limbii norvegiene contemporane "i:ffi :ffi :;i 1::::il,'.::;:: 'Oti,u,, itt, .:,:r j' i, :::.. -i"

Transkript

1 "il,:11',.\;gi li;pi:r :t*;:1r",';' f;l':..,',i':':.'-.dff;':,..':'::+,'. -'*:#"' -.l,.,,.,,.',',,..:.-,,., :..*,,..;t11 l* ;t:t-'oh'*#..tl1.*' g#,ffi'y#'*':;1i# '::1"':;';':'r :":;';:";f' -i+, &?:.:s:.;dsi,..:::i :;4,;.:,.,,.:.:3: 31:..,:: :ffi *:;i 1::::il,'.::;:: 'Oti,u,, itt*, #:'s:;:i1!$:i "i:ffi limbii norvegiene contemporane j' i, :::.. -i" "-:i'.'.:'.:,:r $.".-, i* ", " t t.,: 1 "ii t.",.' ";,"

2 Gramatica limbii norvegiene contemporane Volumul a fost elaborat de colectivul de autori al Linqhea S.R.L. 5i Lingea s.r.o. Publicat de Editura Linghea, Timi5oa"a,2016. Edilia I Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a RomAniei Gramatica limbii norvegiene contemporane. - TimiSoara : Linghea, 2016 Conline bibliografie I ndex tsbn B',l ',36 Cuvent inainte. Bibliografie 1,1 Pronunlia alfabetului norvegian 1.2 Sunetele Accentul 1.4 Tonem.. 2,1 Gen.... t4 2.2 Pluralul 5i articolul Urme de declinare fipuri de artlcole B lot r3 t3 3.1 Declinarea adjectivelor Comparalia adjectivului Pronumele personal l 4.2 Pronumele reflexiv Pronumele posesiv Pronumele demonstrativ Pronumele interogativ 5i relativ Pronumele nehotir6t, delimitativ 5i negativ o Lingea s.r.o.,2o16 Toate drepturile sunt rezervate. N iciun fragment al acestei publicalii nu poate fi reprodus, copiat sau transmis fars acordul scris al editurii. Printed in the EU. S lt*merilut'l,l,,, ;l., ;,.:i,- 'r:,,,1t rr: 5.1 Numeralul cardinal. 5.2 Numeralul ordinal 5.3 Numeralul multiplicativ 5.4 Numeralul nehoterat Frac!iile 5.6 Operalii matematice Exprimarea timpului Formele verbale. 6.2 Grupele verbale ,3 Conjugarea verbelor 6.4 Timpurile 5i formele verbale Timpurile gi utilizarea verbelor modale 6.6 Concordanta timpurilor. 6.7 Subordonata condilionala gi subordonata temporala 43,' ,

3 1 Cuprlns., Diateza pasivi Modul imperativ 6.10 Verbele-S Participiul prezent Loculiunile verbale 5i frazele verbale 7 Adverhul /.,1 Formarea adjectivelor. 7.2 Tipur't de adverbe Comparalia adverbelor 8 Prcpozilia 8.1 Tipuri de prepozitii Pozilia prepoziliilor.... I ConJuncAiile 9.1 Conjunclii coordonatoare 9.2 Conjunclii subordonatoare 1O Particulele ll Onomatopeele l2 laplca Sl formaraa propozltlltor 12.1 Topica in propozlllile principale Iopica propoziliilor secundare I /.3 inrreb;ri li r;spunsuri 13 Negalia I 3.1 Particula il.ke..., Pronumele 5i adverbul negativ. I 3.3 Fxpresii cu ikke.. 74 Formareac,uvlntetor 14.1 Compunerea direct Compunerea cu s Compunerea cu e.. l5 Accentuarea unei pdrli de propozilia 15.1 Antepunerea unei pdrli de propozi.tie '15,2 Construcliile care indicd un repro$ 15.3 Expansiunea unel pirli de propozilie & BS BB Regullla de s*iere f, virgulel 16.1 Virgula intre propozilii coordonate 16.2 Virgula in raportul de subordonare 17 Politegea I /.1 Cererea, mullumirea i/.2 Lormule de salut. I i.3,,ce maifacell?" 18 Listavetbalorlarl Nynorsk 1 lntroducere L l O Privire spre ;storie 1.2 Nynorsk gi reformele lingvistice PrinciBalele dlfaranle lntra nynorsk 8i bokmfll 2.,l Fenomenele gramaticale 2.2 Flexiunea Vocabularu 4 AdJectivul 4.1 Declinarea adjectivelor Participiul cu rol de adjectiv 4.3 Comparalia adjectivului I tl ' Substantivul Genul Pluralul 5i determinarea Genitivul saxon Anicolul ?ranumele 5.'l Pronumele personal.,. 5.2 Pronunele posesiv. 5.3 Pronumele demonstrativ 5.4 Pronumele interogativ 5i relativ. :.5 p'onumele nehotd'61, delimitdtiv gi neqativ r 15) 15)

4 6 N*maralele 6.,l Numeralul cardinal Numeralul ordinal Numeralul multiplicativ 6.4 Numeralul nehotirdt.. 7 Verbul 7.'1 Grupele verbale dupd flexiune. 7.2 Conjugar ea verbelor 7.3 Diarcza pasivs.. 8 Alte pdrli de vorbire B.i Adverbul. 8.2 Prepozitia. 8.3 Conjunclia 9 Llstaverbelortari Index r r68 l)cgi norvegiana ni se poate p,irea o lirnbd exotics, existd un numdr mare de ()ameni care aleg sd o studieze. Pentru,l(e$tia $i nu numai, am preg5tit o granrdlica nol-nouu a limbii norvegiene. Aceastd lucrare i5i propune si ofere utiliz;torilor o ;ragine cdt rrai clarj a gramaticii limbii norvegiene contemporane, liira termeni de specialitate 5i teorii Ilngvistice in exces. Ghidul nostru gramatical de limba norvegiand cuprinde toate fenomenele gramaticale obi$nuite intr-un format grafic care v; permite sa g;sili u$or rdspuns la orice intrebare cu care vd veli confrunta in timpul studiilor sau in practica. Fiecare fenomen este prezentat cu ajutorul unor reguli cat mai simplu 5i clar formulate, completate de tabele pentru o orlentare rapioi 5i usoara. Nu lipsesc nici exem plele alese cu atentie ti traduse in limba rom6nd. Pentru a realiza aceastd publicalie am pornit de la cele mai moderne c5r1i de gramaticd, baz6ndu-ne totodatd pe experienla noastrd in predarea limbilor str5ine. Am completat exemplele 5i explicaliile cu o serie de note gi observa tii menite sd ajute studenlii sd inleleagd mai bine 5i mai ales sd foloseascd in practicd fenomenele gramaticale. Am pus accentul pe fenomenele importante, utilizate frecvent 5i in speclal pe cele care diferd de ceea ce ne este familiar din limba rom6n5. De exemplu, am prezentat in capitole separate formele hotdr6te gi cele nehotdrste ale substantivelor 5i adjectivelor, forma negativi a verbului ikke, folosirea articolului, construclia propoziliei in limba norvegiand 5i loculiunile verbale completate cu numeroase exemple, Spre deosebire de acestea, formele verbale mai pulin folosite sunt doar amintite, iar anumite fenomene care nu necesit; o explicalie amsnunlitd (adver bul, numeralul etc.) sunt prezentate succint, in tabele. Aceastd publlcatie nu isi propune si fie o gramatica exhaustivd a limbii norvegiene, Dorim sd fre, ins5, un ajutor de nidejde pentru cei care studiazi aceastd limbd. Prin urmare, am addugat explica-!iilor diferite informalii utiie pentru a imbogali capacitdlile de exprimare ale studentului. in afard de observalille prac tice, in text veli gdsi informalii despre fornarea Luv.nlelor compuse care vi ajuta s5 va orienlali in arest do'neniu cornplex al vocabula'ului limbii norvegiene. De asemenea, am introdus in publica ;ie lista verbe'or neregulate n care regssili la un loc toate formele verbale importante. Un capitol separat este dedlcat descrierii principalelor diferenle din tre cele doud forme scrise oficiale ale limbii norvegiene, bokmdl 5i nynorsk. Astfel, cititorul gaseste intr-un singur loc informaliile despre nynorsk care altfel ar fi fost mai greu de accesat. Suntem convin5i ce veli aprecia ghidul nostru gramatical indiferent c; sunteli student sau profesor ori lucrali cu limba norvegiand $i dorili sd aveli la indem6nd toate informaliile utile despre gramatica acestei limbi. Autorii

5 Pentru realizarea acestei lucrari autorii au pornit de la propria experienld practics, pe care au confruntat-o cu urmdtoarele titluri de prestigiu din streindtate, in care cititorul poate gdsi informatii suplimentare. Den store norske bokmalsordboka. Oslo, Kaqqe forlaq o Norsk referansegrammatikk. Oslo, Universitetsforla get o Norsk som fremmedsprak. Grammatikk.3. utgave. Oslo, Universitetsforlaqet 2008.

6 > L2.1 Pronunyia vocalelor ti diftongilor Majoritatea dialectelor norvegiene disting 18 vocale notate cu ajutorul a 9 litere a, e, i, o, u,y, e, o, a Si 6 diftongi scri5i dupi cum urmeazd ei, oy, au, ai, oi, ui. Primiitrei diftongi se int6lnesc foarte des in limba norvegiane, iar ceilalti apar mai ales in cuvintele striine. O vocals se pronun.ti de reguls lung dac5 este urmata de o singuri consoani sau daci nu este urmatd de o <onsoani (daci vocala std la sfdrgitul cuvantului). Atunci cand dupd o vocals stau doui sau mai multe consoane, ea se va pronunla scurt. lese sd save ttsisal [goi] lsorvel legge sett sovne Ilegial lqptl [s:vrna] scriere pronunlie observalii gi exemple a [o,ol in norvegiand a se pronunls mai in spate decst a din limba e le,e:l romdnd 5i de aceea, sund mai inchis. ha lho:1, havne lhovnel e scurt este toarte aprop at de cel romdnesc, dar un pic mai i tr,i:l inchis. E lung este mult mai inchis, pronunlendu-se spre i. C6nd este intr-o silabd neaccentuatd, se pronun!; foarte similar cu sunetul [e]. ledd lled;1, leve Ue:val i scjrt se proaunls aproape cd 1n imba iomari, iar i llng o este mai'inchis. hllse [hrlsa], si [si:] [u,u:,r,o:] Pronunlia Lipica peolrl ite"a o oin l mba norvegiana este [u,u:]. Dacd vocala este scurts, se pronunla adesea [t]. Pronunlia [or] nu este foarte frecventd, dar poate apdrea. Modulin care se formeazd toate variantele de pronunlie seamdnd cu limba rom6n5. hos [hus], pose [pu:se], koste lkrsl tel, iove lsorva] ls,url Vocald'inchisd pronunlatd ca u cu umlaut din limba gelmand; puqle lputi91, hqs- IfrusJ ti yrl Se pronunls ca ii din limba germans. Buzele se rotunjesc pentru u, dar se pronunls i. Y lung este mai deschis dec6t y sc.rr L. siznd lsvn:], I [sy:k] ti,erj Se pronunld la fel ca,,a" din limba englezs - se deschide gura pentru a pronunla a, dar pronunlam e. Vocaia rezultatd se afl5 la jumdtatea distanlei dintre cele doud sunete: velsr fvastl, vare lva:ral 16,oN Se pronunls la fei ca e din limba rom6n5, dar buzele sunt rotunjite ca pentru o. Va rezulta un sunet asemdndtor cu o cu umlaut din limba geryq1a. hast lhastt), are lotrel l [r,or] Se pronunld aproape la fel ca o din limba romans. dffe lo"rl ei larl Vocala,,e" se pronunla lafg inaintg de i: hel [het] oy lai) Diftong dincit, incepe cu sunetul [01, apoi se inchide, iar pronunlia se muta inainte, spre [v]. Buzele r;man rotunjite. hoyre lh4vrt) au teul Pronunlia incepe cu,,e larg", apoi se inchide 9i se mutb in spate, spre [u1, bu-zele.q9 rotunjesc spre final: dugust feeuggst] ai [or] [o] se transform5 in [r], Pronunlia lui [o] nu se va forma in spate, ca atunci c6nd este singur: hdi [hor] oi tjvl i"ceper sj pronunt;m lr,, apoi pronunl'a se "rchide g se muta inainte, spre [y], iar spre final buzele se rotunjesc:jolk [jrvkl turl Se incepe de la sunetul [u], apoi pronun-tia se mutd inainte, spre [r]. Buzele se rotunjesc la inceput, iar spre final rotunjirea se pie'de: hui fhurl Pronunlia literei o nu se poate prezice cu exactitate. De reguls, dacs se pronunti lung, se va pronunla ca [ud, dac; se pronunld scurt, se va pronunta, probabil [:]. Existd anumite cuvinte care nu respect5 aceasti reguls generals, de exemplu: hos [hus], sove [sorva]. in cuvintele intrate de cur6nd in limb5, pronunlia nu corespunde intotdeauna scrierii, de exemplu: pubb [p6br]. *unci cind scriem, Prin Pronunlia [o:] se inlelege litera A. Litera o se Pronunta [u;), iar litera u se pronun\d [u:]. > scriere p,t,k egn [arn] si,sy ti!,jyl Pronunlia consoanelor 5i a grupurilor de sunete pronuntie observalii 9i exemple Dacd std la inceputul unei silabe (mai ales dacd este accentuald)r :e va pfon!nia aspual. pute, takk, kole!e9ne, legn qift, qyldiqin celelalte combinalii se pronun!6 lgl.

7 sj, se! f!,!arl is ttl h hv hj ng tv,jl ki, kr, kj tei,iv,cl mm, tt etc. tll ghiolet ghei!il)cele-lalte comblnalii se pronunld [g] ln acest sufix, g nu se pronunld deloc:vanlig, blllg,ienitlq Este mut. Atunci c6nd se aude, seamdnd cu h din limb; romdntt hilse, hare Dacd grupurile de sunete se afld la inceputui iuv5niului, h d1n gle nu se va pronunra deloc: hullken, hjgmme Un sunet neobi5nuit pe care il pronun!5m apropiind partea din spate a limbii de cerul gurii gi aspi16nd aer. Rezultatul va fi un sunet apropiat de cuv6ntul german lch. K in alte combinalii se pronun!5 ca grupul chi din limba romanit. kino, kylling, lljeylighet Consoanele duble se pronuarj mai llng, ca gi cjnd am vrea sd le pronunl6m pe am6ndoud, fdrd a ie trunchia. Aceea5i reguld se aplicb pentru pronunlia primei consoane dintr un grup de consoane, atunci c6nd consoanele nu sunt amdndoui aceleasi: skremme, hoppe, sette, sovne Acest grup de sunete se pronunl; ca un,n nazal', cj in sufixul englezesc ing sau ca in cuv6ntul bancd dinltmba romlntt bal long, svi nge r lr,nl Se pronunla la fel ca in tlmba romana, ins; extsta anumtte dialecte in care r se pronunli graseiat, ca in iimba francezd. Nu exist; diferenle de sens intre aceste variante. C6nd se afld la inceputul unui cuvant, r se nume5te rul/e-r, iar cel qraseiat se nume5te skaffe.r:riktlgr farel rd, rl, rn, it tql, tli, lql, [t] r este sla-n, v6rfut limbii ;;te indreptar in sus: kardemomme, rs [S] jal! r aproape alspbre, varful llmbii se indreapta spre cerul gur i sj, ski, sky [J,Jr,Jv] skoy, skl Uai,,ll pentru a pronunla g: herske, farst sjanse, skifte, skyger Pronuntdm g la fel ca in rom6nd. in alie combinalii decat cele menlionate.v m pronunla [sk] skoyter, skjebne Pronunlam g aproape ca in rom6nd, dar cu buzeie mai rotunjite. Tn alte combinalii dec6t cele menlionate v9m plol-lunja Lskl sl U i[ in anumite aiatecte (mat itei in eitul qdrii), acest grup de sunete se pronun!5 [Jl], iar in altele nu se face acest artificiu. O1lo, sliren,lgvakla Sunetul IE] ainceputsdsepiardainanumiteregiuni,iarmullivorbitorinativi I inlocuiesc cu [fl: kino lgi:nul/ljtnul. e.gltru cuvintele intrate de curknd tn limbd, (in special din limba englezd), sunetul I tiltrtranscrieinnorvegiandpringrupulsj,deexemplufinish*finisj,hash-hasj. il I.3 A,rre,r*#.ifi:"r,;.l.iiir..;i,ili,fr;ii,,,1i in limba norvegiani accentul este mai puternic decat in romand. Doar silabele tari pot fi accentuate. Pentru ca o silaba sd fie tare, trebuie sd fie lungi, adicd si aiba cel pulin o vocali lungi_(eventual un diftong) sau o consoai5 lungi. Acest principiu se nume$te echilibru silabic. Daci silaba nu este lungi, va-fi de reguli u5oari gi deci nu va putea fi accentuatd. in cuvintele de origine norvegiani, accentul principal este pe silaba tare (lungi), aceasta fiind, de regula prima silabi. Cuvintele impiumutate din alte limbi pot avea accentul pe alti silabi, de multe ori chiar pe ultima. Unele sufixe imprumutate, de exemplu -sjon 5i -ere pot fi accentuate. :l \one, j9n1g, dronning (guuinre de olgine noyvegigrlg) Regulile.detaliate referitoare la pozilionarea accentului sunr complicale. pozilia I acce.ntului^variazd in funcsie de dialect. Cel mai sigur este sd verifcali in dicyionar unde se ajld accenlul. I 1,4',Tanam, Limba norvegiani este una dintre pulinele limbi europene care acordi fiecirui cuvant o anumiti intonalie denumitd tonem, fiind prin urmare o limbi tonici. Distingem dou; tipuri de tonem, tonem I Si tonem 2 (denumite prima gi a doua intona!ie). rw tonem 1 se remarci printr-o intonalie crescitoare care incepe pe silaba accentuatd. Acest tip de intonalie se folosegte in cuvintele monosilabice, in majoritatea cuvintelor noi, imprumutate Si intr-o parte din cuvintele plurisilabice de origine norvegiand. Cuvinte cu tonem 1 sunt, de exemplu:! hus; badet; solen; kajgkk rffi tonem 2 este compus (coborator-crescdtor): melodia mai int6i coboari, iar in faza a doua cre5te depigind intonalia de la inceput. in unele diatecte (in special in vestul tarii) tonem 2 se realizeaza,,in oglindd,,: de la I intonatia normald, melodia mai inthi creste, apoi scade sub intonalia iniliald. Cuvinte cu tonem 2 sunt, de exemplu: J koia; grense; hage; kake

8 Pr"""npo tonemului conjerd limbii norvegiene muzicalitatea ti I ffielodicitatea caracteristice pe care le recunoaptem imediat. ri#il.lt#.d#iiiii Limba norvegian5 are trei genuri gramaticale - masculin, feminin Si neutru. Existd o serie de substantive care se folosesc at6t cu genul feminin, cet Si cu genul masculin..! ei/en bok ln norvegiana cdrturireasc5 sau bokmil 5iin c6teva dialecte, genurile masculin gi feminin se reunescin a5a numitulgenus commune - masculinul gifemininul folosesc terminaliile genului masculin. Urmdtoarele grupe de substantive sunt de gen masculin:. Substantivele care denumesc fiinle de gen masculin gi masculii animalelor! en for, en sonn, en okse. Denumirile de meserii Si activit5li, mai ales cele terminate in sufixele -er, -iker, -or, -ist J en lere; en a!koholikey, e1!nggliaq en jourlal!st. Denumirile instrumentelor terminate in -er, -ar! 9l :iggreltgnner, 91t lkanper, en radq. Denumirile zilelor, lunilor 5i anotimpurilor t en t-opdqg-, 9p april! en hast Dor: ei/en uke, el dr. Substantivele derivate de la numerale cardinale J 91 fgqmg5 en tier. Numele literelor..! 91 p,.gn p, e e1. Denumirile limbilor J en (bedrd norsk, fransken. Denumirile fiordurilor 5i ora5elor (in funclie de genul substantivelor comune corespunzdtoare - en ford, en by)! Sognefiorden, Gloppen, Bergen/Kristiansond er vakker I Dacd substantivul care denumeste un loc este precedat de un adjectiv, acest adjectiu precum Si articolul vor aveaforma de gen neutru, indiftrent de genul I substantivului, desi forma este accentuatd, iar genul este marcat explicit!! Oslo er vakke-r, B91g92 ey gamm/ Dary e!vgl5ke1t Oslo,de! gqmle Bepen, det tidligeqg Sovjgt?niongn. Denumirile persoanelor terminate in sufixul -(n)ing I 91 1lektnipq, ep vikilq, en tendring Dor; ei kjgrying, 9! dfpnnins- (:qpstpnrlyele care den!me19 doql fiin19 femilne). Cuvintele terminate in sufixul -else, -sjon, -dom, -isme! en begynnelse, en inspinsjglt el r!kdom, e.n lealisme. Unele cuvinte abstracteterminatein sufixul -skap! en vitenskap, en ggenskap, Numeroase denumiri de copaci J en alm, en bak, en hassel Dary ei/en bjork, et/en li1'd, 9i/e1 eik t:a.i gt t!9 I Pentru declinarea cuvintelor d.e gen masculin, vezi cap. Genul masculin de la pag. 17. raewffiffi* Urmitoarele grupe de substantive sunt de gen feminin:. Substantivele care denumesc fiinte de gen feminin gi femelele animalelor J ei mor. ei dalter, ei ku. Denumirile 16urilor gi insulelor norvegiene (in funcgie de genul substantivelor comune corespunzitoare - eilen elv ea/en oy)! Glomma, hvoloyo. Senja Dar: Namsen, L1gen Aceasti regule nu se aplicd petru raurile streine. Unele sunt masculine, altele feminine, dar sunt cazuri in care nici vorbitorii nativi nu $tiu sigur ce gen se atribuie respectivei ape curgitoare. J Rhinen. Llben. Seinen, Volgo. Majoritatea substantivelorterminatein sufixul -(nling inclusivsubstantivele verbale! ei/en festning, ei/en lellng Toate substantivele feminine pot fi declinate ca substantive masculine. Pentru unele dintre acestea, este un fenomen neobisnuit (cuvintele care denumesc fiin1e de gen feminin gi cele care au in mod tradilional genul feminin), dar altele trec usor la celilalt gen (substantivele verbale etc.). J ei li, ei kjerrinq

limbii norvegiene contemporane "i:ffi :ffi *:;i 1::::il,'.::;:: 'Oti,u,, itt*, .:,:r j' i, :::.. -i"

limbii norvegiene contemporane "i:ffi :ffi :;i 1::::il,'.::;:: 'Oti,u,, itt, .:,:r j' i, :::.. -i"