabile 6, cel mai scăzut nivel al intensităţii seismice de pe teritoriul naţional (vezi figura 2.3.). Figura 2.3. Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara MSK conform SR :93 Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 24

10 Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor există hărţi speciale cum ar fi cea prezentată în Codul P.100-1/2006 care redă zonarea teritoriului României pe baza valorilor de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului (vezi figura 2.4). Figura 2.4. Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având perioada de revenire de 100 de ani. Se observă că zona Certej este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a acceleraţiei terenului este de 0,08, cea mai mică valoare de pe teritoriul României. În cazul Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 25

11 zonei Certej, mărimea efectelor unui cutremur ipotetic este scăzută, mişcarea fiind simţită în întregime, producând panică, dar degradările în elementele nestructurale ale construcţiilor fiind moderate. 7. Solurile 7.1. Procese geomorfologice de degradare a solului Studiul pedologic special pentru perimetrul CERTEJ-VOIA elaborat de Oficiul de studii pedologice şi agrochimice Hunedoara DEVA, în anul 2007 a identificat, delimitat şi reprezentat sub formă grafică, suprafeţele cu învelişul de sol afectat de procese de degradare. Procesele geomorfologice specifice zonei studiate sunt: a. Eroziunea de suprafaţă este procesul de desprindere şi transport a particulelor de sol sub acţiunea apei care se scurge pe versant sub forma de pânză sau de şiroaie instabile. Este procesul cel mai dezvoltat care afectează solul din cadrul zonei studiate. Eroziunea de suprafaţă moderată afecteză cca. 97 ha, cea puternică afectează cca. 48 ha, în timp ce solurile foarte puternic erodate au fost identificate pe o suprafaţă de 5 ha iar eroziunea de suprafaţă excesivă afectează doar 2,34 ha. b. Eroziunea de adâncime se datorează scurgerii apei pe versant sub forma unor şiroaie instabile care determină formarea unor mici canale numite rigole, a căror adâncime ajunge la cm. Prin adâncirea rigolelor se formează ogaşele (0,5-2m adâncime) şi ravenele, când adâncimile depăşesc 2 m. In general, aceste forme de eroziune în adâncime aduc mari pagube, contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafeţe întinse. In arealul analizat eroziunea de adâncime afectează o suprafaţă de cca. 13 ha. Eroziunea de adâncime are ca factori determinanţi panta terenului şi activitatea antropică (exploatarea neraţională şi circulaţia necorespunzătoare). c. Alunecările de teren reprezintă procese de mişcare ale unor mase de pământ sub acţiunea gravitaţiei, în lungul unor suprafeţe de alunecare, care le separă de partea stabilă a versantului. Acestea au fost identificate ca procese geomorfologice care acţionează singular sau în asociere cu eroziunea de suprafaţă. După modul de manifestare, zona este caracterizată de alunecări vechi, stabilizate, dar şi de alunecări semiactive, în curs de stabilizare. Alunecările vechi stabilizate au fost identificate pe o suprafaţă de 3,56 ha iar procesele de alunecare asociate cu eroziunea de suprafaţă afectează cca. 79 ha. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 26

12 d. Exces de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale afectează învelişul de sol pe o suprafaţă totală de cca. 82 ha. Manifestarea excesului de umiditate prezintă intensităţi diferite de la soluri stanogleizate în adâncime, la soluri slab stanogleizate până la foarte puternic gleizate. Cele mai mari suprafeţe afectate de excesul de umiditate, respectiv 32 ha corespund solurilor stanogleizate în adâncime, în timp ce solurile stanogleizate foarte puternic se regăsesc doar pe 7 ha. 8. Caracterizare climatologică Zona perimetrului minier Certej are o climă de tip continental temperat, zonele mai înalte având un microclimat montan cu ierni reci şi căderi de zăpadă importante, care durează de la 4 până la 6 luni. Primăvara şi toamna sunt reci şi umede, cu cantităţi importante de precipitaţii. Vara este scurtă, cu treceri gradate între anotimpuri. Valoarea medie multianuală a temperaturii aerului este de 9,7 o C. Valorile maxime ale mediei multianuale a temperaturii maxime a aerului au fost înregistrate în lunile iulie şi august (27,4 o C şi respectiv, 27,6 o C), iar valorile minime, în decembrie şi ianuarie (2,9 o C şi respectiv, 2,3 o C). Cele mai coborâte valori multianuale ale temperaturilor medii minime au fost înregistrate în perioada decembrie-februarie (între -4,1 o C şi -2,9 o C), iar cele mai ridicate valori, în iulie şi în august (13,7 o C şi respectiv, 13,6 o C). Mediile anuale ale temperaturilor medii minime au fost pozitive, situându-se între 4,0 şi 6,3 o C. Temperatura maximă absolută lunară poate înregistra valori între 15 o C (ianuarie) şi 39,0 o C (iulie). Temperatura minimă absolută lunară poate înregistra valori între 25,0 o C (ianuarie) şi 6,2 o C (august). Frecvenţele medii multianuale ale direcţiilor vântului la Staţia Meteorologică Deva indică faptul că direcţiile principale ale vântului sunt V (frecvenţa 9,0 %), NV (frecvenţa 8,7 %) şi S (frecvenţa 6,9 %), iar valoarea medie multianuală a frecvenţei calmului atmosferic este de 60,5 %. Viteza medie a vântului pe direcţii a prezintă valori cuprinse între 2,2 şi 3,7 m/s. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate pe direcţiile dominante V şi NV. Cele mai scăzute valori ale mediilor lunare multianuale ale cantităţilor de precipitaţii au fost înregistrate în luna februarie la Deva şi la Băiţa (25,7 mm, respectiv, 32,8 mm) şi în luna martie la Certeju de Sus (27,8 mm). Cele mai ridicate cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în luna iunie la toate cele trei staţii. Cantităţile anuale de precipitaţii din ultimii 15 Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 27

13 ani au variat între 417,5 mm şi 644,2 mm la Deva, între 263,6 mm şi 830,7 mm la Certeju de Sus şi între 565,4 mm şi 804,8 mm la Băiţa. Stratul de zăpadă prezintă o variaţie foarte clară în cursul sezonului rece. Astfel, valorile medii lunare plurianuale cresc din luna noiembrie până în ianuarie/februarie, lună în care grosimea stratului de zăpadă atinge cele mai mari valori (3,2 cm la Deva, 3,4 cm la Certeju de Sus, 5,7 cm la Băiţa). Perioada cu căderile cele mai abundente de zăpadă la Certeju de Sus este ianuarie-februarie când grosimea medie lunară a stratului de zăpadă poate varia, de la un an la altul, între 1 şi 20 cm. 9. Zone protejate În zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier nu există nici un sit Natura 2000 declarat care să conţină zona de impact. 10. Istoricul amplasamentului Zona Certej constituie o arie de desfăşurare a activităţilor de extracţie minieră a aurului cu o vechime de câteva sute de ani. Pentru perioada medievală există câteva indicaţii sporadice privind activităţile miniere, însă exploatarea pe scară largă a început în secolul al XVII-lea. Mineritul a început în zona de est Săcărâmb încă din Activităţile de explorare şi exploatare sistematice au debutat după 1832, conducând la extinderea zonelor miniere pe tot cuprinsul perimetrului Certej. 11. Poluarea existentă Construcţiile miniere şi suprafeţele aferente obiectivelor din cadrul perimetrului Certej (propus pentru închidere prin documentaţia PIA Certej) şi preluate de către SC DEVA GOLD SA sunt după cum urmează în tabelul 2.5: Tabelul 2.5. Situaţia terenurilor afectate de activităţile anterioare Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 28

14 Nr. Crt. Obiectivul / construcţia minieră Suprafaţa aferentă (ha) 1 Cariera Coranda 26,06 2 Halda de sterile Nord 11,38 3 Halda de sterile Sud 13,61 4 Galeria Coranda II - 5 Galeria Coranda III - 6 Halda de sterile Coranda II 0,40 7 Halda de sterile Coranda III 0,30 8 Galeria Dealu Grozii - 9 Halda Dealu Grozii 0,15 TOTAL SUPRAFAŢĂ AFECTATĂ 51, Calitatea apei În zona industrială propusă pentru implementarea proiectului, calitatea apei este afectată de două categorii majore de factori de stres fizici şi chimici: evacuarea în mediul natural a unor ape uzate generate de exploatarea minereurilor, cu aciditate ridicată şi cu un conţinut ridicat de poluanţi (metale grele, sulfaţi, săruri dizolvate, etc.); tipul de mineralizaţie al zonei. Activităţile de exploatare a minereurilor neferoase generează ape uzate cu caracter acid, cu concentraţii ridicate de metale grele şi de alţi contaminanţi. În mediu, acest tip de poluare este identificat sub formă de ape acide de mină. În cazul carierei existente în amplasamentul proiectului minier propus, din care s-a extras minereu de aur şi argint, apele acide au fost şi sunt generate de expunerea minereurilor sulfurice la factorii externi. Aceste ape fie sunt colectate în subteran prin reţeaua de galerii şi evacuate neepurate prin diferite guri de mină, fie sunt deversate necontrolat în apele de suprafaţă, ca scurgeri de suprafaţă de pe haldele de roci sterile sau de pe alte suprafeţe decopertate. Mineralizaţia specifică a zonei conduce la apariţia unor elemente chimice ale căror concentraţii pot depăşi limitele admise prin reglementările în vigoare privind calitatea apelor de suprafaţă sau subterane, constituind aşa-numitele niveluri de concentraţie de fond. Alte surse punctiforme de poluare a apei sunt reprezentate de evacuările necontrolate de ape uzate menajere provenite de la locuinţele colective sau individuale situate de-a lungul Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 29

15 cursurilor de apă. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate activităţilor agricole şi de creştere a animalelor. Lucrările miniere subterane, realizate de-a lungul timpului, au dus la formarea unor goluri subterane formate din galerii, puţuri, suitori, camere de rambliere. În timpul lucrărilor subterane s-a impus scăderea nivelului hidrostatic, iar apa era extrasă prin pompare. Prin aceste procese, regimul hidro-chimic iniţial a fost perturbat prin mărirea considerabilă a zonei aerate şi permeabile, favorizând reacţiile chimice de oxidare şi dizolvare ca şi dirijarea preferenţială a infiltraţiei apelor pluviale spre zonele mai mineralizate. În consecinţă, apele de mină sunt acide, puternic sulfatate, au conţinuturi mari de Fe, Zn, Mn, Al, Cu, Sr, As, Co, Ni, Cr şi se scurg liber, fără nici o epurare în pâraiele din zonă. Perimetrul propus pentru noua investiţie este amplasat pe văile următoarelor pâraie: - pârâul Valea Măcrişului cu torenţii aferenţi; - pârâul Corănzii cu torenţii aferenţi; - pârâul Băiegii cu torenţii aferenţi. Toate aceste pâraie sunt afluenţi ai pârâului Hondol. Valea Certejului este principalul colector din zonă, este tributar râului Mureş şi are ca afluenţi principali pe dreapta, pârâul Făerag şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul Hondol, pârâul Ciongani şi Valea Nojagului. Conform PLAM Judeţ Hunedoara, monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă arată că întreg cursul pârâului Certej (18 km) se încadra în categoria degradat Calitatea aerului Calitatea aerului din zona analizată este influenţată de surse amplasate atât în cadrul amplasamentului industrial, cât şi în exteriorul acestuia. Sursele de poluare a atmosferei existente în zona industrială propusă sunt reprezentate de: suprafeţele decopertate ale carierei şi haldele de roci sterile asociate - datorită faptului că nu au fost reabilitate, acestea sunt expuse eroziunii eoliene şi, deci, surse de particule; surse specifice de emisie din zonele locuite - arderea combustibililor solizi (lemne, deşeuri lemnoase, deşeuri agricole) în sisteme casnice de încălzire şi de preparare a hranei; activităţi agricole specifice desfăşurate în zonă - creşterea păsărilor şi animalelor în Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 30

16 gospodării individuale, culturile de vegetale; traficul rutier desfăşurat pe infrastructură rutieră existentă. Principalii poluanţi asociaţi acestor surse sunt reprezentaţi de: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule, metale grele, etc. Date fiind magnitudinile reduse ale surselor de poluanţi atmosferici existente, nivelurile concentraţiilor de poluanţi sunt în prezent reduse, fiind caracteristice zonelor rurale cu activităţi antropice slab dezvoltate, situate la distanţe mari de surse industriale majore, de aglomerări urbane sau de căi de trafic deosebit de intens. Există posibilitatea apariţiei unor concentraţii crescute de particule în perioadele cu viteze de vânt medii şi mari, ca urmare a antrenării eoliene a prafului de pe suprafeţele active ale carierei şi ale depozitelor de deşeuri din minerit. De asemenea, în zonele locuite din localităţile învecinate amplasamentelor propuse pentru dezvoltarea proiectului, în sezonul rece al anului vor apărea creşteri ale concentraţiilor de particule, monoxid de carbon, oxizi de azot şi hidrocarburi aromatice policiclice faţă de sezonul cald datorită arderii lemnului pentru încălzirea locuinţelor Starea florei şi faunei În zona fostei exploatări miniere dimensiunea (spaţială şi temporală) a impactului, a avut un impact semnificativ asupra florei şi faunei. Se poate constata că structura ecosistemelor a fost influenţată de activităţile antropice, valoarea naturală conservativă fiind astfel mult diminuată. Principalele mecanisme care au condus la deteriorarea sistemelor ecologice în această zonă sunt următoarele: Impactul asupra ecosistemelor ca rezultat al activităţilor minere. Această situaţie este caracteristică zonei afectate de lucrări miniere vechi. Poluarea şi/sau acţiunea apelor acide ca rezultat al activităţilor miniere. Acest aspect este cel mai evident la nivelul cursurilor de apă locale, pârâul Certej fiind un ecosistem mort. Variabilitatea habitatelor şi ecosistemelor locale a fost fie redusă, fie amplificată prin implicarea unor forme diverse de folosinţă a terenurilor. Deoarece aceste interacţiuni s-au Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 31

17 produs pe parcursul unei lungi perioade de timp, luând forme dintre cele mai diverse este foarte dificil să se mai separe natura influenţelor asupra biostratelor. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 32

18 B. Identificarea instalaţiilor şi a altor activităţi de pe amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major Pentru identificarea zonelor din cadrul amplasamentului care ar putea constitui secţiuni relevante pentru securitate s-a utilizat drept criteriu cantitatea maximă de substanţă periculoasă care ar putea fi prezentă. Utilizarea acestui criteriu presupune stabilirea unei valori de prag (cantităţi de prag) pentru fiecare din categoriile de substanţe periculoase prezente. Ghidul pentru realizarea si verificarea rapoartelor de securitate publicat în cadrul Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC s, LCP and Seveso II Directives recomandă utilizarea valorii de 5% din cantitatea relevantă specificată în coloana 2 (nivel inferior) din anexa 1 la directiva Seveso (coloana 2 din anexa 1 la HG 804/2007) - care reglementează măsuri privind prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie, într-un mod coerent şi eficient). Pentru amplasament au fost analizate zonele (locaţiile) în care pot fi prezente substanţe periculoase aşa cum sunt prezentate în Capitolul III al prezentului raport la punctul referitor la Descrierea substanţelor periculoase. Conform prevederilor din HG 804/2007, art. 3, litera f, prin instalaţie se înţelege: unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei. În cadrul amplasamentului instalaţiile existente sunt ansambluri de utilaje şi echipamente destinate să ajute la exploatarea, tratarea şi extragerea minereurilor auroargentifere. Conform Art. 4. această hotărâre nu se aplică: d) transportului de substanţe periculoase prin conducte, inclusiv în staţii de pompare, situate în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei hotărâri; Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 33

19 e) exploatării, respectiv: explorarea, extracţia şi prelucrarea minereurilor în mine, cariere sau foraje, cu excepţia operaţiunilor de prelucrare chimică şi termică şi depozitării, aferente operaţiilor care implică substanţe periculoase, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1; g) depozitelor de deşeuri, cu excepţia instalaţiilor funcţionale de eliminare a sterilului, inclusiv iazurile de decantare sau barajele, conţinând substanţe periculoase aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1, în mod special, când sunt folosite la prelucrarea chimică şi termică a mineralelor. Pe baza datelor din documentaţia tehnică pusă la dispoziţie şi a informaţiilor primite de la beneficiar, s-au identificat secţiunile relevante pentru securitate ale amplasamentului care ar putea constitui zone critice din punct de vedere al riscului de producere a unui accident major: 1. Cariera 2. Uzina de procesare 3. Iaz sterile de flotaţie 4. Iaz CIL 5. Depozit de exploziv La acestea se adaugă zona aferentă traseelor de conducte de pe amplasament. - Conducte hidrotransport sterile de flotaţie - Conducte hidrotransport sterile CIL-Albion În Anexa 2.3. Secţiuni de securitate sunt prezentate pe planul de amplasare în zonă al exploatării zăcământului de minereuri auro-argentifere secţiunile de securitate identificate. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 34

20 C. Descrierea zonelor unde poate avea loc un accident major. Din prezentarea făcută anterior rezultă că o serie de zone din cadrul amplasamentului reprezintă puncte critice (zone cu pericol) identificate ca secţiuni de securitate relevante privind posibilitatea producerii unui eventual accident major. În continuare sunt descrise zonele cu pericol. 1. Cariera Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia vechii cariere Coranda., (care are o suprafaţă de 26 ha) cu dezvoltare spre Vest şi spre Est (se ajunge la o suprafaţă de 62,8 ha). Prin lucrări de cercetare geologică au fost omologate rezerve care confirmă din punct de vedere economic exploatarea pe viitor a unei cantităţi de 28,2 mil. to minereu extras industrial. Metoda de exploatare propusă în cariera Certej este,,metoda de exploatare cu trepte descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară". Pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin săparea lucrărilor miniere la zi şi anume a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire. Proiectul carierei cuprinde două rampe principale de acces cu pantă de 1: 10, una deserveşte zona de Vest iar cealaltă deserveşte zona Centrală, Intermediară şi de Est. Fiecare din rampele principale va avea o lăţime de 24 m pentru funcţionarea în deplină siguranţă a basculantelor, pe două sensuri. În porţiunile mai adânci ale carierei rampele vor fi de 12 m căpătând configuraţia unui drum cu sens unic. Zăcământul Certej poate asigura prin exploatarea în carieră, realizarea unor capacităţii de producţie de până la t/an extras industrial. 2. Uzina de procesare Uzina va fi amplasată în vecinătatea carierei. Acest amplasament a fost ales datorită apropierii de carieră, care va furniza întreaga cantitate de minereu care va fi supus prelucrării. Detalii despre amplasarea principalelor instalaţii şi utilaje în cadrul incintei industriale se prezintă planul de situaţie al uzinei de procesare în Anexa 2.4 Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 35

21 Activităţile propuse pentru prepararea şi prelucrarea minereului cuprind următoarele etape principale: Concasare şi haldare: Minereul este sfărâmat cu ajutorul unui concasor giratoriu şi apoi depozitat în depozitul de minereu; Măcinare umedă: Minereul depozitat este măcinat în continuare în stare umedă, apoi este dirijat la instalaţia de flotare; Flotarea minereului - pentru obţinerea concentratului de pirită auriferă, care în primii doi ani este valorificat sub această formă iar în următorii ani este un proces de oxidare şi leşiere cianurică în scopul extracţiei metalelor preţioase sub formă de aliaj Doré; Leşierea oxidativă a concentratului de pirită auriferă şi adsorbţia metalelor preţioase din leşia cianurată pe cărbune activ: Procesul de oxidarea şi recuperare a aurului şi argintului are loc în trei etape majore: Măcinarea ultrafină la sub 10 microni într-o instalaţie Isamill. Oxidarea piritei în tancuri de agitare prin insuflare de oxigen. Recuperarea aurului şi argintului din tulbureala oxidată prin cianurare şi adsorbţia pe cărbune activ în rezervoarele CIL Electroliza: Aurul şi argintul se extrag printr-un proces clasic de electroliză în celule de electroliză, unde aurul va fi depus pe catozi de oţel inoxidabil. Catozii din lama de oţel încărcaţi vor fi stripaţi manual în celulele de electroextracţie, folosind o lance cu apă la înaltă presiune. Nămolul aurifer rezultat, depus în celule, va fi filtrat şi dirijat la: Topire: Nămolul aurifer filtrat se va amesteca cu reactivii fluxului de topire (litargă, borax, azotat,etc), în vederea topirii şi extracţiei aurului, într-un cuptor cu inducţie. Topitura de aur va fi turnată sub formă de lingouri. Neutralizarea cianurii: Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, după extragerea aurului şi argintului, apa cu cianură se reciclează, iar şlamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie de neutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului. Depozitarea sterilului de procesare: Sterilul rezultat în urma procesării minereului în uzina de preparare este trimis printr-un sistem de hidrotransport şi depozitat în spatele barajului în iazul de decantare a sterilului de flotaţie din Valea Măcrişului, respectiv a Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 36

22 sterilului rezultat după procedeul de leşiere cu cianură este prevăzut a fi depozitat în iazul de decantare steril cianurare (CIL) amplasat tot pe Valea Măcrişului, în amonte de iazul de decantare pentru sterilul de la flotaţie. Iazurile de decantare sunt situate la cca. 1,5 km de uzina de preparare. Pe amplasamentul uzinei de procesare se mai găseşte : - Uzina de oxigen, care va produce oxigen criogenic folosit în fluxul pentru oxidarea concentratului de pirită în fluxul Albion, cu dimensiunile în plan de 40 x 85m, furnizat de o firmă specializată, capacitate 525 t/zi oxigen 100%. Oxigenul criogenic este depozitat în două rezervoare criogenice. Rezervoarele de oxigen - sunt două rezervoare criogenice identice, cilindrice verticale cu înălţimea de 5 m, cu o capacitate maximă de stocare de 60 m 3. Rezervoarele au pereţi dubli între care spaţiul este vacuumat pentru păstrarea temperaturii. Funcţionează la o presiune maximă de 37 barr.şi sunt prevăzute fiecare cu: 2 supape de siguranţă setate la presiunea de 37 bari, indicator de nivel, manometru de presiune, sistem de urmărire a nivelului de la distanţă şi flanşă (disc) de rupere. - Depozitul de GPL, format dintr-un rezervor gaz petrolier lichefiat - capacitate 5000 l, se consumă 2 rezervoare pe săptămână, respectiv 20 t/lună Rezervorul de stocare GPL are capacitate de depozitare de 10 t, este amplasat în aer liber în cuvă de beton, suprateran pe suporţi. Rezervorul este un vase cilindric, orizontale, construite din oţel şi aflate sub incidenţă ISCIR. Funcţionează la temperatură ambiantă şi presiunea de vapori a GPL-ului la temperatura din rezervor. Rezervorul este dotate cu câte 2 supape de siguranţă cu arc, indicator de nivel manometrice şi de sticlă, termometre manometrice, robinete de secţionare pe traseele de intrare şi ieşire şi sistem de închidere de siguranţă hidraulic cu acţionare manuală pe traseele de intrare şi ieşire GPL. Supapele de siguranţă sunt setate la presiunea de 8 bar şi sunt legate la un coş de dispersie situat în apropierea rezervoarelor. 3. Iaz de decantare a sterilelor de flotaţie Barajul principal al iazului de flotaţie s-a amplasat pe pr. Măcriş, imediat amonte de confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram. Barajul principal a fost dimensionat pentru susţinerea, în amonte de acesta, a întregii Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 37

23 cantităţi de steril de flotaţie, adică 25 mil t, rezultat de la uzina de preparare a minereului, pe întreaga perioadă de exploatare a zăcământului. Barajul principal se va realiza în etape, astfel: Barajul de iniţiere (starter), cu cota coronamentului = 625,00 mdmn (în faza de construcţie) Supraînălţări succesive (vor fi prezentate la faza de operare). Barajul principal se execută din anrocamente şi are următoarele caracteristici geometrice: - înălţime maximă = 169 m - lungime coronament = 480m - lăţime coronament = 8,00m - lăţime berme: 6,00m amonte şi 8,00m aval - înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1: m = 1:1,4 (înclinarea generală, considerând şi bermele proiectate, este 1:1,9) - fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, cu axă la circa 550m amonte de confluenţa dintre pr. Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram. Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi din pista experimentală. Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume: - filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă - filtru fin de 1,50 m grosime realizat din pietriş şi nisip Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru impermeabilizarea barajului. În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată sau care nu este bine fixată. În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 2,0) m şi înălţimi de (2,0 3,0) m. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 38

24 4. Iaz de decantare Albion-CIL Barajul principal al iazului de cianuraţie CIL va fi amplasat pe pr. Măcriş, la circa 1,8 km amonte de confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram. Pentru cota maximă de supraînălţare s-a estimat că în iaz de va depozita o cantitate de steril de cianuraţie de 4,5 milioane tone. Barajul principal se va realiza în etape, astfel: Barajul de iniţiere (starter), Supraînălţări succesive care vor fi realizate în perioada de operare. Barajul are următoarele caracteristici geometrice: - înălţime maximă = 70m - lungime coronament = 480m - lăţime coronament = 8,00m - lăţime berme: 6,00m amonte şi 8,00m aval - înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1: m = 1:1,4 (înclinarea generală, considerând şi bermele proiectate, este 1:1,9) - fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi Barajul de iniţiere (starter) al iazului de sterile CIL se amplasează la confluenţa dintre primele două văi care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdM (Anexa 1.19). Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi din pista experimentală. Anrocamentele sunt procurate de la cariera amplasată în ampriza viitorului iaz de flotaţie. Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume: - filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă - filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru impermeabilizarea barajului. În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată. În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 2,0) m şi înălţimi de (2,0 3,0) m. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 39

25 7. Depozitul de explozibil Pentru depozitarea explozivilor va fi utilizat depozitul de explozibil existent (reamenajat). Depozitul de materiale explozive din localitatea Bocşa Mică, este un depozit subteran independent, proiectat şi autorizat la o capacitate de depozitare de 24,9 t ET (echivalent TNT) în anul 1982, fiind reautorizat în anul 2003 de Ministerul de Interne Inspectoratul de Poliţie al judeţului Hunedoara cu Autorizaţia nr / pentru o capacitate de kg ET Depozitul de exploziv existent de la Certej a fost proiectat la o capacitate de kg AM1. Azotatul de amoniu (componentă a explozivului minier nitramoniu AM-1), dacă este achiziţionat în box-paleţi de 1.000kg (20 saci x 50 kg sau 40saci x 25 kg), se poate depozita în fiecare cameră aproximativ 30 de astfel de box-paleţi, depozitul de exploziv de la Certej are 3 camere deci, pe total depozit, se pot depozita cca kg azotat de amoniu. Accesul la depozitul complex de explozivi este asigurat printr-un drum de acces pietruit, fiind întreţinut astfel încât la această dată se află în bună stare de circulaţie. Materialele explozive (inclusiv azotatul de amoniu) se vor aduce de la furnizor cu ajutorul mijloacelor de transport auto autorizate dotate corespunzător prevederilor legale conform Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.). Depozitul pentru materii explozive este de tip, complex" (o parte a depozitului este amenajată ca depozit de bază, iar cealaltă ca depozit de consum) şi este dimensionat astfel încât să se asigure consumul pe o anumită perioadă fără să se creeze stocuri care să conducă la depăşirea termenelor de garanţie ale materiilor explozive. Accesul în depozit se face prin galeria de acces amplasată la cota +630m şi are o lungime de 180m, pe galeria de acces au fost prevăzute nişe de amortizare de 2 şi 3m lungime, totalizând 37m galerie. După al 2-lea cot al galeriei de acces sunt amplasate camerele de manipulare explozivi şi capse, iar după cotul al 3-lea camerele de depozitare materiale de iniţiere şi de explozivi. Panta galeriei de acces a fost săpată la 7% 0. Pentru camerele de depozitare azotat de amoniu, având o lungime mai mare de 10m, s- a prevăzut o a doua legătură la galeria de acces, aceasta având şi rol de canal de aeraj general al acestora. Nişele de amortizare nu sunt prevăzute cu hidroizolaţie. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 40

26 Zonele cu restricţii de acces sunt marcate cu semne avertizoare vizibile de la distanţă. Pentru asigurarea securităţii depozitului s-a prevăzut executarea unei împrejmuiri simple, de 316m lungime, din stâlpi de beton armat prefabricaţi şi sârmă ghimpată, având înălţimea de 2m. Accesul în incinta depozitului se face prin poarta metalică de 3m lăţime pentru mijloacele auto şi pe poarta metalică de 1m pentru personal. Platforma astfel amenajată, împreună cu depozitul de explozivi, sunt împrejmuite cu un gard de plasă înalt de 2 m, prevăzut la partea superioară cu un rând de sârmă ghimpată, pe care sunt amplasate plăcuţe avertizoare ZONĂ INTERZISĂ care marchează o zonă de protecţie la 3m de gardul împrejmuitor. În Anexa 2.5 se prezintă planul de situaţie al depozitului de explozibil. 8. Trasee de conducte Sterilul de flotaţie şi sterilul de cianuraţie se transportă la iazurile de decantare în sistem hidraulic, prin pompare. a) Conducte hidrotransport sterile de flotaţie Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare şi a apelor limpezite de la iazuri la uzină se realizează prin culoare de conducte metalice supraterane, montate pe suporţi. Conducta de hidrotransport a sterilelor de flotaţie de la uzina de preparare la iazul pentru sterile de flotaţie este o conductă metalică. Sunt prevăzute staţii de pompare din care una amplasată în uzina de preparare şi celelalte pe traseul conductelor. b) Conducte hidrotransport sterile Albion-CIL Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare şi a apelor limpezite de la iazuri la uzină se realizează prin culoare de conducte metalice supraterane, montate pe suporţi. Conducta de hidrotransport a sterilelor de cianuraţie de la instalaţia DETOX 1 la iazul CIL este o conductă metalică. Sunt prevăzute staţii de pompare din care una amplasată în uzina de preparare şi celelalte pe traseul conductelor. Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 41